Romînia Liberă, februarie 1958 (Anul 16, nr. 4141-4164)
1958-02-01 / nr. 4141
Sîmbătă 1 februarie 1958 — nr. 4141 Infractorii zăpezii! A m un vecin cocoţat deasupra etajului unde locuiesc, care odată cu sosirea zăpezii şi-a găsit o distracţie năstruşnică, neînregistrată încă în nescrisele anale ale jocurilor copilăreşti. Şi anume, cum soseşte acasă, pune mina pe lopată, o încarcă meticulos cu vîrf şi îndesat şi pe urmă... bîldîbîc o azvîrle în capul trecătorilor. Apoi, fericit de epocala lui ispravă, cu un chiuit sonor, rîde de se prăpădeşte ! Ce să-i faci, atît îl duce pe el mintea Şi pace! La început, am urmărit pe geam traiectoria fabuloasă a troienelor de zăpadă suspendate în atmosferă şi azvîrlite la voia întîmplării (sau mai precis în calea cetăţenilor) nu fără stringere de inimă. Mă gîndeam fireşte la ipoteticele accidente cu consecinţe la cel mai apropiat spital., Dar din fericire n-a fost aşa. La intervenţia colectivă a locatarilor din acest bloc, năstruşnicul guguman a fost pus la punct, renunţînd la tîmpa lui distracţie. Ce denotă însă faptul mai sus relatat ? Că mitocanul împricinat (oare poate fi numit altfel?) n-avea nici un fel de respect faţă de semenii din jurul lui şi desconsiderînd cele mai elementare cerinţe ale educaţiei cetăţeneşti, batjocorea pur şi simplu regulile convieţuirii în cornis. Şi împotriva unor asemenea oameni trebuie luate măsurile de rigoare. Nu mai departe zilele trecute am aflat, nu fără satisfacţie, că organele în drept au sancţionat o seamă de asemenea infractori — hai să le spunem — ... ai zăpezii. Şi bine au făcut. Iată de pildă, locatarul Vasile Dindirică, domiciliat în B-dul Ana Ipătescu nr. 9 A, nu şi-a curăţit zăpada din dreptul rigolei şi pentru asta a suferit meritatele sancţiuni pecuniare. Sau un alt caz: Chiriţă Pantelianon, tot din Capitală, azvîrlea zăpada de pe balcon (asemenea coţcarului vecin) cu aceeaşi dezinvoltură în capul trecătorilor- Jocul cu bulgării de zapadă îşi are fireşte rostul lui şi îşi găseşte cadrul în lumea copiilor, dar lipsa de bun simţ a unor cetăţeni, care îi stînjenesc pe cei din jurul lor, ţine de un alt ordin şi scoate la suprafaţă carenţe serioase în educaţia lor cetăţenească. Căci oricît ar fi de poetică şi pitorească zăpada, totuşi prezenţa ei în cantităţi apreciabile a creat o seamă de greutăţi inerente. Şi de ce n-am spune-o — de data aceasta — sfatul popular al Capitalei a luptat din greu cu neajunsurile create, depunînd eforturi mari, şi în parte încununate de succes, pentru a înlătura urmările avalanşei de zăpadă. Am văzut în aceste zile mulţi cetăţeni care, cu abnegaţie şi conştiinciozitate, au curăţat rigolele de zăpadă, îndeplinindu-şi astfel o firească obligaţie elementară. Dar iată că mai sunt şi unii printre noi care desconsideră aceste reguli şi în ultimă instanţă îşi batjocoresc semenii. Este o atitudine izolată care depăşeşte, din păcate, mărunta infracţiune a... zăpezii şi care mai degrabă este o infracţiune la adresa bunului simţ şi la adresa regulilor de bună comportare în societate. Asta fără doar şi poate trebuie să se dea de gîndit. Datoria îi obligă pe toţi să se conformeze chemării sfaturilor populare făcute în acest sens. Dar bine ar fi ca odată cu aceasta să dispară din mentalitatea unora, asemenea apucături. Sau, ca să fim în ton, asemenea năravuri să se... topească odată cu zăpada. D. TABACU “••••O "«•‘•O •••••* •••••»” Sîngiorgiul de Pădure-1958 (Urmare din pag. 1a) năştită în felul ei, și-a schimbat brusc aspectul împrumutînd atmosfera de șantier. Se montează cea de-a cincea turbina a termocentralei- Miroase tare a ulei, a ciment proaspăt. Lucrările sunt pe terminate- S-au făcut și unele probe. Odată, cu intrarea în funcţiune a noii turbine, termocentrala îşi va dubla puterea. Reţin amănuntul că proiectul propriu zis al centralei prevedea numai un număr de turbogeneratoare. Dar dat fiind că mai era loc, tehnicienii au găsit cu cale că e păcat să piardă mii de kilowaţi ore de energie electrică şi au făcut totul ca să mai monteze o turbină şi încă una mai mare. Posibilităţi erau- Inginerul Munteanu, tînăr, blond, îmi