Romînia Liberă, decembrie 1957 (Anul 15, nr. 4089-4115)

1957-12-01 / nr. 4089

Duminică 1 decembrie 1957 — tu. 4089 In vederea cunoaşterii culturii ţărilor orientului Cunoaşterea tarilor orientale, a cul­­tu­rii lor străvechi, a relaţiilor secu­lare ale poporului nostru cu popoarele orientale, relaţii care au influenţat formarea şi dezvoltarea culturii noas­tre, prezintă astăzi un deosebit inte­res datorită legăturilor noastre tot mai strînse şi mai amicale cu popoa­rele Orientului. La începutul acestui an, în­­cadrul Societăţii de ştiinţe istorice şi filolo­gice din R.P. Romină a fost constitui­tă o secţie de studii orientale. Secţia dispune de un bogat material orienta­­listic: peste 225.000 documente tur­ceşti (printre care arhiva Revoluţiei Junilor Turci), zeci de mii de docu­mente armene, mii de manuscrise in limba arabă, persană şi alte limbi o­­rientale, documente din care multe sînt încă nedescifrate şi nestudiate. In decurs de un an, de cînd a luat fiinţă, secţia de­ studii orientale a des­făşurat o activitate rodnică. Ea nu­mără astăzi 14 colective pentru lim­bile semite, indo-europene şi orien­tale,­­ indianistica, turca osmană, turca modernă, araba clasică şi modernă, persana modernă, caucazologie şi georgiană, armeana modernă, tătara, limbile Extremului Orient, filozofia o­­rientului, etnografia popoarelor orien­tale, egiptologia. Ca urmare a activităţii acestei secţii, se găseşte astăzi sub tipar un volum de studii şi cercetări orientale de 350 de pagini, care va fi urmat la începutul anului viitor de un al doilea volum. O importantă lucrare de orientalistică aflată sub tipar este Albumul de paleografie otomană, cu­­prinzînd 300 pagini și 205 planşe d­in­tre lucrările de orientalistică ce vor apare în anul viitor sunt „Gramatica armeană clasică“, „Gramatica de lim­ba sanscrită“, „Imperiul arab“, „Fi­lozofia indiană şi scepticii greci“ etc. In planurile editurilor pe anul viitor mai figurează Dicţionarul turco-romin (30.000 cuvinte). Gramatica limbii tur-­­­ce moderne, un dicţionar tătaro-romîn­­ şi unul romîno-tătar de 30.000 de cu­vinte, o colecţie de folclor muzical tătar, o colecţie de folclor­ tătar din Dobrogea etc. De asemenea, sunt pre­gătite pentru tipar lucrări ca tradu­cerea poeziilor lui Eminescu în limba armeană, traducerea romanului „Mi­­trea Cocor“ de M. Sadoveanu în lim­ba turcă şi altele. Produsele necorespuzătoare nu trebuie să ajungă în comerţ (Urmare din pag. l-a) alt aspect. Este vorba de faptul că ciorapii şi celelalte produse respinse intră din nou în procesul de producţie, pentru a li se aduce remedierile res­pective, ceea ce încarcă preţul lor de cost. Iată deci cum lipsa de preo­cupare pentru respectarea calităţii lo­veşte pe de o parte în interesul con­sumatorilor, lipsind piaţa de aceste produse, iar pe de alta umflă preţul de cost al produselor, ceea ce are repercusiuni asupra rentabilităţii în­treprinderilor amintite. Acelaşi lucru se poate spune şi de unele confecţii executate de fabrica „Gh. Gheorghiu-Dej“. Pantalonii de la costumele pentru paznici, de pildă, au­ fost confecţionaţi cu 6 cm. mai scurţi decit prevede Stas-ul, iar 3400 rochiţe-uniformă pentru fete au fost date spre recondiţionare din cauză că prezentau părţi componente din două nuanţe, butoniere defecte şi ne­curăţate de apă. Lucruri asemănătoare au fost con­statate şi la unele întreprinderi de încălţăminte din Capitală. La fabrica „Kirov“, de exemplu, au fost refuzate ca necorespunzătoare avînd defecte de finisaj şi feţe de o calitate inferioară, 1000 de perechi de pantofi de damă. De asemenea, la fabricile „Flacăra roşie“ şi „Cauciucul Quadrat“ au fost găsite produse ce nu corespundeau calitativ şi în consecinţă au fost res­pinse. ★ Exemplele enumerate demonstrează că unele întreprinderi din sectorul in­dustriei uşoare nu dau atenţia cuvenită calităţii produselor