Romînia Liberă, februarie 1958 (Anul 16, nr. 4141-4164)

1958-02-01 / nr. 4141

Sîmbătă 1­ februarie 1958 — nr. 4141 Infractorii zăpezii! A­ m un vecin cocoţat deasu­pra etajului unde locuiesc, care odată cu sosirea ză­pezii şi-a găsit o distracţie nă­struşnică, neînregistrată încă în nescrisele anale ale jocurilor co­pilăreşti. Şi anume, cum soseşte acasă, pune mina pe lopată, o încarcă meticulos cu vîrf şi în­desat şi pe urmă... bîldîbîc o az­­vîrle în capul trecătorilor. Apoi, fericit de epocala lui ispravă, cu un chiuit sonor, rîde de se pră­pădeşte ! Ce să-i faci, atît îl duce pe el mintea Şi pace! La început, am urmărit pe geam traiectoria fabuloasă a tro­­ienelor de zăpadă suspendate în atmosferă şi azvîrlite la voia întîmplării (sau mai precis în calea cetăţenilor) nu fără st­rin­­­gere de inimă. Mă gîndeam fi­reşte la ipoteticele accidente cu consecinţe la cel mai apropiat spital., Dar din fericire n-a fost aşa. La intervenţia colectivă a locatarilor din acest bloc, nă­struşnicul guguman a fost pus la punct, renunţînd la tîmpa lui distracţie. Ce denotă însă faptul mai sus relatat ? Că mitocanul împrici­nat (oare poate fi numit altfel?) n-avea nici un fel de respect faţă de semenii din jurul lui şi desconsiderînd cele mai elemen­tare cerinţe ale educaţiei cetăţe­neşti, batjocorea pur şi simplu regulile convieţuirii în cornis. Şi împotriva unor asemenea oa­meni trebuie luate măsurile de rigoare. Nu mai departe zilele trecute am aflat, nu fără satis­facţie, că organele în drept au sancţionat o seamă de asemenea infractori — hai să le spunem — ... ai zăpezii. Şi bine au fă­­cut. Iată de pildă, locatarul Va­sile Dindirică, domiciliat în B-dul Ana Ipătescu nr. 9 A, nu şi-a curăţit zăpada din dreptul rigolei şi pentru asta a suferit meritatele sancţiuni pecuniare. Sau un alt caz: Chiriţă Pante­­lianon, tot din Capitală, azvîrlea zăpada de pe balcon (asemenea coţcarului vecin) cu aceeaşi de­zinvoltură în capul trecătorilor- Jocul cu bulgării de zapadă îşi are fireşte rostul lui şi îşi gă­seşte cadrul în lumea copiilor, dar lipsa de bun simţ a unor cetăţeni, care îi stînjenesc pe cei din jurul lor, ţine de un alt or­din şi scoate la suprafaţă ca­renţe serioase în educaţia lor ce­tăţenească. Căci oricît ar fi de poetică şi pitorească zăpada, totuşi pre­zenţa ei în cantităţi apreciabile a creat o seamă de greutăţi ine­rente. Şi de ce n-am spune-o — de data aceasta — sfatul popu­lar al Capitalei a luptat din greu cu neajunsurile create, depunînd eforturi mari, şi în parte încunu­nate de succes, pentru a înlătura urmările avalanşei de zăpadă. Am văzut în aceste zile mulţi cetăţeni care, cu abnegaţie şi conştiinciozitate, au curăţat ri­golele de zăpadă, îndeplinindu-şi astfel o firească obligaţie ele­mentară. Dar iată că mai sunt şi unii printre noi care desconsideră a­­ceste reguli şi în ultimă instan­ţă îşi batjocoresc semenii. Este o atitudine izolată care depă­şeşte, din păcate, mărunta in­fracţiune a... zăpezii şi care mai degrabă este o infracţiune la a­­dresa bunului simţ şi la adresa regulilor de bună comportare în societate. Asta fără doar şi poate trebuie să se dea de gîndit. Datoria îi obligă pe toţi să se conformeze chemării sfaturilor populare făcute în acest sens. Dar bine ar fi ca odată cu a­­ceasta să dispară din mentali­tatea unora, asemenea apucă­turi. Sau, ca să fim în ton, ase­menea năravuri să se... topească odată cu zăpada. D. TABACU “••••O "«•‘•O •••••* •••••»” Sîngiorgiul de Pădure-1958 (Urmare din pag. 1­a) năştită în felul ei, și-a schimbat brusc aspectul împrumutînd atmosfera de șantier. Se montează cea de-a cincea turbina a termocentralei- Miroase tare a ulei, a ciment proaspăt. Lucrările sunt pe terminate- S-au făcut și unele probe. Odată, cu intrarea în funcţiune a noii turbine, termocentrala îşi va dubla puterea. Reţin amănuntul că proiectul propriu zis al centralei pre­vedea numai un număr de turbogene­­ratoare. Dar dat fiind că mai era loc, tehnicienii au găsit cu cale că e păcat să piardă mii de kilowaţi ore de energie electrică şi au făcut totul ca să mai monteze o turbină şi încă una mai mare. Posibilităţi erau- In­ginerul