Romînia Liberă, ianuarie 1958 (Anul 16, nr. 4116-4140)
1958-01-30 / nr. 4139
Pag. 2-a Răspuns la întrebările cititorilor Aplicarea desăvîrşită a principiului universalităţii votului Alegerile de deputaţi în sfaturile populare care vor avea loc la 2 martie 1958 constituie o nouă şi puternică dovadă a largului democratism al statului nostru democrat-popular, a faptului că în ţara noastră — aşa cum arată Constituţia — „puterea aparţine oamenilor muncii de la oraşe şi sate". Decretul cu privire la alegerea deputaţilor în sfaturile populare — expresie a prevederilor constituţionale cuprinse în capitolul sistemul electoral — asigură participarea largă şi activă a celor ce muncesc la toate operaţiile de pregătire a alegerilor, la controlul desfăşurării acestora şi garantează în fapt respectarea dreptului de vot cu adevărat universal, egal, drect şi secret.Astfel, sistemul nostru electoral nu cuprinde categorii de persoane care să fie excluse de la dreptul de a alege şi de a fi alese, cu excepţia celor lipsiţi de facultăţile mintale (nebuni sau slabi de minte) şi a persoanelor condamnate prin hotărîre judecătorească la pierderea dreptului electoral. Desigur că excluderea acestor două categorii de la dreptul de vot este pe deplin justificată, deoarece nu pot avea dreptul de a alege şi a fi aieci acei care n-au discernământul faptelor ce le săvîrşesc, precum nici cei care în urma săvîrşirii unor fapte infamante care constituie un pericol social, au fost pedepsiţi de instanţele de judecată să fie excluşi de la viaţa politică a societăţii. Legea noastră electorală asigură aplicarea desăvîrşita a principiului universalităţii votului, fapt care scoate în evidenţă odată mai mult, superioritatea sistemului nostru electoral în comparaţie cu sistemul electoral al ţărilor capitaliste, în care milioane de cetăţeni sunt frustaţi de dreptul de vot. Intr-adevăr alegerile în ţările capitaliste cuprind diverse sisteme de piedici puse în calea exercitării de către oamenii muncii a dreptului de vot. In contrast izbitor cu sistemul electoral al ţărilor capitaliste, sistemul nostru electoral, sistem consecvent şi larg democratic, înlătură orice fel de îngrădiri, cheamă la viaţa politică a statului milioane de oameni ai muncii, creează şi asigură toate condiţiile materiale pentru expunerea liberă şi nestingherită a voinţei maselor. ASIGURAREA DREPTULUI DE VOT TUTUROR CATEGORIILOR DE CETĂŢENI DIN ŢARA NOASTRĂ OGLINDEŞTE PAŞII MARI FĂCUŢI DE ŢARA NOASTRA PE DRUMUL CONSTRUIRII SOCIALISMULUI, ÎNSEMNATELE CUCERIRI OBŢINUTE DE CLASA MUNCITOARE IN ALIANŢA CU ȚĂRĂNIMEA MUNCITOARE IN DOMENIUL ECONOMIC, POLITIC ȘI SOCIAL-CULTURAL. Veşti din cooperaţia de consum In întreaga ţară s-au desfăşurat în cursul acestei luni consfătuiri şi adunări săteşti cu membrii cooperatori.Aceste, consfătuiri — pe circumscripţii electorale, grupe de case, cartiere, — precum şi adunările săteşti, au avut ca scop pregătirea adunărilor generale ale cooperativelor. lată de ce socotim necesar să arătăm în cîteva scurte ştiri cele mai de seamă realizări obţinute de către cooperaţia de consum din ţara noastră. ★ Numărul membrilor , cooperatori din ţara noastră trece de 5 milioane. Din organele de conducere şi de control ale cooperativelor, precum şi din comisiile culturale şi activele pe circumsscripţii electorale, fac parte peste 400.000 membri