Romînia Liberă, ianuarie 1958 (Anul 16, nr. 4116-4140)

1958-01-03 / nr. 4116

Vineri 3 ianuarie 1958 — nr. 4116 Perspective optimiste A­şa­dar, iată-ne într-un nou an. Scrisoarea, numărul de ziar, registrul vor pur­ta de aci înainte menţiunea „1958“, alături de ziua şi luna care se schimbă mai repede, mi­nate de resortul timpului cu mişcarea sa ireversibilă. Din momentul în care, lumini­le s-au reaprins marţi noaptea surprinzând pendulul cu bătăi grave şi solemne sau cesuleţul de mină cu acul mic şi acul ma­re adunate în dreptul cifrei 12, din acel moment luîndu-ne ră­mas bun de la vechiul an, am trecut graniţa noului an, cu spe­ranţele, cu gîndurile de bine­­ programate“ pentru zilele ce vor urma. De fiecare dată noul an tre­buie să însemne mai mult decit precedentul chiar dacă acesta ar fi fost excepţional. Este o dorinţă justificată de tendinţa firească a omului de a-şi face o viaţă neîncetat mai bună, smul­­gînd pentru aceasta favoruri din partea naturii şi nu numai a ei ci chiar din partea sa, căci pu­terile omului sînt nebănuit de mari. Noul an este privit cu curio­zitate, cu nenumărate întrebări. Va fi el aşa ? Va fi altmin­teri ? De multe ori, chiar cel mai puţin curios om s­e sim­te tentat să se apropie de scena pe care vor evolua evenimentele noului an şi să ridice puţin col­ţul cortinei spre a cunoaşte, mă­car cu cîteva ceasuri mai devre­me, ceva din tainele ce i se re­zervă viitorul apropiat. Înainte vreme se apela din plin la planeta papagalului sau la calcarul lucios al ghiocu­lui. La sate, unde cartea mergea greu, noul an îşi arăta rodnicia în cele 12 coji de ceapă, pre­vestitoare a zloatei sau secete­lor. Acum, cînd ştiinţa a avansat enorm, cînd savanţii sovietici uimesc lumea cu realizările lor ştiinţifice puse în slujba binelui omenirii, biata coajă de ceapă sau hîrtiuţa din pliscul lui Coco, au devenit mijloace atît de ridi­cole incit nici cei de-o şchioapă n-ar mai putea crede în miraco­lul previziunii lor. Va fi 1958 un an bun, un an mănos din toate punctele de vedere ? întrebarea aceasta pusă în alte vremuri, cînd condiţiile Social-economice erau diferite, nu putea fi urmată decât de presim­ţiri pesimiste. Să privim spre ţările capitaliste a căror econo­mie stă sub semnul permanent al crizei şi şomajului de masă. Ci­ne ar putea crede că pentru oa­menii muncii de aci s-ar deschi­de perspective largi, optimiste ? Dacă ar fi aşa, atunci acel ce va influenţa într-atît opinia mase­lor poate fi considerat un cele­bru vrăjitor. Dar vrajile, oricît ar fi ele de puternice, de la un timp se destramă şi atunci, totul reintră în cruda şi cinica reali­tate. Va fi 1958 un an bun? Avem toate motivele să fim încredin­ţaţi că da. Intr-un regim popular unde principala preocupare este dedicată satisfacerii nevoilor maselor nu se mai pune la în­doială rezultatul bun ce va fi obţinut. Fierul, oţelul, cărbune­le, petrolul, griul, nu se mai prefac în discuri de metal care se varsă în buzunarele cutărui sau cutărui magnat. Orice pro­ducem este pentru noi. Bogăţii­le solului şi subsolului sunt ale noastre şi pentru noi. Cifrele bugetului de stat pe care le-aţi citit reprezintă înainte de toate o poltică. Vreţi să descifraţi a­­ceastă politică, vreţi să o cunoaş­teţi în profunzime, deşi roadele ei frumoase s-au arătat mereu în anii puterii populare, citiţi cifrele, comparaţi-le. Veţi găsi în spatele acestor cifre temeiu­rile politicii noastre: pace şi so­cialism, viaţă şi drumul spre ridicarea continuă a nivelului de viaţă al oamenilor muncii. Trebuie să înţelegem însă că pentru a realiza toate acestea este nevoie de munca noastră sîrguincioasă pentru ca planuri­le să prindă aripi, căci de la sine, nimic nu poate să se dez­volte. Cuvîntul înainte la noul an ce a început este un îndemn la muncă plină de elan. Este un în­demn și o urare. CONST. SIRBU **•••• Noi descoperiri arheologice CLUJ (de la corespondentul nos­tru).