Munteanu, tînăr, blond, îmi spune toate astea liniştit cu uşoare nuanţe de mîndrie. Aşa cum îmi vor­beşte îl simt că deşi nu este omul exploziilor, al lucrurilor senzaţionale, este totuşi un neliniştit, un căutător permanent în contradicţie cu întrea­ga aparenţă a felului său de a fi (cine ştie dacă nu a fost chiar iniţia­torul montării noului turbogenerator?) cu întreaga atmosferă de aici ? Spun asta, pentru că mă gîndesc la un amănunt- In biroul ing. Munteanu am văzut poate cel mai original și mai semnificativ muzeu din cîte am cunoscut- Un muzeu care merită să fie văzut îndeosebi de acei ce-și în­chipuie că la o termocentrală, după ce totul ,a intrat în „normal“ nu se mai petrece nimic. Intr-un banal du­lap cu ■-‘geamuri de sticlă, e­­rau puse ţevi contorsionate, piese despicate în cele mai neînchipuite fe­luri, la dimensiunile cele mai deose­bite cu putință- Am stat așa în faţa lor, încercînd să descifrez prin ce situaţii extraordinare au ajuns aici, căutînd să-mi închipui cum procedea­ză în astfel de împrejurări oamenii aceia, pe care i-am văzut atît de liniştiţi în faţa aparatelor- Inginerul Munteanu s-a apropiat şi mi-a spus doar atît: „Vedeţi, şi la noi se mai petrec lucruri senzaţio­nale- Dar noi iubim monotonia“­ M-am uitat lung la el şi am înţeles că pentru cei de la „Steaua Roşie“ mo­notonie înseamnă ca pe firele de o­­ţel ale liniilor de înaltă şi joasă ten­siune, curentul să alerge nestingherit, nevăzut, dar ştiut. ELISABETA PETREANU Hotel de lux, sau irosire de bani? în centrul Iaşului se află o clă­dire impunătoare, cu cîteva etaje cunoscută sub numele de „Conti­nental“ şi care a funcţionat ca ho­tel, apoi ca sediu pentru unele insti­tuţii. Deoarece celelalte hoteluri ale o­­raşului nu put­eau satisface nevoile de cazare la sfîrşitul anului 1958 sfatul popular orăşenesc Iaşi şi-a propus să amenajeze această clădire spre a redeveni hotel. In acest sens, au fost întocmite docu­­mentaţii necesare (pentru care s-au cheltuit aproximativ 40.000 lei), s-au pus la dispoziţie fondurile prevă­zute în devize şi trustul de cons­trucţii local a început lucrările de amenajare. După vreo două luni, timp în care au fost execu­tate lucrări ce s-au ridicat la aproape un sfert din valoarea de­vizelor, acţiunea de amenajare a hotelului a sistat. Motivul P Co­mitetul executiv al oraşului s-a răz­­gîndit, hotărînd să se amenajeze aici un hotel de lux, înzestrat cu terasă pentru restaurant, estradă de dans, ștrand, pe acoperiş şi altele. Comitetul executiv a găsit în arhi­tectul George Pohrib o persoană do­tată cu o fantezie multilaterală, care timp de cîteva luni, mobilizînd un aparat de tehnicieni şi ingineri pentru studierea de documentaţii, a lucrat la întocmirea unui nou pro­iect. Valoarea noului proiect s-a ri­dicat de astădată la mai multe mi­lioane lei, sumă, cu care se pot cons­trui două hoteluri, de lux. Prezentin­­du-l în faţa comitetului executiv, proiectanţii şi-au­ amintit că proiec­tul nu poate fi executat fără a se efectua lucrări la temelia clădirii pen­tru a se obţine o rezistenţă la supra­etajările propuse. Din o nou mobiliza­re de proiectanţi, din nou documen­taţii şi executarea altor proiecte şi astfel a trecut întregul an 1957, fără a se întrezări o perspectivă pentru­ amenajarea şi darea în folosinţă a mult visatului hotel de lux (în pa­ranteză fie spus, costul ultimelor două documentaţii se ridică la peste 100.000 lei). Situaţia aceasta arată că sfatul popular orăşenesc Iaşi n-a studiat cu seriozitate şi simţ de răspundere această problemă şi că ar fi timpul să termine odată cu proiecte care de care mai fanteziste şi să se trea­că la măsuri hotărîte, precise, pen­tru amenajarea, şi redarea în folo­sinţă a hotelului „Continental". Făina sau prelucrarea ? De cîtva timp în oraşul Oradea plinea neagră este de calitate ne­corespunzătoare. Dacă întrebi pe cei din conducerea Trustului de panifi­caţie cărui fapt se datorează acest lucru, afli că... făina e de vină. Este de proastă calitate. Alţii, — şi în special cei păgubiţi, — susţin că prelucrarea făinii, modul neglijent în care se lucrează, ar constitui cauza. Că au dreptate ultimii ne-o dovedeşte