lor, deşi această problemă a fost discutată în nenu­mărate noduri. De aceea, conducerea Ministerului Industriei Bunurilor de Consum are datoria să analizeze din nou această problemă şi să ia măsuri severe împotriva acelora care neglijează unul dintre cei mai impor­tanţi indici ai planului de producţie, calitatea. Pe de altă parte, asemenea controale ca cel recent efectuat de organele comerţului trebuie organizate, cît mai des şi nu numai în Capitală, ci şi la întreprinderile din toate re­giunile ţării. In felul acesta nu se va mai da posibilitatea să pătrundă pe piaţă mărfuri necorespunzătoare calitativ. ION FÎCIU Dinamo—C. C. A. 3-2 (la volei) Ieri seară s-a desfășurat în sala Floreasca o nouă partidă din cadrul Campionatului republican de volei masculin : Dinamo—C.C.A. Privită în ansamblu, partida nu a corespuns decit în mică măsură. Am­bele echipe au comis numeroase gre­şeli tehnice și tactice, ceea ce a scă­zut din interesul partidei. A câștigat în cele din urmă Dinamo cu scorul de 3—2 (15—12; 15—13; 12—15; 6—15; 15—10), care a avut o apărare mai bună, reușind să scoată multe mingi grele de pe linia a doua. De la în­vingători s-au remarcat Mîhăilescu, Păunoiu, Teodorescu, iar de la învinşi Ultima etapă a turului campionatu­lui categoriei A de fotbal, programa­tă astăzi, se va desfăşura într-un de­cor hibernal. Cel puţin aşa se prezin­tă lucrurile la ora cînd scriem aceste rînd­uri. In Capitală este fixată să se dispu­te o partidă între două echipe bucu­­reştene, Dinamo şi Progresul, care se vor înfrunta pe stadionul Republicii, cu începere de la orele 14. In „des­chidere“ la această întîlnire vor juca două selecţionate ale categoriei B (seria I, contra seria II), în rîndul cărora vor evolua o serie de tineri ju­cători despre care se spun lucruri bune, au corespuns doar Corbeanu şi Mu­­şat. Sintem­ din nou nevoiţi să revenim asupra arbitrajelor la volei. Arbitrul jocului, Sotir a condus această parti­dă cu numeroase greşeli, dezavanta­­jînd pe rînd ambele echipe, dar în deosebi pe cea militară. In deschidere la această partidă s-au desfăşurat alte două jocuri ter­minate cu următoarele rezultate: E­­nergia Bucureşti — Flamura Roşie Bucureşti (masculin) 3—0; Dinamo— Ştiinţa I.C.F. (feminin) 3—0. V. STANESCU In ţară, în aceeaşi etapă urmează să se desfăşoare partidele: TIMIŞOA­RA , Ştiinţa—Dinamo Cluj ; PLO­EŞTI : Energia—Flamura Roşie A­­rad; ORAŞUL STALIN: Energia— Progresul Oradea; TG. MUREŞ: E­­nergia—Energia Petroşani. Reamintim cu acest prilej cititori­lor noştri, datele de disputare ale ce­lor trei partide restante în această categorie: 8 decembrie: Flamura Ro­şie Arad—Dinamo Cluj; 12 decembrie: Energia Tg. Mureş—C.C.A.; 15 de­cembrie : C.C.A.—Locomotiva Bucu­reşti. Ultima etapă a turului campionatului categoriei A de fotbal „Spartachiada de iarnă a tineretului“ La 18 decembrie va începe în întrea­ga ţară tradiţionala competiţie spor­tivă de masă „Spartachiada de iarnă a tineretului“. Ca şi în anii trecuţi, mii de tineri de la oraşe şi sate au posibilitatea să-şi arate îndemînarea şi să înveţe practicarea unor sporturi noi înscriindu-se la întrecerile de schi, patinaj, săniuţe, şah, tenis de masă, trîntă şi gimnastică. Concursurile de schi, şah, tenis de masă şi trîntă vor avea o fază finală pe ţară. Aproape pe întreg cuprinsul ţării a căzut prima zăpadă. Acest lucru per­mite mai ales in regiunile din nord ca de pe acum să se înceapă antrena­mentele. Organizaţiile sportive din în­treprinderi, şcoli şi de la sate trebuie să ia măsuri grabnice pentru a ame­naja pîrtii de schi, patinoare, săli de concurs şi să asigure materialul spor­tiv necesar. Ştiri , înaintea ultimei runde a turneului zonal de şah de la Cracovia, repre­zentanta R.P. Romíno, Maria Pogo­­revici, continuă să conducă în clasa­ment cu 8 puncte din 12 posibile. Şahista noastră a remizat partida în­treruptă în runda a 11-a cu Holul (R. P. Polonă), iar în runda a 12-a a obţinut de asemenea rezultat egal­ în faţa şahistei Honesch (R. P. Ungară).