spune toate astea liniştit cu uşoare nuanţe de mîndrie. Aşa cum îmi vorbeşte îl simt că deşi nu este omul exploziilor, al lucrurilor senzaţionale, este totuşi un neliniştit, un căutător permanent în contradicţie cu întreaga aparenţă a felului său de a fi (cine ştie dacă nu a fost chiar iniţiatorul montării noului turbogenerator?) cu întreaga atmosferă de aici ? Spun asta, pentru că mă gîndesc la un amănunt- In biroul ing. Munteanu am văzut poate cel mai original și mai semnificativ muzeu din cîte am cunoscut- Un muzeu care merită să fie văzut îndeosebi de acei ce-și închipuie că la o termocentrală, după ce totul ,a intrat în „normal“ nu se mai petrece nimic. Intr-un banal dulap cu ■-‘geamuri de sticlă, erau puse ţevi contorsionate, piese despicate în cele mai neînchipuite feluri, la dimensiunile cele mai deosebite cu putință- Am stat așa în faţa lor, încercînd să descifrez prin ce situaţii extraordinare au ajuns aici, căutînd să-mi închipui cum procedează în astfel de împrejurări oamenii aceia, pe care i-am văzut atît de liniştiţi în faţa aparatelor- Inginerul Munteanu s-a apropiat şi mi-a spus doar atît: „Vedeţi, şi la noi se mai petrec lucruri senzaţionale- Dar noi iubim monotonia“ M-am uitat lung la el şi am înţeles că pentru cei de la „Steaua Roşie“ monotonie înseamnă ca pe firele de oţel ale liniilor de înaltă şi joasă tensiune, curentul să alerge nestingherit, nevăzut, dar ştiut. ELISABETA PETREANU Hotel de lux, sau irosire de bani? în centrul Iaşului se află o clădire impunătoare, cu cîteva etaje cunoscută sub numele de „Continental“ şi care a funcţionat ca hotel, apoi ca sediu pentru unele instituţii. Deoarece celelalte hoteluri ale oraşului nu puteau satisface nevoile de cazare la sfîrşitul anului 1958 sfatul popular orăşenesc Iaşi şi-a propus să amenajeze această clădire spre a redeveni hotel. In acest sens, au fost întocmite documentaţii necesare (pentru care s-au cheltuit aproximativ 40.000 lei), s-au pus la dispoziţie fondurile prevăzute în devize şi trustul de construcţii local a început lucrările de amenajare. După vreo două luni, timp în care au fost executate lucrări ce s-au ridicat la aproape un sfert din valoarea devizelor, acţiunea de amenajare a hotelului a sistat. Motivul P Comitetul executiv al oraşului s-a răzgîndit, hotărînd să se amenajeze aici un hotel de lux, înzestrat cu terasă pentru restaurant, estradă de dans, ștrand, pe acoperiş şi altele. Comitetul executiv a găsit în arhitectul George Pohrib o persoană dotată cu o fantezie multilaterală, care timp de cîteva luni, mobilizînd un aparat de tehnicieni şi ingineri pentru studierea de documentaţii, a lucrat la întocmirea unui nou proiect. Valoarea noului proiect s-a ridicat de astădată la mai multe milioane lei, sumă, cu care se pot construi două hoteluri, de lux. Prezentindu-l în faţa comitetului executiv, proiectanţii şi-au amintit că proiectul nu poate fi executat fără a se efectua lucrări la temelia clădirii pentru a se obţine o rezistenţă la supraetajările propuse. Din o nou mobilizare de proiectanţi, din nou documentaţii şi executarea altor proiecte şi astfel a trecut întregul an 1957, fără a se întrezări o perspectivă pentru amenajarea şi darea în folosinţă a mult visatului hotel de lux (în paranteză fie spus, costul ultimelor două documentaţii se ridică la peste 100.000 lei). Situaţia aceasta arată că sfatul popular orăşenesc Iaşi n-a studiat cu seriozitate şi simţ de răspundere această problemă şi că ar fi timpul să termine odată cu proiecte care de care mai fanteziste şi să se treacă la măsuri hotărîte, precise, pentru amenajarea, şi redarea în folosinţă a hotelului „Continental". Făina sau prelucrarea ? De cîtva timp în oraşul Oradea plinea neagră este de calitate necorespunzătoare. Dacă întrebi pe cei din conducerea Trustului de panificaţie cărui fapt se datorează acest lucru, afli că... făina e de vină. Este de proastă calitate. Alţii, — şi în special cei păgubiţi, — susţin că prelucrarea făinii, modul neglijent în care se lucrează, ar constitui cauza. Că au dreptate ultimii ne-o dovedeşte faptul că în unele zile punea neagră