faptul că în unele zile punea neagră este de bună calitate. Deci este posibil să fie realizată o a­­semenea pline. De ce nu este însă posibil în fiecare zi acest lucru ? Iată o întrebare căreia trebuie să i se gă­sească un grabnic răspuns chiar dacă ar fi necesar ca pentru aceasta să fie puse pe fugă neglijenţa şi nepă­sarea ce s-au cuibărit la Trustul de panificaţie. Anomalii la bufetele „Expres“ Publicul consumator a salutat cu bucurie apariţia bufetelor Ex­pres şi a unităţilor „Gospodina". Fiecare era de acord că acestea sunt foarte folositoare, practice, etc. Primii paşi făcuţi însă, primele aprecieri culese, au determinat responsabilii acestor unităţi să facă unele lucruri inadmisibile. Exemple sunt numeroase. Am putea să începem, de pildă, cu fap­tul că, în loc să se respecte, aşa cum s-a stabilit, vînzarea a 56 preparate de 8 lei şi 69 de 4 lei, se fac in genere cam 20— 25 prepa­rate de 3 lei şi cca. 50 a 4 lei. La unele bufete Expres, s-a mă­rit gramajul, insă modest, in pro­porţie aritmetică, iar preţul în pro­porţie geometrică­ Astfel, ardeii umpluţi care aveau 250 grame, au crescut pînă la 260 grame, iar pre­ţul lor de la 3 la 4 tei. Văcuţa cu mazăre, care a marcat aceeaşi creştere a preţului, a crescut can­titativ de la 200 grame, la 205 gra­me. La alte mlncăruri, responsabilii cu pricina au micşorat porţiile, la chifteluţe marinate făcindu-le de 206 grame în loc de 250 grame, la tocana măcelărească 205 grame în loc de 290 grame şi la ciuperci umplute la... 90 grame de la 180 grame. Aceleaşi anomalii se observă şi la unităţile „Gospodina". Hîrtîi care circulă şi haine de blană care stau Dacă ne referim la articole de sezon, nu putem decit să fim de acord cu prevederea gospodărească a fabricii de blănuri „1 Mai" din Oradea, care a trimis, încă din iu­nie 1957, comerţului cu ridicata din Bucureşti o cantitate de haine de blană, pentru copii. Vorba din po­por „lama car şi vara... blană". Din păcate, această cantitate care ar fi găsit numeroşi amatori încă de cînd a sosit, dar mai cu seamă toamna şi acum, în plină iarnă, zace in depozitul comerţului cu ri-,­dicata. Motivul ? Nu are preţ. Dar să nu înţelegeţi greşit. Nu este vorba de faptul că aceste blănuri ar fi ,,de nepreţuit". Ele nu au pur şi simplu fixat preţul de vân­­zare. S-au schimbat nenumărate adrese, parafate şi ştampilate intre Comi­tetul de preţuri pe de o parte, şi fabrică împreună cu întreprinderea comerţului cu ridicata, textile, în­călţăminte Bucureşti pe de altă vamie. Hîrtiile continuă să circule şi acum, dar blănurile... stau. Şi probabil, dacă sezisarea noastră nu va fi rezolvată de urgenţă, ele vor fi puse în vînzare abia iarna vii­toare. EU COMENTAM! SPOR­T Biroul de conducere al federaţiei de handbal Vineri a avut loc la sediul UCFS şedinţa de constituire a federaţiei ro­mâne de handb­al. Biroul de conducere al federaţiei are următoarea compo­nenţă : P. Capră şi Gh. Săvescu, vi­cepreşedinţi ; L. Grigorescu, secretar general; N. Nedef, antrenor de stat; V. Marinov, I. Kunst, Gh. Popescu, E. Drăgan N. Tîrnoveanu, Ioana Du­mitru, Ion Marin, Gh. Pleşa şi Ana Carpinet, membri. Ştiri • In continuarea turneului ce-l întreprinde în Orientul Mijlociu, echi­pa de fotbal Petrolul Ploeşti întîlneş­­te duminică la Beyruth combinata Ra­cing—Omenetmen. Apoi ploeştenii vor mai juca la 5 februarie la Port-S­aid, la 8 februarie la Cairo, la 14 februa­rie la Damasc iar la o dată ce nu a fost încă hotărîtă va susţine la Beyruth partida cu Omenetmen, amî­­nată joi din cauza unei ploi toren­ţiale • Partida Energia Tg. Mureş— C.C.A., restantă din turul campionatu­lui categoriei A de fotbal, se va des­făşura la 9 martie. • Federaţia internaţională de atle­tism a trimis tuturor federaţiilor afi­liate la I.A.A.F. o comunicare prin care se confirmă adoptarea unei com­pletări la articolul 41 din regulamen­tul competiţional. Această completare interzice definitiv lansarea suliţei prin utilizarea stilului „piruetă“ pus în practică de atleţii spanioli în cursul anului 1956. Textul exact al comple­tării este următorul : „Suliţa trebuie să fie lansată peste umăr, sau pe deasupra părţii superioare­­a braţu­lui