Romînia Liberă, aprilie 1958 (Anul 16, nr. 4191-4217)
1958-04-01 / nr. 4191
r Mării 1 aprilie 1958 — nr. 4191 unui deputat in Marea Adunare Naţională ! Duminică, in circumscripţia elec- * torală nr. 13 Mînăstirea din regiu- T nea Bucureşti au avut loc alegeri • pentru un loc de deputat in Marea ? Adunare Naţională. J Candidatul F.D.P. propus de cetă. î tenii din această circumscripţie elec. ; torală a fost învăţătorul Dumitru T. • Ştefan. El munceşte de 20 de ani • in comuna Mînăstirea şi multe din realizările de aici sunt legate şi de • activitatea lui neobosită. In munca didactică, desfăşurată in această co- mună timp de două decenii el a * pregătit temeinic pe mulţi din cei care acum i-au dat votul cu toată încrederea. Medicul Ion Zaharia, ofiţerul Dumitru Petcu, şeful de ga• • ră Ion Costache, de pildă, au fost • elevii învăţătorului Dumitru T. Şteifan, mulţi alţii din foştii lui elevi • învaţă acum la institutele de vivă. • ţămint superior sau conduc cu pn. : cepere unităţile agricole cooperatiste ? din comună. La electrificarea, comu î neior din această circumscripţie e- lectorală, la construirea celor 5? cămine culturale noi şi a şcolilor noi, precum şi la activitatea de culturalizare a maselor de ţărani • muncitori •învăţătorul Dumitru T. • Ştefan a adus o preţioasă contribu. ;ie.Duminică dimineaţa, cinci s-au deschis secţiile de votare sute de cetăţeni îmbrăcaţi in haine de săr- bătoare, plini de voioşie au venit să voteze candidatul pentru Marea în Adunare Naţională. Au venit in ţaţa î urnei muncitorii de la gospodăria • agricolă de stat. ,,Alexandru Salva", care au tntîmpinat această zi cu • succese deosebite in muncă, iar vo tul dat candidatului F. D. P. ex. j primă hotărlrea lor de a munci cu mai mult spor. In rîndul colectiviș. * tilor, care au votat în grup com. * pact, au venit şi Marin Gherca, Ion Strungaru, Marin Pisat, Ion Surcel • şi alţi membri ai celor 23 de familii • din comună care s.au înscris de cu- • rind in gospodăria colectivă. Alegătorii din circumscripţia elec torală Mînăstirea au dat votul lor candidatului F.D.P. Dumitru T. Ştefan cutoată încrederea, con- j ştienţi fiind că în acest fel contri. buie la înflorirea pe mai departe * a comunelor lor, la întărirea statu- * lui nostru democrat-popular, la a.părarea şi întărirea păcii. : (Agerpres). j Semnarea acordului privind schimbul de mărfuri pe anul 1958 între R. P. R. şi R. P. Chineză In urma tratativelor care au avut loc la Bucureşti, într-un spirit de caldă prietenie şi înţelegere reciprocă, luni la amiază s-a semnat acordul privind schimbul de mărfuri şi plăţi pe anul 1958 între R P. Română şi R. P. Chineză. Noul acord prevede o lărgire însemnată a nomenclatorului de produse și a volumului livrărilor reciproce. R. P. Romînă va livra R. P. Chineze linii de ciment, termocentrale, instalaţii de foraj, tractoare, vagoane de marfă, turbosuflante, diverse maşini, produse petrolifere şi chimicale. R. P. Chineză va livra R. P. Romíne, laminate, cauciuc natural, cositor, bumbăc, piei crude, anvelope, iută, orez, încălţăminte de piele şi de cauciuc, bunuri de larg consum şi altele. Acordul a fost semnat din partea română de tovarăşul Marcel Popescu, ministrul Comerţului, iar din partea chineză de tovarăşul Lin Hai Jun, adjunct al ministrului Comerţului Exterior, preşedintele delegaţiei economice chineze. Cu prilejul semnării acordului pe anul 1958 între R.P. Romînă şi R.P. Chineză, tovarăşul Lin Hai-Jun, adjunct al ministrului Comerţului Exterior, preşedintele delegaţiei, a declarat următoarele reprezentanţilor Agenţiei Române de Presă ,,Agerpres“ şi Radiodifuziunii române : „In urma tratativelor purtate intr-un spirit de prietenie frăţească, între cele două delegaţii s-a semnat cu succes acordul pe anul 1958. Nomenclatorul şi volumul livrărilor reciproce creşte în anul acesta în mod considerabil faţă de anul trecut. Relaţiile comerciale între ţările noastre frăţeşti se dezvoltă pe baza ajutorului reciproc, pe măsură ce prietenia dintre ţările noastre se adînceşte, pe măsura dezvoltării economiei celor două ţări. După semnarea acordului