Romînia Liberă, ianuarie 1958 (Anul 16, nr. 4116-4140)

1958-01-30 / nr. 4139

Pag. 2-a Răspuns la întrebările cititorilor Aplicarea desăvîrşită a principiului universalităţii votului Alegerile de deputaţi în sfaturile populare care vor avea loc la 2 mar­tie 1­958 constituie o nouă şi puter­nică dovadă a largului democratism al statului nostru democrat-popular, a faptului că în ţara noastră — aşa cum arată Constituţia — „puterea a­­parţine oamenilor muncii de la oraşe şi sate". Decretul cu privire la alegerea de­putaţilor în sfaturile populare — ex­presie a prevederilor constituţionale cuprinse în capitolul sistemul electo­ral — asigură participarea largă şi activă a celor ce muncesc la toate operaţiile de pregătire a alegerilor, la controlul desfăşurării acestora şi ga­rantează în fapt respectarea dreptului de vot cu adevărat universal, egal, d­rect şi secret.Astfel, sistemul nostru electoral nu cuprinde categorii de persoane care să fie excluse de la dreptul de a alege şi de a fi alese, cu excepţia celor lip­siţi de facultăţile mintale (nebuni sau slabi de minte) şi a persoanelor con­damnate prin hotărîre judecătorească la pierderea dreptului electoral. Desigur că excluderea acestor două categorii de la dreptul de vot este pe deplin justificată, deoarece nu pot a­­vea dreptul de a alege şi a fi aieci acei care n-au discernământul faptelor ce le săvîrşesc, precum nici cei care în urma săvîrşirii unor fapte infa­mante care constituie un pericol so­cial, au fost pedepsiţi de instanţele de judecată să fie excluşi de la viaţa po­litică a societăţii. Legea noastră electorală asigură aplicarea desăvîrşita a principiului u­­niversalităţii votului, fapt care scoate în evidenţă odată mai mult, superio­ritatea sistemului nostru electoral în comparaţie cu sistemul electoral al ţărilor capitaliste, în care milioane de cetăţeni sunt frustaţi de dreptul de vot. Intr-adevăr alegerile în ţările ca­pitaliste cuprind diverse sisteme de piedici puse în calea exercitării de către oamenii muncii a dreptului de vot. In contrast izbitor cu sistemul e­­lectoral al ţărilor capitaliste, sistemul nostru electoral, sistem­ consecvent şi larg democratic, înlătură orice fel de îngrădiri, cheamă la viaţa politică a statului milioane de oameni ai mun­cii, creează şi asigură toate co­ndi­­ţiile materiale pentru expunerea liberă şi nestingherită a voinţei maselor. ASIGURAREA DREPTULUI DE VOT TUTUROR CATEGORIILOR DE CETĂŢENI DIN ŢARA NOA­STRĂ OGLINDEŞTE PAŞII MARI FĂCUŢI DE ŢARA NOASTRA PE DRUMUL CONSTRUIRII SO­CIALISMULUI, ÎNSEMNATELE CU­CERIRI OBŢINUTE DE CLASA MUNCITOARE IN ALIANŢA CU ȚĂ­RĂNIMEA MUNCITOARE IN DOME­NIUL ECONOMIC, POLITIC ȘI SO­CIAL-CULTURAL. Veşti din cooperaţia de consum In întreaga ţară s-au desfăşurat în cursul acestei luni consfătuiri şi adu­nări săteşti cu membrii cooperatori.­­Aceste, consfătuiri — pe circumscripţii electorale, grupe de case, cartiere, — precum şi adunările săteşti, au avut ca scop pregătirea adunărilor gene­rale ale cooperativelor. lată de ce socotim necesar să ară­tăm în cîteva scurte ştiri cele mai de seamă realizări obţinute de către coo­peraţia de consum din ţara noastră. ★ Numărul membrilor , cooperatori din ţara noastră trece de 5 milioane. Din organele de conducere şi de control ale cooperativelor, precum şi din co­misiile culturale şi activele pe circums­scripţii electorale, fac parte peste 400.000 membri