­ — Un colectiv de cercetători, condus de academicianul Constantin Daicoviciu făcînd lucrări de cercetare și de săpături la Grădiștea Muncelu­­lui, a descoperit pe dealul Meleja, înalt de 1.400 to., stîne dacice, cort­­firmînd astfel caracterul păstoresc al aşezărilor de aici dinaintea erei noas­tre. Tot la Grădiştea Muncelului s-a terminat dezvelirea unui templu dacic cu 60 de coloane, datînd din secolul I î.e.n­ La acest templu ducea o con­ductă de apă din ţevi de teracotă. Cercetătorii au mai terminat şi des­­velirea unui alt interesant templu­ ro­tund cu stîlpi de andezit. O altă echipă de arheologi condusă de conf. univ. Mihail Macrea, a ter­minat dezvelirea mormintelor dacice de la Căşeiţ (Sibiu). Aceeaşi echipă a început, în colaborare cu cercetăto­rii de la Muzeul Brukenthal din Si­biu, studierea castelului roman de la Boiţa. Alte importante rezultate s-au obţinut în cercetările arheologice fă­cute la Moreşti (Regiunea Autonomă Maghiară), la Sopor şi Alba Iulia şi la Ciumbrud, raionul Aiud. La uzinele La fel ca în atîtea alte sute şi mii de locuri, noaptea revelionului a fost sărbătorită cum se cuvine, cu muzică, veselie şi în clinchetul de pahare şi în sala de mese a uzinelor „23 Au­gust“. Jumătate de oră după ce gon­gul a bătut miezul nopţii, cei de aici au închinat paharele pline celor care pe platoul cuptoarelor Siemens-Martin slobozeau prima şarjă din anul nou. Ieri, în toate secţiile uzinelor mun­­ca a continuat. La ora 14 s-a dat prima şarjă de oţel manganos la ,23 August, cuptorul electric de 4 tone. „Primar din punct de vedere calendaristic, căci de fapt, cu această şarjă muncitorii de la acest cuptor au dat peste 700 tone oţel în contul anului 1958. Explicaţia e simplă: ei îşi îndepliniseră planul anual încă la 17 decembrie. Ion Ţă­­ranu, maistrul de schimb, Clim Ar­­cadie, primul topitor şi turnătorii Toma Voicu şi Alexandru Gîndilă au fost cei care au elaborat această șarjă de bună calitate. România liberă LA CENTRALA GROZĂVEŞTI in anul 1957, centrala electrică de la Grozăveşti a produs cu 57 la sută mai multă energie electrică decît în anul 1947. Aproape jumătate de milion KWH a fost produs cu combustibil economisit. In clişeu . In staţie de 30 kw, electricienii de servici Constantin Arăşanu şi Maria Anghel execută o manevră solicitată de dispecerul sistemului energetic. Foto : agerpres mix­ In prima zi a noului an Printre petroliştii piteşteni PITEŞTI (de la corespondentul nostru).­­ Petroliştii Trustului de extracţie Piteşti şi-au încheiat anul cu o realizare de seamă, extragind peste plan 13.923 tone ţiţei. In prima zi a noului an în schelele petrolifere s-a lucrat cu aceeaşi sîrguinţă. Aşa se explică şi cele 110 tone ţiţei extrase peste sarcinile de piată de către pe­troliştii schelelor Cobia şi Valea Ca­selor. In schela Cobia, de pildă, bri­gada condusă de Alexandru Paraschi­vescu a extras 10 tone de ţiţei în plus, brigada lui Ion Nenciu 25 tone, iar brigada lui Ion Drăghici 5 tone. ★ * ­ Colectivul redacţiei ziarului „România liberă“ mulţum­eşte pe această cale tuturor instituţiilor, întreprinderilor şi cititorilor care i-au adresat urări cu prile­jul Anului Nou şi le doreşte noi şi mari succese în munca şi lup­ta lor pentru înflorirea patriei noastre, pentru socialism şi pace. Academia R.P.R. a fost invitată de către Asociaţia Internaţională de So­ciologie să participe la cea de-a doua Conferinţă Internaţională asupra con­tribuţiei sociologilor la cooperarea paş­nică. Delegaţia Academiei R.P.R., care a plecat zilele trecute spre Moscova, ceaşul în care se vor desfăşura lucră­rile acestei conferinţe, este formată din acad. V. Malinschi, membru al Prezidiului Academiei R.P.R. şi V. Trebici, şef de sector la Institutul de cercetări economice al Academiei R.P.R. . Ansamblul de estradă al medicilor din Capitală va prezenta astăzi 3 ia­nuarie, ora 20:30, în sala Dalles, un concert de muzică uşoară intitulat : „Medicina pe note“.