pe anul 1958 — a declarat în continuare Lin Hai-jan — noi intenţionăm, anul acesta să încheiem un acord de lungă durată, pe 5 ani, cu ţara dumneavoastră. Probabil că delegaţia dumneavoastră guvernamentală, care va sosi la Pekin, va discuta această problemă". Arătînd că RP. Romînă va deschide la începutul lunii mai o expoziţie în R.P--Chineză, tovarăşul Lin Hanan a subliniat că poporul chinez va fi foarte bucuros să vadă realizările obţinute de poporul român în construirea socialismului. Aceste succese demonstrează din plin superioritatea sistemului socialist şi puterea lagărului socialist. „Expoziţia — a încheiat el — va prilejui o mai bună cunoaştere reciprocă şi întărirea prieteniei între ţările noastre“. (Agerpres) Semnarea Acordului privind schimburile de mărfuri şi plăţi pentru anul 1958 între R.P.R. şi R.P. Bulgaria La 31 martie a.c. la Sofia a fost semnat Acordul privind schimbul de mărfuri şi plăţi pentru anul 1958 între R.P. Romînă şi R.P. Bulgaria. Conform Acordului semnat, R.P. Romînă va livra . R. P. Bulgaria produse petrolifere, energie electrică, geamuri, chimicale şi medicamente, sare şi alte mărfuri. R. P. Bulgaria va livra R. P. Romîne minereu de fier, zinc, cabluri, îngrăşăminte chimice, zahăr, diverse seminţe şi alte mărfuri. Acordul a fost semnat din partea R.P. Româno de I. Vidraşcu, membru al Colegiului Ministerului Comerţului, iar din partea R.P. Bulgaria de E. Razlogov, ministru adjunct al Comerţului. Tratativele au fost purtate într-o atmosferă prietenească şi de înţelegere reciprocă. La semnare au fost de faţă Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al R.P. Române în R.P. Bulgaria, Mihail Roşianu, şi Locţiitorul Ministrului Comerţului al RP- Bulgaria, Dobri Alexeev. Vremea în aprilie Luna aprilie este pronosticată, sub raportul climei, ca o lună normală. Ea tinde să aibă la început un interval călduros cu cerul puţin noros, apoi vremea va trece în uşoară răcire cu precipitaţii parţiale sub formă de ploaie, iar în unele locuri va fi lapoviţă. Temperaturile minime vor fi cuprinse între —3 şi ——2, iar maximele între 12 şi 17 grade. Intre 7 şi 12 aprilie va fi vreme rece la început, apoi se va încălzi treptat. Cer schimbător, mai mult noros în a doua parte a intervalului, cînd vor cădea ploi. Dimineaţa, în unele locuri, va fi brumă şi îngheţ local. Apoi, în cele şase zile următoare, vremea va deveni în general instabilă cu ploi abundente, iar vîntul se va intensifica. Temperatura va creşte la început, va scădea apoi treptat. Intre 18 şi 23 aprilie vremea va fi rece şi instabilă, cu ploi, urmate de descărcări electrice. Temperatura în scădere la sfîrşit. Dimineaţa, brumă locală. Incepînd de la 24 aprilie vremea începe să se încălzească apreciabil în toate regiunile ţării. Cerul va fi variabil, mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Vor fi ploi temporare, sub formă de averse, însoţite de intensificări ale vîntului şi descărcări electrice. In general deci, luna aprilie se anunţă normală din punct de vedere al climei. Bineînţeles însă că previziunile de mai sus sunt provizorii şi că se pot ivi schimbări pe parcurs. O noua linie de înaltă tensiune: Girov-Săvineşti PIATRA NEAMŢ (de la corespondentul nostru). — Grupul de şantier Electromontaj Bacău execută în prezent construcţia liniei de 110 kv Girov—Săvineşti pe o lungime de 12 km. Noua linie de înaltă tensiune va alimenta cu energie electrică din sistemul Moldovei. Uzina de relon din Săvineşti şi combinatul de îngrăşăminte azotoase Roznov în curs de construcţie. Pînă acum pe şantierul liniei amintite s-a terminat construcţia fundaţiilor, au fost asamblaţi şi ridicaţi pilonii metalici, iar conductorii electrici au fost întinși în proporție de 80 la sută. Intre 15—19 mai 1958, va avea loc la Bucureşti cel de-al IV-lea Congres al Organizaţiei Internaţionale a Ziariştilor (O.I.Z.). Pe ordinea de zi figurează expunerea preşedintelui O.I.Z. cu privire la „Cooperarea şi unitatea internaţională a ziariştilor“, raportul secretarului general despre „Activitatea şi sarcinile viitoare ale O.I.Z.