­­ Ediţia a doua a jocului C.C.A. Borussia Dortmund, contînd pentru competiţia „Cupa campionilor euro­peni“ la fotbal, programată duminică 8 decembrie în Capitală, va fi arbi­trată de o „brigadă“ de trei arbitri unguri: I. Polaretzki — la centru — G. Siklósi şi G. Boros la tuşe.­­ Pentru jocul ce-l are de susţinut la 8 decembrie, la Bucureşti, cu Borus­sia Dortmund din cadrul „Cupei cam­pionilor europeni“ la fotbal, echipa C.C.A. îl va putea folosi pe portarul Voinescu, fiind admis de U.E.F.A. pe lista jucătorilor echipei C.C.A. pentru acest joc.­­ In meciul retur pentru Cupa cam­pionilor europeni la fotbal Vasas Buda­pesta a învins sîmbătă echipa elveţia­nă „Young Boys“ (Berna) cu 2-1 (2-0). In acest fel formaţia maghiară s-a calificat pentru sferturile de finală ale­­competiției alături de Steaua Ro­­șie-Belgrad şi Ajax-Amsterdam. Ce­lelalte 5 echipe calificate vor fi cu­noscute pînă la 10 decembrie. Clujul a comemorat răscoala de la Bobîlna In aceste zile se împlinesc 520 de ani de la istorica răscoală de la Bobîlna a iobagilor romîni şi unguri, începute in primăvara a­­nului 1437 pe dealul Bobîlna. în vecinătatea Dejului, aceste lupte s-au încheiat la Cluj în condiţii zguduitoare. Iobagii romîni şi unguri înfră­ţiţi de idealul comun al dezrobirii de idealul făuririi unei vieţi mai omeneşti, au dat aci la Cluj ultima bătălie, sprijiniţi de sărăcimea o­­raşului, de calfele şi meseriaşii clu­­jeni. In toamna anului 1437, Clujul se afla in stăpânirea răsculaţilor care ajunseseră să-l cucerească şi por­niseră să organizeze intr-o formă corespunzătoare năzuinţele popu­lare. Clujul a constituit aşadar ultima baricadă a răsculaţilor care, cu preţul sîngelui şi al vieţii, au luptat contra nobililor unguri, romîni, se­cui şi saşi, uniţi prin interese co­mune de jaf şi exploatare pentru desăvîrşirea opresiunii ţăranilor iobagi. Sub zidurile cetăţii Clujului, în­tocmai ca şi la Turda, Dej şi Aiud, iobagii romîni şi unguri, cot la cot, au luptat eroic şi au căzut eroic. Ţărani aparţinînd celor două na­ţionalităţi au dovedit că uniţi pot da lovituri usturătoare exploatato­rilor pe moşiile cărora robeau. Pentru sprijinul dat răsculaţilor de către populaţie, oraşul Cluj a­­vea să-şi piardă dreptul la auto­­nomie iar regele Ungariei avea să trimită aici un reprezentant cre­dincios al Curţii, un paznic stras. De la trimisul nostru special nie al absolutismului feudal şi cle­rical. Adunarea comemorativă a avut loc în sala Teatrului Naţional din Cluj, in prezenţa unui numeros public alcătuit din muncitori, ţă­rani, academicieni, studenţi, osta­şi. La această adunare a luat parte o delegaţie a C.C. al P.M.R. şi a guvernului R.P.R., alcătuită din tovarăşii Emil Bodnăraş, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, Janoş Fazekaş, se­cretar al C.C. al P.M.R., Atanase Joja, membru al C.C. al P.M.R., ministrul învăţământului şi Culturii, Augustin Alexa, membru al C.C. al P.M.R., procuror general al R.P. Ramine, Ladislau Banyai, director general în Ministerul Invăţămîn­­tului şi Culturii, acad. Andrei O­­fetea, care au luat foc la prezi­diu. Delegaţia a fost primită cu deosebită căldură de către asis­tenţă. Pe scenă a luat loc prezidiul a­­dunării compus din membrii de­legaţiei C.C. al P.M.R. şi ai gu­vernului, reprezentanţi ai organe­lor locale de partid şi de stat, a­­cademicieni, muncitori, ţărani şi ţărance. Pe piaza albastră a fundalului scenei se vedea conturul monumen­tului ridicat recent la Bobîlna cu inscripţia „1437—1957 Bobîlna““. Adunarea comemorativă a fost deschisă de tovarăşul Petre Jurcă, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al oraşului Cluj, care a dat cuvîntul tovarăşului A­­tanase Joja, membru al C.C. al P.M.R. şi ministrul