­­ Zilele trecute, la Muzeul regional Constanţa, a avut loc deschiderea fes­tivă a secţiei de istorie veche cu sec­toarele : comuna primitivă, sclavagism, prefeudal şi feudal. Numeroase piese din cele peste 2.000 expuse, sunt unice în muzeistica ţării. 1t Prof. univ. C. Motaş, directorul in­stitutului de speologie al R.P.R., vor­beşte vineri 3­ ianuarie orele 18 în aula Bibliotecii centrale universitare despre „Emil Racoviţă — biolog român cu renume mondial“.­ ­ Ieri a sosit în Capitală cunoscuta chitaristă argentineană Maria Luisa Anido, care va da o serie de specta­cole atît în Bucureşti cît şi în ţară. ■k În sala „Nicolae Cristea“ din strada Brezoianu nr. 23, s-a deschis expoziţia de acuarele şi desene a pictorului Traian Vasai. Astăzi 3 ianuarie, orele 10, va avea loc la Casa de Cultură a Sindicatelor din Capitală un concurs „Drumeţii veseli“ pe tema : „Aceasta a fost harta patriei noastre în 1947“. Vor participa copii din raioanele „V. I. Lenin“ şi „T. Vladimirescu“ Cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a proclamării R.P.R., oamenii muncii din oraşul Craiova au primit un dar preţios. Zilele acestea într-un cadru festiv a avut loc inaugurarea Casei de Cultură a Sindicatelor care va funcţiona în localul amenajat pe stra­da Karl Marx. Piesa „O scrisoare pierdută“ de I. L. Caragiale în versiune germană se joa­că în prezent şi pe scena marelui teatru din Stuttgart de trupa de artişti „Wü­r­­tembergischen Staatstheater“. La noul atelier de abrazive al uzi­nelor „Carbochim“ din Cluj, construit în cadrul secţie de pietre de polizor s-a obţinut un frumos succes : s-a rea­lizat primul lot de 25.000 bucăţi de hirtie abrazivă de şlefuit. Noua hîrtie abrazivă serveşte la şlefuiri fine, la şlefuirile manuale de metale, mobilă etc. acolo unde nu se poate utiliza ma­şina.­ ­ La Casa prieteniei romîno-sovietice din Capitală are loc astăzi, la orele 18, un concert pe discu­ri şi benzi de magnetofon, în program : Wagner, Dankevici, Mozart şi M. Jora.­­ In cinstea zilei de 30 Decembrie, în Regiunea Autonomă Maghiară au fost date în folosinţă 3 blocuri munci­toreşti, cu un număr total de 81 apar­tamente, studioul de radio din Tg. Mureş, o nouă secţie de producţie la fabrica de conserve de lapte „Mure­şul“ din Remetea, un atelier modern pentru întreprinderea de reparaţii­ auto Tg. Mureş. De asemenea sau terminal amenajările la secţia de pediatrie şi la cea de ginecologie a spitalului, la că­minul studenţesc, la baia populară şi la alte construcţii. k In librării s-a pus recent în vînzare „Dicţionarul politehnic“ elaborat de un colectiv condus de ing. Zissu Karniol, ing. Carol Neuman şi prof. dr. Radu Ţiţeica, laureaţi ai Premiului de Stat. ★ In sălile Muzeului „Unirii“ din Iaşi s-a deschis expoziţia intitulată „10 ani de la proclamarea R.P.R.“. Expoziţia cuprinde numeroase panouri şi foto­montaje, înfăţişînd realizările obţinute în cei 10­­ani de putere populară, în toate ramurile de activitate ale eco­nomiei noastre naţionale.­­ „K. E. Ţiokcovski, pionier al navi­gaţiei interplanetare“ se intitulează conferinţa pe care o ţine prof. univ. A. Pîrvu în sala S.R.S.C. din str. Bi­serica Amzel 8, astăzi vineri, orele 18. La Cluj a luat fiinţă o unitate per­manentă a Circului de Stat, în Piaţa Mihai Viteazu. In afara programului dat de artiştii Circului de Stat din Bucureşti, în frunte cu artista emerită Dina Mihalcea, de cîteva zile îşi dă concursul la spectacolele circului şi cu­noscutul dresor Francesco Capri de la circul „Aeros“ din R.p. Germană. Teatrul Evreesc de Stat va repeta concertul-spectacol „Almanahul melo­diilor“ în zilele de marţi 7 şi vineri 10 ianuarie ora 20. Spectacolul poate fi ascultat la cască in limba romînă. In sala cinematografului „Rodina“ din oraşul Ploeşti, a avut loc premiera noului film românesc „Erupţia“, film inspirat din viaţa petroliştilor de pe Valea Prahovei. La tragerea de amortizare a asigu­rărilor de viaţă A.D.A.S., din 31 de­cembrie 1957, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere: FRE RIJ IPS AVT­YCL ADT RCR IUR.