Romînia Liberă, octombrie 1957 (Anul 15, nr. 4035-4061)

1957-10-01 / nr. 4035

Marți 1 octombrie 1957 — nr. 4035 Oaspeţii de peste hotare ne vizitează ţara Membrii delegaţiei parlamentare siriene, în­­frunte cu Rafie Basur, vi­cepreşedinte al parlamentului sirian care ne vizitează ţara au petrecut ziua de duminică în Capitală. De dimineaţă oaspeţii, însoţiţi de deputaţii C. Paraschivescu-Bălăceanu şi Gh. Vidraşcu, au făcut o vizită la Palatul Pionierilor, Muzeul de artă al R.P.R. şi Muzeul satului. După-amiază, deputaţii sirieni au asistat la meciul internaţional de fotbal dintre echipele reprezentative ale R.P. Româno şi R.P.F. Iugoslavia Seara, membri­ delegaţiei parla­mentare siriene,au asistat la un spectacol la Teatrul da Operă şi Ba­let al R.P. Romíne. ★ ORAŞUL STALIN. — Membrii de­legaţiei parlamentare siriene în frunnte cu Rafie Başur, vicepreşedinte al par­lamentului­­sirian, care ne vizitează ţara, au părăsit luni dimineaţa Capi­tala plecînd într-o călătorie de cîteva zile prin ţară. In cursul dimineţii oaspeţii au vi­zitat uzinele de utilaj petrolifer ,,1 Mai“ Ploeşti şi Rafinăria 3 Teleajen. Continuîndu-şi călătoria, oaspeţii s-au oprit la o sondă în producţie din schela Băicoi, apoi au vizitat casa de cultură din Sinaia şi muzeul ,,Ca­stelul Peleş". Seara parlamentarii sirieni au ajuns la Oraşul Stalin. Ei au făcut o vizită la sfatul popular regional unde au avut o convorbire prietenească cu re­prezentanţii organelor locale ale pu­terii de stat. TIMIŞOARA. — Delegaţia oraşului şi regiunii Sverdlovsk, condusă de F.­­M. Morsceakov, şeful secţiei indus­triale a comitetului regional de partid Sverdlovsk, care face o vizită în ora­şul şi regiunea Timişoara la invitaţia sfatului popular orăşenesc şi Consiliu­lui regional A.R.L.U.S., a sosit luni dimineaţa în localitate. In cursul după amiezii membrii delegaţiei sovietice din Sverdlovsk au făcut o vizită la comitetul regional Ti­mişoara al P.M.R. Seara, oaspeţii so­vietici au asistat la Opera de Stat din Timişoara la spectacolul cu bale­tul „Fîntîna din Bacciserai“ de Asa­­fiev. ★ Oamenii de cultură italieni, oaspeţi ai ţării noastre, au continuat vizitele în Capitală şi In ţară. Prof. Giuseppe Lugli, membru al Academiei „Dei Lincei“, profesor , la Universitatea din Roma împreună cu soţia şi prof.­ Antonia Ciasca, arheolog s-au întîlnit duminică la Casa oame­nilor de ştiinţă cu arheologi români, foşti elevi ai Şcolii romíne, din Ro­ma. Luni după amiază, prof. Giuseppe Lugli a conferenţiat la Institutul de istorie al Academiei R.P. Romíne des­pre „Recentele descoperiri arheologice în Italia“. Senatorii Mario Palermo, secretar general al Asociaţiei de prieten­e Ita­­lia-România şi Giuseppe Maria Sibille, avocat au plecat luni intr-o călătorie pe Valea Prahovei şi la Oraşul Stalin. (Agerpres) Tradiţii, eroi, urmaşi îndrăzneţi... (Urmare din pag. l­a) .. . ....................................--­trage spre el. „Este maşina de luptă a sergentului major Giroveanu, ne dă lămuriri un tanchist din apropiere. Se pregăteşte de plecare la un concurs“... O clipă rămînem pe ginduri. Nu­mele comandantului său ni se pare foarte cunoscut. Intr-adevăr, l-am mai auzit. Sergentul major Ion Giroveanu, cel mai bun tanchist din unitate, a participat în luna iunie la consfătui­rea fruntaşilor pe armată, unde a vorbit, şi-a demonstrat experienţa, a fost popularizat în ziare şi s-a făcut cunoscut. „Acum — ne declară el — mă pregătesc să particip la concursul iniţiat pe regiunea militară, pentru desemnarea celui mai bun echipaj de tanc. Nu ştiu, dacă voi ieşi învingător, (jcir !