este de bună calitate. Deci este posibil să fie realizată o asemenea pline. De ce nu este însă posibil în fiecare zi acest lucru ? Iată o întrebare căreia trebuie să i se găsească un grabnic răspuns chiar dacă ar fi necesar ca pentru aceasta să fie puse pe fugă neglijenţa şi nepăsarea ce s-au cuibărit la Trustul de panificaţie. Anomalii la bufetele „Expres“ Publicul consumator a salutat cu bucurie apariţia bufetelor Expres şi a unităţilor „Gospodina". Fiecare era de acord că acestea sunt foarte folositoare, practice, etc. Primii paşi făcuţi însă, primele aprecieri culese, au determinat responsabilii acestor unităţi să facă unele lucruri inadmisibile. Exemple sunt numeroase. Am putea să începem, de pildă, cu faptul că, în loc să se respecte, aşa cum s-a stabilit, vînzarea a 56 preparate de 8 lei şi 69 de 4 lei, se fac in genere cam 20— 25 preparate de 3 lei şi cca. 50 a 4 lei. La unele bufete Expres, s-a mărit gramajul, insă modest, in proporţie aritmetică, iar preţul în proporţie geometrică Astfel, ardeii umpluţi care aveau 250 grame, au crescut pînă la 260 grame, iar preţul lor de la 3 la 4 tei. Văcuţa cu mazăre, care a marcat aceeaşi creştere a preţului, a crescut cantitativ de la 200 grame, la 205 grame. La alte mlncăruri, responsabilii cu pricina au micşorat porţiile, la chifteluţe marinate făcindu-le de 206 grame în loc de 250 grame, la tocana măcelărească 205 grame în loc de 290 grame şi la ciuperci umplute la... 90 grame de la 180 grame. Aceleaşi anomalii se observă şi la unităţile „Gospodina". Hîrtîi care circulă şi haine de blană care stau Dacă ne referim la articole de sezon, nu putem decit să fim de acord cu prevederea gospodărească a fabricii de blănuri „1 Mai" din Oradea, care a trimis, încă din iunie 1957, comerţului cu ridicata din Bucureşti o cantitate de haine de blană, pentru copii. Vorba din popor „lama car şi vara... blană". Din păcate, această cantitate care ar fi găsit numeroşi amatori încă de cînd a sosit, dar mai cu seamă toamna şi acum, în plină iarnă, zace in depozitul comerţului cu ri-,dicata. Motivul ? Nu are preţ. Dar să nu înţelegeţi greşit. Nu este vorba de faptul că aceste blănuri ar fi ,,de nepreţuit". Ele nu au pur şi simplu fixat preţul de vânzare. S-au schimbat nenumărate adrese, parafate şi ştampilate intre Comitetul de preţuri pe de o parte, şi fabrică împreună cu întreprinderea comerţului cu ridicata, textile, încălţăminte Bucureşti pe de altă vamie. Hîrtiile continuă să circule şi acum, dar blănurile... stau. Şi probabil, dacă sezisarea noastră nu va fi rezolvată de urgenţă, ele vor fi puse în vînzare abia iarna viitoare. EU COMENTAM! SPORT Biroul de conducere al federaţiei de handbal Vineri a avut loc la sediul UCFS şedinţa de constituire a federaţiei române de handbal. Biroul de conducere al federaţiei are următoarea componenţă : P. Capră şi Gh. Săvescu, vicepreşedinţi ; L. Grigorescu, secretar general; N. Nedef, antrenor de stat; V. Marinov, I. Kunst, Gh. Popescu, E. Drăgan N. Tîrnoveanu, Ioana Dumitru, Ion Marin, Gh. Pleşa şi Ana Carpinet, membri. Ştiri • In continuarea turneului ce-l întreprinde în Orientul Mijlociu, echipa de fotbal Petrolul Ploeşti întîlneşte duminică la Beyruth combinata Racing—Omenetmen. Apoi ploeştenii vor mai juca la 5 februarie la Port-Said, la 8 februarie la Cairo, la 14 februarie la Damasc iar la o dată ce nu a fost încă hotărîtă va susţine la Beyruth partida cu Omenetmen, amînată joi din cauza unei ploi torenţiale • Partida Energia Tg. Mureş— C.C.A., restantă din turul campionatului categoriei A de fotbal, se va desfăşura la 9 martie. • Federaţia internaţională de atletism a trimis tuturor federaţiilor afiliate la I.A.A.F. o comunicare prin care se confirmă adoptarea unei completări la articolul 41 din regulamentul competiţional. Această completare interzice definitiv lansarea suliţei prin utilizarea stilului „piruetă“ pus în practică de atleţii spanioli în cursul anului 1956. Textul exact al completării este următorul : „Suliţa trebuie să fie lansată peste umăr, sau pe deasupra părţii superioarea braţului folosit la aruncare. Suliţa nu poate fi