­­ In urma succesului repurtat în spec­tacolele prezentate la Cairo, Ansam­blul Teatrului „Ţăndărică“ din Bucu­reşti a fost invitat să filmeze în stu­diourile egiptene. După albumul „Delta Dunării“, pre­faţat de Mihail Sadoveanu cu explicaţii la clişee de Traian Coşovei, în Editura de limbi străine a apărut volumul „Va­lea Bistriţei“ de Eusebiu Camilar şi două albume : „Sculptura romînească“ (semnat de acad. G. Oprescu) şi „Ar­hitectura romînească şi evoluţia ei“.­­ Maestrul Constantin Silvestri con­certează cu mult succes în Olanda. După încheierea turneului in Olanda Constantin Silvestri va pleca în Anglia. ★ In cadrul unui schimb de experienţă, au plecat din ţară, îndreptîndu-se spre Uniunea Sovietică, un grup de medici, chirurgi, ftiziologi, balneologi etc. In acelaşi scop, zilele acestea au mai plecat medici romîni în R.P. Polonă şi R.P. Bulgaria.­­ Din iniţiativa comitetului executiv al sfatului popular regional, la Craiova în localul de pe strada V. I. Lenin s-a deschis zilele acestea o expoziţie care înfăţişează realizările obţinute de sfaturile populare din regiune.­­ Pentru anul 1958 studioul de diafilme „Ion Creangă“ are în plan realizarea mai multor diafilme pe teme medi­cale : Institutul de endocrinologie ; Cercetări în domeniul leptospirozelor ; Despre diferite medicamente ca : peni­cilină, insulina, catgutul etc. ★ La muzeul raional din Gristurul Se­cuiesc a luat fiinţă o secţie de artă populară veche. La 31 decembrie a avut loc în Ca­pitală tragerea la sorţi de bază şi tra­gerea suplimentară a obligaţiunilor C.E.C., pe baza noilor avantaje oferite de Casa de Economii. Cîştigul de 100.000 lei a fost atribuit obligaţiunii cu seria 13028 nr. 02. Cîte 75.000 lei au cîştigat posesorii obliga­ţiunilor cu seria 10395 nr. 34 şi seria 14890 nr. 04. Cîştigurile de 50.000 Iei au fost atri­buite obligaţiunilor cu seria 04250 nr. 23 ; seria 10260 nr. 04 şi seria 16989 nr. 49. Obligaţiunile cu seria 14075 nr. 10 ; seria 05209 nr. 27 ; seria 09553 nr. 42 ; seria 09545 nr. 45; seria 07607 nr. 10 ; seria 21292 nr. 3 şi seria 17357 nr. 39 au cîştigat cîte 25.000 lei. Au mai fost atribuite 855 cîştiguri între 1000 şi 10.000 lei. La cele două trageri la sorţi au fost atribuite cîştiguri în valoare totală de 2.000.000 Iei. Obligaţiunile C.E.C. care nu au ieşit cîştigătoare, participă din oficiu la ur­mătoarea tragere la sorţi din 31 ianua­rie 1958. In primele 10 zile ale fiecărei luni obligaţiunile se vînd la valoarea lor nominală (fără diferenţă de preţ). ★ La fabrica „Horia, Cloşca şi Cri­­şan“ din Turda,­­a fost terminată în aceste zile construcţia unor noi haie industriale. Este vorba de o hală nouă, modernă, pentru fabricarea cartonului asfaltat, precum și de hala topitoare­­lor de bitum. sittem 4 imunii lui nouwimarilfwisld . Rasplata muncii în colectiv CONSTANTA (de la coresponden­tul nostru). — In aceste zile, în nu­meroase gospodării agricole colec­tive continuă să se împartă venituri­le. La gospodăria agricolă colectivă „Viile Noi" — Constanta colectiviștii au primit pentru o zi muncă 5 kg. grîu, 5,5 kg. porumb boabe, 200 gr. ulei de floarea soarelui, brînză, vin ţuică, lină, furaje, precum şi suma de 6 lei. Colectivista Maria Lăpuştea împre­ună cu familia sa a primit pentru cele 927 zile muncă 4.635 kg. grîu, 5.098,5 kg. porumb, 74 kg. brînză, 83 litri vin şi 18 litri ţuică, peste 16.000 kg. diferite furaje şi suma­­de 5.562 lei. De asemenea colectivistul Mustaţă Pericle pentru cele 400 zile muncă a primit 2.000 kg. grîu, 2.200 kg. porumb, 7.000 kg. furaje