Invăţămintului şi Culturii. In cuvîntarea sa, tova-­­ răşul Joja a evocat zilele glorioase ale acestei răscoale­ care este una dintre cele mai însemnate şi mai semnificative mişcări din istoria ţării noastre şi a subliniat impor­tanţa şi rezultatele luptei comune ce o duc minorităţile naţionale pentru construirea socialismului în patria noastră. Tovarăşul F. Culc­­sar, preşedintele sfatului popular regional Cluj, a dat citire cuvin­­tării tovarăşului Atanase Joja in limba maghiară. O largă şi vibrantă expunere a luptelor de la Bobîlna in cele trei etape ale ei, a fost făcută de către acad. C. Daicoviciu, rectorul Uni­versităţii ,, Victor Babeş“. După a­­ceasta, prof. univ. Balogh Edgar, de la Universitatea ,,Bolyai“, a vorbit în limba maghiară despre desfăşurarea evenimentelor ce se comemorează. Adunarea s-a înche­iat prin prezentarea piesei ,,Nopţile tăcerii“ a scriitorului clujean Teo­­fil Buşecan. Aşa a comemorat Clujul răscoa­la şi pe răsculaţii de la Bobîlna. Miine, pe locurile unde s-a des­­făşurat răscoala, va fi un adevărat pelerinaj. CONST. STRBU Cluj 30 noiembrie 1957. O pagină din trecutul de luptă al poporului nostru (Urmare din pag. l-a) găseşte explicaţia în şovăiala micii nobilişti şi în faptul că o parte a ţă­rănimii, încrezătoare în prima înţe­legere, s-a împrăştiat. Ca şi în perioada care a urmat după prima înţelegere şi acum no­bilimea şi-a călcat angajamentele. In această nouă etapă, răscoala se dezvoltă vertiginos ajungînd la apo­geu în lumile noiembrie şi decembrie. Ţăranii au ocupat Clujul şi în ciuda lipsurilor au continuat să lupte cu curaj, în iarna grea din 1437—1438. Cu ajutorul meseriaşilor din Cluj ei reuşesc să reziste numeroaselor a­­tacuri ale armatei voevodului Tran­silvaniei care asediase oraşul. Re­zistenţa lor a putut fi înfrîntă abia atunci cînd nobilimea a încheiat o nouă alianţă, reuşind să realizeze o mai puternică grupare de forţe. Ocuparea Clujului n-a însemnat totuşi sfârşitul răscoalei. Im tot cursul anului 1438 în diversele colţuri ale Transilvaniei, detaşamentele răzleţe de răsculaţi au continuat să opună rezistenţă trupelor nobiliare care se răzbunau cumplit pustiind aşezările şi ucigînd fără milă. R­ăscoala ţăranilor din anul 1437, care a zdruncinat puter­nic temeliile orânduirii feu­dale, s-a încheiat așadar cu o în­frângere. Una din principalele cauze care au determinat acest desnodă­ ■~dā' ■ mint a fost trădarea micii nobilimi. Tocmai în focul celor mai aprige lupte, cînd se cerea o regrupare spo­rită de forţe ea şi-a părăsit aliatul; ţărănimea iobagă a rămas slăbită beneficiind numai de sprijinul pă­turilor sărace ale oraşelor. Infrîngerea răscoalei se explică de asemenea şi prin faptul că în desfă­şurarea ei, ţărănimea n-a dispus de un aliat puternic care să o organi­zeze şi să o­­conducă la victorie. Ce e drept acele pături orăşeneşti care au sprijinit-o au luptat, cu mult de­votament, dînd din rîndul lor chiar şi unii conducători ai răscoalei, dar ele erau lipsite de experienţă şi încă insuficient de puternice pentru a o­­feri ţărănimii un sprijin hotărîtor. Răscoala de la Bobîlna a întrunit pe acelaşi făgaş iobagi romîni şi un­guri. Păturile exploatate ale celor două popoare s-au înfrăţit atunci prin lupta grea desfăşurată umă­r la umăr împotriva asupritorilor lăsînd urmaşilor o pildă vie a înfrăţirii lor. De-a lungul anilor cei măi ,buni fii ai celor două popoare, ducînd mai departe mesajul Bobîlnei au militat pentru prietenia, pentru eliberarea lor. Năzuinţa acestora ca şi jertfele ce­lor care cu cinci secole in urmă s-au ridicat la luptă împotriva exploatato­rilor au străbătut peste vreme ajun­gînd în zilele noastre să-şi găseas­că împlinire în viaţa liberă şi în­floritoare pe care o trăim. Astăzi poporul nostru, în frunte cu comu­niştii, cei mai demni şi mai devo­taţi continuatori ai glorioaselor tra­diţii de luptă ale