cooperatori care participă nemijlocit la gospodărirea cooperativelor. ★ Evoluţia continuă a participării maselor la dezbaterea activităţii economico-financiare a organizaţiilor cooperatiste o demonstrează faptul că în timp ce în anul 1955 la adunările săteşti au participat 1.776.000 membri, iar în anul 1956 numărul lor a crescut la 2.900.000, în 1957 participanţii au fost în număr de 3.046.000. ■k In primele trei trimestre ale anului 1957, în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului 1956, unităţile cooperaţiei de consum au achiziţionat cu 30 la sută mai multe legume şi zarzavaturi, cu 105 la sută mai mulţi cartofi, cu 20 la sută mai multe fructe iar cereale o cantitate de peste 4 ori mai mare decît a fost realizată pe întregul an 1956. ■k Numărul unităţilor de desfacere şi de alimentaţie publică ale cooperaţiei de consum este de circa 26.000, adică de trei ori mai mult ca în anul 1948. Din totalul magazinelor, peste 4.500 sunt specializate pentru desfacerea produselor textile, confecţii, metalochimice, mobilă, iar peste 660 sunt magazine universale Măsuri pentru dezvoltarea sectorului zootehnic GALAŢI (de la corespondentul nostru). — In prezent în regiunea Galaţi se pregătesc planuri minuţioase pentru dezvoltarea sectorului zootehnic. In vederea acestora s-a prevăzut ca în acest an să se cureţe de arboret şi să se regenereze 1.138 ha. păşuni, să fie desecată o suprafaţă de 500 ha. păşuni mlăştinoase şi să se cultive cu plante de nutreţ 31.000 ha. Pe o suprafaţă de 8.420 ha. cultivate cu plante furajere se vor aplica îngrăşăminte minerale în cantitate de 550 tone. Tot în legătură cu dezvoltarea sectorului zootehnic s-au luat măsuri să se organizeze 51 ferme de selecţie în gospodăriile agricole colective, din care 28 ferme pentru ovine, 18 ferme pentru porcine şi pentru bovine. DOVEZI ale prieteniei La sesiunea ştiinţifică a Institutului Medico-Farmaceutic şi a Bazei de cercetări din Tg. Mureş a Academiei R.P.R., academicianul dr. Miskolczy Dezső a deschis lucrările printr-o cuvintare rostită în limba romiad. Un profesor român de la Universitatea „Victor Babeş" din Cluj — deşi avea salutul scris in limba romină — a răspuns In limba maghiară urărilor de bun venit. Participanţii au aplaudat îndelung şi pe unul şi pe altul. Deputaţii sfatului popular al oraşului Sovata au hotărit — in sesiune — să înalţe bustul lui Nicolae Bălcescu alături de cel al lui Petőfi Sándor. Cu ocazia unui drum făcut prin pădurile Gurghiului, am aflat întîmplarea lui Petre Silvăşan şi a lui Vass István, muncitori forestieri la gura de exploatare Isticeu. Primul — tăietor de prin părţile Topliţei, celălalt — venit din Sintimbrul-Ciucului. Nu se cunoscuseră. Munca i-a strîns laolaltă şi i-a împrietenit. Intr-o după amiază cu cerul plumburiu, Silvăşan mînuia de zor fierăstrăul care intrase adine in trupul unui copac. Nici n-a simţit cind s-a pornit furtuna. O pală de vini se încrincenă în rămurelul bogat al copacului, care stătea gata să se prăbuşească peste tăietor. Auzi, doar. Ungă el, un strigăt răguşit : felie (la o partei), după care o mină puternică 11 împinse cu putere la o parte şi-l trinti la pămint, în timp ce o troznitură, urmată imediat de un vaiet de durere, îl inştiinţă că uriaşul s-a prăbuşit, zdrobind pe careva în căderea lui S-a sculat de jos şi a căutat in jur. La doi metri de