« orice caz, pentru gloria uni­­taţii noastre, voi lupta din toate pu­terile să cîştig“. Ii strîngem mina şi îi dorim succes. In vremea asta pe lingă noi trec, bî­­zîind înfundat şi zguduind păr­întul, cîteva transportoare blindate. Am a­­flat că sînt maşinile de luptă ale plu­tonului de cercetare, despre care ni s-a vorbit cam­a ultima şedinţă de tra­gere, executată din mers şi pe­ vreme de ceaţă, toţi militării au tras excelent, însoţitorul nostru ne vorbeşte pe larg despre comandantul acestui pluton, care deşi este militar în termen, do­vedeşte suficiente cunoştinţe şi des­tulă combativitate pentru a comanda plutonul. Vă intereasează numele lui ? Nu este nici un secret, vi-l putem spune : Emil Borzea, fost strungar în Oraşul Stalin. ...Şi acum o altă întîmplare. Ne-a povestit-o locţiitorul politic al coman­dantului unităţii. Era într-o vreme cînd unitatea se pregătea în Vederea unui marş. Peste întinderi domnea o ceată groasă, s-o taie cu cuţitul. In curtea unităţii tancurile se orînduiau în coloană. Deodată, la o manevră, două dinttre maşinile de luptă erau gata să se ciocnească din cauza proastei vizibilităţi Ofiţerul Constantin Găină a observat însă la timp catastrofa ce avea să se întîmple şi fără să stea un pic pe ginduri, a intrat între tancuri, semnalizînd disperat oprirea. Tancurile au oprit, catastrofa nu s-a produs, în schimb îndrăzneţului ofiţer i-au fost lovite amindouă picioarele. Fapta sa a fost socotită ca un evident caz de eroism pentru care Prezidiul Marii A­­dunări Naţionale i-a acordat „Steaua Republicii“. Mai departe, pentru a ilustra şi mai bine succesele la instrucţie ale urma­şilor luptătorilor de la Mărăşeşti, vom folosi cîteva cifre. Peste 50 la sută dintre tanchiştii unităţii cunosc cite două sau mai multe specialităţi în cadrul echipajelor din care fac parte, peste 30 la sută dinte militarii in ter­men şi 40 la sută dintre ofiţeri au fost evidenţiaţi, citaţi prin ordine şi re­compensaţi în anul acesta de instrucţie, iar un număr de 18 soldaţi şi sergenţi sunt purtători ai diferitelor semne o­­ilorifice. Cînd să părăsim unitatea, în clădi­rea comandamentului ni s-a arătat, cu mîndrie, faldurile de mătase ale unui drapel. Era drapelul de luptă înmînat diviziei pe cîmpia de lingă Mărăşeşti. „Comandantul diviziei ni l-a încredin­ţat spre păstrare nouă* *,, a ţinut să ne explice ofiţerul Eugen Coşa. Apoi, din una în alta, am aflat că tatăl a­­cestui ofiţer a fost unul dintre luptă­torii de la Mărăşeşti, iar el, feciorul lui, după 40 de ani, a avut cinstea de a fi port-drapel, atunci cînd acest drapel a fost adus în unitate. ...Tradiţii,, eroi, urmaşi îndrăzneţi — iată pe scurt impresia cu care rămii după o vizită la această unitate a di­viziei „Mărăşeşti“. Lt. maj. GH. BOGDAN ------------------------- (Urmare din pag. l­a) mari şi mărunţele de motor, era di­riguită de chinezi şi chinezoaice care mînuiau cu un calm desăvîrşit, stăpînindu-l parcă de cînd lumea, uriaşul mecanism. I-am privit şi i-am admirat. Un tînăr firav, in sa­lopetă albastră, cu şapca înfundată pe cap, veghea mersul unei maşini înalte cu­ o casă; urmărea atent fie­care mişcare şi asculta, cu toată fiinţa lui, inima electrică a colosu­lui. Din cînd în cînd întindea mina mică, cu degete subţiri şi fine, spre nişte butoane, schimba piesa ori mişcarea maşinii. Alături de el, la altă maşină, la fel de mare, două feţe îmbrăcate în bluze de stambă înflorată, cu pantaloni de doc al­bastru şi şorţ siniliu; mînuiesc di­baci maşina şi mîinile lor gingaşe par a dezmierda fierul. Lucrul le stă bine şi lipsa efortului fizic, sau mai bine zis, trecerea lui pe seama maşinii, li se potriveşte de minune. Se potriveşte rodinilor fine, concen­trării intense, intelectuale, interiori­­zării, spiritualizării, aş îndrăzni să spun procesului de producţie pe cifre-l conduc. L­a proporţiile fabricii care con­struieşte în medie o sută de autocamioane pe zi,­­pînă la 25 iulie 1957 a construit 4000 de au­tocamioane) va puteţi lesne închi­pui, cum arată cartierul de locuinţe. Un adevărat oraş. Nişte oaspeţi din Nepal, vizitînd fabri­că şi casele muncitorilor nu şi-au putut stăvili entuziasmul şi au mărturisit, plini de