trecutului, au înlă­turat pentru totdeauna, puterea cla­selor exploatatoare. Ţărănimea a­­vînd în clasa muncitoare un aliat şi un conducător ferm păşeşte înain­te pe drumul socialismului spre o viaţă înfloritoare. Amintirea răscoalei de la Bobîlna, ca şi a celor conduse de Floria, Cloş­ca şi Crişan sau de Tudor Vladimi­­rescu, ca şi a luptelor muncitorilor de la Gri­viţa din 1933 conduse de comunişti, însufleţeşte poporul nos­tru la săvîrşirea de noi fapte măreţe în lupta pentru construirea socialis­mului în patria noastră. L. NICULESCU Au luat sfirşit lucrările primei consfătuiri republicane zootehnice In seara zilei de ieri au luat sfîr­­şit la Oraşul Stalin lucrările primei consfătuiri organizată de Consiliul Central A.S.I.T., la care s-au dezbă­tut problemele dezvoltării creşterii a­­nimalelor în ţara noastră. Participan­ţii la consfătuire au adoptat o rezo­luţie în care sunt prevăzute o seamă de măsuri menite să ducă la obţine­rea unor cantităţi tot mai mari de carne, lapte ouă, lină, etc. ----------­ Ce maşini vor fabrica „Tehnofrigul“ în 1958 CLUJ (de la corespondentul nostru).­­ Uzinele „Tehnofrig“ din Cluj şi-au­ realizat planul anual de producţie glo­bală la 10 noiembrie. De atunci, co­lectivul acestei întreprinderi a produs peste plan numeroase maşini destina­te industriei alimentare, printre care 6 agregate frigorifere de 20.000 ki­lo­­calorii/oră, 16 separatoare de lapte, 5 maşini de umplut mezeluri, 10 pompe pentru transportul laptelui şi altele Proiectele pentru anul 1958 sunt în­semnate. La „Tehnofrig“ se vor con­strui două noi hale industriale, desti­nate fabricaţiei pe flux continuu a compresoarelor şi separatoarelor de lapte. Prin aceasta, se va spori de 4—5 ori producţia acestor maşini faţă de anul 1957 Tot în cursul anului 1958 se vor introduce în fabricaţie 15 noi sorti­mente, printre care : maşinile de rulat cornuri şi franzele pînă la 500 grame greutate, separatoarele de lapte de 1.000 litri, maşinile de strivit zahăr necesare fabricilor de produse zaha­roase, maşinile de spălat bidoane şi altele. ----------- 3200 stîne cooperatiste In acest an au funcţionat în întrea­ga ţară 3200 stîne cooperatiste, în care ţăranii muncitori s-au asociat pentru îngrijirea în comun a cca. 900.000 oi mulgătoare şi peste 320.000 oi sterpe. La încheierea activităţii din acest an a stînelor cooperatiste lap­tele şi produsele lactate pentru acope­rirea cheltuielilor făcute pentru orga­nizarea şi funcţionarea stânelor a to­talizat, cca. 99.500 hl. Această canti­tate a fost predată fondului­ central ca produse contractate, sarcina de livrare fiind astfel împlinită integral. Român­ia liberă Pentru lărgirea colaborării economice între R.P.R. şi R.D.G. Zilele acestea a sosit în Capitală o delegaţie guvernamentală din R.D. Germană condusă de Hans Adler, ad­junct al ministrului Industriei Chi­mice Delegaţia guvernamentală germană va discuta cu conducătorii Ministeru­lui Industriei Petrolului şi Chimiei posibilitatea lărgirii colaborării eco­nomice între ţara noastră şi R.D- Ger­mană în domeniul industriei chimice. In timpul şederii în ţara noastră de­legaţia germană va vizita întreprin­deri şi uzine ale industriei chimice ŞTIINŢA ŞI TEHNICA SOVIETICĂ REPURTEAZĂ NOI VICTORII Cum va funcţiona primul spărgător de gheaţa atomic MOSCOVA 30 (Agerpres). — La primul spărgător de gheaţă atomic din lume — „Lenin“ — fochiştii vor fi înlocuiţi prin specialişti şi tehni­cieni. Aceştia vor urmări aparatele şi vor regla procesele desfăşurindu-se în reactor. Despre acest spărgător de gheaţă, care se afla in curs de construcţie la Leningrad, vorbeşte Pavel Ponomarev, viitorul său căpitan, intr-un interviu care a apărut la 29 noiembrie în ziarul „IZVESTIA“. Spărgătorul de gheaţă în curs de construcţie este cel mai mare din lume. Lungimea lui este de 134 metri, lăţimea maximă — 27,6 metri, depla­samentul — 16.000 tone, pescajul — 9,2 metri. înălţimea este egală cu a unei case de 5—6 etaje. Ponomarev a descris următoarea schemă de acţionare a navei. Energia termică generată în reactor transfor­mă apa un abur de înaltă presiune care acţionează în turbogenerator. Cu­rentul electric obţinut alimentează, trei puternice electromotoare care acţio­nează arborii navali. Pentru înzestrarea energetică a spărgătorului de gheaţă vor fi nece­sare peste 500 electromotoare de dife­rite puteri şi peste 300 km de cablu. Comanda de la distanță a mecanis­melor va fi aplicată pe scară largă la spărgătorul de gheață. Cel mai precis ceasornic din lume MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite: La Institutul de fizică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. a fost realizat cel mai precis ceasornic din lume. RĂMÎNEREA IN URMA ANUALA A ACESTUI CEASORNIC NU DEPĂŞEŞTE O ZECIME DIN­­TR-O MILIONIME DE SECUNDA. El este cu mult mai precis decît cu­noscutul ceasornic cu cesiu din S.U.A. şi are dimensiuni cu mult mai mici decît orologiul astronomic de cuarţ. La baza noului ceasornic, aşa zis molecular, stă un generator special de impulsii electromagnetice de înaltă frecvenţă. El poate produce pînă la 240 miliarde oscilaţii pe secundă. Dar o asemenea precizie de citire a tim­pului nu constituie o limită pentru el. Ceasornicul molecular va permite rezolvarea numeroaselor probleme de cosmogonie, geofizică şi automatică. Cu ajutorul lui va putea fi dezlegată una din enigmele naturii — variațiile de scurtă durată ale vitezei de rota­ție a pămintului în jurul axei sale. Totodată se va putea măsura cu o precizie de un centimetru deplasarea materialelor terestre. O radiosondă atingînd altitudinea record de 35 kilometri MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite. O radiosondă lansată de aerologii staţiei polare sovietice de pe capul Celiuskin a atins altitudi­nea record de 35 km. Această staţie, situată la extremi­tatea nordică a peninsulei Taimir din Siberia şi în punctul cel mai nordic al continentului asiatic (paralela 77), efectuează cercetări în cadrul pro­gramului A.G.I. Semnalele radio primite de la înăl­ţimea maximă atinsă de sondă au adus informaţii interesante cu pri­vire la repartiţia elementelor meteo­rologice în stratosfera inferioară. ACTIVITATEA CERCETĂTORILOR ROMÂN IN CADRUL INSTIUTIR­UI DE LA DOSHA Declaraţiile acad. H®rîa Hulubei MOSCOVA 30 Corespondentul A­­gerpres transmite: După cum s-a a­­nunţat între 20 şi 24 noiembrie a.c. la Dubna (regiunea Moscova) a avut loc a 3-a sesiune a Consiliului ştiin­ţific al Institutului unificat de cerce­tări nucleare, după care a urmat o consfătuire a împuterniciţilor statelor membre ale Institutului. La această sesiune R.P. Romina a fost reprezentată de acad. Horia Hu­lubei, directorul Institutului de fizică nucleară din Bucureşti, acad. Şerban Viţeica şi prof. Andrei Tudorache. In legătură cu cele discutate la Dubna, acad. Horia Hulubei a făcut cîteva declaraţii corespondentului A­­gerpres la Moscova. . Institutul de la Dubna a spus acad. Hulubei este pe cale să devină unul din cele mai importante centre de cer­cetări nucleare în domeniul energiilor foarte mari. De altfel planurile de cercetări ştiin­ţifice care au fost aprobate, cum ar fi planurile de investiţii, de noi instalaţii sunt grandioase şi curînd acest centru va dispune pe Ungă sincrofazotronul de 10 miliarde electronvolţi, de o se­rie de alte instalaţii unice care vor permite cercetătorilor din ţările mem­bre ale acestui centru să aibă la în­­demână condiţii de lucru incomparabil de bune. Delegaţia română, a declarat acad. Hulubei, a luat parte activă la toate lucrările de la Dubna Printre comunicările făcute în ca­drul planului de lucrări a fost şi a­­ceea a cercetătorului român Marius Pe­­traşcu, care a vorbit despre problema distribuţiei în transformarea