“, precum şi referate privind problemele profesionale gazetăreşti. „ La 30 martie a avut loc la Iaşiconstituirea Filialei Asociaţiei oamenilor de ştiinţă din R.P.R., organizaţie afiliată Federaţiei mondiale a oamenilor de ştiinţă. După desbaterea statutului asociaţiei, a avut loc constituirea comitetului Filialei în care au intrat 21 dintre personalităţile marcante ale vieţii ştiinţifice ieşene, printre care se numără academician prof. Vasile Mîrza, preşedinte, prof. Oscar Franke medic emerit, Ion Creangă, rectorul universităţii „Al. I. Cuza“ şi Cristofor Simionescu, membru corespondent al Academiei R.P.R. vicepreşedinţi ai comitetului, iar ca membri ai comitetului Octav Mayer, Vasile Răşcanu, C. Sandu Viile, Mendel Haimovici, Ilie Matei şi alţii. I.C.L. „Combustibilul“ Bucureşti, în urma cererilor primite din partea cetăţenilor, a prelungit termenul pentru ridicarea tranşei I-a de lemne pe 1958 pînă la 30 aprilie ort. Depozitele de cartier pentru vînzarea lemnelor cu amănuntul au fost desfiinţate. Dintre acestea vor rămîne deschise după 1 aprilie numai trei depozite şi anume în str. Orzari 2 (raionul 23 August), în str. Cantemir 6 (raionul T. Vladimirescu) şi calea Dorobanţilor 152 (raionul I. V. Stalin). ★ Colectivul Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi a prezentat luni seara în premieră, piesa „Mutter Courage“, de Berthold Brecht. Regia aparţine lui Mauriciu Sekler, artist emerit al R.P. Romíne. In cadrul planului pentru aplicarea acordului cultural dintre R.P.R. şi R. Cehoslovacă, la începutul lunii aprilie se va deschide sub auspiciile Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, expoziţia de păpuşi create de Jiri Trnka. Expoziţia va funcţiona timp de 3 săptămîni, în sala din Piaţa Kuibîşev nr. 7. Dumitiică seara Teatrul de Stat Român din Timişoara a prezentat în premieră piesa „Viforul” de Barbu Ştefănescu Delavrancea. In vederea pregătirilor pentru cel de-al V-lea concurs pe ţară al artiştilor amatori, Casa de creaţie populară a Capitalei va organiza în lunile aprilie şi mai un ciclu de lecţii publice pentru recitator* * şi povestitori artistici, pe probleme de specialitate. Pentru exemplificarea lecţiilor se vor iniţia şi recitaluri de poezie contemporană. „ Miercuri 2 aprilie se va desfăşura la Academia R.P.R. sesiunea generală ordiniară ştiinţifică. Şedinţa de deschidere va avea loc la ora 9 dimineaţa în aula Academiei R.P.R. La 1 aprilie se pune în circulaţie noua emisiune filatelică „Scriitori romîni". Seria cuprinde 5 valori de mărci poştale înfăţişînd pe N. Bălcescu, I. Creangă, Al. Vlahuţă, M. Eminescu şi V. Alecsandri. Duminică a sosit în ţară, la invitaţia Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, scriitorul indian Keedar Nath. I.R.T.A. a înfiinţat noi linii de autobuze cu plecări din autogările bucureştene. De la Bucureşti la Bilciureşti s-au înfiinţat două curse zilnice cu plecări din autogara Griviţa Roşie, la orele 8 şi la orele 17. De la Bucureşti —Flămînda—Mîrşa pleacă zilnic de la autogara centrală o cursă la orele 15.30. De la Bucureşti la Periş şi de la Bucureşti la Snagov-sat pleacă zilnic curse din Piaţa Scînteii. Profesorul I. D. Bulante, doctor în ştiinţe fizice matematice, secretar al centrului Moscova al Anului Geofizic Internaţional, a făcut o vizită Observatorului Academiei R.P.R. Ieri la prînz, oaspete a părăsit Gapîbala, plecînd cu avionul la Sofia. La 15 aprilie se va deschide la Predeal un preventoriu pentru adulţi cu peste 100 de locuri. Situat la mare altitudine şi avînd toate instalaţiile tehnico-medicale necesare el va adăposti, în serii de cîte 21 de zile, oameni ai muncii care au suferit de T.B.C. Zilele acestea a sosit în Capitală o delegaţie de tineri din Brazilia, Ecuador, Mexic şi Cuba care la invitaţia C.C. al U.T.M. va face o vizită de două săptămîni în ţana noastră, pentru a cunoaşte viaţa şi activitatea U.T.M. şi tineretului din patria noastră. Duminică a avut loc în sala mare a Palatului culturii din Tg. Mureş o şedinţă festivă consacrată celei de-a 10-a aniversări a Filarmonicii de Stat a Regiunii Autonome Maghiare. Tov. Szilagyi