el, stătea întins la pămint Fass István, tăietorul de prin părţile Ciucului. — Dumnezeule ! — ii fulgeră prin minte lui Silvăşan. A vrut să mă scape pe mine şi el s-a prăpădit ?! Fiorul acestui gînd i-a îngheţat inima şi abia atunci şi-a venit în fire cind, apleeîndu-se asupra ortacului, ii simţi răsuflarea: ..Trăieş- te ! E-n viaţă" — Ajutooor! Oameni buni, săriţi intr-ajutooor ! Vocea tăietorului se pierdu însă în ropotul ploii şi-n mugetul furtunii de munte. Medicii îşi aduc şi acum amintede ţăranul romin care, in fiecare duminică dimineaţa, apărea la clinica chirurgicală din Tg. Mureş, se aşeza lingă patul secuiului cu umărul prins în ghips, desfăcindu-şi boccelele pline cu merinde. Şi vorbeau, vorbeau toată ziua, cind romineşte, cind ungureşte, despre cele ce se petreceau in pădure, despre ce o să fie cind se va vindeca umărul lovit al lui István Vass, despre ce noutăţi se mai aud de acasă, din Topliţa şi Ciuc, despre faptul că nevasta lui Vass a căpătat la timp ajutorul de boală şi... banii pe care i-au trimis ortacii din brigada „mixtă"... De atunci, românul Petre Silvăşan şi secuiul Fass István au devenit prieteni nedespărţiţi. Toate aceste dovezi ale prieteniei n-au nevoie de nici un comentariu. V. KONYA corespondentul „Romîniei libere" din Regiunea Autonomă Maghiară PE CIMPIA DIN VESTUL ŢĂRII O experienţă valoroasă pentru fertilizarea solurilor sărăturate Din activitatea staţiunii ştiinţifice de la Socodor, pentru combaterea săraturilor Cercetările pedologice executate în ultimii ani în cîmpia de vest a ţării au sens în evidenţă existenţa unor întinse suprafeţe de sărături şi soluri Aceste soluri — sub raportul valorii agricole, se caracterizează prin săraturile propriu zise — sunt absolut neproductive, avînd aproape întotdeauna destinaţia de păşuni, cu o producţie de 400—600 kg. masă verde la ha. Se poate, deci, considera că aceste soluri reprezintă o reducere cu cca. 70.000 ha. a suprafeţei arabile din cîmpia de vest a ţării, ceea ce echivalează cu o pierdere anuală de circa 7000 vagoane cereale. Solurile intr-un grad mai mic sau mai mare de sărăturare, reprezentate prin lăcovişti, aluviuni sau chiar cernoziomuri sărăturate sunt în general sărăturate. lată în tabelul de mai jos suprafeţele acestea şi localităţile unde se află ele, fertile sau, în cazuri excepţionale, foarte fertile, însă cu producţii variabile şi nesigure. Variabilitatea producţiei pe aceste soluri depinde foarte mult de repartiţia precipitaţiilor atmosferice, repartiţia sărurilor solubile în profilul solurilor, de timpul optim al executării lucrărilor agrotehnice, etc. Producţia pe aceste soluri poate fi apreciată, în general, redusă la jumătate faţă de aceea a solurilor normale. Se poate deci considera şi pe aceste soluri o reducere de cca. 500 kg. cereale la ha, ceea ce echivalează cu o pierdere anuală de cca. 4.500 vagoane. In total, producţia agricolă din cîmpia de vest a ţării înregistrează anual o pierdere de cca. 12.000 vagoane cereale din cauza sărăturilor şi solurilor ,sărăturoase. Din aceste cifre, rezultă însemnătatea deosebită pe care o reprezintă pentru agricultura din vestul ţării, problema punerii în valoare a săraturilor. Acestor sărături, va trebui să li se acorde o atenţie deosebită, întrucît suprafaţa ocupată de aceste soluri creşte an de an, prin sărăturarea unor soluri astăzi încă