mezonilor pi în mezoni­miu. Marius Petraşcu a vorbit despre ansamblul lucrărilor de acest gen făcute în laboratoarele din Uniunea Sovietică, i­nsistînd asupra lu­crărilor speciale la care a participat. In prezent la această centrală lu­crează 20 de cercetători romîni; acti­vitatea lor se bucură de o bună a­­preciere, printre ei fiind unii recoman­daţi a reprezenta Institutul la congrese şi conferinţe internaţionale, a face co­municări în cadrul sesiunilor anuale ştiinţifice ale Institutului­ Acest fapt ne face să punem mari speranţe in cadrele ce se formează la Dubna, a­­vînd în vedere activitatea lor viitoare in iară în cercetările fundamentale de fizică nucleară. I­N­F­O­R­M­A­T­ Ieri seară a sosit în Capitală din turneul întreprins în Grecia, dirijorul George Georgescu, artist al poporului din R.P.R. ★ Sîmbătă seara a avut loc la Uniunea Ziariştilor din R. P. Romînă o adunare consacrată celei de-­a 45-a aniversări a proclamării independenţei Albaniei şi a celei de a XIII-a aniversări a eliberării ţării de sub jugul fascist. Au luat parte redactori ai ziarelor şi publicaţiilor din Capitală. Au fost de faţă Mita Lako, ambasador şi alţi membri ai ambasadei R. P. Albania la Bucureşti. Adunarea a fost deschisă de tov. Va­sile Durm­itrescu, preşedintele Uniunii Ziariştilor din R. P. Romînă. Ziaristul L. Sărăţeanu a împărtăşit impresii din cadrul unei vizite pe care a întreprins-o în R. P. Albania, Pandele Stilu, prim re­gizor al Teatrului Poporului din Tirana, care ne vizitează ţara a vorbit apoi despre dezvoltarea artei şi teatrului al­banez. După adunare o formaţie corală a ansamblului artistic macedo-romîn a interpretat cîntece populare albaneze, după care a fost prezentat filmul docu­mentar albanez „Dansuri populare al­baneze“. ★ Sîmbătă a părăsit Capitala delega­ţia culturală din R.P. Ungară, care "a participat la semnarea planului de muncă pentru aplicarea convenţiei cul­turale dintre R.P. Romînă şi R.P. Un­gară pe anul 1958. La plecare, mem­brii delegaţiei au fost salutaţi de tov. Constantin Prisnea, locţiitor al mini­strului invăţămintului şi Culturii, Al Buican, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, I.R.R.C.S. şi alţii. Au fost de faţă reprezentanţi ai am­basadei R.P. Ungare la Bucureşti. „ Formaţia romînească de muzică u­­şoară „Electrecord“ continuă turneul întreprins in Republica Cehoslovacă. In cursul săptămînii acesteia au avut loc spectacole la Sumperk, Brno, Zid­­lochovice, Susice, Sokolov, Karlovy Vary. Astăzi urmează să aibă loc un concert la Marianske Lazne, mîine unul la Jiachymov, după care vor urma o serie de concerte la Praga. S-au bucurat de un mare succes so­liştii Gică Petrescu, Nicolae Niţescu, Simona Casian, Mircea Crişan şi cei­lalţi, de asemenea dintre piesele inter­pretate „Garofiţa“ de Mălineanu şi ,,E toamnă iar“ de Ştefan Kardoş. I.C.L.-Combustibilul Bucureşti aduce la cunoştinţa cetăţenilor că începînd de astăzi se distribuie lemne pe bonul nr. 1 din tichetul pe 1958. Cetăţenii care nu şi-au ridicat încă lemnele din cotele pe 1957, le pot ridica pînă la data de 15 ianuarie 1958. * Luni 2 decembrie, în sala Floreasca, la, ora 19:30 are loc un concurs „DRU­MEŢII VESELI“ pe tema „Boxul româ­­nesc de-a lungul anilor“. Examinator va fi profesorul Nicolae Saftu. * Astă seară, începînd de la orele 17,30 şi 20,30, în sala Casei prieteniei romî­­no-sovietice A.R.L.U.S. din str. Batiştei nr. 14, va avea loc­­ un spectacol de estradă prezentat de un grup de ar­tişti de la Asociaţia Unională a Cir­cului de Stat din Moscova, care se află în turneu în ţara noastră. In program figurează, printre altele, jonglerii, a­­crobaţii şi iluzionism, dansuri, cîntece etc. ★ La invitaţia I.R.R.C.S., a sosit în Capitală, o delegaţie­­culturală din Uruguay alcătuită din Francisco Jose Musetti, prim violonist, solist al Or­chestrei simfonice din Sodre, critic