folosit la aruncare. Suliţa nu poa­te fi aruncată printr-o mişcare de rotire“. • La campionatele europene de înot, sărituri de la trambulină şi polo pe apă, ce se vor desfăşura în vara acestui an la Budapesta, şi-au anun­ţat pînă acum participarea următoa­rele 19 ţări: U.R.S.S., Anglia, Fran­ţa, Olanda, R. D. Germană, Belgia, R. F. Germană, R. P. Bulgaria, R. P. Romînă, Finlandia, Italia, Turcia, R. Cehoslovacă, R. P. Polonă, Suedia, Luxemburg, Iugoslavia, Spania şi R. P. Ungară. • In cadrul turneului internaţional de fotbal de la Viareggio (Italia), re­zervat juniorilor, echipa Progresul C.P.C.S. va întîlni în primul joc for­maţia italiană Fiorentina. Partida comportă două ediţii, prima urmînd să se desfăşoare la 8 februarie iar returul la 10 februarie. învingătorul din această partidă va întîlni, la 12 februarie, pe învingătorul partidei Split—Roma, care de asemenea se joacă în dublă ediţie. Cele două ediţii ale întîlnirii Pro­gresul C.P.C.S.—Fiorentina vor avea loc în localităţile Camaiore şi Carrara. • La Bratislava au continuat cam­pionatele europene de patinaj artis­tic. In proba de perechi, titlul euro­pean a fost atribuit cehoslovacilor Vera Suhankova şi Zdenek Dolezal, care au obţinut 79,5 puncte. Pe locul doi s-a clasat cuplul sovietic Nina şi Stanislav Zuk — 74,1 puncte, iar lo­cul trei ,a revenit perechii Coates- Holles (Anglia) — 73,5 puncte. Foş­tii campioni europenii fraţii Maria­nne şi László Nagy (R. P. Ungară) au ocupat locul patru cu 73,3 puncte. După executarea figurilor impuse, în campionatul individual feminin conduce austriaca Ingrid Wendl. :­­ : România libera Oamenii muncii de la sate primesc un puternic sprijin din partea statu­lui pentru sporirea producţiei agricole şi ridicarea nivelului de trai. Anul trecut Banca agricolă a acordat cre­dite pe diferite termene în valoare de peste 1.028.000.000 lei unităţilor coo­peratiste şi ţăranilor muncitori cu gospodării individuale. Din suma to­tală a creditelor acordate, o parte în­semnată o constituie creditele pe ter­men lung pentru diferite construcţii, procurarea de unelte agricole, cumpă­rarea de animale şi altele. In acelaşi timp, circa 1.572.000 de producători individuali, gospodării agricole colec­tive, întovărăşiri agricole şi asociaţii simple de producţie, care au încheiat contracte pentru livrarea de produse vegetale şi animale întreprinderilor comerciale de stat şi cooperatiste, au primit alte credite pe termen scurt în valoare de 646.150.000 lei. O grijă deosebită s-a acordat dez­voltării şi întăririi gospodăriilor co­lective şi întovărăşirilor agricole. A­­c­este unităţi au primit credite pe ter­men lung pentru investiţii, precum şi credite pe termen scurt pentru pro­ducţie şi contractări în valoare de 309.688.000 lei. Sprijinul acordat de stat a dat po­sibilitate ţărănimii să realizeze în 1957 producţii sporite la toate cultu­rile, să dezvolte creşterea animalelor şi, pe această bază, să vîndă statului cantităţi mai mari de produse vege­tale şi animale. In anul 1958 se prevede o sporire însemnată a creditelor acordate pen­tru dezvoltarea multilaterală a agri­culturii. (Agerpres) In 1957 au fost acordate Peste 1.028.000.000 lei credite pentru agricultură In anul acesta se prevede o sporire însemnată a creditelor Cum va fi vremea în februarie Cîteva date provizorii Din unele date preliminare se pare că în cursul lunei februarie vom avea în general vreme caldă. La început între 1—3 februarie va fi rece, cu nopţi geroase, apoi între 4—9 febru­arie vremea va fi umedă, cu încălzire treptată. Pînă la mijlocul lunii vre­mea va continua să se încălzească. Apoi între 16—22 februarie vreme fri­guroasă la început, care se va ame­liora treptat. Ninsoare în cea mai mare parte a ţării. Începînd de la 23 februarie pînă la sfîrşitul lunii se anunţă vreme închisă şi umedă cu cel mai mult acoperit, cu ploaie şi lapoviţă. Datele acestea sunt provizorii şi pot da loc la modificări cauzate de schimbările în atmosferă. La uzinele de tractoare „Ernst Thaelmann“ Acţiune pentru modernizarea utilajului ORAŞUL STALIN (de la corespon­dentul nostru)­ La uzinele de trac­toare „Ernst Thälmann" a început o