cooperatori care parti­cipă nemijlocit la gospodărirea coo­perativelor. ★ Evoluţia continuă a participării ma­selor la dezbaterea activităţii econo­­mico-financiare a organizaţiilor coo­peratiste o demonstrează faptul că în timp ce în anul 1955 la adunările să­teşti au participat 1.776.000 membri, iar în anul 1956 numărul lor a cres­cut la 2.900.000, în 1957 participanţii au fost în număr de 3.046.000. ■k In primele trei trimestre ale anului 1957, în comparaţie cu perioada cores­punzătoare a anului 1956, unităţile cooperaţiei de consum au achiziţionat cu 30 la sută mai multe legume şi zarzavaturi, cu 105 la sută mai mulţi cartofi, cu 20 la sută mai multe fructe iar cereale o cantitate de peste 4 ori mai mare decît a fost realizată pe în­tregul an 1956. ■k Numărul unităţilor de desfacere şi de alimentaţie publică ale cooperaţiei de consum este de circa 26.000, adică de trei ori mai mult ca în anul 1948. Din totalul magazinelor, peste 4.500 sunt specializate pentru desfacerea produselor textile, confecţii, metalo­­chimice, mobilă, iar peste 660 sunt magazine universale Măsuri pentru dezvoltarea sectorului zootehnic GALAŢI (de la corespondentul nos­tru). —­ In prezent în regiunea Galaţi se pregătesc planuri minuţioase pen­tru dezvoltarea sectorului zootehnic. In vederea acestora s-a prevăzut ca în acest an să se cureţe de arboret şi să se regenereze 1.138 ha. păşuni, să fie desecată o suprafaţă de 500 ha. păşuni mlăştinoase şi să se cultive cu plante de nutreţ 31.000 ha. Pe o suprafaţă de 8.420 ha. cultivate cu plante furajere se vor aplica îngrăşăminte minerale în cantitate de 550 tone. Tot în legătură cu dezvoltarea sec­torului zootehnic s-au luat măsuri să se organizeze 51­ ferme de selecţie în gospodăriile agricole colective, din care 28 ferme pentru ovine, 18 ferme pentru porcine şi pentru bovine. DOVEZI ale prieteniei La sesiunea ştiinţifică a Insti­tutului Medico-Farmaceutic şi a Bazei de cercetări din Tg. Mu­reş a Academiei R.P.R., acade­micianul dr. Miskolczy Dezső a des­chis lucrările printr-o cuvintare ros­tită în limba romiad. Un profesor român de la Univer­sitatea „Victor Babeş" din Cluj — deşi avea salutul scris in limba romină — a răspuns In limba ma­ghiară urărilor de bun venit. Participanţii au aplaudat înde­lung şi pe unul şi pe altul. Deputaţii sfatului popular al oraşului Sovata au hotărit — in sesiune — să înalţe bustul lui Ni­­colae Bălcescu alături de cel al lui Petőfi Sándor. Cu ocazia unui drum făcut prin pădurile Gurghiului, am aflat în­­tîmplarea lui Petre Silvăşan şi a lui Vass István, muncitori fores­tieri la gura de exploatare Isticeu. Primul — tăietor de prin părţile Topliţei, celălalt — venit din Sin­­timbrul-Ciucului. Nu se cunoscuse­­ră. Munca i-a strîns laolaltă şi i-a împrietenit. Intr-o după amiază cu cerul plumburiu, Silvăşan mînuia de zor fierăstrăul care intrase adine in trupul unui copac. Nici n-a simţit cind s-a pornit furtuna. O pală de vini se încrincenă în rămurelul bo­gat al copacului, care stătea gata să se prăbuşească peste tăietor. Auzi, doar. Ungă el, un strigăt ră­guşit : felie (la o partei), după care o mină puternică 11 împinse cu putere la o parte şi-l trinti la pămint, în timp ce o troznitură, urmată imediat de un vaiet de du­rere, îl inştiinţă că uriaşul s-a prăbuşit, zdrobind pe careva în că­derea lui S-a sculat de jos şi a căutat in jur. La doi metri de el, stătea