Margit, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului Popular al Regiunii Autonome Maghiare, a felicitat cu acest prilej colectivul Filarmonicii, urîndu-i noi succese în muncă. Potrivit unei hotărîri a Consiliului de Miniștri, la începutul lunii aprilie va avea loc sărbătorirea a 100 de ani de la nașterea lui Barbu Delavrancea. Cu prilejul sărbătoririi va fi editat un timbru — serie festivă. ★ Pasagerii de pe avioanele interne „TAROM“ au îndatorirea ca la cursele de înapoiere să-şi vizeze din timp biletele la ghişeele „TAROM“. Biletele nevizate nu garantează ocuparea locului în avion. ★ Marţi 1 aprilie, la orele 18, va avea loc conferinţa „Microscopul electronic şi aplicaţiile lui în practică". Vorbeşte M. Croitoru, aspirant în ştiinţe fizicomatematice, în aula Bibliotecii centrale universitare din calea Victoriei nr. 88. k Casa de Cultură a Sindicatelor din Tg. Mureş, prin cercul său de amatori foto, organizează un concurs de fotografii artistice pe ţară. La acest concurs pot participa toţi fotografii amatori din oraşele şi satele ţării. ★ La Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi a avut loc, între 28—30 martie, lucrările celei de a 4-a sesiuni ştiinţifice a cadrelor didactice. Au fost prezentate un mare număr de referate şi comunicări privind problemele agriculturii din Moldova. La lucrările sesiunii a luat parte — ca invitaţi — o delegaţie de oameni de ştiinţă de la Institutul Agronomic „M. Frunze“ din Chişinău (R.S.S. Moldovenească), în cinstea celei de-a 88-a aniversări a naşterii lui V. I. Lenin, Muzeul V. I. Lenin—I.V. Stalin în colaborare cu Casa prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.S. a organizat un ciclu de conferinţe. In cadrul acestui ciclu marţi, 1 aprilie a.c., ora 18 va vorbi Nicolae Goldbergher, directorul Institutului de ştiinţe sociale de pe lîngă C.C. al P.M.R., pe tema: V. I. Lenin despre rolul conducător al partidului marxistleninist în lupta pentru socialism. La 31 martie a.c. a avut loc şedinţa de constituire a Comitetului Paul Robeson din R.P. Romînă. Comitetul este alcătuit din : Petre Ştefănescu-Goanga, artist al poporului — preşedinte ; Sabin Drăgoi, Nicolae Herlea, Alfred Mendelsohn, Nicolae Minei, Francisc Otrok, Zenaida Palii, Nicolae Secătreanu, Maria Tănase, Zeno Vancea şi Ion Vasilescu, membri. Comitetul îşi propus să sărbătorească în ţara noastră pe marele cîntăreţ negru Paul Robesor cu prilejul împlinirii, la 9 aprilie 1958 a 60 de ani de viaţă. ★ La 31 martie a părăsit Capitalii prof. W. A. Mosher, şeful catedrei de chimie la Universitatea de la Delawari din S.U.A., care a făcut o vizită oficială în R.P. Română timp de aproape 2 săptămîni. Duminică după-amiază s-a pus în funcţiune staţia de transformare a energiei electrice de la Floreşti. Odată cu staţia a fost dată în exploatare , noua linie electrică de 110 kilovolţ Oraşul Stalin—Floreşti. Vaccinarea antipoliomielitică a tuturor copiilor din Capitală de vîrstă Intre 6 luni şi 3 ani, începe astăzi Copiii din cadrul creşelor vor fi vaccinaţi în creşele respective. Copiii care din diferite motive nu au făcut revaccinarea (rapelul) pot f reprogramaţi, urmînd să li se facă revaccinarea pînă la 15 aprilie. ★ La tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă ADAS din 31 martie 1958, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : Y. J. J.; V. O. Z.; B. I. I.; P. S. M.; Y. B. I.; C. C. K.; T. W. X.; T. S. 7. Lista oficială de cîştiguri la obligaţiunile C.E.C. 5»/„ cu cişliguri Tragerea de bază din 31 martie 1958 * ■jâf ro v. Opt . s z* Nr. seriei Nr. obligaţiunii cîştigătoare Valoarea clştigurilor Parțială 1 05479 06 75.000 1 01580 26 60.000 1 06710 44 25.000 1 09176 11 25.000 1 22651 12 25.000 1 03532 24 10.000 1 04777 36 10.000 1 10022 37 10.000 1 11159 07 10.000 1 17876 31 10.000 terminația seriei 25 115 33 6.000 25 282 28 5.000 250 05 11 1.000 250 28 27 1.000 ---------- Descoperirea unui mormînt celtic Muzeul raional din Tg. Jiu şi-a îmbogăţit colecţiile, cu arme de fier aparţinind unui cavaler celt, incinerat cu două veacuri înaintea erei noastre, pe Valea Jaleşului in dreptul satului Bălava din