Romînia Liberă, decembrie 1957 (Anul 15, nr. 4089-4115)
1957-12-01 / nr. 4089
Duminică 1 decembrie 1957 — tu. 4089 In vederea cunoaşterii culturii ţărilor orientului Cunoaşterea tarilor orientale, a culturii lor străvechi, a relaţiilor seculare ale poporului nostru cu popoarele orientale, relaţii care au influenţat formarea şi dezvoltarea culturii noastre, prezintă astăzi un deosebit interes datorită legăturilor noastre tot mai strînse şi mai amicale cu popoarele Orientului. La începutul acestui an, încadrul Societăţii de ştiinţe istorice şi filologice din R.P. Romină a fost constituită o secţie de studii orientale. Secţia dispune de un bogat material orientalistic: peste 225.000 documente turceşti (printre care arhiva Revoluţiei Junilor Turci), zeci de mii de documente armene, mii de manuscrise in limba arabă, persană şi alte limbi orientale, documente din care multe sînt încă nedescifrate şi nestudiate. In decurs de un an, de cînd a luat fiinţă, secţia de studii orientale a desfăşurat o activitate rodnică. Ea numără astăzi 14 colective pentru limbile semite, indo-europene şi orientale, indianistica, turca osmană, turca modernă, araba clasică şi modernă, persana modernă, caucazologie şi georgiană, armeana modernă, tătara, limbile Extremului Orient, filozofia orientului, etnografia popoarelor orientale, egiptologia. Ca urmare a activităţii acestei secţii, se găseşte astăzi sub tipar un volum de studii şi cercetări orientale de 350 de pagini, care va fi urmat la începutul anului viitor de un al doilea volum. O importantă lucrare de orientalistică aflată sub tipar este Albumul de paleografie otomană, cuprinzînd 300 pagini și 205 planşe dintre lucrările de orientalistică ce vor apare în anul viitor sunt „Gramatica armeană clasică“, „Gramatica de limba sanscrită“, „Imperiul arab“, „Filozofia indiană şi scepticii greci“ etc. In planurile editurilor pe anul viitor mai figurează Dicţionarul turco-romin (30.000 cuvinte). Gramatica limbii tur-ce moderne, un dicţionar tătaro-romîn şi unul romîno-tătar de 30.000 de cuvinte, o colecţie de folclor muzical tătar, o colecţie de folclor tătar din Dobrogea etc. De asemenea, sunt pregătite pentru tipar lucrări ca traducerea poeziilor lui Eminescu în limba armeană, traducerea romanului „Mitrea Cocor“ de M. Sadoveanu în limba turcă şi altele. Produsele necorespuzătoare nu trebuie să ajungă în comerţ (Urmare din pag. l-a) alt aspect. Este vorba de faptul că ciorapii şi celelalte produse respinse intră din nou în procesul de producţie, pentru a li se aduce remedierile respective, ceea ce încarcă preţul lor de cost. Iată deci cum lipsa de preocupare pentru respectarea calităţii loveşte pe de o parte în interesul consumatorilor, lipsind piaţa de aceste produse, iar pe de alta umflă preţul de cost al produselor, ceea ce are repercusiuni asupra rentabilităţii întreprinderilor amintite. Acelaşi lucru se poate spune şi de unele confecţii executate de fabrica „Gh. Gheorghiu-Dej“. Pantalonii de la costumele pentru paznici, de pildă, au fost confecţionaţi cu 6 cm. mai scurţi decit prevede Stas-ul, iar 3400 rochiţe-uniformă pentru fete au fost date spre recondiţionare din cauză că prezentau părţi componente din două nuanţe, butoniere defecte şi necurăţate de apă. Lucruri asemănătoare au fost constatate şi la unele întreprinderi de încălţăminte din Capitală. La fabrica „Kirov“, de exemplu, au fost refuzate ca necorespunzătoare avînd defecte de finisaj şi feţe de o calitate inferioară, 1000 de perechi de pantofi de damă. De asemenea, la fabricile „Flacăra roşie“ şi „Cauciucul Quadrat“ au fost găsite produse ce nu corespundeau calitativ şi în consecinţă au fost respinse. ★ Exemplele enumerate demonstrează că unele întreprinderi din sectorul industriei uşoare nu dau atenţia cuvenită calităţii produselor lor, deşi această