întins la pămint Fass István, tăietorul de prin părţile Ciucului. — Dumnezeule ! — ii fulgeră prin minte lui Silvăşan. A vrut să mă scape pe mine şi el s-a pră­pădit ?! Fiorul acestui gînd i-a îngheţat inima şi abia atunci şi-a venit în fire cind, apleeîndu-se asupra orta­­cului, ii simţi răsuflarea: ..Trăieş-­­ te ! E-n viaţă­­" — Ajutooor! Oameni buni, săriţi intr-ajutooor ! Vocea tăietorului se pierdu însă în ropotul ploii şi-n mugetul fur­tunii de munte. Medicii îşi aduc şi acum aminte­­de ţăranul romin care, in fiecare duminică dimineaţa, apărea la cli­­nica chirurgicală din Tg. Mureş, se aşeza lingă patul secuiului cu um­ă­­rul prins în ghips, desfăcindu-şi boccelele pline cu merinde. Şi vor­beau, vorbeau toată ziua, cind ro­­mineşte, cind ungureşte, despre cele ce se petreceau in pădure, des­pre ce o să fie cind se va vindeca umărul lovit al lui István Vass, despre ce noutăţi se mai aud de acasă, din Topliţa şi Ciuc, despre faptul că nevasta lui Vass a căpă­tat la timp ajutorul de boală şi... banii pe care i-au trimis ortacii din brigada „mixtă"... De atunci, românul Petre Silvăşan şi secuiul Fass István au devenit prieteni nedespărţiţi. Toate aceste dovezi ale prieteniei n-au nevoie de nici un comenta­riu. V. KONYA corespondentul „Romîniei libere" din Regiunea Autonomă Maghiară PE CIMPIA DIN VESTUL ŢĂRII O experienţă valoroasă pentru fertilizarea solurilor sărăturate Din activitatea staţiunii ştiinţifice de la Socodor, pentru combaterea săraturilor Cercetările pedologice executate în ultimii ani în cîmpia de vest a ţării au sens­ în evidenţă existenţa unor în­tinse suprafeţe de sărături şi soluri Aceste soluri — sub raportul valo­rii agricole, se caracterizează prin să­raturile propriu zise — sunt absolut neproductive, avînd aproape întotdea­una destinaţia de păşuni, cu o pro­ducţie de 400—600 kg. masă verde la ha. Se poate, deci, considera că a­­ceste soluri reprezintă o reducere cu cca. 70.000 ha. a suprafeţei arabile din cîmpia de vest a ţării, ceea ce echivalează cu o pierdere anuală de circa 7000 vagoane cereale. Solurile intr-un grad mai mic sau mai mare de sărăturare, reprezentate prin lăcovişti, aluviuni sau chiar cer­noziomuri sărăturate sunt în general sărăturate. lată în tabelul de mai jos suprafeţele acestea şi localităţile unde se află ele, fertile sau, în cazuri excepţionale, foarte fertile, însă cu producţii varia­bile şi nesigure. Variabilitatea produc­ţiei pe aceste soluri depinde foarte mult de repartiţia precipitaţiilor at­mosferice, repartiţia sărurilor solubile în profilul solurilor, de timpul optim al executării lucrărilor agrotehnice, etc. Producţia pe aceste soluri poate fi apreciată, în general, redusă la jumă­tate faţă de aceea a solurilor norma­le. Se poate deci considera şi pe a­­ceste soluri o reducere de cca. 500 kg. cereale la ha, ceea ce echivalează cu o pierdere anuală de cca. 4.500 va­goane. In total, producţia agricolă din cîm­pia de vest a ţării înregistrează anual o pierdere de cca. 12.000 vagoane ce­reale din cauza sărături­lor şi solurilor ,sărăturoase. Din aceste cifre, re­zultă însemnătatea deosebită pe care o reprezintă pentru agricul­tura din vestul ţării, problema punerii în valoare a săraturilor. Aces­tor sărături, va trebui să li se acorde o atenţie deosebită, întrucît suprafaţa ocupată de aceste soluri creşte an de an, prin sărăturarea unor soluri astăzi încă productive. Sunt