aruncată printr-o mişcare de rotire“. • La campionatele europene de înot, sărituri de la trambulină şi polo pe apă, ce se vor desfăşura în vara acestui an la Budapesta, şi-au anunţat pînă acum participarea următoarele 19 ţări: U.R.S.S., Anglia, Franţa, Olanda, R. D. Germană, Belgia, R. F. Germană, R. P. Bulgaria, R. P. Romînă, Finlandia, Italia, Turcia, R. Cehoslovacă, R. P. Polonă, Suedia, Luxemburg, Iugoslavia, Spania şi R. P. Ungară. • In cadrul turneului internaţional de fotbal de la Viareggio (Italia), rezervat juniorilor, echipa Progresul C.P.C.S. va întîlni în primul joc formaţia italiană Fiorentina. Partida comportă două ediţii, prima urmînd să se desfăşoare la 8 februarie iar returul la 10 februarie. învingătorul din această partidă va întîlni, la 12 februarie, pe învingătorul partidei Split—Roma, care de asemenea se joacă în dublă ediţie. Cele două ediţii ale întîlnirii Progresul C.P.C.S.—Fiorentina vor avea loc în localităţile Camaiore şi Carrara. • La Bratislava au continuat campionatele europene de patinaj artistic. In proba de perechi, titlul european a fost atribuit cehoslovacilor Vera Suhankova şi Zdenek Dolezal, care au obţinut 79,5 puncte. Pe locul doi s-a clasat cuplul sovietic Nina şi Stanislav Zuk — 74,1 puncte, iar locul trei ,a revenit perechii Coates- Holles (Anglia) — 73,5 puncte. Foştii campioni europenii fraţii Marianne şi László Nagy (R. P. Ungară) au ocupat locul patru cu 73,3 puncte. După executarea figurilor impuse, în campionatul individual feminin conduce austriaca Ingrid Wendl. : : România libera Oamenii muncii de la sate primesc un puternic sprijin din partea statului pentru sporirea producţiei agricole şi ridicarea nivelului de trai. Anul trecut Banca agricolă a acordat credite pe diferite termene în valoare de peste 1.028.000.000 lei unităţilor cooperatiste şi ţăranilor muncitori cu gospodării individuale. Din suma totală a creditelor acordate, o parte însemnată o constituie creditele pe termen lung pentru diferite construcţii, procurarea de unelte agricole, cumpărarea de animale şi altele. In acelaşi timp, circa 1.572.000 de producători individuali, gospodării agricole colective, întovărăşiri agricole şi asociaţii simple de producţie, care au încheiat contracte pentru livrarea de produse vegetale şi animale întreprinderilor comerciale de stat şi cooperatiste, au primit alte credite pe termen scurt în valoare de 646.150.000 lei. O grijă deosebită s-a acordat dezvoltării şi întăririi gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole. Aceste unităţi au primit credite pe termen lung pentru investiţii, precum şi credite pe termen scurt pentru producţie şi contractări în valoare de 309.688.000 lei. Sprijinul acordat de stat a dat posibilitate ţărănimii să realizeze în 1957 producţii sporite la toate culturile, să dezvolte creşterea animalelor şi, pe această bază, să vîndă statului cantităţi mai mari de produse vegetale şi animale. In anul 1958 se prevede o sporire însemnată a creditelor acordate pentru dezvoltarea multilaterală a agriculturii. (Agerpres) In 1957 au fost acordate Peste 1.028.000.000 lei credite pentru agricultură In anul acesta se prevede o sporire însemnată a creditelor Cum va fi vremea în februarie Cîteva date provizorii Din unele date preliminare se pare că în cursul lunei februarie vom avea în general vreme caldă. La început între 1—3 februarie va fi rece, cu nopţi geroase, apoi între 4—9 februarie vremea va fi umedă, cu încălzire treptată. Pînă la mijlocul lunii vremea va continua să se încălzească. Apoi între 16—22 februarie vreme friguroasă la început, care se va ameliora treptat. Ninsoare în cea mai mare parte a ţării. Începînd de la 23 februarie pînă la sfîrşitul lunii se anunţă vreme închisă şi umedă cu cel mai mult acoperit, cu ploaie şi lapoviţă. Datele acestea sunt provizorii şi pot da loc la modificări cauzate de schimbările în atmosferă. La uzinele de tractoare „Ernst Thaelmann“ Acţiune pentru modernizarea utilajului ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru) La uzinele de tractoare „Ernst Thälmann" a început o largă acţiune pentru modernizarea