problemă a fost discutată în nenumărate noduri. De aceea, conducerea Ministerului Industriei Bunurilor de Consum are datoria să analizeze din nou această problemă şi să ia măsuri severe împotriva acelora care neglijează unul dintre cei mai importanţi indici ai planului de producţie, calitatea. Pe de altă parte, asemenea controale ca cel recent efectuat de organele comerţului trebuie organizate, cît mai des şi nu numai în Capitală, ci şi la întreprinderile din toate regiunile ţării. In felul acesta nu se va mai da posibilitatea să pătrundă pe piaţă mărfuri necorespunzătoare calitativ. ION FÎCIU Dinamo—C. C. A. 3-2 (la volei) Ieri seară s-a desfășurat în sala Floreasca o nouă partidă din cadrul Campionatului republican de volei masculin : Dinamo—C.C.A. Privită în ansamblu, partida nu a corespuns decit în mică măsură. Ambele echipe au comis numeroase greşeli tehnice și tactice, ceea ce a scăzut din interesul partidei. A câștigat în cele din urmă Dinamo cu scorul de 3—2 (15—12; 15—13; 12—15; 6—15; 15—10), care a avut o apărare mai bună, reușind să scoată multe mingi grele de pe linia a doua. De la învingători s-au remarcat Mîhăilescu, Păunoiu, Teodorescu, iar de la învinşi Ultima etapă a turului campionatului categoriei A de fotbal, programată astăzi, se va desfăşura într-un decor hibernal. Cel puţin aşa se prezintă lucrurile la ora cînd scriem aceste rînduri. In Capitală este fixată să se dispute o partidă între două echipe bucureştene, Dinamo şi Progresul, care se vor înfrunta pe stadionul Republicii, cu începere de la orele 14. In „deschidere“ la această întîlnire vor juca două selecţionate ale categoriei B (seria I, contra seria II), în rîndul cărora vor evolua o serie de tineri jucători despre care se spun lucruri bune, au corespuns doar Corbeanu şi Muşat. Sintem din nou nevoiţi să revenim asupra arbitrajelor la volei. Arbitrul jocului, Sotir a condus această partidă cu numeroase greşeli, dezavantajînd pe rînd ambele echipe, dar în deosebi pe cea militară. In deschidere la această partidă s-au desfăşurat alte două jocuri terminate cu următoarele rezultate: Energia Bucureşti — Flamura Roşie Bucureşti (masculin) 3—0; Dinamo— Ştiinţa I.C.F. (feminin) 3—0. V. STANESCU In ţară, în aceeaşi etapă urmează să se desfăşoare partidele: TIMIŞOARA , Ştiinţa—Dinamo Cluj ; PLOEŞTI : Energia—Flamura Roşie Arad; ORAŞUL STALIN: Energia— Progresul Oradea; TG. MUREŞ: Energia—Energia Petroşani. Reamintim cu acest prilej cititorilor noştri, datele de disputare ale celor trei partide restante în această categorie: 8 decembrie: Flamura Roşie Arad—Dinamo Cluj; 12 decembrie: Energia Tg. Mureş—C.C.A.; 15 decembrie : C.C.A.—Locomotiva Bucureşti. Ultima etapă a turului campionatului categoriei A de fotbal „Spartachiada de iarnă a tineretului“ La 18 decembrie va începe în întreaga ţară tradiţionala competiţie sportivă de masă „Spartachiada de iarnă a tineretului“. Ca şi în anii trecuţi, mii de tineri de la oraşe şi sate au posibilitatea să-şi arate îndemînarea şi să înveţe practicarea unor sporturi noi înscriindu-se la întrecerile de schi, patinaj, săniuţe, şah, tenis de masă, trîntă şi gimnastică. Concursurile de schi, şah, tenis de masă şi trîntă vor avea o fază finală pe ţară. Aproape pe întreg cuprinsul ţării a căzut prima zăpadă. Acest lucru permite mai ales in regiunile din nord ca de pe acum să se înceapă antrenamentele. Organizaţiile sportive din întreprinderi, şcoli şi de la sate trebuie să ia măsuri grabnice pentru a amenaja pîrtii de schi, patinoare, săli de concurs şi să asigure materialul sportiv necesar. Ştiri , înaintea ultimei runde a turneului zonal de şah de la Cracovia, reprezentanta R.P. Romíno, Maria Pogorevici, continuă să conducă în clasament cu 8 puncte din 12 posibile. Şahista noastră a remizat partida întreruptă în runda a 11-a cu Holul (R. P. Polonă), iar în runda a 12-a a obţinut de asemenea rezultat egal în faţa şahistei Honesch (R. P. Ungară). Ediţia a doua a jocului C.C.A. Borussia Dortmund, contînd pentru competiţia „Cupa campionilor europeni“ la fotbal, programată duminică 8 decembrie în Capitală, va fi arbitrată de o „brigadă“ de trei arbitri unguri: I. Polaretzki — la centru — G. Siklósi şi G. Boros la tuşe. Pentru jocul ce-l are de susţinut la 8 decembrie, la Bucureşti, cu Borussia Dortmund din cadrul „Cupei campionilor europeni“ la fotbal, echipa C.C.A. îl va putea folosi pe portarul Voinescu, fiind admis de U.E.F.A. pe lista jucătorilor echipei C.C.A. pentru acest joc. In meciul retur pentru Cupa campionilor europeni la fotbal Vasas Budapesta a învins sîmbătă echipa elveţiană „Young Boys“ (Berna) cu 2-1 (2-0). In acest fel formaţia maghiară s-a calificat pentru sferturile de finală alecompetiției alături de Steaua Roșie-Belgrad şi Ajax-Amsterdam. Celelalte 5 echipe calificate vor fi cunoscute pînă la 10 decembrie. Clujul a comemorat răscoala de la Bobîlna In aceste zile se împlinesc 520 de ani de la istorica răscoală de la Bobîlna a iobagilor romîni şi unguri, începute in primăvara anului 1437 pe dealul Bobîlna. în vecinătatea Dejului, aceste lupte s-au încheiat la Cluj în condiţii zguduitoare. Iobagii romîni şi unguri înfrăţiţi de idealul comun al dezrobirii de idealul făuririi unei vieţi mai omeneşti, au dat aci la Cluj ultima bătălie, sprijiniţi de sărăcimea oraşului, de calfele şi meseriaşii clujeni. In toamna anului 1437, Clujul se afla in stăpânirea răsculaţilor care ajunseseră să-l cucerească şi porniseră să organizeze intr-o formă corespunzătoare năzuinţele populare. Clujul a constituit aşadar ultima baricadă a răsculaţilor care, cu preţul sîngelui şi al vieţii, au luptat contra nobililor unguri, romîni, secui şi saşi, uniţi prin interese comune de jaf şi exploatare pentru desăvîrşirea opresiunii ţăranilor iobagi. Sub zidurile cetăţii Clujului, întocmai ca şi la Turda, Dej şi Aiud, iobagii romîni şi unguri, cot la cot, au luptat eroic şi au căzut eroic. Ţărani aparţinînd celor două naţionalităţi au dovedit că uniţi pot da lovituri usturătoare exploatatorilor pe moşiile cărora robeau. Pentru sprijinul dat răsculaţilor de către populaţie, oraşul Cluj avea să-şi piardă dreptul la autonomie iar regele Ungariei avea să trimită aici un reprezentant credincios al Curţii, un paznic stras. De la trimisul nostru special nie al absolutismului feudal şi clerical. Adunarea comemorativă a avut loc în sala Teatrului Naţional din Cluj, in prezenţa unui numeros public alcătuit din muncitori, ţărani, academicieni, studenţi, ostaşi. La această adunare a luat parte o delegaţie a C.C. al P.M.R. şi a guvernului R.P.R., alcătuită din tovarăşii Emil Bodnăraş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Janoş Fazekaş, secretar al C.C. al P.M.R., Atanase Joja, membru al C.C. al P.M.R., ministrul învăţământului şi Culturii, Augustin Alexa, membru al C.C. al P.M.R., procuror general al R.P. Ramine, Ladislau Banyai, director general în Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, acad. Andrei Ofetea, care au luat foc la prezidiu. Delegaţia a fost primită cu deosebită căldură de către asistenţă. Pe scenă a luat loc prezidiul adunării compus din membrii delegaţiei C.C. al P.M.R. şi ai guvernului, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, academicieni, muncitori, ţărani şi ţărance. Pe piaza albastră a fundalului scenei se vedea conturul monumentului ridicat recent la Bobîlna cu inscripţia „1437—1957 Bobîlna““. Adunarea comemorativă a fost deschisă de tovarăşul Petre Jurcă, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al oraşului Cluj, care a dat cuvîntul tovarăşului Atanase Joja, membru al C.C. al P.M.R. şi ministrul Invăţămintului şi Culturii. In