comuna Corneşti. In mormîntul cavalerului celt, s-au descoperit o spadă lungă cu două tăişuri, o lancie, un cuţit asemănător celor uzitate de daci pentru luptă corp la corp şi un scut. Atît formele armelor cit şi obiceiul incinerării sunt specifice celţilor care-şi ingropau luptătorii împreună cu armele. Descoperirea mormîntului celtic din comuna Cornești, se datorește tînărului Marcel Schiau din această comună. ION ZBÎRCIOG Corespondent voluntar România liberă Primirea ambasadorului Republicii Populare Ungare de către vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., Petre Borilă Luni 31 martie a.c. vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Petre Borilă, a primit în audienţă pe ambasadorul Republicii Populare Ungare la București, Ferenc Keleti. Azi începe pescuitul de primăvară Specialiştii serviciului dispecer din Direcţia generală a industriei de peşte ne-au dat ieri o veste bună : începînd de azi 1 aprilie se declanşează campania de pescuit de primăvară. Socotind că această veste nu trebuie ţinută sub... tăcere am căutat să ne informăm în ce condiţii se va desfăşura această campanie. In largul şi pe coasta mării... In zilele care urmează brigăzile de pescari vor ieşi în largul mării. Altele vor rămîne pe coastă. Aşteptarea nu le va fi însă de lungă durată. Totul este organizat şi pregătit în cele mai bune condiţiuni. Pentru pescuitul de larg vor funcţiona în campania din acest an 15 pescadoare, 26 cufere, 150 de bărci deservite de 30 de brigăzi de pescari. La pescuitul sturionilor se vor utiliza pentru prima oară pe scară industrială noi unelte: „ohanele“ de tip sovietic. In vederea detectării bancurilor de peşte personalul de specialitate şi inginerii piscicoli şi-au însuşit din timp tehnica mînuirii echografelor pe care le vor folosi în această campanie. Detectarea bancurilor de peşte se va face şi cu ajutorul aviaţiei. Pentru pescuitul marin de coastă s-au pregătit taliene de diferite tipuri, setei de scrumbii ca şi alte unelte. In general la pescuitul marin se vor folosi 30 cutere, 500 bărci şi 50 brigăzi de pescari. ...pe Dunăre şi în bălţi Campania de pescuit începe azi nu numai în largul şi pe coasta mării ci şi pe Dunăre şi în bălţi. Din Dunăre se vor pescui delicioasele scrumbii. Pentru aceasta s-au utilat 120 de bărci cu setei de scrumbii. In această campanie se vor folosi pînă la 80 la sută setei confecţionate din fire nylon care au o productivitate de trei ori mai mare decît cele de bumbac, avînd totodată si o rezistentă mult sporită. In vederea pescuitului în bălti s-au pregătit si introdus 100.000 vintire si 3.800 taliene GL. RADULESCU Au folosit zilele bune de lucru GALAŢI (de la corespondentul nostru). — Deşi timpul rece din ultimele zile a împiedicat în oarecare măsură desfăşurarea muncilor agricole de primăvară, totuşi colectiviştii din raionul Bujor au ştiut să folosească fiecare zi bună de lucru şi au ieşit la cîmp Astfel gospodăriile colective din comunele Băneasa, 30 Decembrie şi Oasele au terminat însămînţarea culturilor din epoca şi au pregătit o mare suprafaţă pentru însămînţarea porumbuilui şi a plantelor furajere. In întregul raion, s-au însămînţat pînă acum 2253 ha. şi s-au executat arături pe o suprafață de 4400 ha. înalţii oaspeţi RANGOON 31 (De la trimisul special Agerpres). In dimineaţa zilei de 31 martie au părăsit oraşul Rangoon, capitala Uniunii Birmane, tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnăraş, şi Avram Bunaciu, care la invitaţia guvernului birman au făcut o vizită de trei zile în Uniunea Birmană, înainte de plecarea la aeroport înalţii oaspeţi romîni şi-au luat rămas bun de la preşedintele Uniunii Birmane, U Win Maung, la casa prezidenţială, unde delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Române a fost găzduită în timpul şederii sale în ţara prietenă. Pe aeroportul capitalei birmane, pavoazat cu drapelele de stat ale celor două ţări, se aflau primul ministru al Uniunii Birmane, U Nu, U Kyaw Nyevn, vicepreşedinte al guvernului Uniunii Birmane, U Ba Swe, vicepreşedinte al guvernului Uniunii Birmane şi ministru al Apărării, Takin