productive. Sunt cunoscute numeroase cazuri ca în comunele Diniaş, Sânmartin Sîrbesc, Peciu Nou din regiunea Timişoara, Socodor, Nădab, Chişineu-Criş, Salontă, regiunea Oradea, etc., în care numai în ultimii 40- 50 ani suprafaţa ocupată de sărături aproape s-a dublat, după cum sunt şi numeroase alte cazuri ca la: Sînpetru German, Secusigiu, Saravale, regiunea Timişoara, etc. unde cu 40—50 ani înainte nu erau sărături, ca astăzi aceste soluri să ocupe suprafeţe întinse. Acest mare neajuns de care suferă şi mai ales ameninţă într-o formă foarte gravă agricultura din cîmpia de vest a ţării nu a scăpat atenţiei partidului şi guvernului, care, în anul 1954, au luat măsura înfiinţării în comuna Socodor-Oradea a unei staţiuni experimentale pentru ameliorarea săraturilor şi prevenirea extinderii lor. Este prima staţiune experimentală agricolă de acest fel la noi în ţară. Pentru executarea lucrărilor experimentale, s-a repartizat acestei staţiuni suprafaţa de 150 ha. din păşunea corn. Socodor, cu săraturile cele mai caracteristice. In acelaşi timp, au început şi sunt în curs de definitivare construcţiile noilor laboratoare care vor constitui adevăratele clinici de cercetare şi însănătoşire a săraturilor, soluri cu adevărat bolnave. Pe suprafaţa rezervată experimentării a fost executat întreg ansamblul de lucrări hidrotehnice: canale de drenaj care să asigure scoborîrea şi menţinerea nivelului apelor freatice sub adîncimea critică, o reţea, de puţuri pentru studiul dinamicei apelor freatice, canale de irigaţie, etc. De asemenea a fost amenajată o suprafaţă de cîteva ha. pentru experimentarea metodei de ameliorare a sărăturilor prin spălare. Ansamblul lucrărilor hidrotehnice a fost completat cu staţiuni de pompare pentru alimentarea şi evacuarea apei. In paralel, au fost executate şi o serie de lucrări agrofilotehnice ca: arături la diferite adîncimi cu sau fără răsturnarea brazdei, crearea unor asolamente speciale pentru săraturi, etc. Avînd în vedere că au trecut aproape patru ani de la înfiinţarea în comuna Socodor-Oradea a staţiunii experimentale pentru ameliorarea sărăturilor şi prevenirea extinderii, ior în cîmpia de vest a ţării, apare foarte necesar să facem un bilanţ al realizărilor ştiinţifice şi practice obţinute pînă acum de această staţiune. De la început trebuie să recunoaştem că , folosind metode hidroameliorative, agrofitotehnice şi chimice — staţiunea Socodor a reuşit să creeze pe suprafaţa de 150 ha., ce i-a fost repartizată, o adevărată oază în mijlocul unor întinse suprafeţe de teren sterp. Prin aplicarea diferitelor reţete de ameliorare a săraturilor, s-a reuşit să se creeze condiţii bune sau chiar foarte bune dezvoltării unor plante agricole ca: secara, griul, plante de nutreţ, sorgul, sulfina, lucerna galbenă, etc. Dovada acestui fapt îl constituie producţiile pînă la aproape 1300 kg. grîu la ha. obţinute în anii 1956 şi 1957, 1420 kg. secară la ha., în 1957, circa 9000 kg. masă verde de sorg la ha. în 1956, etc. pe soluri care în mod obișnuit nu produc mai mult de 400—600 kg. masă verde la ha. Acest lucru este de o mare însemnătate, fiindcă ne arată posibilitatea introducerii în circuitul normal agricol a unor întinse suprafețe ocupate de sărături. Se poate considera că staţiunea de la Socodor şi-a îndeplinit toate sarcinile? Nu, nu se poate spune aceasta. Staţiunea Socodor