cunoscute nume­roase cazuri ca în comunele Diniaş, Sânmartin Sîrbesc, Peciu Nou din re­giunea Timişoara, Socodor, Nădab, Chişineu-Criş, Salontă, regiunea Ora­dea, etc., în care numai în ultimii 40- 50 ani suprafaţa ocupată de sărături aproape s-a dublat, după cum sunt şi numeroase a­lte cazuri ca la: Sînpetru German, Secusigiu, Saravale, regiu­nea Timişoara, etc. unde cu 40—50 ani înainte nu erau sărături, ca astăzi aceste soluri să ocupe suprafeţe în­tinse. Acest mare neajuns de care suferă şi mai ales ameninţă într-o formă foarte gravă agricultura din cîmpia de vest a ţării nu a scăpat atenţiei partidului şi guvernului, care, în anul 1954, au luat măsura înfiinţării în co­muna Socodor-Oradea a unei staţiuni experimentale pentru ameliorarea să­raturilor şi prevenirea extinderii lor. Este prima staţiune experimentală a­­gricolă de acest fel la noi în ţară. Pentru executarea lucrărilor experi­mentale, s-a repartizat acestei staţiuni suprafaţa de 150 ha. din păşunea corn. Socodor, cu săraturile cele mai carac­teristice. In acelaşi timp, au început şi sunt în curs de definitivare cons­trucţiile noilor laboratoare care vor constitui adevăratele clinici de cerce­tare şi însănătoşire a săraturilor, so­luri cu adevărat bolnave. Pe suprafaţa rezervată experimen­tării a fost executat întreg ansamblul de lucrări hidrotehnice: canale de drenaj care să asigure scoborîrea şi menţinerea nivelului apelor freatice sub adîncimea critică, o reţea, de pu­ţuri pentru studiul dinamicei apelor freatice, canale de irigaţie, etc. De asemenea a fost amenajată o suprafaţă de cîteva ha. pentru experimentarea metodei de ameliorare a sărăturilor prin spălare. Ansamblul lucrărilor hi­drotehnice a fost completat cu staţi­uni de pompare pentru alimentarea şi evacuarea apei. In paralel, au fost executate şi o serie de lucrări agro­­filotehnice ca: arături la diferite a­­dîncimi cu sau fără răsturnarea braz­dei, crearea unor asolamente speciale pentru săraturi, etc. Avînd în vedere că au trecut aproape patru ani de la înfiinţarea în comuna Socodor-Ora­­dea a staţiunii experimentale pentru ameliorarea sărăturilor şi prevenirea extinderii, ior în cîmpia de vest a ţă­rii, apare foarte necesar să facem un bilanţ al realizărilor ştiinţifice şi practice obţinute pînă acum de acea­stă staţiune. De la început trebuie să recunoaştem că , folosind metode hi­droameliorative, agrofitotehnice şi chimice — staţiunea Socodor a reuşit să creeze pe suprafaţa de 150 ha., ce i-a fost repartizată, o adevărată oază în mijlocul unor întinse suprafeţe de teren sterp. Prin aplicarea diferitelor reţete de ameliorare a săraturilor, s-a reuşit să se creeze condiţii bune sau chiar foarte bune dezvoltării unor plante agricole ca: secara, griul, plante de nutreţ, sorgul, sulfina, lu­cerna galbenă, etc. Dovada acestui fapt îl constituie producţiile pînă la aproape 1300 kg. grîu la ha. obţinute în anii 1956 şi 1957, 1420 kg. secară la ha., în 1957, circa 9000 kg. masă verde de sorg la ha. în 1956, etc. pe soluri care în mod obișnuit nu pro­duc mai mult de 400—600 kg. masă verde la ha. Acest lucru este de o mare însemnătate, fiindcă ne arată posibilitatea introducerii în circuitul normal agricol a unor întinse supra­fețe ocupate de sărături. Se poate considera că staţiunea de la Socodor şi-a îndeplinit toate sar­cinile? Nu, nu se poate spune acea­sta. Staţiunea Socodor nu a găsit