admiraţie, că ceea ce văd depă­şeşte ca mărime chiar capitala ţării lor. S-ar putea ca oaspeţii să nu fi exagerat nimic de vreme ce lingă uriaşa fabrică se înalţă, rînduite de-a lungul unor largi bulevarde, 120 de clădiri cu trei etaje, toate fo­losind pentru locuinţe şi nu mai ştiu cîte palate mici şi mari. Unul e spital, altul şcoală pentru copil, al­tul liceu pentru adulţi, altul univer­sitate. Lingă ele schelării de bam­bus vestesc hol construcţii. Viaţa cartierului muncitoresc sea­mănă cu viaţa oricărui oraş. Maga­zinele mari sunt pline de lume, co­piii vin şi se duc la şcoală, pe străzi se circulă intens, în grădiniţe şi în pieţe micuţii chineji îşi caută de joacă, ca toţi copiii din lume, vegheaţi de o bunică, ori de un bunic, îmbrăcat după moda veche, cu caftan lung, închis la gît şi în­tr-o parte, pe cap cu­ Urn soi de cupă episcopală şi în picioare cu papuci talpuiţi cu pîslă. Stă pe un scăunel şi fumează din luleaua lungă şi dreaptă cu măciulia de alamă în capăt, unde a pus, după obicei, tu­tun cît o boabă de fasole. C­ine ştie cum va fi apucat, în tinereţea lui, Ciottcianul... A­­ceste lecu­ii, pline de viaţă, e ştiut că erau, pe-atunci cîmpuri pustii, departe de oraş... Acuma oraşul par­colea. Tram­vaiul a cărui linie e prelungită pînă aici, la iuţeală îi duce pînă în cen­tru. Pentru mamele care muncesc în fabrică, şi nu locuiesc încă în car­tierul muncitoresc, oraşul pare chiar şi mai aproape datorită autobuzelor care le duc pe ele şi pe copiii lor acasă. De altfel între fabrică şi oraş e un neîntrerupt du-te-vin­o­ Oraşul propriu zis trimite spre fabrică o seamă de specialişti, de muncitori, de camioane cu lucruri trebuin­cioase întreprinderii şi marelui car­tier muncitoresc, iar fabrica trimite în oraş mesajul ei m­obilant suflul trepidant al activităţii unei între­prinderi a cărei faimă a trecut de mult hotarele Chinei. De aceea socot că întîlneşti în Cianciun, oriunde semnele fabricii. In parcul central, de la Intrare, te întlmpină panouri cu fotografii!* fruntaşilor din fabrică ; pe aleele umbrite întîlneşti lucrători şi lucră­­toare, la plimbare ; îi vezi plimbîn­­du-se cu barca ori privind vietăţile adunate într-o mică grădină zoolo­gică. Purtînd marca fabricii de au­tocamioane găseşti la Cianciun ţi­gări ; berea chiar, care se fabrică în oraş, poartă drept emblemă pa­ralelipipedul cu cele patru turnuri care se profu­ează, încă de la In­trare, în fabrica de autocamioane. Ziarul orăşenesc acordă spaţiu mult muncii din întreprindere, vădind in­teresul pe car­e Cititorii îl poartă fa­bricii din oraşul lor. Ar fi nedrept şi fals să credem că Cianciunul e numai fabrica. O­­raşul îşi are trecutul lui, îşi are Viaţa lui,­ îşi are marile sale adifigii, instituţii şi întreprinderi., (fexistă­ aici unul din cele trei mari studiouri ci­nematografice din China, unul din cele mai mari institute de învăţă­­mînt — „Palatul Geologiei* cum sa numit Go-Mo-Jo). Totuşi, în viaţa de fiecare zi omniprezentă e fabrica de autocamioane. Ea stăruie în preo­cuparea tuturor locuitorilor, a celor vîrstnici dar şi a celor mărunţei. La o grădiniţă, privind desenele copii­lor, am văzut, în covîrşitoarea lor majoritate, reprezentate teme legate de fabrică şi de autocamioanele cu marca „Eliberarea”. Erau desenele unor copii de cinci, şase ani, poate die unora din copiii pe care i-am ză­rit privegheaţi de bunicii gînditori, înveştmîntaţi in lungi caftane negre... Copiii se gîndeau de pe acum la fabrică, bunicii de-abea a curii. Dar gîndurile lor sa împleteau. La asfin­ţitul unei generaţii şi la răsăritul al­teia, în anii puterii populare. ..tăcu­tul oraş din China de Nord-Est in­tra în istoria erei socialiste cu o inimă nouă - fabrîca de autoca­mioane. VIRGIL DANCRILESCU -orașul co­smemic 0£ AUTOCAMIOANE Român­ia liberă La Casa Ziariştilor­­T. O seară consacrată șI artei şi literaturii indiene Sub auspiciile