cuvîntarea sa, tova- răşul Joja a evocat zilele glorioase ale acestei răscoale care este una dintre cele mai însemnate şi mai semnificative mişcări din istoria ţării noastre şi a subliniat importanţa şi rezultatele luptei comune ce o duc minorităţile naţionale pentru construirea socialismului în patria noastră. Tovarăşul F. Culcsar, preşedintele sfatului popular regional Cluj, a dat citire cuvintării tovarăşului Atanase Joja in limba maghiară. O largă şi vibrantă expunere a luptelor de la Bobîlna in cele trei etape ale ei, a fost făcută de către acad. C. Daicoviciu, rectorul Universităţii ,, Victor Babeş“. După aceasta, prof. univ. Balogh Edgar, de la Universitatea ,,Bolyai“, a vorbit în limba maghiară despre desfăşurarea evenimentelor ce se comemorează. Adunarea s-a încheiat prin prezentarea piesei ,,Nopţile tăcerii“ a scriitorului clujean Teofil Buşecan. Aşa a comemorat Clujul răscoala şi pe răsculaţii de la Bobîlna. Miine, pe locurile unde s-a desfăşurat răscoala, va fi un adevărat pelerinaj. CONST. STRBU Cluj 30 noiembrie 1957. O pagină din trecutul de luptă al poporului nostru (Urmare din pag. l-a) găseşte explicaţia în şovăiala micii nobilişti şi în faptul că o parte a ţărănimii, încrezătoare în prima înţelegere, s-a împrăştiat. Ca şi în perioada care a urmat după prima înţelegere şi acum nobilimea şi-a călcat angajamentele. In această nouă etapă, răscoala se dezvoltă vertiginos ajungînd la apogeu în lumile noiembrie şi decembrie. Ţăranii au ocupat Clujul şi în ciuda lipsurilor au continuat să lupte cu curaj, în iarna grea din 1437—1438. Cu ajutorul meseriaşilor din Cluj ei reuşesc să reziste numeroaselor atacuri ale armatei voevodului Transilvaniei care asediase oraşul. Rezistenţa lor a putut fi înfrîntă abia atunci cînd nobilimea a încheiat o nouă alianţă, reuşind să realizeze o mai puternică grupare de forţe. Ocuparea Clujului n-a însemnat totuşi sfârşitul răscoalei. Im tot cursul anului 1438 în diversele colţuri ale Transilvaniei, detaşamentele răzleţe de răsculaţi au continuat să opună rezistenţă trupelor nobiliare care se răzbunau cumplit pustiind aşezările şi ucigînd fără milă. Răscoala ţăranilor din anul 1437, care a zdruncinat puternic temeliile orânduirii feudale, s-a încheiat așadar cu o înfrângere. Una din principalele cauze care au determinat acest desnodă ■~dā' ■ mint a fost trădarea micii nobilimi. Tocmai în focul celor mai aprige lupte, cînd se cerea o regrupare sporită de forţe ea şi-a părăsit aliatul; ţărănimea iobagă a rămas slăbită beneficiind numai de sprijinul păturilor sărace ale oraşelor. Infrîngerea răscoalei se explică de asemenea şi prin faptul că în desfăşurarea ei, ţărănimea n-a dispus de un aliat puternic care să o organizeze şi să oconducă la victorie. Ce e drept acele pături orăşeneşti care au sprijinit-o au luptat, cu mult devotament, dînd din rîndul lor chiar şi unii conducători ai răscoalei, dar ele erau lipsite de experienţă şi încă insuficient de puternice pentru a oferi ţărănimii un sprijin hotărîtor. Răscoala de la Bobîlna a întrunit pe acelaşi făgaş iobagi romîni şi unguri. Păturile exploatate ale celor două popoare s-au înfrăţit atunci prin lupta grea desfăşurată umăr la umăr împotriva asupritorilor lăsînd urmaşilor o pildă vie a înfrăţirii lor. De-a lungul anilor cei măi ,buni fii ai celor două popoare, ducînd mai departe mesajul Bobîlnei au militat pentru prietenia, pentru eliberarea lor. Năzuinţa acestora ca şi jertfele celor care cu cinci secole in urmă s-au ridicat la luptă împotriva exploatatorilor au străbătut peste vreme ajungînd în zilele noastre să-şi găsească împlinire în viaţa liberă şi înfloritoare pe care o trăim. Astăzi poporul nostru, în frunte cu comuniştii, cei mai demni şi mai devotaţi continuatori ai glorioaselor tradiţii de luptă ale trecutului, au înlăturat pentru