încă cea mai bună metodă pentru a preveni extinderea săraturilor în cîm­pia de vest. Problema ameliorării să­raturilor nu este orientată pe o cale ştiinţifică, care să justifice diferitele metode aplicate în rezolvarea ei. La staţiune n-au fost încă ana­lizate solurile, apele freatice, lito­­logia de suprafaţă şi celelalte con­diţii naturale locale, pentru ca să se creeze o temelie ştiinţifică experimen­tărilor menite să indice metoda cea mai bună şi mai economică în ame­liorarea săraturilor. Rezultatele prac­tice bune obţinute aici, aşa cum am arătat mai sus, nu pot fi explicate, deocamdată, ştiinţific. La aceasta a „contribuit“ desigur şi faptul că staţiunea experimentală So­codor a fost afiliată în decurs de pa­tru ani cînd la Direcţia generală de organizare a teritoriului, cînd la I.C.A.R., apoi la Institutul de proiec­tări pentru ameliorări, după aceea la Direcţia generală a producţiei vege­tale şi în cele din urmă Institutului de cercetări pentru cultura porumbului (?!) In fiecare caz, staţiunea Socodor a fost altfel orientată în rezolvarea problemelor puse. Acest lucru a făcut ca, după patru ani de la înfiinţare, staţiunea Socodor să nu aibă încă do­cumentaţia ştiinţifică suficientă care să stea la baza orientării planului de cercetare urmărit aici. Pentru asigurarea unei munci rod­nice de cercetare ştiinţifică în staţiu­nea Socodor, care să-şi găsească cea mai justă­­■ aplicare în practică prin punerea în valoare a întinselor supra­feţe ocupate de sărături şi prin pre­venirea extinderii lor în cîmpia de vest, este­ absolut necesar să se ia unele măsuri. Astfel, consider foarte oportun : a) Precizarea poziţiei ei ierarhice în cadrul Ministerului Agriculturii şi Silviculturii. (In această privinţă ar fi poate cazul să se analizeze dacă n-ar fi mai potrivită afilierea acestei staţiuni pe lingă unul dintre institu­tele de învăţămînt superior)); b) Fixarea unui plan tematic de cercetări al staţiunii, care să fie a­­plicat pe o perioadă de cel puţin 8—i 10 ani; c) Să se înfiinţeze un laborator agro-biochimic în cadrul staţiunii; d) Studiul pe bază de schimb de experienţă a metodelor de ameliorare a sărăturilor, în U.R.S.S. şi R. P. Ungară; e) Crearea unui colectiv de specia­lişti în problema sărăturilor şi a con­diţiilor naturale din cîmpia de vest a ţării, pentru îndrumarea ştiinţifică a staţiunii Socodor. Importanţa problemei ameliorării sărăturilor şi prevenirii extinderii lor în cîmpia de vest impune luarea mă­surilor organizatorice necesare, astfel ca şi această nouă realizare a re­gimului de democraţie populară să-şi dea mai curînd roadele cuvenite. Prof. dr. C. V. OPREA Răspîndirea pe localităţi Timişoara 34.000 44.000 Bechicherecul Mic, Beşenova Nouă, Beregsău, Cenei, Diniaş, Giulvoz, Ivanda, Jamul Mare, Sînandrei, Săcălaz, Sînpetru Sîrbesc, Beba Veche, Bulgăruş, Baral­az, Beşenova Veche, Ce­­nad, Igriş, Saravale, Sînicolau Mare, Pădureni, Varias, Val­­cani, Lovrin, Olari, Sînpetru German, Munar, Pordeanu, Chegleviei etc. Oradea 20.000 24.000 Arcas, Cheversig, Mădăras, Martihaza, Cefa, Rădvani, Tal­­poş, Tobali, Sînnicolaus, Chi­­şineu-Criş, Nădab, Socodor, etc. Baia Mare 16.000 27.000 Berveni, Cărei, Capleni, Tofani, Ghilvaci, Moftinul Mic, Mofti­­nul Mare, etc. Regiunea Sărături propriu-zise cca. ha. Soluri sărăturate cca. ha. Total 70.000 95.000 ha. România liberă UN NOU CINEMATOGRAF IN CAPITALĂ Printre