Institutului, român pentru relaţiile culturale cu­­ străină­tatea şi ale Uniunii Ziariştilor din R.P. Romînă, luni a­ avut loc la Casa ziariştilor o seară consacrată artei­ şi literaturii Indiene. Seara a fost deschisă de tov. AL Cornescu, secretar general al Uniunii Ziariştilor din R.P. Romînă. A luat apoi cuvîntul ambasadorul Republicii India la București, de Rajeshvvar Dayal, care a arătat că recentul schimb al instrumentelor, de ratificare a acordului cultural semnat între India şi Romînia constituie un pas înainte pe calea dezvoltării rela­ţiilor dintre aceste două ţări. Amba­sadorul Republicii India a spus în continuare : Orice încercare fie ea cit de limitată de a apropia popoarele este deosebit de preţioasă şi merită să fie făcută. Dacă ar exista astăzi relaţii culturale şi alte contacte mai intense între popoare s-ar crea ine­vitabil o atmosferă de bună înţelegere şi pace în lume. După cum ştiţi, India a încercat întotdeauna să promoveze o politică de pace şi colaborare in­ternaţională. Această politică izvorăş­te nu numai din spiritul şi tradiţiile ei, dar în actuala eră a energiei nu­cleare nu există altă cale pentru a feri omenirea­ de distrugere. Cu 4000 de ani în­­urmă în marile noastre lucrări filozofice ,,Upanişade­­le“ se spunea : „Pentru omul luminat întreaga lume este o singură familie“. Această concepţie de fraternitate uni­versală a constituit întotdeauna tră­sătura dominantă a glndirii indiene. In încheiere ambasadorul Republi­cii India la Bucureşti, a spus : Deşi Romînia şi India simnt situate la mari depărtări una de cealaltă, aspiraţiile ţărilor noastre sunt similare din multe puncte de vedere. Ambele noastre ţări doresc pace, înţelegere şi dreptate, şi­­sunt convins că dezvoltarea relaţiilor noastre culturale pe bază de recipro­citate va contribui la atingerea aces­tui scop. A urmat un program de muzică in­diană şi un ciclu de filme documen­tare despre frumuseţile Kaşmirului şi ale localităţii Darjuling de la poalele Himalaiei, minunata artă arhitecto­nică indian­a a templului de la Kha­­juroto şi măiestria indienilor în îm­­blînzirea elefanţilor. Au participat T. Rudenco, adjunct a­l ministrului Afacerilor Externe, O. Livezeanu, vicepreşedinte al IRRCS, C. Franţescu, şeful protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, A. Ba­­ranga,, director în IRRCS, corespon­denţi ai presei române şi­­străine. Au fost de faţă şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Seara consacrată artei şi literaturii indiene s-a bucurat de o caldă pri­mire din partea numeroasei asistenţe prezente. La Casa Ziariştilor din Bucureşti dr. B. Misra, ataşat de presă al Am­basadei Republicii India la Bucureşti a avut luni o întilnire cu un grup de ziarişti din Capitală cărora le-a înfă­ţişat aspecte ale politic­i internaţio­nale şi interne ale Indiei. •­ In cinstea aniversarii R. P. Chineze Duminică 29 septembrie a avut loc la Casa Ziariştilor din Capitală o seară închinata celei de a 8-a aniversări a Republicii Populare Chineze. Au luat parte membrii Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucu­reşti, ataşaţi de presă, corespondenţi ai presei străine, precum şi numeroşi ziarişti străini şi romîni. CU acest prilej Cen-Ke, consilier al Ambasadei R. P. Chineze la Bucureşti a vorbit despre realizările Republicii Populare Chineze. A urmat un program artistic. Moţiunea reprezentanţilor cultelor din regiunea Suceava Reprezentanţii cuitelor din regiunea Suceava, întruniţi astăzi 23 septembrie 1957 în conferinţă interconfesională regională de luptă pentru pace, îşi ex­primă ferma lor solidaritate în acţiu­nea măreaţă a luptei pentru cauza pă­cii din întreaga lume, sprijinind efec­tiv propunerile paşnice ale Uniunii Sovietice, care lupta neobosit pentru dezarmare şi pace. Protestăm cu energie împotriva ace­lor ce urzesc să­ incendieze lumea cu bomba atomică şi cu hidrogen. In