largă acţiune pentru modernizarea maşinilor existente şi construirea de maşini speciale agregat. Conform graficului întocmit, se vor executa în cursul anului acesta o se­rie de lucrări privind modernizarea utilajului existent, pentru mărirea pu­terii maşinilor şi a vitezelor de aşchie­­re, în producerea de dispozitive de prindere şi scoatere rapidă a pieselor din maşini şi adaptarea de dispoziti­ve de alimentare automată. Numai prin adaptarea unei maşini de alezat la alezarea cilindrilor căliţi se va obţine un spor de productivitate de 200 la sută. Vacanţa de iarnă a studenţilor Astăzi, începe în toată ţara vacan­ţa de iarnă a studenţilor, care va dura pînă la 10 februarie. In această­­perioadă circa 1800 stu­denţi vor pleca la odihnă în diferite localităţi. De asemenea, studenţii In­stitutului Politehnic, I.S.E.P., Univer­sităţii „C. I. Parhon“, etc. vor merge în taberele organizate de instituţiile de învăţământ superior din care fac parte. Uliţa colectiviştilor SIGHIŞOARA (de la coresponden­tul nostru)- De curînd o serie de familii de colectivişti din Archita s-au mutat în locuinţe noi, spaţioase şi trainice- Noile construcţii au fost ridicate în urma împrumutului acor­dat de stat colectiviştilor şi a spri­jinului consiliului de conducere al gospodăriei colective. In Archita a apărut o nouă uliţă pe care locuitorii satului au denumi­t-o „Uliţa colectiviştilor“. Pînă în prezent 85 de familii de colectivişti din Archita, raionul Sighişoara, şi-au construit locuinţe proprii. % O delegaţie a cooperaţiei de consum din Uniunea Sovietică a sosit recent în ţara noastră pentru un schimb de mărfuri cu Uniunea cooperaţiei de con­sum din R.P.R. Schimbul de mărfuri va creşte în anul acesta de aproape trei ori în comparaţie cu anul trecut.­­ Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. are în momentul de faţă în repetiţie o nouă premieră : „Răpirea din Serai“ de Mozart. Conducerea muzicală este încredinţată dirijorilor Alfred Alessan­­drescu şi Mihali Brediceanu, iar direc­ţia de scenă lui George Teodorescu. Coregrafia : Tilde Urseanu. Premiera spectacolului va avea loc in luna martie. ★ Vineri la amiază a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre patrie, delegaţia Ministerului Invăţămîntului Superior din Uniunea Sovietică, condusă de prof. dr. S. V. Rubneanţev, ministru adjunct al Invăţămîntului Superior al U.R.S.S., care ne-a vizitat ţara în cadrul planului de colaborare cultu­rală dintre R.P. Romînă şi Uniunea Sovietică. La plecare, oaspeţii au fost conduşi de acad. prof. Atanase Joia, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, mi­nistrul Invăţămîntului şi Culturii, Ion Pas, adjunct al ministrului Invăţămîn­tului şi Culturii, Pavel Ţugui, şef de secţie la C.C. al P.M.R., funcţionari superiori ai Ministerului Invăţămintu­­lui şi Culturii, reprezentanţi ai Consi­liului General A.R.L.U.S., cadre didac­tice din invăţămîntul superior. Au fost de faţă reprezentanţi ai Am­basadei Uniunii Sovietice la Bucureşti.­­ In „Caietele de artă populară“, edi­tate de „ESPLA", au apărut pînă acum caietele despre portul popular din Ţara Oltului, din Muscel şi din Bihor. Vineri după amiază, delegaţia sindi­­cală sovietică care ne vizitează ţara s-a întîlnit la Casa de cultură a Sin­dicatelor, cu activul sindical din Ca­pitală. Numeroşi activişti sindicali s-au in­teresat de diferite probleme ale ac­tivităţii sindicatelor sovietice. Oaspe­ţii au răspuns întrebărilor puse, îm­părtăşind din bogata şi preţioasa ex­­perienţă a sindicatelor sovietice din diferite domenii de activitate. Studioul de filme documentare „Al. Sahia“ ia realizat de curînd un film documentar de scurt metraj în culori, intitulat „Taina plantelor“. Filmul vor­beşte despre folosirea plantelor medi­cinale şi prezintă o bogată varietate de plante medicinale care cresc în tara noastră. k „Getax" îşi reia azi activitatea in Capitală. O parte dintre taxi-uri vor face, începînd de azi dimineaţă curse obişnuite. k Vineri 7 februarie va avea loc la Uniunea Compozitorilor o nouă întîl­­nire prietenească între compozitori (care vor prezenta cu această ocazie cîteva creaţii originale) şi muncitori şi funcţionari din Capitală.