Tin, vicepreşedinte al guvernului Uniunii Birmane, miniştri, ofiţeri superiori, şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Rangoon. Pe aeroport se aflau de asemenea membrii Legaţiei Republicii Populare Române în frunte cu Pavel Silard, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al R.P.R. în Birmania. Personalităţile de stat române şi birmane îşi iau călduros rămas bun. Un grup de tinere fete birmane oferă oaspeţilor tradiţionalele buchete de flori. Fanfara militară intonează imnurile de stat ale Republicii Populare Routine şi Uniunii Birmane. Tovarăşul Chivu Stoica, însoţit de primul ministru al Uniunii Birmane, U Nu, trec în revistă compania de onoare. Conduşi de personalităţile de stat ale Uniunii Birmane, mnalţii oaspeţi romîni se îndreaptă spre avion. Pentru ultima oară se aud cuvinte calde, prietenești de rămas bun, români au părăsit Rangoonul Un nou principiu de accelerare a particulelor subatomice MOSCOVA 31 (Agerpres) TASS transmite : Vladimir Veksler, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a U.R.S S, a expus în cadrul adunării anuale a Academiei ideea unui nou principiu de accelerare a particulelor subatomice, care a fost denumit principiul Coerenței. Principalul avantaj al acestei metode constă în aceea că în afară de particule încărcate el permite accelerarea cheagurilor de plasmă constituite dintr-un număr mare de particule. După cum a declarat fizicianul sovietic, această metodă sugerează în principiu posibilitatea de a se accelera particulele pînă la energii de 1.000 BeV și chiar mai mari. Pag. 3-cr Tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnăraş şi Avram Bunaciu şi-au încheiat vizita in Uniunea Birmană RANGOON 31 — De la trimisul special AGERPRES . După vizita făcută în statul Shan, tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnăraş şi Avram Bunaciu s-au înapoiat duminică dimineaţa la Rangoon, însoţiţi de U Ba Swe, vicepreşedinte al guvernului Uniunii Birmane, de Sao Khan Hkio, vicepreşedinte al guvernului Uniunii Birmane, ministru de externe şi şef al statului Shan, precum şi de Pavel Silard, ministrul Republicii Populare Române la Rangoon, oaspeţii au vizitat capitala statului Shan, Taunggyi, şi alte localităţi din acest stat. Dumică la amiază tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnăraş şi Avram Bunaciu însoţiţi de Pavel Silard, ministrul R. P. Româno la Rangoon, au făcut împreună cu premierul U Nu şi U Htun Tin, ministrul Educaţiei şi Culturii, U Aung Pa, ministrul Aviaţiei, U Mynt Thein, ministrul Justiţiei, o plimbare cu vaporul pe rîul Rangoon. Oaspeţii şi gazdele au luat dejunul pe bordul vasului. Intre conducătorii celor două state au avut loc cu acest prilej convertiri. Seara tovarăşul Chivu Stoica a oferit o recepție la sediul Legației românei din Rangoon. Semnarea Declaraţiei comune romîno-birmane RANGOON 31 (De la trimisul special Agerpres). — In dimineaţa zilei de 31 martie a avut loc la Rangoon solemnitatea semnării Declaraţiei comune romîno-birmane. Declaraţia a fost semnată din partea romînă de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, tovarăşul Chivu Stoica, şi din partea birmană de primul ministru al Uniunii Birmane. U Nu. La solemnitatea semnării au fost din faţă tovarăşii Emil Bodnaraş, Avram Bunaciu, Pavel Silard, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al R.P.R. în Birmania, membri ai guvernului birman. Delegaţia guvernamentală a R. P. R. condusă de tov. Chivu Stoica a sosit în R. P. Chineză KUNMIN 31. — De la trimisul special Agerpres: In ziua de 31 martie, la amiază, a sosit la Kunmin delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Romîne, condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, tovarăşul Chivu Stoica, care la invitaţia guvernului Republicii Populare Chineze face o vizită in marea ţară prietenă. Din delegaţie fac parte tovarăşii Evruil Bodnăraş, vice-preşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Avram Bunaciu, ministrul Afacerilor Externe. Din delegație face de asemenea parte Th. Rudenco, ambasadorul R. P. Romíné în R. P. Chineză. Primul oraș