numele vieţii, in numele binelui şi al progresului, cerem imediata în­cetare a experimentării bombelor nu­cleare, care promovează intensificarea cursei înarmărilor, pregătind astfel ca­lea spre o nouă catastrofă mondială. Vom lupta cu dîrzenie pentru apă­rarea bunului suprem­ al omenirii — pacea — pe care o vom întări cu efor­turile noastre sporite în munca noas­tră profesională dusă zi de zi. Ne considerăm o verigă din marele angrenaj al lagărului păcii mondiale, în care scop vom luptă plini de vigi­lenţă, combativitate şi abnegaţie la consolidarea acestui lagăr pe tărâm in­ternaţional, iar în sprijinirea , luptei pentru pace din patria noastră, vom oferi Patriei întregul nostru elan de muncă, sprijinind efectiv . toate măsu­rile guvernului nostru, menite să în­tărească pacea, fericirea şi progresul tuturor oamenilor cinstiţi din R.P.R. In acest scop ne luăm angajamen­tul, că vom sprijini acţiunile guvernu­lui nostru cu tot elanul şi cu toată puterea noastră de muncă, îndemnînd pe credincioşii noştri să-şi facă cu pri­­soinţă datoria faţă de scumpa noastră patrie, sprijinind cu toată însufleţirea acţiunea de socializare­­a agriculturii, pentru progres, pace şi fericirea între­gului nostru popor. REPREZENTANŢII CULTELOR DIN REGIUNEA SUCEAVA TELEGRAMA Domniei sale domnului ciivu STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Adunarea generală a bisericii evan­ghelice lutherane sinode presbitatu­ale din R.P.R. vă salută cu urări de bine exprimîndu-şi lic­ialit­atea şi dorinţa ca pacea lumii să fie apărată pentru pro­păşirea tuturor şi în­florirea patriei. Episcop GHEORGHE ARGAY, pricticurator IOAN BARTALIS ----------­ &%SSSS­SSSSSS%NSKSSSP^^ ! ^oot»(X(Xii»oot»eooű£X3C»{»(»(X>oc<»(X(^ocaoísoooíjf» Q 2 Ä OO OO OO 30 OO 30 30 OO OO OQÖO 00003000000000 OO GO 30 ; ★ I N Luni dimineaţa a părăsit Capitala plecînd spre Londra grupul parlamen­tarilor britanici în frunte Cu Sir Herbert Butcher, care ne-a vizitat ţara la in­vitaţia grupului naţional român al U­­iniunii Interparlamentare. Răspunzînd invitaţiei Asociaţiei Stu­denţilor Polonezi, duminică dimineaţa a plecat la Varşovia o delegaţie a U­­niunii Asociaţiilor Studenţilor din R.P. Romînă. Delegaţia este condusă de tov. Ion Iliescu, secretar al C.C. al P. U.T.M.,­ preşedinte al U.A.S.R. Delegaţia de femei egiptene care la invitaţia Comitetului femeilor democra­te din R. P. Romînă a petrecut o săp­­tămînă în ţara noastră a părăsit ţara noastră îndreptîndu-se spre patrie. * ■ Marţi, 1 octombrie, orele 18:30, la bi­blioteca Şi discoteca muzicală a Casei Prieteniei Romîno-Sovietice A.R.L.U.S. din­­Capitală, v­a avea, loc un concert de discuri şi benzi de magnetofon ,cu m­u­­zică Interpretată de violonistul David Oistrach. Tri program : Mendelssohn Bartholdy : Concert pentru vioară şi orchestră în mi minor; Mozart: Concert pentru vioa­ră şi Orchestră nr. 3 vi la major; Beet­hoven : Concert pentru vioară şi orche­stră în re maior. Delegaţia de femei bulgare invitată în ţara noastră de Comitetul femeilor democrate din R.P. Romînă s-a întil­­nit zilele acestea cu un grup de artişti cunoscuţi din Bucureşti în frunte cu Lucia Sturza Bulandra, artistă a po­porului din R.P. Romînă. Duminică a avut, loc la Teatrul de Stat de Operetă din oraşul Stalin pre­miera operei ,,Bărbierul din Sevilla“ de Rossini. Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti din Bucureşti organizează în cinstea zilei de 30 decembrie o sesiune festivă a cercurilor ştiinţifice studenţeşti din in­stituţiile de învăţămînt superior din Capitală. La sesiune — care se va desfăşura timp de trei zile în lună decembrie — se vor prezenta referate privind reali­zările obţinute în diferitele domenii de activitate în anii regimului democrat popular. Cu prilejul celei de-a 8-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chi­neze, munti seara a avut loc în sala ci­nematografului „V­asile Alecsandri“ un spectacol de gală cu filmul „Pentru pace“, o producţie a studiourilor cine­matografice chineze. Prezidiul Consiliului Central al Sin­dicatelor din R.P. Romînă a trimis Fe­deraţiei Sindicatelor din întreaga Chină o telegramă de felicitări cu prilejul ce­lei de-a Vili-a aniversări a proclamă­rii Republicii Populare Chineze. In Editura de stat pentru literatură politică a apărut:­­„LA CEA DE-A 40-A ANIVER­SARE A MARII REVOLUŢII SO­CIALISTE DIN OCTOMBRIE (1917—1957)“ Tezele Secţiei de propagandă şi agitaţie a C.C. al P.C.U.S şi ale Institutului de marxism-deni­­nism de pe lingă C.C. al P.C.U.S. 80 pag. 1,25 lei Oficiul de Spectacole și Turnee Artis­­tice, O.S.T.A., organizează o serie de manifestări muzicale „Concerte ghici­toare" cu­­­premii la care vor participa spectătorii-amatori. Concertele vor avea loc odată­­pe lună. Primul concert va a­­vea ca temă „Din literatura universală a cintecului". In 50 de unităţi agricole ale statului, au fost date în folosinţă zilele acestea noi staţii de radioamplificare cu peste 12.400 difuzoare; alte 100 de unităţi au primit peste 100 de aparate de ra­dio. ★ Vineri II octombrie, orele 20, în sala Ateneului R.P.R., v­a avea loc recitalul pianistei Maria Fotino, artistă emerită. Pianista va executa lucrări de Beetho­ven, George Enescu, Cezar Franck, Schumann și Chopin. La cererea a numeroși cititori, depu­nerea buletinelor de participare la Con­cursul literar ghicitoare, organizat de Consiliul general A.R.L.U.S. şi de Ministerul învăţământului şi Culturii . Direcţia difuzării cărţii se prelun­geşte pînă la data de 20 octombrie. Decernarea premiilor va avea loc în ziua de 3 noiembrie orele 11 dimineaţa in sala Casei prieteniei romîno-sovie­­tice din Bucureşti str. Batiştei nr. 14. Incepîihd din luna octombrie, Oficiul de Spectacole şi Turnee Artistice din R.P.R. — OSTA — Iniţiază un ciclu de concerte interpretate de amatori de mu­zică clasică, distractivă, populară, vo­­cală şi instrumentală. Primul concert va avea loc in sala Dalles duminică 20 octombrie, orele 17. Programul va fi prezentat de Mircea Grişan. Cei ce doresc să se Iriscăe se vor prezenta pîrtă la 5 octombrie la OSTA — Serviciul artistic — Calea Victoriei 174, între orele 13—15.: * CU prilejul sărbătoririi Zilei Forţe­lor Armate din R.P.R., în Capitală vor fi inaugurate două plăci comemorative, amintind despre luptele ostaşilor noş­tri pentru eliberarea ţării de sub ju­gul fascist. O placă va fi aşezată la sfatul popu­lar al regiunii Bucureşti, unde arma­tele române au luptat la 24 august pen­tru cucerirea comandamentului militar al aviaţiei germane, iar cealaltă placă comemorativă va fi pusă în apropierea gării Băneasa, de unde ostaşii noştri au pornit atacul la 23 August, ★ la seara zilei, de 29 septembrie 1057,­­între orele 19,30—22, cetăţenii din ora­şul Cluj şi din alte localităţi ardelene au asistat la un fenomen ceresc deose­bit. Pe partea dinspre nord a cerulu­i ei au putut vedea o imensă draperie ro­­şie luminoasă. Cercetătorii ştiinţifici de la Centrul meteorologic de prevederi din Cluj au studiat şi confirmat că este vorba de o auroră boreală. * Cooperativa meşteşugărească de pro­ducţie „Arta populară“ din Tg. Mureş a livr­at recent unei firme berlineze, după comandă, 2.500 casete din lemn, frumos ornamentate cu motive populare secuieşti şi romîneşti. ★ La 2 octombrie — Ziua Forţelor Ar­­mate ale R.P. Române — Teatrul Ar­­matei (sala din b-dul Magheru) va pre­zenta piesa „Ecaterina Teodoroiu“ de Nicolae Tăutu, laureat al Premiului de stat. ★ Colectivul Trustului de foraj Piteşti a forat, în întîmpinarea „Zilei petrolistu­lui“ peste 30.000 m, în afara sarcinilor de plan, economisind faţă de deviz 3.000.000 lei. ★ Cu prilejul deschiderii Expoziţiei „Traian Vuia“, Academia R.P. Romíné va organiza în ziua de 2 octombrie la ora 10, în aula Academiei R.P. Romíné, o şedinţă