nu a găsit încă cea mai bună metodă pentru a preveni extinderea săraturilor în cîmpia de vest. Problema ameliorării săraturilor nu este orientată pe o cale ştiinţifică, care să justifice diferitele metode aplicate în rezolvarea ei. La staţiune n-au fost încă analizate solurile, apele freatice, litologia de suprafaţă şi celelalte condiţii naturale locale, pentru ca să se creeze o temelie ştiinţifică experimentărilor menite să indice metoda cea mai bună şi mai economică în ameliorarea săraturilor. Rezultatele practice bune obţinute aici, aşa cum am arătat mai sus, nu pot fi explicate, deocamdată, ştiinţific. La aceasta a „contribuit“ desigur şi faptul că staţiunea experimentală Socodor a fost afiliată în decurs de patru ani cînd la Direcţia generală de organizare a teritoriului, cînd la I.C.A.R., apoi la Institutul de proiectări pentru ameliorări, după aceea la Direcţia generală a producţiei vegetale şi în cele din urmă Institutului de cercetări pentru cultura porumbului (?!) In fiecare caz, staţiunea Socodor a fost altfel orientată în rezolvarea problemelor puse. Acest lucru a făcut ca, după patru ani de la înfiinţare, staţiunea Socodor să nu aibă încă documentaţia ştiinţifică suficientă care să stea la baza orientării planului de cercetare urmărit aici. Pentru asigurarea unei munci rodnice de cercetare ştiinţifică în staţiunea Socodor, care să-şi găsească cea mai justă■ aplicare în practică prin punerea în valoare a întinselor suprafeţe ocupate de sărături şi prin prevenirea extinderii lor în cîmpia de vest, este absolut necesar să se ia unele măsuri. Astfel, consider foarte oportun : a) Precizarea poziţiei ei ierarhice în cadrul Ministerului Agriculturii şi Silviculturii. (In această privinţă ar fi poate cazul să se analizeze dacă n-ar fi mai potrivită afilierea acestei staţiuni pe lingă unul dintre institutele de învăţămînt superior)); b) Fixarea unui plan tematic de cercetări al staţiunii, care să fie aplicat pe o perioadă de cel puţin 8—i 10 ani; c) Să se înfiinţeze un laborator agro-biochimic în cadrul staţiunii; d) Studiul pe bază de schimb de experienţă a metodelor de ameliorare a sărăturilor, în U.R.S.S. şi R. P. Ungară; e) Crearea unui colectiv de specialişti în problema sărăturilor şi a condiţiilor naturale din cîmpia de vest a ţării, pentru îndrumarea ştiinţifică a staţiunii Socodor. Importanţa problemei ameliorării sărăturilor şi prevenirii extinderii lor în cîmpia de vest impune luarea măsurilor organizatorice necesare, astfel ca şi această nouă realizare a regimului de democraţie populară să-şi dea mai curînd roadele cuvenite. Prof. dr. C. V. OPREA Răspîndirea pe localităţi Timişoara 34.000 44.000 Bechicherecul Mic, Beşenova Nouă, Beregsău, Cenei, Diniaş, Giulvoz, Ivanda, Jamul Mare, Sînandrei, Săcălaz, Sînpetru Sîrbesc, Beba Veche, Bulgăruş, Baralaz, Beşenova Veche, Cenad, Igriş, Saravale, Sînicolau Mare, Pădureni, Varias, Valcani, Lovrin, Olari, Sînpetru German, Munar, Pordeanu, Chegleviei etc. Oradea 20.000 24.000 Arcas, Cheversig, Mădăras, Martihaza, Cefa, Rădvani, Talpoş, Tobali, Sînnicolaus, Chişineu-Criş, Nădab, Socodor, etc. Baia Mare 16.000 27.000 Berveni, Cărei, Capleni, Tofani, Ghilvaci, Moftinul Mic, Moftinul Mare, etc. Regiunea Sărături propriu-zise cca. ha. Soluri sărăturate cca. ha. Total 70.000 95.000 ha. România liberă UN NOU CINEMATOGRAF IN CAPITALĂ Printre realizările obţinute de sfatul popular al raionului Gh. Gheorghiu-Dej din Capitală, se numără şi un nou cinematograf situat în cartierul Militari, care are o capacitate de 300 de locuri. Foto: AGERPRES POŞTA REDACŢIEI N. DIACONU — Rm. Vîlcea. In conformitate cu H.C.M. 1338/1954, personalul medico-sanitar detaşat în coloniile şi taberele de copii primeşte gratuit masă, cazare, cheltuielile de transport şi salariul de la unitatea unde este detaşat. In aceste cazuri nu se acordă indemnizaţia de detaşare prevăzută de H.C.M. nr. 484/1852. In coloniile şi taberele de copii, bolnavi T.B.C. personalul medico-sanitar are dreptul şi la sporul de periclitate. 1. IANCULOVICI - Anina. Ţinînd seama de datele comunicate de dvs., concediul de odihnă ar trebui să vi se calculeze în felul următor : 12 zile concediu de bază, 12 zile concediu suplimentar pentru condiţii de muncă grea, 4 zile de concediu suplimentar pentru vechime (de la 5—40 ani conf. H.C.M. 186/951). In ceea ce priveşte vechimea ce dă dreptul la recompensă anuală, perioada cît aţi fost student nu întrerupe vechimea în muncă dar nu intră în calculul vechimii pentru recompensă. Pe anul 1957 vechimea ce dă dreptul la recompensă este de 5 ani, 7 luni și 10 zile la care se aplică 15 la sută din salariul tarifar realizat pe perioada 1 decembrie 1956 — 30 noiembrie 1957 (timp efectiv lucrat plus concediul de odihnă). In încheierea răspunsului său, Ministerul Minelor căruia i-am trimis spre rezolvare scrisoarea dv®, precizează că recompensa de vechime este aprobată de conducerea Trustului la propunerea unei comisii forficate în acest scop și se acordă numa’ în cazurile cînd salariaţii respectivi au desfăşurat o muncă ireproşabilă. N. CROITORU - Brăeşti-Cislău. După cum ne informează Ministerul Invăţămîntului şi Culturii şcolile de meserii anunţate a lua fiinţă s-au deschis şi funcţionează în prezent. Dacă Ful dvs. e absolvent a 7 clase elementare şi are vîrsta între 14—16 ani îl puteţi înscrie la şcoala de meserii din Alba lulia, str. 1. Ehrenburg nr. 2 care pregăteşte lăcătuşi mecanici, strungari metal şi fierari sau la şcoala din Păltiniş — Ciuc, Regiunea Autonomă Maghiară care a şcolarizat anul acesta elevi la meseriile tîmplărie, lăcătuşerie-mecanică, strungărie în metal, fierărie şi tinichigerie. B. SFÎRCOCI — Lugoj. Salariaţii care deţin funcţii pentru care nu posedă studiile corespunzătoare prevederilor indicatorului de pregătire şi stagiu anexă la H.C.A. nr. 1360/958 şi sînt în curs de completare a studiilor în interesul serviciului, beneficiază de înlesnirile prevăzute în H.C.M. nr. 1009/1957. GH. BENGHIA — Domasna-Orşova. Cursurile de pregătire pentru admiterea în instituţiile de învăţămînt superior în anul şcolar 1958—1959 care funcţionează în Capitală au fost organizate de secţia de învăţămînt a sfatului popular al Capitalei. Ţinînd seamă de propunerile primite — printre care se numără şi aceea a dvs. — Ministerul Invăţămîntului şi Culturii ne-a comunicat că studiază în prezent posibilităţile de a se organiza asemenea cursuri şi în alte centre din ţară. Joi 30 ianuarie 1958 — nr. 4139 Noi traduceri din literatura universală, clasică şi contemporană Cititorii din ţara noastră vor deschide anul acesta noi volume de versuri, noi romane şi piese de teatru din literatura universală clasică şi contemporană. In ciclul „Clasicii