­­ Comisia de femei din sfatul popular orăşenesc Suceava a organizat, de la data de 25 ianuarie a.c., trei centre de şcolarizare la care se predau cursuri de istorie, geografie, pedago­gie etc. Cursurile sînt frecventate de 165 femei. k Incepînd din acest an, din doi in doi ani, se va organiza un festival republican rezervat echipelor de teatru ale aşezămintelor culturale. Finala primului festival va avea loc la sfîr­şitul acestui an. k La Craiova se desfășoară actual­mente un concurs de artă populară — la care participă numai femei — or­ganizat de Comisia de femei a sfatu­lui popular orășenesc. Concursul se încheie la 8 martie a.c. organizîndu-se cu acest prilej o expoz­ie a obiectelor de artă. k Vineri 7 februarie, ora 20, va avea loc în sala Dalles un concert l­a care îşi vor da concursul Ecaterina Vaida (pian), Victoria Drăgănescu (soprană), Mihail Teodorescu (flaut). * Consiliul Uniunii Asociaţiilor Studen­ţeşti din R.P.R. şi Comitetul Orăşe­nesc U.T.M. vor organiza în luna aprilie consfătuiri cu întreprinderile productive, în vederea bunei desfăşu­rări a practicei studenţeşti. Pentru discutarea aceieeaşi probleme vor avea loc consfătuiri şi pe facul­tăţi, cu studenţii şi cadrele didactice. în librării a apărut — şi se bucură de un deosebit succes — albumul „Sculptura romînă" de acad. Gh. O­­prescu, editat în limbile franceză, en­gleză, germană şi rusă. Ansamblul Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R. va întreprinde de la 8 februarie un turneu în ţară cu mai multe opere muzicale. „ Prima piesă romînească prezentată in R.P. Chineză va fi „Citadela sfă­­rîmată“ de Horia Lovinescu, care a intrat în repetiţie pe scena Teatrului Popular de Artă din Tientsin.­ ­ Linia de autobuze Bucureşti—Zimni­­cea a fost redată circulaţiei. ★ In sate Ateneului R.P.R., va avea loc miercuri 5 februarie, ora 20, un recital de orgă dat de Franz Xaver Dressier din Sibiu.­­ Vineri seara, ansamblul Filarmonicii de Stat „Moldova“ din Iaşi a pre­zentat un concert extraordinar sub conducerea dirijorului bulgar Ruslan Raicev şi avînd ca solistă pe violo­nista Gabi Grubea,­ artistă emerită, laureată a Premiului de Stat. „ Casa Centrală a creaţiei populare a editat recent broşura „Pentru scena de amatori“, un îndreptar pentru spec­tacolele căminelor culturale. Nu de mult, ţăranii muncitori din comuna Lăpuşnicel, raionul Bozovici, regiunea Timişoara, au trăit un mo­ment emoţionant : au asistat la spec­tacolul „Ploşniţa“ de V. V. Maiakov­­ski, pus în scenă de formaţia de teatru a căminului cultural cu ajutorul ca­drelor didactice. Este demn de remarcat faptul că pentru a înţelege mai bine conţinutul piesei, ea a fost precedată de o ex­punere amănunţită. Piesa s-a bucurat de un deosebit succes. La 24 februarie a.c. se via desfăşura în Capitală conferinţa orăşenească a femeilor. Colectivul de teatru al Casei de Cul­tură a Sindicatelor reia sîmbătă 15 februarie a.c. seria spectacolelor cu piesa „Duminică în zi de... luni“. La Institutul de Cercetări horticole din Bucureşti s-au încheiat ieri lucră­rile consfătuirii specialiştilor în viti­cultură şi vinificaţie. Au participat cercetători de la diferite institute agri­cole, precum şi delegaţi din partea diferitelor departamente. „ Ieri dimineaţă s-a deschis la Sibiu consfătuirea pe ţară privind problemele mecanizării muncii în fabricile de che­restea. Participă muncitori, ingineri şi­ tehnicieni de specialitate, reprezentanţi ai organizaţiei de partid şi de stat. In prima zi a consfătuirii s-a vizitat fabrica de cherestea din Sibiu, care împlineşte 75 de ani, dată care coinci­­de cu terminarea lucrărilor de mecani­zare a muncii în această întreprinde­re. Lucrările consfătuirii continuă. In luna aprilie se va desfăşura în Bucureşti faza pe oraş a trecerii în revistă a formaţiilor artistice studen­ţeşti. Cele mai bune echipe selecţio­nate se vor pregăti apoi pentru etapa pe ţară.