festivă. In aceiaşi zi, la ora 12.30 va avea loc deschiderea expozi­­ţiei, la Muzeul militar central, B-dul N. Bălcescu nr. 17. ★ La invitaţia Comitetului femeilor de­­mocrate din R.P. Romînă, a sosit în Capitala o delegaţie a femeilor polo­neze. g întreprinderea Metalurgică de Stat . g (I.M.S.) Cîmpulung, raionul Muscel, re- $ g­­iunea Piteşti, angajează de urgenţă :­­ g — Strungar cu calificare ridicată . o g — Monteur i. ^ S g Doritorii se vor adresa serviciului per- o g sonal al întreprinderil. o 1 Cazarea se asigură chiar și pentru fa- S g miliști. g F ORMAȚII ★ \ A I N GURI ND MAGAZIN Revista pe care o așteptați) O revistă de familiei . .­.,­..­­­­­­ .— 0 LECTURĂ INSTRUCTIVĂ - PLĂCUTĂ - DISTRACTIVĂ IN FIECARE SÎPTÎMlNĂ MAGAZIN cu tot ce e nou și interesant ★ ■k Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Sudanului a fost primit la Ministerul Afacerilor Externe . Lunii ,30 septembrie - Aurel­ Mâlni­­şăn, ad­junct al ministrului Afacerilor Extern­e, a primit pe ambasadorul ex­traordinar şi plenipotenţiar al Suda­nului în Republica Populară Romînă, Mohamed Hamad El Nil, în legătură cu apropiata depunere a scrisorilor sale de acreditare. Sărbătorirea centenarului corului din Ci­izătău CHIZĂTĂU (de la corespondentul nostru). — Din Balşa, Obreja, Marga, Recaş şi alte sate ale Banatului, arti­ştii amatori au venit aci să cinstea­scă centenarul corului din Chizătău. Au venit aci în semn de omagiu adus celor 10 ţărani muncitori din Chizătău care prin 1880 — după ce au absolvit şcoala de dirijor organi­zată aci — au colindat satele Bana­tului înfiinţînd peste 80 de coruri ţărăneşti. Manifestările prilejuite de cente­narul corului din Chizătău au luat sfîrşit cu prezentarea unui program de cîntece populare romîneşti şi me­lodii ale compozitorilor noştri, inter­pretate de corurile reunite a­le cî­­torva formaţii, numărînd aproape 1.000 de persoane. Tragerea la sorţi a libretelor de economii C. E. C. cu cîştiguri La tragerea la sorţi a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri care a avut loc în ziua de 29 septembrie au ieşit cîştigătoare libretele ale căror numere au următoarele terminaţii: 723 cu 250%, 123 cu 200%, 0,23 cu 100%, 229 cu 100%, 304 cu 100%, 476 cu 100%, 580 cu 100%, 609 cu 100%, 827 cu 100%, 957 cu 100%. ----------­ Lista oficială de cîştiguri la obligaţiunile C.E.C. 5% cu cîştiguri Tragerea de bază din 30 septembrie 1957 Ciştigurile de mal­­um revin obligaţiunilor de bază de lei 200 Obligaţiunile cîştigătoare, în valoare frac­­ţionară de 100, 50 şi 25 lei, ciştigu­ri­­respectiv 1/8 din ciştigurile de mal s us. , u. i/i O . s 4- 04I zs ■şu (A i i i. •= ws i- 3 ^ z s Valoarea clştigurilor Parțială : 18416 40 50.000 1 00621 26 25.000 1 05903 18 25.000 1 08666 20 25.000 1 13630 97 25.000 1 03662 50 10.000 1 04000 45 10.000 1 07460 26 10.000 1 10890 03 10 000 1 12520 18 10.000 1 14540 io .ooo 1 19094 46 10.000 1 21181 29 10.000 1 23009 42 10.000 1 24124 33 io.ooo terminația seriei 25 821 06 6.000 25 897 23 5.COO 250 13 38 1.000 250 43 30 1.000 Perg.3-a M­ANIFESTĂRI ENESCU LA VIENA VIENA !Corespondentă specială telefonică). — Duminică dimineaţa a avut loc dezvelirea unei plăci comemorative George Enescu la clădirea din Viena in­ Care a lo­cuit marele artist intre anii 1888— 1894. La festivitate au participat membrii delegaţiei culturale române la manifestările Enescu din capitala Austriei, conduse de Ion Dumitrescu, prim-secretar al Uniunii Compozito­rilor din RP.R., reprezentanţi ai După cum am mai anunţat, ieri seară în sala Brahms, sub auspiciile comitetului Enescu, format din cei mai renumiţi muzicieni ai Austriei, în frunte cu Albert Karajan, a avut loc Un concert de muzică romînească la care şi-au dat concursul o serie de solişti romîni. In sală puteau fi re­marcaţi numeroşi compozitori, oa­meni de artă. Concertul s-a bucurat de succes. Au fost îndelung aplaudaţi Valentin