şi 2.400 lei. ­­rof. dr. S. lagnov La 1 ianuarie a încetat din viaţă profesorul Simion Iagnov, membru corespondent al Academiei R.P.R., ti­tular al catedrei de clinică medicală de la spitalul „I. C. Frimu“ a Institu­tului Medico Farmaceutic din Bucu­reşti. Prof. Simion Iagnov s-a născut în anul 1893 la Bucureşti unde a absol­vit Facultatea de Medicină în anul 1921. Şi-a făcut studiile de speciali­tate la Viena- Paris şi Bruxelles. In­­cepînd din anul 1925, ca extern, apoi ca intern, medic secundar şi medic primar, a desfăşurat o activitate sus­ţinută în spitalele Eforiei- spitalul de boli contagioase Colentina, spitalul Caritas şi „I. C. Frimu“­L­a cm do ştiinţă, profesorul Simion Iagnov a publicat în revistele din ţară şi străinătate peste 120 de lu­crări ,legate de probleme clinice, expe­rimentale şi teoretice. Unele dintre contribuţiile sale originale sunt citate în cărţile clasice de specialitate. Apreciind valoroasa activitate ştiin­ţifică şi didactică a profesorului S. lagnov, Academia R.P.R l-a primit în rîndurile sale ca membru cores­pondent­ Pentru meritele sale deosebite, prof. S. lagnov a fost decorat in anul 1956 cu Ordinul Muncii clasa II-a. Prin dispariţia neaşteptată a profe­sorului Simion Iagnov, şcoala medi­cală din ţara noastră înregistrează o grea pierdere. Academia Republicii Populare Romîne. Ministerul Sănătăţii şi Prevede­rilor Sociale. Societatea ştiinţelor medicale din R.P.R Institutul Medico-Farmaceutic din București.­­ Incinerarea va avea loc vineri 3 ia­nuarie 1958- orele 15, la Crematoriul Cenușa, unde se află depus corpul defunctului. Tragerea la sorţi a libretelor C. E. C. cu cîştiguri La tragerea la sorţi trimestrială a libretelor C.E.C. cu cîştiguri, care a avut loc la 31 decembrie, au ieşit ciş­­tigătoare libretele ale căror numere au următoarele terminaţii : 542 cu 250 la sută ; 602 cu 250 la sută; 005 ; 173 ; 276 ; 307 ; 453 ; 782 ; 893 și 999 cu 100 la sută. Cîștigul se calculează față de soldul mediu trimestrial al depunerilor pe li­bretele respective. Viitoarea tragere la sorți va avea loc la 31 martie 1958. TELEGRAMA Tovarăşul dr. Petru Groza, preşe­dintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Ro­mîne, a trimis tovarăşului­ István Dobi, preşedintele Consiliului­ Prezi­denţial al Republicii Populare Unga­re, următoarea telegramă: Cu prilejul celei de a 60-a aniver­sări a zilei dv. de naştere permite­­ţi-mi ca în numele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Popu­lare Romîne şi al meu personaj, să vă transmit cele mai calde felicitări prieteneşti. Vă urez multă sănătate, viaţă lun­gă şi succese tot mai mari în activi­tatea rodnică pe care o desfăşuraţi pentru progresul şi înflorirea Repu­blicii Populare Ungare. TELEGRAME Tovarăşii dr. Petru Groza, Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale a R.P.R., Chivu Stoica, Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romîne şi Gh. Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C C. al P.M.R., au primit din partea tovarăşilor Haxhi Lieshi, Preşedintele Prezidiului Adu­nării Populare a R. P. Albania, Meli­riet Shelin­, Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Albania şi Enver Hodja, Prim-secretar al C.C. al Parti­dului Muncii din Albania, următoarea telegramă: Cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Popu­lare Române, în numele poporului albanez, al Prezidiului Adunării Popu­lare a Republicii Populare Albania al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania şi al Comitetului Central al Partidului Muncii din Alba­­nia vă adresăm dragi tovarăşi, şi prin dv poporului frate romín, cele mai calde felicitări şi cele mai cordiale urări frăţeşti. In decursul acestei perioade talentatul şi harnicul popor romín, condus de încercatul său Partid Muncitoresc Romin şi de guvernul său popular, legat printr-o prietenie frăţească