totdeauna, puterea claselor exploatatoare. Ţărănimea avînd în clasa muncitoare un aliat şi un conducător ferm păşeşte înainte pe drumul socialismului spre o viaţă înfloritoare. Amintirea răscoalei de la Bobîlna, ca şi a celor conduse de Floria, Cloşca şi Crişan sau de Tudor Vladimirescu, ca şi a luptelor muncitorilor de la Griviţa din 1933 conduse de comunişti, însufleţeşte poporul nostru la săvîrşirea de noi fapte măreţe în lupta pentru construirea socialismului în patria noastră. L. NICULESCU Au luat sfirşit lucrările primei consfătuiri republicane zootehnice In seara zilei de ieri au luat sfîrşit la Oraşul Stalin lucrările primei consfătuiri organizată de Consiliul Central A.S.I.T., la care s-au dezbătut problemele dezvoltării creşterii animalelor în ţara noastră. Participanţii la consfătuire au adoptat o rezoluţie în care sunt prevăzute o seamă de măsuri menite să ducă la obţinerea unor cantităţi tot mai mari de carne, lapte ouă, lină, etc. ---------- Ce maşini vor fabrica „Tehnofrigul“ în 1958 CLUJ (de la corespondentul nostru). Uzinele „Tehnofrig“ din Cluj şi-au realizat planul anual de producţie globală la 10 noiembrie. De atunci, colectivul acestei întreprinderi a produs peste plan numeroase maşini destinate industriei alimentare, printre care 6 agregate frigorifere de 20.000 kilocalorii/oră, 16 separatoare de lapte, 5 maşini de umplut mezeluri, 10 pompe pentru transportul laptelui şi altele Proiectele pentru anul 1958 sunt însemnate. La „Tehnofrig“ se vor construi două noi hale industriale, destinate fabricaţiei pe flux continuu a compresoarelor şi separatoarelor de lapte. Prin aceasta, se va spori de 4—5 ori producţia acestor maşini faţă de anul 1957 Tot în cursul anului 1958 se vor introduce în fabricaţie 15 noi sortimente, printre care : maşinile de rulat cornuri şi franzele pînă la 500 grame greutate, separatoarele de lapte de 1.000 litri, maşinile de strivit zahăr necesare fabricilor de produse zaharoase, maşinile de spălat bidoane şi altele. ----------- 3200 stîne cooperatiste In acest an au funcţionat în întreaga ţară 3200 stîne cooperatiste, în care ţăranii muncitori s-au asociat pentru îngrijirea în comun a cca. 900.000 oi mulgătoare şi peste 320.000 oi sterpe. La încheierea activităţii din acest an a stînelor cooperatiste laptele şi produsele lactate pentru acoperirea cheltuielilor făcute pentru organizarea şi funcţionarea stânelor a totalizat, cca. 99.500 hl. Această cantitate a fost predată fondului central ca produse contractate, sarcina de livrare fiind astfel împlinită integral. România liberă Pentru lărgirea colaborării economice între R.P.R. şi R.D.G. Zilele acestea a sosit în Capitală o delegaţie guvernamentală din R.D. Germană condusă de Hans Adler, adjunct al ministrului Industriei Chimice Delegaţia guvernamentală germană va discuta cu conducătorii Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei posibilitatea lărgirii colaborării economice între ţara noastră şi R.D- Germană în domeniul industriei chimice. In timpul şederii în ţara noastră delegaţia germană va vizita întreprinderi şi uzine ale industriei chimice ŞTIINŢA ŞI TEHNICA SOVIETICĂ REPURTEAZĂ NOI VICTORII Cum va funcţiona primul spărgător de gheaţa atomic MOSCOVA 30 (Agerpres). — La primul spărgător de gheaţă atomic din lume — „Lenin“ — fochiştii vor fi înlocuiţi prin specialişti şi tehnicieni. Aceştia vor urmări aparatele şi vor regla procesele desfăşurindu-se în reactor. Despre acest spărgător de gheaţă, care se afla in curs de construcţie la Leningrad, vorbeşte Pavel Ponomarev, viitorul său căpitan, intr-un interviu care a apărut la 29 noiembrie în ziarul „IZVESTIA“. Spărgătorul de gheaţă în curs de construcţie este cel mai mare din lume. Lungimea lui este de 134 metri, lăţimea maximă — 27,6 metri, deplasamentul — 16.000 tone, pescajul — 9,2 metri. înălţimea este egală cu a unei case de 5—6 etaje. Ponomarev a descris următoarea schemă de acţionare a navei. Energia termică generată în reactor transformă apa un abur de înaltă presiune care acţionează în turbogenerator. Curentul electric obţinut alimentează, trei puternice electromotoare care acţionează arborii navali. Pentru înzestrarea energetică a spărgătorului de gheaţă vor fi necesare peste 500 electromotoare de diferite puteri şi peste 300 km de cablu. Comanda de la distanță a mecanismelor va fi aplicată pe scară largă la spărgătorul de gheață. Cel mai precis ceasornic din lume MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite: La Institutul de fizică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. a fost realizat cel mai precis ceasornic din lume. RĂMÎNEREA IN URMA ANUALA A ACESTUI CEASORNIC NU DEPĂŞEŞTE O ZECIME DINTR-O MILIONIME DE SECUNDA. El este cu mult mai precis decît cunoscutul ceasornic cu cesiu din S.U.A. şi are dimensiuni cu mult mai mici decît orologiul astronomic de cuarţ. La baza noului ceasornic, aşa zis molecular, stă un generator special de impulsii electromagnetice de înaltă frecvenţă. El poate produce pînă la 240 miliarde oscilaţii pe secundă. Dar o asemenea precizie de citire a timpului nu constituie o limită pentru el. Ceasornicul molecular va permite rezolvarea numeroaselor probleme de cosmogonie, geofizică şi automatică. Cu ajutorul lui va putea fi dezlegată una din enigmele naturii — variațiile de scurtă durată ale vitezei de rotație a pămintului în jurul axei sale. Totodată se va putea măsura cu o precizie de un centimetru deplasarea materialelor terestre. O radiosondă atingînd altitudinea record de 35 kilometri MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite. O radiosondă lansată de aerologii staţiei polare sovietice de pe capul Celiuskin a atins altitudinea record de 35 km. Această staţie, situată la extremitatea nordică a peninsulei Taimir din Siberia şi în punctul cel mai nordic al continentului asiatic (paralela 77), efectuează cercetări în cadrul programului A.G.I. Semnalele radio primite de la înălţimea maximă atinsă de sondă au adus informaţii interesante cu privire la repartiţia elementelor meteorologice în stratosfera inferioară. ACTIVITATEA CERCETĂTORILOR ROMÂN IN CADRUL INSTIUTIRUI DE LA DOSHA Declaraţiile acad. H®rîa Hulubei MOSCOVA 30 Corespondentul Agerpres transmite: După cum s-a anunţat între 20 şi 24 noiembrie a.c. la Dubna (regiunea Moscova) a avut loc a 3-a sesiune a Consiliului ştiinţific al Institutului unificat de cercetări nucleare, după care a urmat o consfătuire a împuterniciţilor statelor membre ale Institutului. La această sesiune R.P. Romina a fost reprezentată de acad. Horia Hulubei, directorul Institutului de fizică nucleară din Bucureşti, acad. Şerban Viţeica şi prof. Andrei Tudorache. In legătură cu cele discutate la Dubna, acad. Horia Hulubei a făcut cîteva declaraţii corespondentului Agerpres la Moscova. . Institutul de la Dubna a spus acad. Hulubei este pe cale să devină unul din cele mai importante centre de cercetări nucleare în domeniul energiilor foarte mari. De altfel planurile de cercetări ştiinţifice care au fost aprobate, cum ar fi planurile de investiţii, de noi instalaţii sunt grandioase şi curînd acest centru va dispune pe Ungă sincrofazotronul de 10 miliarde electronvolţi, de o serie de alte instalaţii unice care vor permite cercetătorilor din ţările membre ale acestui centru să aibă la îndemână condiţii de lucru incomparabil de bune. Delegaţia română, a declarat acad. Hulubei, a luat parte activă la toate lucrările de la Dubna Printre comunicările făcute în cadrul planului de lucrări a fost şi aceea a cercetătorului român Marius Petraşcu, care a vorbit despre problema distribuţiei în transformarea mezonilor pi în