realizările obţinute de sfatul popular al raionului Gh. Gheorghiu-Dej din Capitală, se numără şi un nou cinematograf situat în cartierul Militari, care are o capacitate de 300 de locuri. Foto: AGERPRES POŞTA REDACŢIEI N. DIACONU — Rm. Vîlcea. In con­formitate cu H.C.M. 1338/1954, perso­nalul medico-sanitar detaşat în colo­niile şi taberele de copii primeşte gra­tuit masă, cazare, cheltuielile de trans­port şi salariul de la unitatea unde este detaşat. In aceste cazuri nu se a­­cordă indemnizaţia de detaşare prevă­zută de H.C.M. nr. 484/1852. In coloniile şi taberele de copii, bol­navi T.B.C. personalul medico-sanitar are dreptul şi la sporul de periclitate. 1. IANCULOVICI - Anina. Ţinînd seama de datele comunicate de dvs., concediul de odihnă ar trebui să vi se calculeze în felul următor : 12 zile concediu de bază, 12 zile concediu su­plimentar pentru condiţii de muncă grea, 4 zile de concediu suplimentar pentru vechime (de la 5—40 ani conf. H.C.M. 186/951). In ceea ce priveşte vechimea ce dă dreptul la recompensă anuală, perioa­da cît aţi fost student nu întrerupe vechimea în muncă dar nu intră în calculul vechimii pentru recompensă. Pe anul 1957 vechimea ce dă dreptul la recompensă este de 5 ani, 7 luni și 10 zile la care se aplică 15 la sută din salariul tarifar realizat pe perioa­da 1 decembrie 1956 — 30 noiembrie 1957 (timp efectiv lucrat plus conce­diul de odihnă). In încheierea răspunsului său, Mi­nisterul Minelor căruia i-am trimis spre rezolvare scrisoarea dv®, precizea­ză că recompensa de vechime este a­­probată de conducerea Trustului la propunerea unei comisii forficate în a­­cest scop și se acordă numa’ în cazu­rile cînd salariaţii respectivi au desfă­şurat o muncă ireproşabilă. N. CROITORU - Brăeşti-Cislău. După cum ne informează Ministerul Invăţămîntului şi Culturii şcolile de meserii anunţate a lua fiinţă s-au des­chis şi funcţionează în prezent. Dacă Ful dvs. e absolvent a 7 clase elementare şi are vîrsta între 14—16 ani îl puteţi înscrie la şcoala de me­serii din Alba lulia, str. 1. Ehrenburg nr. 2 care pregăteşte lăcătuşi mecanici, strungari metal şi fierari sau la şcoala din Păltiniş — Ciuc, Regiunea Autono­mă Maghiară care a şcolarizat anul a­­cesta elevi la meseriile tîmplărie, lăcă­­tuşerie-mecanică, strungărie în metal, fierărie şi tinichigerie. B. SFÎRCOCI — Lugoj. Salariaţii care deţin funcţii pentru care nu po­sedă studiile corespunzătoare prevede­rilor indicatorului de pregătire şi sta­giu anexă la H.C.A­. nr. 1360/958 şi sînt în curs de completare a studiilor în interesul serviciului, beneficiază de înlesnirile prevăzute în H.C.M. nr. 1009/1957. GH. BENGHIA — Domasna-Orşova. Cursurile de pregătire pentru admiterea în instituţiile de învăţămînt superior în anul şcolar 1958—1959 care funcţio­nează în Capitală au fost organizate de secţia de învăţămînt a sfatului popular al Capitalei. Ţinînd seamă de propunerile primite — printre care se numără şi aceea a dvs. — Ministerul Invăţămîntului şi Culturii ne-a comu­nicat că studiază în prezent posibilită­ţile de a se organiza asemenea cursuri şi în alte centre din ţară. Joi 30 ianuarie 1958 — nr. 4139 Noi traduceri din literatura universală, clasică şi contemporană Cititorii din ţara noastră vor deschi­de anul acesta noi volume de versuri, noi romane şi piese de teatru din li­teratura universală clasică şi contempo­rană. In ciclul „Clasicii literaturii