şi printr-o strînsă colaborare cu toate ţările lagă­rului socialist în frunte cu prietena şi apărătoarea noastră comună — ma­rea Uniune Sovietică, a obţinut strălucite victorii în dezvoltarea economiei şi culturii, în consolidarea puterii democrat-populare, în lupta sa consecventă pentru menţinerea păcii şi întărirea prieteniei între popoarele balcanice şi din întreaga lume. Poporul albanez nutreşte o dragoste adîncă şi frăţească faţă de poporul român prieten şi aliat de care îl leagă o prietenie indisolubilă şi sinceră. El urmăreşte cu o deosebită simpatie măreţele lui succese şi îi urează din toată inima victorii şi mai mari in lupta pentru construirea socialismului, pentru înflorirea continuă a Republicii Populare Române, în lupta pentru asi­gurarea păcii şi consolidarea prieteniei între popoare. Tovarăşii dr. Petru Groza, Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale a R.P.R., Chivu Stoica, Preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., şi Gh. Gheorghiu-Dej, Prim secretar al C.C. al P.M.R., au primit din partea Preşedintelui R. D. Germane, Preşedintelui Camerei Populare a R. D. Germane, Consiliului de Miniştri al R D. Germane şi a C.C. al Partidului Socialist Unit din Germania, următoarea telegramă: Cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a răsturnării monarhiei şi procla­mării Republicii Populare Romîne vă transmitem salutări prieteneşti şi feli­citări cordiale. Oamenii muncii din Republica Democrată Germană şi forţele progresiste din Germania salută cu mare bucurie şi satisfacţie diferitele mă­suri întreprinse de guvernul Republicii Populare Romîne pentru destinderea încordării internaţionale şi menţinerea păcii. De aceea şi iniţiativa guvernu­lui Republicii Populare Romîne pentru stabilirea de relaţii prieteneşti de bună vecinătate între toate statele balcanice s-a bucurat de aprobarea deplină­ şi de sprijinul activ şi solidar al tuturor germanilor iubitori de pace. Vă urăm dv. şi poporului român din toată inima noi succese în întărirea statului de­mocrat popular, în construirea socialismului şi în lupta pentru asigurarea păcii. Tovarăşul dr. Petru Groza, Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale a Republicii Populare Romîne, a primit din partea tovarăşului Aleksander Zawadski, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Popu­lare Polone, următoarea telegramă: Vă rog să p­rimiţi, tovarăşe preşedinte, din partea poporului polonez, Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone precum şi din partea mea personal felicitări cordiale pentru poporul romín, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romîne precum şi pentru dv. personal cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Romîne. Cei zece ani care au trecut au adus poporului romín succese importante în construirea socialismului, în ridicarea bunăstării şi a culturii, în întărirea Republicii Populare, succese obţinute datorită eforturilor perseverente ale întregului popor sub conducerea Partidului Muncitoresc Romín, în familia frăţească a statelor socialiste. Salutînd din toată inima aceste realizări, trimit poporului român din par­tea poporului polonez calde urări de continue succese pe drumul socialismu­lui şi al unei păci trainice. Dr. Petru Groza, Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romîne, a primit următoarea telegramă, din partea Preşedintelui Republicii Siria, Sukri Kuad­y: Cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Romîne am plăcerea să adresez Excelenţei Voastre, împreună cu întregul po­por sirian, cele mai bune urări pentru fericirea Dv. personală şi pentru pros­peritatea poporului romín. Tovarăşul dr. Petru Groza, Preş Naţionale a Republicii Populare Ro­terul R. P. F. Iugoslavia, Iosip Itroz In numele popoarelor iugoslave poporului romín calde urări cu ocazia mării Republicii Populare Romîne şi prosperitatea continuă a Republicii . Sunt convins că această aniversa imbold în eforturile poporului român construirea socialismului. edintele Prezidiului Marii Adunări mine, a primit din partea Preşedin­ Tito, următoarea telegramă : şi al meu personal vă trimit dv. şi celei de-a 10-a aniversări a procla­im! exprim dorinţa sinceră pentru opulare Romîne­re importantă va reprezenta un nou pentru obţinerea de noi succese în­ ­-- ------------ -----------------------------------------------­ Scru­te stiAl exTe­rne LA CE CONVINGERE A AJUNS GALLUP NEW YORK.