mezonimiu. Marius Petraşcu a vorbit despre ansamblul lucrărilor de acest gen făcute în laboratoarele din Uniunea Sovietică, insistînd asupra lucrărilor speciale la care a participat. In prezent la această centrală lucrează 20 de cercetători romîni; activitatea lor se bucură de o bună apreciere, printre ei fiind unii recomandaţi a reprezenta Institutul la congrese şi conferinţe internaţionale, a face comunicări în cadrul sesiunilor anuale ştiinţifice ale Institutului Acest fapt ne face să punem mari speranţe in cadrele ce se formează la Dubna, avînd în vedere activitatea lor viitoare in iară în cercetările fundamentale de fizică nucleară. INFORMAT Ieri seară a sosit în Capitală din turneul întreprins în Grecia, dirijorul George Georgescu, artist al poporului din R.P.R. ★ Sîmbătă seara a avut loc la Uniunea Ziariştilor din R. P. Romînă o adunare consacrată celei de-a 45-a aniversări a proclamării independenţei Albaniei şi a celei de a XIII-a aniversări a eliberării ţării de sub jugul fascist. Au luat parte redactori ai ziarelor şi publicaţiilor din Capitală. Au fost de faţă Mita Lako, ambasador şi alţi membri ai ambasadei R. P. Albania la Bucureşti. Adunarea a fost deschisă de tov. Vasile Durmitrescu, preşedintele Uniunii Ziariştilor din R. P. Romînă. Ziaristul L. Sărăţeanu a împărtăşit impresii din cadrul unei vizite pe care a întreprins-o în R. P. Albania, Pandele Stilu, prim regizor al Teatrului Poporului din Tirana, care ne vizitează ţara a vorbit apoi despre dezvoltarea artei şi teatrului albanez. După adunare o formaţie corală a ansamblului artistic macedo-romîn a interpretat cîntece populare albaneze, după care a fost prezentat filmul documentar albanez „Dansuri populare albaneze“. ★ Sîmbătă a părăsit Capitala delegaţia culturală din R.P. Ungară, care "a participat la semnarea planului de muncă pentru aplicarea convenţiei culturale dintre R.P. Romînă şi R.P. Ungară pe anul 1958. La plecare, membrii delegaţiei au fost salutaţi de tov. Constantin Prisnea, locţiitor al ministrului invăţămintului şi Culturii, Al Buican, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, I.R.R.C.S. şi alţii. Au fost de faţă reprezentanţi ai ambasadei R.P. Ungare la Bucureşti. „ Formaţia romînească de muzică uşoară „Electrecord“ continuă turneul întreprins in Republica Cehoslovacă. In cursul săptămînii acesteia au avut loc spectacole la Sumperk, Brno, Zidlochovice, Susice, Sokolov, Karlovy Vary. Astăzi urmează să aibă loc un concert la Marianske Lazne, mîine unul la Jiachymov, după care vor urma o serie de concerte la Praga. S-au bucurat de un mare succes soliştii Gică Petrescu, Nicolae Niţescu, Simona Casian, Mircea Crişan şi ceilalţi, de asemenea dintre piesele interpretate „Garofiţa“ de Mălineanu şi ,,E toamnă iar“ de Ştefan Kardoş. I.C.L.-Combustibilul Bucureşti aduce la cunoştinţa cetăţenilor că începînd de astăzi se distribuie lemne pe bonul nr. 1 din tichetul pe 1958. Cetăţenii care nu şi-au ridicat încă lemnele din cotele pe 1957, le pot ridica pînă la data de 15 ianuarie 1958. * Luni 2 decembrie, în sala Floreasca, la, ora 19:30 are loc un concurs „DRUMEŢII VESELI“ pe tema „Boxul românesc de-a lungul anilor“. Examinator va fi profesorul Nicolae Saftu. * Astă seară, începînd de la orele 17,30 şi 20,30, în sala Casei prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.S. din str. Batiştei nr. 14, va avea loc un spectacol de estradă prezentat de un grup de artişti de la Asociaţia Unională a Circului de Stat din Moscova, care se află în turneu în ţara noastră. In program figurează, printre altele, jonglerii, acrobaţii şi iluzionism, dansuri, cîntece etc. ★ La invitaţia I.R.R.C.S., a sosit în Capitală, o delegaţieculturală din Uruguay alcătuită din Francisco Jose Musetti, prim violonist, solist al Orchestrei simfonice din Sodre, critic muzical