univer­sale“ se vor edita „Opere“, vol. IV din Moliére, Balzac, Mark Twain, volu­mul V din Shakespeare şi volumul 1 din Lessing, „Opere alese“ din Byron şi o suită de „Scrieri alese“ ale lui F. Garcia Lorca. Tot la capitolul literaturii clasice universale amintim de un volum de fabule de La Fontaine. „Educaţia sen­timentală“ de Gustav Flaubert, „Is­toria contemporană“ a lui Anatole France, „Pagini alese“ de Edgar Allan Poe, „Jean Cristophe“ de Ro­main Holland şi „Prăpădul“ de Emile Zolla. Din opera clasicilor ruşi vor a­­pare volumul VII din Cehov, volumul V din Gogol, volumele XI şi XII din Lev Tolstoi şi volumul IX din Turghe­­niev. Din opera lui Dostoievski se va edita romanul „Idiotul“, iar din A . Ostrovski „Voevodul sau visul de pe Volga“. Mai spicuim din planul editurilor romanul lui Jack London cu nuanţă autobiografică „Martin Eden“, „Nau­fragiul“ de R. Tagore, „Stelele din Egger“ de Gárdony Géza. Din literatura universală contem­po­­rană vor apare, un volum­ de versuri de L. Aragon, romanele „A avea şi a nu avea“ de E Hemingway şi „Mar­tin Arrowsmith“ * * 1 de Sinclair Lewis,­ „Cristos răstignit a doua oară“ de Kas­zaniakis, „Cronica bieţilor îndri­­gostiţi“ de Vasco Pratolini. Atenţia cititorilor va fi reţinută de asemenea de nume­roase lucrări din literatura sovietică, printre care „Drumul spre ocean" de Leonid Leonov, volumul II de „Opere“ şi „Aelitaf“ de A. Tolstoi, romanul „Pe nerăsuflate“ al lui Ilya Ehrenburg, volume de versuri ale lui Esenin, Bsd­­nîi, Vera Inber şi Isakovskci.­ Vor mai apărea antologii privind poezia cehă şi slovacă, albaneză şi chineză. Colecţia „Cutezătorii“ va oferi ti­nerilor cititori ca şi celor­­vîrstnici, ro­manul istoric „Richard inimă de leu“ de Walter Scott, cartea lui Jack Lon­don „Lup de mare“,'. „De la pămîrnt la lună“ de Jules Verne și­­„Aventuri­le lui Gordon Pym“ de Edgar Allan Poe. (Agerpres). Peste 16.000 de m. p. de piers economisiţi TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). —­ Dornici să întîmpine ale­gerile pentru sfaturile populare cu succese deosebite în producţie, mun­citorii de la fabrica „Nikos Belloia­­nis“ din Tim­iîşoara desfăşoară o însu­fleţită întrecere pentru economisirea a cu­ mai multă piele. Numai în 10 zile din această lună, colectivul de aici a economisit 16.479 dcm.p. de piele, din care se pot fabrica 860 perechi pan­tofi bărbătești. Printre cei care s-au situat fruntași în prima etapă sunt brigăzile „Lupta pentru pace“ cu 6.693 dcm.p. de piele economisiți și brigada nr. 1, condusă de Herman­ Fischer, cu 6.600 dcm.p. de piele. Sporirea randamentului la războaiele de ţesut (Urmare din pag. 1-a) privind reprofilarea secţiilor s-a îmbu­nătăţit mult calitatea unor articole printre care finetul care în vechile condiţii de lucru prezenta deseori di­ficultăţi-Pe lingă efectul economic al acestei acţiuni şi care, în mod mai clar, se poate vedea în analiza preţului de cost, deosebit de importante apar re­zultatele ce privesc îmbunătăţirea con­diţiilor de lucru şi a cîştigului mun­citorilor­­Numeroşi meşteri printre care Gh. Olteanu, Marin Dumitru, Mi­ron Preoteasa ca şi ţesătoarele Ana Ardelea, Maria Saiben, Niculina Cris­­tescu şi altele se numără printre cîş­­tigătorii premiilor acordate în cadrul acţiunii de creştere a randamentului. In afară de aceasta se constată şi o îmbunătăţire a cîştigului mediu. Iată doar cîteva rezultate ale unei acţiuni