­­ După cum relatează „NEW YORK HERALD TRIBUNE“, Gallup, conducătorul Institutului ame­rican pentru sondarea opiniei publice, a ajuns la convingerea că „în pofida politicii actuale duse de Statele Unite în privinţa unei conferinţe între Eisen­hower şi Hruşciov, opinia publică mon­­dială este o partizană înflăcărată a unei făt­iniri personale între cei doi lideri". După cum a declarat Gallup, institutul a făcut o anchetă în multe ţări de la „Helsinki la Johannesburg“ şi de la „Washington la Delhi“. Majo­ritatea populaţiei din centrele mondiale este pentru o fntîlnire între Eisenhower şi Hruşciov; numărul partizanilor ace­stei întîlniri variază de la 81 la sută la 51 la sută din cei întrebaţi. între­barea a fost următoarea: „Aţi vrea dv. ca Intre Hruşciov şi Eisenhower să aibă foc o întîlnire ?“. La Bonn 81 la sută au răspuns afirmativ la acea­stă întrebare, la Atena — 71 la sută, la Helsinki — 69 la sută, la Delhi — 69 la sută, la Paris — 64 la sută, la Copenhaga — 61 la sută, la Toronto — 59 la sută, la Stockholm — 58 la sută, la Viena — 55 la sută, la Was­hington și la Chicago — 54 la sută, la Johannesburg — 53 la sută, la Londra 51 la sută. DIVERGENŢE IN PARLAMENTUL IORDANIAN BEIRUT. — TASS : După cum re­latează ziarul „AS-SARK“, la şedin­ţa din 1 ianuarie a parlamentului ior­danian, zece deputaţi au votat împo­triva acordurilor înrobitoare semnate de guvernul iordanian cu S.U.A. în privinţa acordării „ajutorului“ tehnic şi economic înrobitor pentru Iordania. Aceşti deputaţi au cerut convocarea urgentă a unei sesiuni speciale a par­lamentului în cadrul căreia intenţio­nează să renunţe la mandatul lor de deputat pentru că actualul parlament iordanian „şi-a pierdut prestigiul“ şi „este ilegal“. NOUL PRIM MINISTRU TAILANDEZ BANGKOK — Agerpres. La 2 ia­nuarie postul de radio din Bangkok a transmis decretul regal cu privire la formarea noului cabinet de miniştri al Tailandei în frunte cu generalul loco­tenent Tanom Kitikad­on — prim mi­nistru şi ministru al Apărării. PREŞEDINTELE SUKARNO DESPRE RELAŢIILE DINTRE INDONEZIA ŞI OLANDA NEW YORK. — Preşedintele Indone­ziei Sukarno, a acordat un interviu unui corespondent al agenţiei UNITED PRESS în care s-a referit la relaţiile dintre Indonezia şi Olanda privind problema Irianului de Vest. Din punct de vedere politic şi istoric, a declarat preşedintele Sukarno, Iria­nul de Vest este o parte integrantă inalienabilă a Indoneziei. Guvernul a încercat în repetate rînduri să regle­menteze problema Irianului de Vest pe calea tratativelor bilaterale cu Olanda. Olanda, a arătat preşedintele Sukar­no, duce pe de o parte o politică anti­­indoneziană, iar pe de altă parte ea vrea să menţină interesele economice şi relaţii comerciale favorabile cu In­donezia. Aceasta este o anomalie, care nu mai poate dăinui mult timp. Dacă Olanda consideră că relaţiile ei economice şi comerciale cu Indonezia merită să fie menţinute şi îmbunătăţite, a declarat Sukarno, atunci spcot că în acelaşi timp Olanda ar fi trebuit să facă ceva pentru a cîştiga prietenia Indoneziei. Referindu-se la afirmaţiile unor per­soane oficiale din unele ţări occiden­tale, că Indonezia înclină spre comu­nism, Sukarno a spus că ar fi absurd să se atribuie comunismului sau in­fluenţei comuniste orice abatere în Asia de la felul apusean