la ziarul ,,E! popular", Americo Roberto Abad Zulberti, poet, colaborator la „Gaceta de cultura“, împreună cu soţia, Maria Antonia Marino Burghi de Abad, profesor, colaborator permanent la „Gazeta de cultura“. * în zilele de 29 şi 30 noiembrie s-au desfăşurat la sediul Centrocoop lucrările şedinţei Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum la care au participat reprezentanţi ai Departamentelor şi Sindicatului Muncitorilor din Comerţ şi Cooperaţie. Lucrările Consiliului au dezbătut pe larg felul în care au fost îndeplinite sarcinile trasate de Rezoluţia celui de-al II-lea Congres al Cooperaţiei de Consum, precum şi munca organizatorică şi cultural-educativă de masă, de cadre şi învăţămilînt. • Astăzi, la ora 10:30, în sala Comedia, in cadrul ciclului de conferinţe experimentale va vorbi Ion Marin Sadoveanu despre „Teatrul Clasic rus“. Se vor prezenta fragmente din piesele „Furtuna“, „Cartoforii“ şi monologul „Despre efectul dăunător al tutunului“. In cadrul comunicărilor secţiei de chirurgie a filialei Societăţii Ştiinţelor Medicale, miercuri 4 decembrie ora 19.30 în amfiteatrul spitalului Golţea se va prezenta raportul asupra congreselor de chirurgie de la Atlantic City şi Mexico City. Raportori : acad. N. Hortoiomei, prof. dr. I. Făgărăşanu, prof. dr. I. Ţurai, conf. dr. Voinea Marinescu şi dr. V. Prodescu. • Teatrul Armatei prezintă astăzi, la ora 10, în sala Magheru, un matineu literar. După conferinţa prof. univ. G. C. Nicolescu, despre „începuturile teatrului şi dramaturgiei romîneşti“, se vor prezenta : „O repetiţie moldovenească“ de C. Caragiali, „Scrisoarea a III-a“ de M. Eminescu (recită George Vraca, artist al poporului) şi „Trei crai de la răsărit“ de B. P. Haşdeu. ★ La spitalul de adulţi din Botoşani, s-a înfiinţat o secţie de tuberculoză osteo-articulară, cu 50 paturi. Tot la Botoşani cabinetele de stomatologie de la policlinică au hotărît să acorde asistenţă de specialitate şi duminică. ★ O formaţie de muzică populară din cadrul orchestrei ,,Barbu Lăutaru“ sub 1 conducerea dirijorului Nicu Stănescu, va da în cadrul Lunii Culturii, mai multe spectacole în centre muncitoreşti, gospodării agricole de stat şi gospodării colective din mai multe regiuni din ţară. • Azi dimineaţă, începînd de la orele 10, va avea loc în sala Casei prieteniei româno-sovietice A.R.L.U.S., din str. Batiştei nr. 14, un program artistic pentru copii. ★ Dirijorul Constantin Silvestri, artist al poporului, se află la Paris unde face înregistrări pentru casa de discuri „Pathé Marconi“. ★ Zilele acestea, la Oradea a fost deschis un nou magazin de prezentare și desfacere a mărfurilor produse de gospodăriile agricole de stat din cuprinsul regiunii. ■k La Casa prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.R., din str. Batiştei nr. 14, va avea loc luni 2 decembrie, începînd de la orele 18, o conferinţă despre „Politica externă a Uniunii Sovietice în slujba păcii“ pe Care o va ţine acad. prof. Andrei Oţetea, directorul Institutului de Istorie al Academiei R.P.R. ☆ Cooperativa „înfrăţirea muncii“ din Capitală a deschis recent în calea Dudeşti nr. 56 un nou centru pentru deservirea populaţiei, care execută plăpumi şi saltele. - La tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă ADAS din 30 noiembrie 1957, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : PFB ; KHA ; GlS ; XBA ; SOO; LBH ; VDB ; ZFP. * Cercul de păpuşari ai Casei de cultură „Griviţa Roşie" pregăteşte pentru viitoarea premieră piesa „Sacul lui Moş Gerilă“ de Gustav Valentin. ■k Colectivul Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R. va pleca, în curînd, într-un turneu la Timişoara. între 12 şi 24 decembrie, colectivul bucureştean va prezenta : „Nunta lui Figaro“, „Boema", „Călin“, „O noapte furtunoasă“* „Haiducii“, „Coppelia“ şi „Rusalka“* ★ O Pag. 3-a