literaturii universale“ se vor edita „Opere“, vol. IV din Moliére, Balzac, Mark Twain, volumul V din Shakespeare şi volumul 1 din Lessing, „Opere alese“ din Byron şi o suită de „Scrieri alese“ ale lui F. Garcia Lorca. Tot la capitolul literaturii clasice universale amintim de un volum de fabule de La Fontaine. „Educaţia sentimentală“ de Gustav Flaubert, „Istoria contemporană“ a lui Anatole France, „Pagini alese“ de Edgar Allan Poe, „Jean Cristophe“ de Romain Holland şi „Prăpădul“ de Emile Zolla. Din opera clasicilor ruşi vor apare volumul VII din Cehov, volumul V din Gogol, volumele XI şi XII din Lev Tolstoi şi volumul IX din Turgheniev. Din opera lui Dostoievski se va edita romanul „Idiotul“, iar din A . Ostrovski „Voevodul sau visul de pe Volga“. Mai spicuim din planul editurilor romanul lui Jack London cu nuanţă autobiografică „Martin Eden“, „Naufragiul“ de R. Tagore, „Stelele din Egger“ de Gárdony Géza. Din literatura universală contemporană vor apare, un volum de versuri de L. Aragon, romanele „A avea şi a nu avea“ de E Hemingway şi „Martin Arrowsmith“ * * 1 de Sinclair Lewis, „Cristos răstignit a doua oară“ de Kaszaniakis, „Cronica bieţilor îndrigostiţi“ de Vasco Pratolini. Atenţia cititorilor va fi reţinută de asemenea de numeroase lucrări din literatura sovietică, printre care „Drumul spre ocean" de Leonid Leonov, volumul II de „Opere“ şi „Aelitaf“ de A. Tolstoi, romanul „Pe nerăsuflate“ al lui Ilya Ehrenburg, volume de versuri ale lui Esenin, Bsdnîi, Vera Inber şi Isakovskci. Vor mai apărea antologii privind poezia cehă şi slovacă, albaneză şi chineză. Colecţia „Cutezătorii“ va oferi tinerilor cititori ca şi celorvîrstnici, romanul istoric „Richard inimă de leu“ de Walter Scott, cartea lui Jack London „Lup de mare“,'. „De la pămîrnt la lună“ de Jules Verne și„Aventurile lui Gordon Pym“ de Edgar Allan Poe. (Agerpres). Peste 16.000 de m. p. de piers economisiţi TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). — Dornici să întîmpine alegerile pentru sfaturile populare cu succese deosebite în producţie, muncitorii de la fabrica „Nikos Belloianis“ din Timiîşoara desfăşoară o însufleţită întrecere pentru economisirea a cu mai multă piele. Numai în 10 zile din această lună, colectivul de aici a economisit 16.479 dcm.p. de piele, din care se pot fabrica 860 perechi pantofi bărbătești. Printre cei care s-au situat fruntași în prima etapă sunt brigăzile „Lupta pentru pace“ cu 6.693 dcm.p. de piele economisiți și brigada nr. 1, condusă de Herman Fischer, cu 6.600 dcm.p. de piele. Sporirea randamentului la războaiele de ţesut (Urmare din pag. 1-a) privind reprofilarea secţiilor s-a îmbunătăţit mult calitatea unor articole printre care finetul care în vechile condiţii de lucru prezenta deseori dificultăţi-Pe lingă efectul economic al acestei acţiuni şi care, în mod mai clar, se poate vedea în analiza preţului de cost, deosebit de importante apar rezultatele ce privesc îmbunătăţirea condiţiilor de lucru şi a cîştigului muncitorilorNumeroşi meşteri printre care Gh. Olteanu, Marin Dumitru, Miron Preoteasa ca şi ţesătoarele Ana Ardelea, Maria Saiben, Niculina Cristescu şi altele se numără printre cîştigătorii premiilor acordate în cadrul acţiunii de creştere a randamentului. In afară de aceasta se constată şi o îmbunătăţire a cîştigului mediu. Iată doar cîteva rezultate ale unei