­ ­ Casa de Cultură a Studenţilor „Gri­­gore Preoteasa“ v­a organiza duminică 2 februarie, la orele 20, o seară de teatru, în cadrul căreia se va prezenta piesa „Omul care a văzut moartea“ de Victor Eftimiu. Va interpreta colec­tivul de teatru al Ministerului de Fi­nanţe. * Ministerul Industriei Grele — Depar­tamentul Energiei Electrice a înfiinţat şi inaugurat la 26 ianuarie a.c. un spital în comuna Fîntînele, raion:'l Sîngeorgiul de Pădure. Spitalul, care funcţionează în condiţii moderne, are mai multe secţii printre care: pedia­trie, radiologie, chirurgie etc. Noua unitate acordă asistenţă me­dicală atît salariaţilor termocentralei „Steaua Roşie“ cît şi populaţiei din comunele raionului Sîngeorgiul de Pădure.­­ Plantele medicinale recoltate în ţara noastră sînt exportate în peste 20­ de ţări. In Ceylon, de pildă, se expediază coriandru, în U.R.S.S. mac, în Anglia muştar, în R. F. Germană sorg în Elveţia maghiran, muştar negru şi fenicol etc.­ ­ La tragerea de amortizare a asigu­rărilor de viaţă ADAS din 31 ianuarie 1958, au ieşit următoarele opt com­binaţii de litere : B.H.D., B.S.V., C.P.J., LV.Y . T.V.W., F.W.J., E.W.H., O.B.O. Lista oficială de ciştigur la obligaţiunile C.E.C. 5% cu ciştiguri Tragerea de bază din 31 ianuarie 1956 cîvJS u r. a ZZ? Nr. seriei TO S'/t­­u £ z g e u 5 o* * z £ Valoarea cîştiguriior Parțială 1 19412 39 75.000 1 08934 24 50.000 1 06636 12 25.000 1 14813 06 25.000 1 16382 35 25.000 1 01307 49 10.0001 10371 01 10.000 1 12471 36 10.0001 18791 01 10.0001 24045 27 10.000 te.-pin­itia seriei 25 404 15 B.COl : 25 . 956 04 5.000 250 61 30 1.000­­ 250 77, 18 1.000 1 Pag. 3-a Printre constructorii Drumului subteran ia In apropierea drumului, Sighişoara- Nadeş, în Valea Seleuşului, se înalţă o adevărată pădure de sonde, de o construcţie specială. Ele au menirea să scoată din adîncuri gazul metan, care va purcede apoi prin conducte spre aşezările omeneşti. Sunt multe şi ele vor alimenta cu gaz metan prin ma­rea magistrală de est, centrele inn­dustriale de la Roman, Bicaz, Galaţi. Pe Valea Seleuşului sondele stau acum şi aşteaptă, gata să răbufnească. Deocamdată, gazele sunt strînse în chingi de metal. Dar nu va trece mult timp şi ele vor porni pe marele drum subteran, al cărui traseu îl aflăm con­sultând o hartă. Şeful şantierelor mi-a arătat locul de plecare a magistralei de est­ un vîrf de deal în apropierea sondei 15. Strecurîndu-se pe sub ape, şosele, poduri şi căi ferate, magistra­la îşi va încheia drumul anului 1958 oprindu-se la Oneşti —­ sfîrşitul pri­mei etape. Pentru făurirea magistralei constructorii întrebuinţează unelte di­ferite : de la pompele necesare traver­sării terenurilor mlăştinoase pînă la dinamita care face să hăuie văile. Am stat de vorbă cu cîţiva constructori. Pe maistrul Anghel Buzoianu, un om în vîrstă, de aproape 50 de ani, lam întîlnit la cantina şantierului din Da­neş. El mi-a povestit cum a fost sal­vată de pericolul incendiului o son­dă. întrebîndu-i despre munca lor pe şantier, muncitorii Vasile Dănilă şi Ion Nistor miau povestit că dorinţa cea mai arzătoare a lor este să ajungă acasă (sunt originari din Moldova). Nu pricepeam ce înţelegeau ei prin acest „acasă“. Noroc de şeful şantie­rului care m-a scos din încurcătură. — Ştiţi — mi s-a adresat el — în etapa a doua — o să ajungem cu ma­gistrala în Moldova şi atunci ei vor sărbători două evenimente: termina­rea conductei pe acea porţiune şi­­întoarcerea lor — odată cu înaintarea conductei — în Moldova. Privind harta ţării, care se găseşte în biroul şefului de şantiere şi par­­curgînd linia creionată care indică tra­seul „drumului subteran“, îţi poţi da uşor seama de uriaşa lucrare ce se execută aici. Dacă atît nu este sufi­cient, să lăsăm cifrele să vorbească. Pentru terminarea porţiunii de magis­trală programată în prima etapă (1958) este nevoie de un tren lung de 2940 vagoane material tubular. CORNELIU BUDA corespondentul „Rom­âniei libere" în regiunea Stalin. Programul spectacolelor teatrelor din Capitală între 3-9 februarie TEATRUL DE OPERA ŞI BALET AL R.P.R.: Miercuri şi joi 19,30 : Macul roşu ; vineri 19,30 : Coppelia ; sîmbătă şi dumi­nică orele 19,30 : Lacul lebedelor — pre­zentat de baletul Teatrului Academic de Stat de Operă şi Balet S. M. Kirov din Leningrad. NATIONAL „I. L. CARAGIALE“ (sat Comedia); marţi 19,30 : Bădăranii; miercuri 19,30 : Blestematele fantome ; joi 