care se cere continuată şi după părerea noastră introdusă şi în alte întreprinderi ale industriei noastre uşoare, în scopul folosirii corespunză­toare a războaielor de ţesut şi deci a sporirii cu posibilităţi proprii a producţiei de ţesături şi a ieftinirii acesteia- CL. RÃDULESCU La uzinele chimice din Turda Se montează utilajele în noua hala de policlorură de vinil TURDA (de la corespondentul nostru). Pe şantierul Uzinelor chimice din Turda constructorii lucrează pen­tru a da în exploatare înainte de ter­men noi construcţii. După intrarea în funcţiune a noii secţii de lichefiere a clorului, după terminarea lucrărilor de construcţii la hala de policlorură de vinil, hala de electroliză şi secţia de preparare şi purificare a saramurei, a început con­strucţia celor două staţii de transfor­mare a curentului electric şi lucrări­le la instalaţiile de alimentare cu apă a uzinelor. Muncitorii de la întreprinderea „Monchim" montează în prezent uti­lajele şi aparatura modernă în noua hală de policlorură de vinil, în cea de electroliză şi în secţia de preparare şi purificare a saramurei. întregul uti­laj al halei de policlorură de vinil este, de fabricație rom­ân case. • Constructorii au mai dat in folo­sinţa si un bloc modern cu 27 de a­panamente. DE VEGHE la viaţa şi avutul CETĂŢENILOR Hoţi de motociclete Organele judiciare ale Miliţiei Capi­talei au fost sezisate că, din strada Nicolae Golescu 5, s-au furat două motociclete, iar din str. Argentinei 32 s-a furat o motocicletă cu ataş.­­ Cer­,­cetările întreprinse au dus la descope­rirea autorilor acestor furturi. Aceştia sunt Alex. Kiselevschi şi Nicolae Sen­­tenai din Ploeşti. Ei au fost arestaţi. Cele trei motociclete au fost descope­rite : una vîndută unui cetăţean, a doua s-a găsit demontată, iar a treia circula cu acte false în Capitală. Ma­şinile au fost restituite păgubaşilor.­­ Intr-un moment de neatenţie Andrei G. Alexandru din Bucureşti, str. Ion Scorţaru 12, ducîndu-se la I.L.L. raionul N. Bălcescu din strada 11 iunie spre a-şi­­plăti chiria a profi­tat de un moment de neatenţie a ca­sierului şi a furat din sertar o sumă provenită din chirii. Hoţul a fost ares­tat de către organele Miliţiei şi, main­­tat justiţiei. Arestată pentru desfrîu Organele judiciare ale Miliţiei Capi­talei au arestat pe Niculina Marinescu, din str. Mihai Eminescu nr. 63, pentru că organiza, favoriza şi practica şi ea prostituţia. Ea a fost înaintată­­ tribu­nalului raional­ Tudor Vladimirescu. Huliganism Gh. Cristea, din str. Rîndunicii 27, s-a dovedit un locatar care încălca de­seori regulile de bună convieţuire. Ul­timul scandal provocat vecinilor s-a soldat cu geamuri sparte şi alte acte de huliganism. A fost arestat de către Miliţie, spre a fi judecat, pentru huli­ganism. Furt de la bufet Petre Coandă din str. Romulus 41, fiind de serviri la bufetul ce a func­ţionat în orăşelul copiilor din piaţa 28 Martie, a fost prins furînd carnea destinată grătarului, pe care voia s-o vîndă pe ascuns. Organele de control au dispus arestarea lui. Viitoarele balerine Graţioase, micuţele­­balerine, eleve ale Şcolii de Artă Populară din Arad, execută un exerciţiu la bară, sub îndrumarea profesorului Ion Buda. Cele 7 fetiţe sunt insă numai o parte din marele număr de elevi — 700 — care studiază la această şcoală, în secţiile de muzică, artă plastică, coregrafie şi artă dramatică. Foto : AGERPRES =0

Next