şi Ştefan Gheorghiu care au interpretat sonata a 3-a de George Enescu, precum şi Iolanda Mărculescu care a cîntat riduri din Enescu şi M. Jora. In pauză, muzicienii austriaci şi-au exprimat aprecierea in legătură cu marea valoare pe care o reprezin­tă muzica lui Enescu şi despre cali­tăţile incontestabile ale artei interpre­muncipalităţii din Viena, personali­tăţi ale vieţii artistice, etc. Festivi­tatea a fost deschisă de docent prof dr. Blu­ch, preşedintele Comitetului Enescu şi preşedinte al Asociaţiei de prietenie româno-austriece. Au luat cuvîntul Ion Dumitrescu, acad. Tu­dor Vianu, Iosif Beseatovski, însăr­cinat cu afaceri ad-interim, şi dr. Julius Kajil, consilier al senatului Vienei. tctive romîneşti. Azi dimineaţă, dele­gaţia de oameni de cultură venită în Austria cu prilejul manifestărilor Enescu a vizitat Opera din Viena unde a fost primită de conducătorii Operei. S a discutat despre Intensifi­carea schimburilor intre artiştii ope­rei din Viena şi instituţiile muzicale din R.P.R. dintre care Opera de Stat din Bucureşti. După aceea, muzicienii români au fost invitaţi să viziteze Opera şi atelierele ei de creaţie. In convorbirile avute, conducătorii Ope­rei din Vietra au făcut aprecieri elo­gioase asupra renumelui pe care şi l-a cîştigat muzica romînească in trecut şi azi şi asupra bunelor rezultate ob­ţinute de reprezentanţii României la diverse concursuri muzicale interna­­ționale. Gală de filme romîneşti în capitala Islandei REYKJAVIK 30 (Agerpres), în seara zilei de 21 septembrie la Reyk­javik, capitala Republicii Islandeze, a avut loc o gală de filme romîneşti. Au participat reprezentanţi ai cercurilor artistice, oameni de cultură, ziarişti, precum şi un numeros public. Filmele: „Muntele Retezat", „Scurtă istorie" şi „Pe răspunderea mea" au fost căldu­ros apreciate. După vizionare, aso­ciaţia de prietenie Islanda-Romînia a organizat un cocktail care a decurs intr-o atmosferă prietenească. Recrutave 99' BRUXELLES 29 (Agerpres).­­ Ziarul „LE SOIR“ publică o declaraţie a unui tînăr belgian din oraşul Svevegem (Flandria de vest) care arată că la 21 septembrie a.c., aflîndu-se în localitatea Menen, din apropierea frontierei franceze a in­trat într-o cafenea. Acolo s-­a aşezat Ungă el un francez, necunoscut care a început să­ discute cu el, hmitindu-l apoi să bea împreună intr-o cafenea de pe teritoriul francez. Ei au trecut graniţa, au băut împreună şi după scurt timp tînărul belgian a căzut jos şi a adormit. După ce s-a trezit s-a aflat într-o cazarmă din orașul Lille. Acolo a aflat că a semnat „de bună voie“ o declarație prin care se an­­gajează în regiunea străină din Al­geria. Tînărul belgian a reușit să fugă din cazarmă și să se întoarcă in Belgia. 49• * * La Mostova se va edita „ISTORIA MARELUI RĂZBOI PENTRU APĂRAREA PATRIEI AL UNIUNII SOVIETICE 1941-1945“ MOSCOVA (Agerpres) TASS trans­mite . După cum a anunţat la 29 septembrie presa din Moscova, C.C. al P.C.U.S., a considerat indicat să editeze in cursul anilor 1957—1960 „Istoria Marelui Război pentru Apărarea Patriei al Uniunii Sovietice 1941-­­1945“ în cinci volume. In scopul sprijinirii cadrelor ştiinţifice în elaborarea problemelor privind pe­rioada războiului, vor mai fi editate cinci volume de culegeri documentare din istoria războiului. In afară de aceasta, va fi editată „Istoria Ma­relui Război pentru Apărarea Patriei al Uniunii Sovietice din 1941—1945‘“ Intr-un singur volută destinată unui cerc larg de cititori. Cu elaborarea şi pregătirea pentru tipar a ediţiei in cinci volume a cule­gerilor documentare şi a ediţiei in­tr-un volum a fost însărcinat Insti­tutul de marxism-leninism de pe lingă C.C. al P.C.U.S., in cadrul căruia este in curs de înfiinţare , secţia de istorie a Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Lucrarea Va apare sub îngrijirea unei comisii redacţionale prezidată de Piotr Pospelov.

Next