maşinilor existente şi construirea de maşini speciale agregat. Conform graficului întocmit, se vor executa în cursul anului acesta o serie de lucrări privind modernizarea utilajului existent, pentru mărirea puterii maşinilor şi a vitezelor de aşchiere, în producerea de dispozitive de prindere şi scoatere rapidă a pieselor din maşini şi adaptarea de dispozitive de alimentare automată. Numai prin adaptarea unei maşini de alezat la alezarea cilindrilor căliţi se va obţine un spor de productivitate de 200 la sută. Vacanţa de iarnă a studenţilor Astăzi, începe în toată ţara vacanţa de iarnă a studenţilor, care va dura pînă la 10 februarie. In aceastăperioadă circa 1800 studenţi vor pleca la odihnă în diferite localităţi. De asemenea, studenţii Institutului Politehnic, I.S.E.P., Universităţii „C. I. Parhon“, etc. vor merge în taberele organizate de instituţiile de învăţământ superior din care fac parte. Uliţa colectiviştilor SIGHIŞOARA (de la corespondentul nostru)- De curînd o serie de familii de colectivişti din Archita s-au mutat în locuinţe noi, spaţioase şi trainice- Noile construcţii au fost ridicate în urma împrumutului acordat de stat colectiviştilor şi a sprijinului consiliului de conducere al gospodăriei colective. In Archita a apărut o nouă uliţă pe care locuitorii satului au denumit-o „Uliţa colectiviştilor“. Pînă în prezent 85 de familii de colectivişti din Archita, raionul Sighişoara, şi-au construit locuinţe proprii. % O delegaţie a cooperaţiei de consum din Uniunea Sovietică a sosit recent în ţara noastră pentru un schimb de mărfuri cu Uniunea cooperaţiei de consum din R.P.R. Schimbul de mărfuri va creşte în anul acesta de aproape trei ori în comparaţie cu anul trecut. Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. are în momentul de faţă în repetiţie o nouă premieră : „Răpirea din Serai“ de Mozart. Conducerea muzicală este încredinţată dirijorilor Alfred Alessandrescu şi Mihali Brediceanu, iar direcţia de scenă lui George Teodorescu. Coregrafia : Tilde Urseanu. Premiera spectacolului va avea loc in luna martie. ★ Vineri la amiază a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre patrie, delegaţia Ministerului Invăţămîntului Superior din Uniunea Sovietică, condusă de prof. dr. S. V. Rubneanţev, ministru adjunct al Invăţămîntului Superior al U.R.S.S., care ne-a vizitat ţara în cadrul planului de colaborare culturală dintre R.P. Romînă şi Uniunea Sovietică. La plecare, oaspeţii au fost conduşi de acad. prof. Atanase Joia, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Invăţămîntului şi Culturii, Ion Pas, adjunct al ministrului Invăţămîntului şi Culturii, Pavel Ţugui, şef de secţie la C.C. al P.M.R., funcţionari superiori ai Ministerului Invăţămintului şi Culturii, reprezentanţi ai Consiliului General A.R.L.U.S., cadre didactice din invăţămîntul superior. Au fost de faţă reprezentanţi ai Ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti. In „Caietele de artă populară“, editate de „ESPLA", au apărut pînă acum caietele despre portul popular din Ţara Oltului, din Muscel şi din Bihor. Vineri după amiază, delegaţia sindicală sovietică care ne vizitează ţara s-a întîlnit la Casa de cultură a Sindicatelor, cu activul sindical din Capitală. Numeroşi activişti sindicali s-au interesat de diferite probleme ale activităţii sindicatelor sovietice. Oaspeţii au răspuns întrebărilor puse, împărtăşind din bogata şi preţioasa experienţă a sindicatelor sovietice din diferite domenii de activitate. Studioul de filme documentare „Al. Sahia“ ia realizat de curînd un film documentar de scurt metraj în culori, intitulat „Taina plantelor“. Filmul vorbeşte despre folosirea plantelor medicinale şi prezintă o bogată varietate de plante medicinale care cresc în tara noastră. k „Getax" îşi reia azi activitatea in Capitală. O parte dintre taxi-uri vor face, începînd de azi dimineaţă curse obişnuite. k Vineri 7 februarie va avea loc la Uniunea Compozitorilor o nouă întîlnire prietenească între compozitori (care vor prezenta cu această ocazie cîteva creaţii originale) şi muncitori şi funcţionari din Capitală. Comisia