acţiuni care se cere continuată şi după părerea noastră introdusă şi în alte întreprinderi ale industriei noastre uşoare, în scopul folosirii corespunzătoare a războaielor de ţesut şi deci a sporirii cu posibilităţi proprii a producţiei de ţesături şi a ieftinirii acesteia- CL. RÃDULESCU La uzinele chimice din Turda Se montează utilajele în noua hala de policlorură de vinil TURDA (de la corespondentul nostru). Pe şantierul Uzinelor chimice din Turda constructorii lucrează pentru a da în exploatare înainte de termen noi construcţii. După intrarea în funcţiune a noii secţii de lichefiere a clorului, după terminarea lucrărilor de construcţii la hala de policlorură de vinil, hala de electroliză şi secţia de preparare şi purificare a saramurei, a început construcţia celor două staţii de transformare a curentului electric şi lucrările la instalaţiile de alimentare cu apă a uzinelor. Muncitorii de la întreprinderea „Monchim" montează în prezent utilajele şi aparatura modernă în noua hală de policlorură de vinil, în cea de electroliză şi în secţia de preparare şi purificare a saramurei. întregul utilaj al halei de policlorură de vinil este, de fabricație român case. • Constructorii au mai dat in folosinţa si un bloc modern cu 27 de apanamente. DE VEGHE la viaţa şi avutul CETĂŢENILOR Hoţi de motociclete Organele judiciare ale Miliţiei Capitalei au fost sezisate că, din strada Nicolae Golescu 5, s-au furat două motociclete, iar din str. Argentinei 32 s-a furat o motocicletă cu ataş. Cer,cetările întreprinse au dus la descoperirea autorilor acestor furturi. Aceştia sunt Alex. Kiselevschi şi Nicolae Sentenai din Ploeşti. Ei au fost arestaţi. Cele trei motociclete au fost descoperite : una vîndută unui cetăţean, a doua s-a găsit demontată, iar a treia circula cu acte false în Capitală. Maşinile au fost restituite păgubaşilor. Intr-un moment de neatenţie Andrei G. Alexandru din Bucureşti, str. Ion Scorţaru 12, ducîndu-se la I.L.L. raionul N. Bălcescu din strada 11 iunie spre a-şiplăti chiria a profitat de un moment de neatenţie a casierului şi a furat din sertar o sumă provenită din chirii. Hoţul a fost arestat de către organele Miliţiei şi, maintat justiţiei. Arestată pentru desfrîu Organele judiciare ale Miliţiei Capitalei au arestat pe Niculina Marinescu, din str. Mihai Eminescu nr. 63, pentru că organiza, favoriza şi practica şi ea prostituţia. Ea a fost înaintată tribunalului raional Tudor Vladimirescu. Huliganism Gh. Cristea, din str. Rîndunicii 27, s-a dovedit un locatar care încălca deseori regulile de bună convieţuire. Ultimul scandal provocat vecinilor s-a soldat cu geamuri sparte şi alte acte de huliganism. A fost arestat de către Miliţie, spre a fi judecat, pentru huliganism. Furt de la bufet Petre Coandă din str. Romulus 41, fiind de serviri la bufetul ce a funcţionat în orăşelul copiilor din piaţa 28 Martie, a fost prins furînd carnea destinată grătarului, pe care voia s-o vîndă pe ascuns. Organele de control au dispus arestarea lui. Viitoarele balerine Graţioase, micuţelebalerine, eleve ale Şcolii de Artă Populară din Arad, execută un exerciţiu la bară, sub îndrumarea profesorului Ion Buda. Cele 7 fetiţe sunt insă numai o parte din marele număr de elevi — 700 — care studiază la această şcoală, în secţiile de muzică, artă plastică, coregrafie şi artă dramatică. Foto : AGERPRES =0