muzical la ziarul ,,E! popular", Ame­­rico Roberto Abad Zulberti, poet, cola­borator la „Gaceta de cultura“, îm­preună cu soţia, Maria Antonia Ma­rino Burghi de Abad, profesor, colabo­rator permanent la „Gazeta de cultura“. * în zilele de 29 şi 30 noiembrie s-au desfăşurat la sediul Centrocoop lucră­rile şedinţei Consiliului Uniunii Cen­trale a Cooperativelor de Consum la care au participat reprezentanţi ai De­partamentelor şi Sindicatului Muncito­rilor din Comerţ şi Cooperaţie. Lucră­rile Consiliului au dezbătut pe larg felul în care au fost îndeplinite sarci­nile trasate de Rezoluţia celui de-al II-lea Congres al Cooperaţiei de Con­sum, precum şi munca organizatorică şi cultural-educativă de masă, de cadre şi învăţămilînt. •­ Astăzi, la ora 10:30, în sala Comedia, in cadrul ciclului de conferinţe experi­mentale va vorbi Ion Marin Sadoveanu despre „Teatrul Clasic rus“. Se vor prezenta fragmente din piesele „Fur­tuna“, „Cartoforii“ şi monologul „De­spre efectul dăunător al tutunului“. In cadrul comunicărilor secţiei de chirurgie a filialei Societăţii Ştiinţelor Medicale, miercuri 4 decembrie ora 19.30 în amfiteatrul spitalului Golţea se va prezenta raportul asupra congrese­lor de chirurgie de la Atlantic City şi Mexico City. Raportori : acad. N. Hor­­toiom­ei, prof. dr. I. Făgărăşanu, prof. dr. I. Ţurai, conf. d­r. Voinea Marinescu şi dr. V. Prodescu. •­ Teatrul Armatei prezintă astăzi, la ora 10, în sala Magheru, un matineu literar. După conferinţa prof. univ. G. C. Nicolescu, despre „începuturile tea­trului şi dramaturgiei romîneşti“, se vor prezenta : „O repetiţie moldove­nească“ de C. Caragiali, „Scrisoarea a III-a“ de M. Eminescu (recită George Vraca, artist al poporului) şi „Trei crai de la răsărit“ de B. P. Haşdeu.­­ ★ La spitalul de adulţi din Botoşani, s-a înfiinţat o secţie de tuberculoză osteo-articulară, cu 50 paturi. Tot la Botoşani cabinetele de stomatologie de la policlinică au hotărît să acorde a­­sistenţă de specialitate şi duminică. ★ O formaţie de muzică populară din cadrul orchestrei ,,Barbu Lăutaru“ sub­ ­­1 conducerea dirijorului Nicu Stănescu, va da în cadrul Lunii Culturii, mai multe spectacole în centre muncito­reşti, gospodării agricole de stat şi gospodării colective din mai multe re­giuni din ţară. •­ Azi dimineaţă, începînd de la orele 10, va avea loc în sala Casei priete­niei româno-sovietice A.R.L.U.S., din str. Batiştei nr. 14, un program arti­stic pentru copii. ★ Dirijorul Constantin Silvestri, artist al poporului, se află la Paris unde face înregistrări pentru casa de discuri „Pathé Marconi“. ★ Zilele acestea, la Oradea a fost des­chis un nou magazin de prezentare și desfacere a mărfurilor produse de gos­podăriile agricole de stat din cuprinsul regiunii. ■k La Casa prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.R., din str. Batiştei nr. 14, va avea loc luni 2 decembrie, începînd de la orele 18, o­ conferinţă despre „Politica externă a Uniunii Sovietice în slujba păcii“ pe Care o va ţine acad. prof. Andrei Oţetea, directorul Institu­tului de Istorie al Academiei R.P.R. ☆ Cooperativa „înfrăţirea muncii“ din Capitală a deschis recent în calea Du­­deşti nr. 56 un nou centru pentru de­servirea populaţiei, care execută plă­­pumi şi saltele. -­ La tragerea de amortizare a asigu­rărilor de viaţă ADAS din 30 noiem­brie 1957, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : PFB ; KHA ; GlS ; XBA ; SOO; LBH ; VDB ; ZFP. * Cercul de păpuşari ai Casei de cul­tură „Griviţa Roşie" pregăteşte pentru viitoarea premieră piesa „Sacul lui Moş Gerilă“ de Gustav Valentin. ■k Colectivul Teatrului de Operă şi Ba­let al R.P.R. va pleca, în curînd, în­tr-un turneu la Timişoara. între 12 şi 24 decembrie, colectivul bucureştean va prezenta : „Nunta lui Figaro“, „Boe­ma", „Călin“, „O noapte furtunoasă“* „Haiducii“, „Coppelia“ şi „Rusalka“* ★ O Pag. 3-a

Next