chinez în care a sosit delegația guvernamentală a Republicii Populare Romíne, capitala provinciei Yunan, i-a primit pe oaspeții români într-un cadru sărbătoresc şi într-o atmosferă de entuziasm şi dragoste frăţească. In momentul cind avionul aducînd pe înalţii oaspeţi romîni a aterizat pe aeroportul din Kunmin, din sute de piepturi au izbucnit puternice ovaţii şi urate, zeci de steguleţe, năframe şi buchete de flori au fluturat în aer. Coborînd din avion, tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnăraş şi Avram Bunaciu au fost salutaţi cu căldură de preşedintele Comitetului Popular al provinciei Yunan, Iu I-tsuan, vicepreşedintele Comitetului Popular al provinciei Yunan, Sin Min-hui, adjunctul ministrului de Externe al Republicii Populare Chineze, Cin Juncen, de ambasadorul Republicii Populare Chineze în Republica Populară Romînă, Ke Bo nian, și de ambasadorul Republicii Populare Române în Republica Populară Chineză, Th. Rudenco, împreună cu membrii ambasadei sosiţi la Kunmin pentru a-i întîmpina pe înalţii oaspeţi din patrie. Fanfara aflată pe aeroport a intonat imnurile de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Populare Chineze. După ce a primit salutul comandantului companiei de onoare aliniate pe aeroport, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române a trecut în revistă compania de onoare. Preşedintele Comitetului Popular al provinciei Yunan, IUITSUAN, a rostit o cuvîntare de bun venit în Primirea de pe aeroportul din Kunmin cinstea delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare Romíne. Delegaţia guvernamentală romînă — a a spus el — va începe de azi o vizită de prietenie în ţara noastră, aducînd din îndepărtaţii Carpaţi mesajul de prietenie adincă al poporului român faţă de poporul chinez. Permiteţi-mi, ca în numele Comitetului Popular al provinciei Yunan şi al naţionalităţilor din întreaga provincie, să vă urez cu cea mai mare cordialitate, bun venit. Populaţia din Yunan, ca şi poporul întregii noastre ţări, preţuieşte foarte mult prietenia frăţească cu poporul român şi se bucură de dezvoltarea acestei prietenii. A răspuns preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare, Române, tovarăşul CHIVU STOICA. „în oraşul dv. însorit, vestit prin minunatele opere create de meşterii şi artiştii dv. — a spus printre altele tovarăşul Chivu Stoica — ne bucurăm de o primire plină de afecţiune, expresie a legăturilor strînse de prietenie frăţească dintre popoarele noastre, unite prin marele şi nobilul ţel comun al construcţiei socialismului. Vă rugăm, dragi tovarăşi, să primiţi salutul fierbinte, pornit din adineul inimii, al poporului român adresat marelui său prieten şi frate, poporul chinez, precum şi urările sale, ca să obţineţi noi succese în imensa operă pe care o întreprindeţi de transformare a patriei dv. într-o mare putere industrială socialistă. Sîntem siguri că vizita noastră în ţara dv„ contactul nostru cu poporul chinez, pe care poporul român îl preţuieşte şi îl stimează, convorbirile noastre cu conducătorii dv. vor contribui la adîncirea prieteniei rominochineze, la strîngerea colaborării multilaterale dintre ţările noastre şi prin aceasta la întărirea unităţii lagărului socialist, a cărei existenţă constituie garanţia cea mai sigură a păcii". KUNMIN 31 (de la trimisul special Agerpres). — In după amiaza zilei de 31 martie, tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnăraş şi Avram Bunaciu au făcut o plimbare prin unul din cele mai cunoscute și frumoase locuri ale regiunii Yunan, Muntele din Apus și lacul Kunmin. In seara aceleeași zile înalţii oasuneţi romîni au participat la recepţia oferită în cinstea lor de preşedintele Comitetului Popular al provinciei Yunan, Iu I-tsuan. ★ 3aDfTtyAlRlNPMI al Uniunii Sovietice în Japon (TASS). • Un grup de aproape 100 de memî ai mişcării „MARȘUL PENTRU PAC din New Haven (Connecticut) au pinit pe jos spre New York pentru a mina un protest O.N.U. împotriva cctinuarii experienţelor cu armele ncleare. • Uniunea democrată a romîni din R. P. Ungară a pregătit pentru par un caiet cultural care conţi