19,30 : Regele Lear ;­ sâmbătă 15: Bădăranii ; 19,30 : Steaua fără nume ; duminică 10 : Apus de soare ; 19,30 : Ovidiu. NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE“ (sala Studio) marţi 19,30 : Reţeta fericirii ; miercuri 19,30 : Ziariştii ; joi 19,30 : Ar­borele genealogic ; vineri 19 30 : Omul cu mîrţoaga ; sîmbătă 15 : Omul cu mîrţoaga ; 19,30 : Arborele genealogic ; duminică 10 : Omul cu mîrţoaga ; 15 : Reţeta fericirii ; 19,30: Judecata focului; MUNICIPAL (sala Matei Millo) marţi 20 : Don Carlos ; miercuri 20 : Nebuna din Chaillot ; joi 20 : Ce fel de om eşti tu ?; vineri 20 : Uraganul ; sîmbătă 20 : Trei generaţii ; duminică 10 : Harap Alb ; 20 : Nu se ştie niciodată. MUNICIPAL (sala Filimon Sîrbu) marţi 20 : Tache, Ianke şi Cadîr ; miercuri 20 : Omul care aduce ploaie ; joi 20 : Cinstea noastră cea de toate zilele ; vineri 20 : Omul care aduce ploaie ; sîmbătă 20 : în­văţătoarea ; duminică 10: Cocoşelul ne­­ascultător ; 16 : Tache, Ianke şi Cadîr; 20 : Don Gil de ciorap verde, ARMATEI (sala Magheru); marţi 19,30: Femeia îndărătnică ; miercuri 19,30 : Des­­pot Vodă ; joi 19,30 : Umbra baroanei ; vineri 19,30 : Fîntîna Blanduziei ; sîmbătă 19,30 : Prăbușirea ; duminică 10 : Fîntîna Blanduziei ; 15 : Femeia îndărătnică ; 19,30: Umbra baroanei. ARMATEI (sala Uranus); miercuri 19,30: Avarul ; joi 19,30 : Pupăza din tei ; sîmbătă 19,30 : Ecaterina Teodoroiu ; duminică 10 : Pupăza din tei; 15: Vlaicu Vodă; 19,30: Ecaterina Teodoroiu. ARMATEI (sala C.C.A.): joi 20 : O zi de odihnă; vineri şi sîmbătă 20: Casa­ liniş­tită ; duminică 10 : Suflete de hîrtie ; 16 : Dragoste tîrzie ; 20 : O zi de odihnă. MUNCITORESC C.F.R. (Giuleşti): marţi 19,30 : Domnişoara Nastasia ; miercuri şi joi 19 30 : Mizerabilii ; vineri 19,30 : Doctor în filozofie; sîmbătă 19,30: Baia; dumi­nică 10 : Secretul dr. Bergman ; 15 : Dom­nişoara Nastasia ; 19,30 : Intr.un ceas bun. TINERETULUI : marţi 19,30 : Suflete tari; miercuri 19,30 : Inşir’te mărgărite; joi 16: Inşir’te mărgărite ; 20 : Suflete tari ; vineri 19,30 : Masca lui Neptun ; sîmbătă 15 : Hoţii ; 20,30 : Romanticii ; duminică 10 : Inşir’te mărgărite; 16 : Masca lui Neptun; 19,30 : Flacăra vie. ..C. NOTTARA": marţi 19,30 : Nora ; miercuri 19,30: Nota zero la purtare; joi 19,30 : Mătrăguna ; vineri 19,30 : Microbii ; sîmbătă 20: Nota zero la purtare; dumi­nică 10 : Patriotica Romînă ; 15 : Nora ; 20 : Seara răspunsurilor. OPERETA : marţi 19,30 : Căsătoria secre­tă ; miercuri 19,30: Vis de fericire ; joi 19,30 : Lăsaţi-mă să cînt ; vineri 19.30 : Vis de fericire ; sîmbătă 19.30 : Colomba ; duminică 10,30: Casa cu trei fete; 19.30 : Plutaşul de pe Bistriţa. EVREESC DE STAT : marţi 20 : Jurnalul Annei Franck; miercuri 20 : Almanahul me­lodiilor ; joi 20 : Generaţia din pustiu ; vineri 20 : Raiul pe pămînt : sîmbătă 20 : Tevie Lăptarul; duminică 10,30: Jurnalul Annei Franck ; 20 : Furtuna. TEATRUL C.C.S.: joi, sîmbătă şi dumi­nică orele 20 : Cîntec, dans, satiră şi umor. TEATRUL ŢĂNDĂRICĂ (sala Orfeu) : marţi 16 Micul Muck ; miercuri 16 : Ur­­suleţii veseli ; joi 16 : Micul Muck ; vineri 16 : Ursuleţii veseli ; sîmbătă 16 : Albă ca Zăpada ; duminică 11 : Ursuleţii veseli ; 17 : Micul Muck. ŢĂNDĂRICĂ (sala Academiei): marţi, miercuri, joi, vineri 16 : Galoşul fermecat ; vineri 10 : Mingică, piciulică şi giscănelul ; duminică 11 : Mingică, piciulică şi giscă­nelul . 17. Povestea porcului. ,,C. TANASE" (sala Savoy); luni 20 : „Revista 58”; marţi 20 : (Teatrul de Stat din Oraşul Stalin): Domnişoara Nastasia ; miercuri 20 : .Revista 58" ; joi 16,30 şi 20 : .Revista 58“; vineri 20, sîmbătă 16,30 şi 20, duminică 11 şi 20 „Revista 68”; (sala Victoria): sîmbătă şi duminică 20: Seara melodiilor. O.S.T.A. (Circul de Stat): luni, marţi, miercuri 20,30 ; joi 17 şi 20,30, vineri 20,30, sîmbătă ,şi duminică 17 şi 20,30 : Parisul pe gheaţă ; (sala Dalles) marţi, joi, slm­­bătă, duminică 20 : N-aveţi un bilet in plus?; (sala Casa Prieteniei Romîno-So­­vietice), miercuri joi, sîmbătă şi duminică orele 21 . Bucureştiul rîde, cîntă şi dan­­sează. (Redacţia ne răspunde de eventualele modificări ce vor surveni pe parcurs in acest program).­ ­

Next