de femei din sfatul popular orăşenesc Suceava a organizat, de la data de 25 ianuarie a.c., trei centre de şcolarizare la care se predau cursuri de istorie, geografie, pedagogie etc. Cursurile sînt frecventate de 165 femei. k Incepînd din acest an, din doi in doi ani, se va organiza un festival republican rezervat echipelor de teatru ale aşezămintelor culturale. Finala primului festival va avea loc la sfîrşitul acestui an. k La Craiova se desfășoară actualmente un concurs de artă populară — la care participă numai femei — organizat de Comisia de femei a sfatului popular orășenesc. Concursul se încheie la 8 martie a.c. organizîndu-se cu acest prilej o expozie a obiectelor de artă. k Vineri 7 februarie, ora 20, va avea loc în sala Dalles un concert la care îşi vor da concursul Ecaterina Vaida (pian), Victoria Drăgănescu (soprană), Mihail Teodorescu (flaut). * Consiliul Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din R.P.R. şi Comitetul Orăşenesc U.T.M. vor organiza în luna aprilie consfătuiri cu întreprinderile productive, în vederea bunei desfăşurări a practicei studenţeşti. Pentru discutarea aceieeaşi probleme vor avea loc consfătuiri şi pe facultăţi, cu studenţii şi cadrele didactice. în librării a apărut — şi se bucură de un deosebit succes — albumul „Sculptura romînă" de acad. Gh. Oprescu, editat în limbile franceză, engleză, germană şi rusă. Ansamblul Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R. va întreprinde de la 8 februarie un turneu în ţară cu mai multe opere muzicale. „ Prima piesă romînească prezentată in R.P. Chineză va fi „Citadela sfărîmată“ de Horia Lovinescu, care a intrat în repetiţie pe scena Teatrului Popular de Artă din Tientsin. Linia de autobuze Bucureşti—Zimnicea a fost redată circulaţiei. ★ In sate Ateneului R.P.R., va avea loc miercuri 5 februarie, ora 20, un recital de orgă dat de Franz Xaver Dressier din Sibiu. Vineri seara, ansamblul Filarmonicii de Stat „Moldova“ din Iaşi a prezentat un concert extraordinar sub conducerea dirijorului bulgar Ruslan Raicev şi avînd ca solistă pe violonista Gabi Grubea, artistă emerită, laureată a Premiului de Stat. „ Casa Centrală a creaţiei populare a editat recent broşura „Pentru scena de amatori“, un îndreptar pentru spectacolele căminelor culturale. Nu de mult, ţăranii muncitori din comuna Lăpuşnicel, raionul Bozovici, regiunea Timişoara, au trăit un moment emoţionant : au asistat la spectacolul „Ploşniţa“ de V. V. Maiakovski, pus în scenă de formaţia de teatru a căminului cultural cu ajutorul cadrelor didactice. Este demn de remarcat faptul că pentru a înţelege mai bine conţinutul piesei, ea a fost precedată de o expunere amănunţită. Piesa s-a bucurat de un deosebit succes. La 24 februarie a.c. se via desfăşura în Capitală conferinţa orăşenească a femeilor. Colectivul de teatru al Casei de Cultură a Sindicatelor reia sîmbătă 15 februarie a.c. seria spectacolelor cu piesa „Duminică în zi de... luni“. La Institutul de Cercetări horticole din Bucureşti s-au încheiat ieri lucrările consfătuirii specialiştilor în viticultură şi vinificaţie. Au participat cercetători de la diferite institute agricole, precum şi delegaţi din partea diferitelor departamente. „ Ieri dimineaţă s-a deschis la Sibiu consfătuirea pe ţară privind problemele mecanizării muncii în fabricile de cherestea. Participă muncitori, ingineri şi tehnicieni de specialitate, reprezentanţi ai organizaţiei de partid şi de stat. In prima zi a consfătuirii s-a vizitat fabrica de cherestea din Sibiu, care împlineşte 75 de ani, dată care coincide cu terminarea lucrărilor de mecanizare a muncii în această întreprindere. Lucrările consfătuirii continuă. In luna aprilie se va desfăşura în Bucureşti faza pe oraş a trecerii în revistă a formaţiilor artistice studenţeşti. Cele mai bune echipe selecţionate se vor pregăti apoi pentru etapa pe ţară. Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preoteasa“ va organiza duminică 2 februarie, la orele 20, o seară de teatru, în cadrul căreia se va prezenta piesa „Omul care a văzut moartea“ de Victor Eftimiu. Va interpreta colectivul de teatru al Ministerului de Finanţe. * Ministerul Industriei Grele — Departamentul Energiei Electrice a înfiinţat şi inaugurat la 26 ianuarie a.c. un spital în comuna Fîntînele, raion:'l Sîngeorgiul de Pădure. Spitalul, care funcţionează în condiţii moderne, are mai multe secţii printre care: pediatrie, radiologie, chirurgie etc. Noua unitate acordă asistenţă medicală atît salariaţilor termocentralei „Steaua Roşie“ cît şi populaţiei din comunele raionului Sîngeorgiul de Pădure. Plantele medicinale recoltate în ţara noastră sînt exportate în peste 20 de ţări. In Ceylon, de pildă, se expediază coriandru, în U.R.S.S. mac, în Anglia muştar, în R. F. Germană sorg în Elveţia maghiran, muştar negru şi fenicol etc. La tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă ADAS din 31 ianuarie 1958, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : B.H.D., B.S.V., C.P.J., LV.Y . T.V.W., F.W.J., E.W.H., O.B.O. Lista oficială de ciştigur la obligaţiunile C.E.C. 5% cu ciştiguri Tragerea de bază din 31 ianuarie 1956 cîvJS u r. a ZZ? Nr. seriei TO S'/tu £ z g e u 5 o* * z £ Valoarea cîştiguriior Parțială 1 19412 39 75.000 1 08934 24 50.000 1 06636 12 25.000 1 14813 06 25.000 1 16382 35 25.000 1 01307 49 10.0001 10371 01 10.000 1 12471 36 10.0001 18791 01 10.0001 24045 27 10.000 te.-pinitia seriei 25 404 15 B.COl : 25 . 956 04 5.000 250 61 30 1.000 250 77, 18 1.000 1 Pag. 3-a Printre constructorii Drumului subteran ia In apropierea drumului, Sighişoara- Nadeş, în Valea Seleuşului, se înalţă o adevărată pădure de sonde, de o construcţie specială. Ele au menirea să scoată din adîncuri gazul metan, care va purcede apoi prin conducte spre aşezările omeneşti. Sunt multe şi ele vor alimenta cu gaz metan prin marea magistrală de est, centrele inndustriale de la Roman, Bicaz, Galaţi. Pe Valea Seleuşului sondele stau acum şi aşteaptă, gata să răbufnească. Deocamdată, gazele sunt strînse în chingi de metal. Dar nu va trece mult timp şi ele vor porni pe marele drum subteran, al cărui traseu îl aflăm consultând o hartă. Şeful şantierelor mi-a arătat locul de plecare a magistralei de est un vîrf de deal în apropierea sondei 15. Strecurîndu-se pe sub ape, şosele, poduri şi căi ferate, magistrala îşi va încheia drumul anului 1958 oprindu-se la Oneşti — sfîrşitul primei etape. Pentru făurirea magistralei constructorii întrebuinţează unelte diferite : de la pompele necesare traversării terenurilor mlăştinoase pînă la dinamita care face să hăuie văile. Am stat de vorbă cu cîţiva constructori. Pe maistrul Anghel Buzoianu, un om în vîrstă, de aproape 50 de ani, lam întîlnit la cantina şantierului din Daneş. El mi-a povestit cum a fost salvată de pericolul incendiului o sondă. întrebîndu-i despre munca lor pe şantier, muncitorii Vasile Dănilă şi Ion Nistor miau povestit că dorinţa cea mai arzătoare a lor este să ajungă acasă (sunt originari din Moldova). Nu pricepeam ce înţelegeau ei prin acest „acasă“. Noroc de şeful şantierului care m-a scos din încurcătură. — Ştiţi — mi s-a adresat el — în etapa a doua — o să ajungem cu magistrala în Moldova şi atunci ei vor sărbători două evenimente: terminarea conductei pe acea porţiune şiîntoarcerea lor — odată cu înaintarea conductei — în Moldova. Privind harta ţării, care se găseşte în biroul şefului de şantiere şi parcurgînd linia creionată care indică traseul „drumului subteran“, îţi poţi da uşor seama de uriaşa lucrare ce se execută aici. Dacă atît nu este suficient, să lăsăm cifrele să vorbească. Pentru terminarea porţiunii de magistrală programată în prima etapă (1958) este nevoie de un tren lung de 2940 vagoane material tubular. CORNELIU BUDA corespondentul „României libere" în regiunea Stalin. Programul spectacolelor teatrelor din Capitală între 3-9 februarie TEATRUL DE OPERA ŞI BALET AL R.P.R.: Miercuri şi joi 19,30 : Macul roşu ; vineri 19,30 : Coppelia ; sîmbătă şi duminică orele 19,30 : Lacul lebedelor — prezentat de baletul Teatrului Academic de Stat de Operă şi Balet S. M. Kirov din Leningrad. NATIONAL „I. L. CARAGIALE“ (sat Comedia); marţi 19,30 : Bădăranii; miercuri 19,30 : Blestematele fantome ; joi 19,30 : Regele Lear ; sâmbătă 15: Bădăranii ; 19,30 : Steaua fără nume ; duminică 10 : Apus de soare ; 19,30 : Ovidiu. NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE“ (sala Studio) marţi 19,30 : Reţeta fericirii ; miercuri 19,30 : Ziariştii ; joi 19,30 : Arborele genealogic ; vineri 19 30 : Omul cu mîrţoaga ; sîmbătă 15 : Omul cu mîrţoaga ; 19,30 : Arborele genealogic ; duminică 10 : Omul cu mîrţoaga ; 15 : Reţeta fericirii ; 19,30: Judecata focului; MUNICIPAL (sala Matei Millo) marţi 20 : Don Carlos ; miercuri 20 : Nebuna din Chaillot ; joi 20 : Ce fel de om eşti tu ?; vineri 20 : Uraganul ; sîmbătă 20 : Trei generaţii ; duminică 10 : Harap Alb ; 20 : Nu se ştie niciodată. MUNICIPAL (sala Filimon Sîrbu) marţi 20 : Tache, Ianke şi Cadîr ; miercuri 20 : Omul care aduce ploaie ; joi 20 : Cinstea noastră cea de toate zilele ; vineri 20 : Omul care aduce ploaie ; sîmbătă 20 : învăţătoarea ; duminică 10: Cocoşelul neascultător ; 16 : Tache, Ianke şi Cadîr; 20 : Don Gil de ciorap verde, ARMATEI (sala Magheru); marţi 19,30: Femeia îndărătnică ; miercuri 19,30 : Despot Vodă ; joi 19,30 : Umbra baroanei ; vineri 19,30 : Fîntîna Blanduziei ; sîmbătă 19,30 : Prăbușirea ; duminică 10 : Fîntîna Blanduziei ; 15 : Femeia îndărătnică ; 19,30: Umbra baroanei. ARMATEI (sala Uranus); miercuri 19,30: Avarul ; joi 19,30 : Pupăza din tei ; sîmbătă 19,30 : Ecaterina Teodoroiu ; duminică 10 : Pupăza din tei; 15: Vlaicu Vodă; 19,30: Ecaterina Teodoroiu. ARMATEI (sala C.C.A.): joi 20 : O zi de odihnă; vineri şi sîmbătă 20: Casa liniştită ; duminică 10 : Suflete de hîrtie ; 16 : Dragoste tîrzie ; 20 : O zi de odihnă. MUNCITORESC C.F.R. (Giuleşti): marţi 19,30 : Domnişoara Nastasia ; miercuri şi joi 19 30 : Mizerabilii ; vineri 19,30 : Doctor în filozofie; sîmbătă 19,30: Baia; duminică 10 : Secretul dr. Bergman ; 15 : Domnişoara Nastasia ; 19,30 : Intr.un ceas bun. TINERETULUI : marţi 19,30 : Suflete tari; miercuri 19,30 : Inşir’te mărgărite; joi 16: Inşir’te mărgărite ; 20 : Suflete tari ; vineri 19,30 : Masca lui Neptun ; sîmbătă 15 : Hoţii ; 20,30 : Romanticii ; duminică 10 : Inşir’te mărgărite; 16 : Masca lui Neptun; 19,30 : Flacăra vie. ..C. NOTTARA": marţi 19,30 : Nora ; miercuri 19,30: Nota zero la purtare; joi 19,30 : Mătrăguna ; vineri 19,30 : Microbii ; sîmbătă 20: Nota zero la purtare; duminică 10 : Patriotica Romînă ; 15 : Nora ; 20 : Seara răspunsurilor. OPERETA : marţi 19,30 : Căsătoria secretă ; miercuri 19,30: Vis de fericire ; joi 19,30 : Lăsaţi-mă să cînt ; vineri 19.30 : Vis de fericire ; sîmbătă 19.30 : Colomba ; duminică 10,30: Casa cu trei fete; 19.30 : Plutaşul de pe Bistriţa. EVREESC DE STAT : marţi 20 : Jurnalul Annei Franck; miercuri 20 : Almanahul melodiilor ; joi 20 : Generaţia din pustiu ; vineri 20 : Raiul pe pămînt : sîmbătă 20 : Tevie Lăptarul; duminică 10,30: Jurnalul Annei Franck ; 20 : Furtuna. TEATRUL C.C.S.: joi, sîmbătă şi duminică orele 20 : Cîntec, dans, satiră şi umor. TEATRUL ŢĂNDĂRICĂ (sala Orfeu) : marţi 16 Micul Muck ; miercuri 16 : Ursuleţii veseli ; joi 16 : Micul Muck ; vineri 16 : Ursuleţii veseli ; sîmbătă 16 : Albă ca Zăpada ; duminică 11 : Ursuleţii veseli ; 17 : Micul Muck. ŢĂNDĂRICĂ (sala Academiei): marţi, miercuri, joi, vineri 16 : Galoşul fermecat ; vineri 10 : Mingică, piciulică şi giscănelul ; duminică 11 : Mingică, piciulică şi giscănelul . 17. Povestea porcului. ,,C. TANASE" (sala Savoy); luni 20 : „Revista 58”; marţi 20 : (Teatrul de Stat din Oraşul Stalin): Domnişoara Nastasia ; miercuri 20 : .Revista 58" ; joi 16,30 şi 20 : .Revista 58“; vineri 20, sîmbătă 16,30 şi 20, duminică 11 şi 20 „Revista 68”; (sala Victoria): sîmbătă şi duminică 20: Seara melodiilor. O.S.T.A. (Circul de Stat): luni, marţi, miercuri 20,30 ; joi 17 şi 20,30, vineri 20,30, sîmbătă ,şi duminică 17 şi 20,30 : Parisul pe gheaţă ; (sala Dalles) marţi, joi, slmbătă, duminică 20 : N-aveţi un bilet in plus?; (sala Casa Prieteniei Romîno-Sovietice), miercuri joi, sîmbătă şi duminică orele 21 . Bucureştiul rîde, cîntă şi dansează. (Redacţia ne răspunde de eventualele modificări ce vor surveni pe parcurs in acest program).