piese, scenete, cîntece şi poezii in liba romînă pentru echipele culturale mineşti. Un alt caiet in limba romii conţine cîntece pentru copii şi povesi populare romineşti şi este destinat evilor claselor inferioare din şcolile e mentare şi grădiniţelor de copii din rniunile locuite de populaţie romineasă (Agerpres), • încâlcind în mod grosolan acadm de armistiţiu. S.U.A. accelerea înzestrarea armatei sud-coreene arma atomică. O parte a rampei pentru lansarea rachetelor de tip ,,Fest John", precum şi a tunurilor armice americane sosite în Coreea sud a fost transmisă armatei sa coreene. (Agerpres). • După ce o ultimă tentativă de coliliere a eşuat, cele 4 federaţii simicale ale muncitorilor feroviari din Fraţa au hotârît, de comun acord, să oclanşeze la 1 aprilie o grevă genera de 24 ore. (Agerpres) • 204 profesori şi conferenţia de la Universitatea din Lond au adresat primului ministru Macmii, o declaraţie în care se pronunţă pent tratative internaţionale cu privire dezarmarea nucleară. (Agerpres). 9 In sala Pleyel din Paris, s-a dechis Conferinţa naţională pentru ea în Algeria. Conferinţa a fost convoca din iniţiativa a 110 fruntaşi politici ai vieţii publice din Franţa, print care scriitorii Franşois Mauriac Jean-Paul Sartre, cunoscuţii publicii: Claude Bourdet, Jean-Marie Doninach, Maurice Duverger, Leon Foi membru al Biroului Politic al C.C. P.C. Francez. Eugenine Cotton, preşdinta F.D.I.F., D’Astier de la Vigeri vicepreşedinte al Consiliului Mondi al Păcii. (Agerpres). • La Budapesta, s-a deschis sesiunea ordinară a Comitetului executiv * Federaţiei Sindicale Mondiale. (Acepres). • Dag Hammarskjoeld, secretar general al O.N.U. a sosit la Londra. I urmează să aibă întrevederi cu prim- ministru Harold Macmillan şi cu mnistrul Afacerilor Externe, Selwy Lloyd. (Agerpres) • Peste 150 de cunoscuţi oameni d cultură din Germania occidentală a semnat un apel de protest împotriv înarmării atomice a Bundeswehrului. • Duminică seara a sosit la Moscova maestrul George Georgescu, pentru a participa la lucrările juriului pianiştilor din cadrul Concursului internaţional „Ceaikovski". (Agerpres). • Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S., anunţă că la 30 martie a încetat din viaţă la Moscova, după o boală grea şi îndelungată Ivan Teresian, proeminent om de stat sovietic, şi activist de partid, unul dintre cei mai de seamă organizatori ai industriei grele sovietice. El a fost membru al Comitetului Central al P.C.U.S., deputat al Sovietului Suprem al U.R.S.S., ambasador Părerile oamenilor de ştiinţă sovietici despre înapoierea din cosmos pe pămînt MOSCOVA 31 (Agerpres). — Omul de ştiinţă sovietic A. Steinfeid, specialist in astronautică, este de părere că la Înapoierea din cosmos pe pămînt nu este necesar ca satelitul artificial sau astronava să aterizeze în întregime. El crede că este suficient să revină pe pămînt aparatele cu înregistrări şi echipajul laboratoarelor cosmice• După cum afirmă el, cel mai bun mijloc pentru aceasta poate fi un planor special de aterizare adăpostit în rachetă sau în satelitul artificial. Omul de ştiinţă sovietic publică în ziarul „SOVETSKAIA ROSSIA“ un articol consacrat acestor probleme. El scrie că pentru păstrarea planorului şi echipajului acestuia este indispensabil ca perioada de frînare să fie prelungită cu mai mult cu putinţă, din care cauză aparatul trebuie să aibă o formă aerodinamică ideală. Cu ajutorul unui motor-rachetă miniatural planorul se va detaşa de satelitul artificial, îndreptîndu-se în sensul contrar mișcării lui și va începe să se apropie de pămînt de-a lungul unei orbite semieliptice. Frînarea în zbor planat se va produce treptat, ceea ce va feri aparatul de supraîncălzire. Cind, în sfîrşit, viteza lui va atinge la suprafaţa pămîntului aproximativ 100 km pe oră el va putea ateriza cu uşurinţă. Dacă va fi bine pilotat, aparatul va putea ateriza în orice punct al pămintului, indiferent de locul de la care a decolat. Sternfeid nu exclude posibilitatea ca în ultima etapă de coborîre planorul să fie interceptat de un avion supersonic și să aterizeze cu ajutorul acestuia.