de a gîndi. NAŢIONALIZAREA SOCIETĂŢILOR DE AUTOBUZE DIN CEYLON COLOMBO — Agerpres : Guver­nul ceylonez a naţionalizat toate so­cietăţile de autobuze din ţară. Au fost preluate mai multe mii de autobuze. Primul ministru al Ceylonului, Banda­­ranaike, a declarat că această, acţiune a guvernului din Ceylon constituie „una din cele mai importante naţio­nalizări din Asia de sud-est“. LUPTA POPORULUI CIPRIOT CONTINUA LONDRA. — Poporul Ciprului con­tinuă lupta pentru autodeterminare. In seara zilei de 31 decembrie — la 24 de ore după plecarea în Anglia a lui H. Foot, guvernatorul Ciprului, pentru consultarea cu guvernul în problema viitorului Insulei, la Nicosia au fost difuzate manifeste ale E.O.K.A. (orga­nizaţia cipriotă de eliberare naţională), semnate de Dighenis, conducătorul a­­cestei organizaţii. După cum anunţă agenţia Reuter, manifestele redactate sub formă de mesaj de Anul Nou arată că dacă nu vor fi satisfăcute revendicările drepte ale poporului ci­priot, acesta va relua lupta armată. „Nu vom depune armele, declară E-O.R.A., atîta timp cît deasupra Ci­prului nu vor răsări zorile, libertăţii“ O EXPOZIŢIE A PICTORULUI AUREL JIQUIDI LA MINSK MINSK. — La 30 decembrie la sa­lonul de arte frumoase din Minsk s-a deschis o expoziție a operelor pictoru­lui român Aurel Jiquidi. In cadrul unei convorbiri cu un corespondent al agen­ției TASS, criticul de artă Piotr Niki­forov, secretar al Uniunii artiştilor pla­stici din R.S.S. Bielorusă, a declarat între altele : Aurel Jiquidi este un ar­tist cu un stil extrem de original şi ale cărui opere au un conţinut pro­fund. El ştie să-şi exprime sentimen­tele în forme precise şi laconice, chiar şi în cele mai mici lucrări grafice­ Remarcabile sînt portretele sale, care dau o vie caracterizare socială a per­sonajului. Se remarcă printr-o înaltă măiestrie lucrările sale consacrate eve­nimentelor revoluţionare din anul 1907. SOLEMNITATEA DIN PARLAMENTUL EGIPTEAN CAIRO.—TASS: La 31 decembrie în Adunarea Naţională a Egiptului a avut loc ceremonia înmînării drapelului Re­publicii Siria parlamentului egiptean. Drapelul sirian a fost remis Adunării Naţionale a Egiptului de către delega­ţia parlamentului Siriei drept simbol al solidarităţii şi unităţii crescînde dintre popoarele Siriei şi Egiptului. La rîndu­l său, Adunarea Naţională a E­­giptului a transmis delegaţiei siriene drapelul Republicii Egipt. ACAD A. BLAGONRAVOV DESPRE PERSPECTIVELE ŞTIINŢEI ÎN 1958 MOSCOVA (Agerpres). — In 1958 vor fi făcuţi primii paşi spre soluţio­narea unei probleme fundamentale a ştiinţei — realizarea reacţiilor termo­nucleare dirijate. Aceasta a declarat-o acad. Anatoli Blagosiavov într-o con­vorbire care a apărut în numărul de Anul Nou al ziarului „Sovetskaia Kultura“. In prezent este greu să ne facem o idee, a arătat academicianul, despre revoluţia din tehnică şi viaţa omului pe care o poate determina descoperirea acestei noi modalităţi de obţinere a energiei. Acad. Blagosiavov a emis părerea că anul 1958 va putea să devină un an de cotitură în istoria omenirii. PROIECTAREA UNOR CENTRALE CU REACTORI ENERGETICI DE TIP NOU MOSCOVA. - TASS: Subliniind succesele ştiinţei sovietice pe anul 1957 ziarul „IZVESTIA" scrie că în prezent oamenii de ştiinţă sovietici,astro­­nomi calculează cele mai avantajoase traiectorii ale zborurilor în lună şi în alte planete, cu o cheltuială minimă de energie. Se elaborează construcţia unui telescop-reflector avînd o oglin­dă cu un diametru de 6 m, care prin mărime şi prin alţi indici va întrece cunoscutul reflector american, cel mai mare din lume pînă în prezent. In 1957 a început construcţia unei ■ mari centrale atomo-electrice industriale de mare putere. Se proiectează construcția unor centrale atomo-electrice de cite 200 pop—400.000 kW, precum și a unor centrale experimentale cu reactori e­­nergetici de tip nou. Pag. 3-a

Next