Romînia Liberă, aprilie 1958 (Anul 16, nr. 4191-4217)

1958-04-01 / nr. 4191

r Mării 1 aprilie 1958 — nr. 4191 unui deputat­­ in Marea Adunare Naţională ! Duminică, in circumscripţia elec- * torală nr. 13 Mînăstirea din regiu- T nea Bucureşti au avut loc alegeri • pentru un loc de deputat in Marea ? Adunare Naţională. J Candidatul F.D.P. propus de cetă. î tenii din această circumscripţie elec. ; torală a fost învăţătorul Dumitru T. • Ştefan. El munceşte de 20 de ani • in comuna Mînăstirea şi multe din­­ realizările de aici sunt legate şi de • activitatea lui neobosită. In munca­­ didactică, desfăşurată in această co-­­ mună timp de două decenii el a * pregătit temeinic pe mulţi din cei­­ care acum i-au dat votul cu toată­­ încrederea. Medicul Ion Zaharia,­­ ofiţerul Dumitru Petcu, şeful de ga• • ră Ion Costache, de pildă, au fost • elevii învăţătorului Dumitru T. Şte­­i­fan, mulţi alţii din foştii lui elevi • învaţă acum la institutele de vivă. • ţămint superior sau conduc cu pn. : cepere unităţile agricole cooperatiste ? din comună. La electrificarea, com­u­ î neior din această circumscripţie e-­­ lectorală, la construirea celor 5? cămine culturale noi şi a şcolilor­­ noi, precum şi la activitatea de­­ culturalizare a maselor de ţărani • muncitori •învăţătorul Dumitru T. • Ştefan a adus o preţioasă contribu. ;­­ie.­­Duminică dimineaţa, cinci s-au­­ deschis secţiile de votare sute de­­ cetăţeni îmbrăcaţi in haine de săr-­­ bătoare, plini de voioşie au venit­­ să voteze candidatul pentru Marea î­n Adunare Naţională. Au venit in ţaţa î urnei muncitorii de la gospodăria • agricolă de stat. ,,Alexandru Salva",­­ care au tntîmpinat această zi cu • succese deosebite in muncă, iar vo­­­ tul dat candidatului F. D. P. ex. j primă hotărlrea lor de a munci cu­­ mai mult spor. In rîndul colectiviș. * tilor, care au votat în grup com. * pact, au venit şi Marin Gherca, Ion­­ Strungaru, Marin Pisat, Ion Surcel • şi alţi membri ai celor 23 de familii • din comună care s.au înscris de cu- • rind in gospodăria colectivă.­­ Alegătorii din circumscripţia elec­­­ torală Mînăstirea au dat votul lor­­ candidatului F.D.P. Dumitru T.­­ Ştefan cu­­toată încrederea, con- j ştienţi fiind că în acest fel contri.­­ buie la înflorirea pe mai departe * a comunelor lor, la întărirea statu- * lui nostru democrat-popular, la a.­­părarea şi întărirea păcii. : (Agerpres). j Semnarea acordului privind schimbul de mărfuri pe anul 1958 între R. P. R. şi R. P. Chineză In urma tratativelor care au avut loc la Bucureşti, într-un spirit de caldă prietenie şi înţelegere recipro­că, luni la amiază s-a semnat acor­dul privind schimbul de mărfuri şi plăţi pe anul 1958 între R P. Ro­mână şi R. P. Chineză. Noul acord prevede o lărgire în­semnată a nomenclatorului de pro­duse și a volumului livrărilor reci­proce. R. P. Romînă va livra R. P. Chineze linii de ciment, termocentra­le, instalaţii de foraj, tractoare, va­goane de marfă, turbosuflante, diver­se maşini, produse petrolifere şi chi­micale. R. P. Chineză va livra R. P. Romíne, laminate, cauciuc natural, cositor, bumbăc, piei crude, anvelope, iută, orez, încălţăminte de piele şi de cauciuc, bunuri de larg consum şi altele. Acordul a fost semnat din partea română de tovarăşul Marcel Popescu, ministrul Comerţului, iar din partea chineză de tovarăşul Lin Hai Jun, adjunct al ministrului Comerţului Exterior, preşedintele delegaţiei eco­nomice chineze. Cu prilejul semnării acordului pe anul 1958 între R.P. Romînă şi R.P. Chineză, tova­răşul Lin Hai-Jun, ad­junct al ministrului Comerţului Ex­terior, preşedintele delegaţiei, a de­clarat următoarele reprezentanţilor Agenţiei Române de Presă ,,Ager­pres“ şi Radiodifuziunii române : „In urma tratativelor purtate in­tr-un spirit de prietenie frăţească, în­tre cele două delegaţii s-a semnat cu succes acordul pe anul 1958. Nomen­clatorul şi volumul livrărilor recipro­ce creşte în anul acesta în mod con­siderabil faţă de anul trecut. Relaţiile comerciale între ţările noastre fră­ţeşti se dezvoltă pe baza ajutorului reciproc, pe măsură ce prietenia din­tre ţările noastre se adînceşte, pe măsura dezvoltării economiei celor două ţări. După semnarea acordului pe anul 1958 — a declarat în continuare Lin Hai-jan — noi intenţionăm, anul a­­cesta să încheiem un acord de lungă durată, pe 5 ani, cu ţara dumnea­voastră. Probabil că delegaţia dum­neavoastră guvernamentală, care va sosi la Pekin, va discuta această pro­blemă". Arătînd că RP. Romînă va deschi­de la începutul lunii mai o expoziţie în R.P--Chineză, tovarăşul Lin Han­­­an a subliniat că poporul chinez va fi foarte bucuros să vadă realizările obţinute de poporul român în construi­rea socialismului. Aceste succese de­monstrează din plin superioritatea sistemului socialist şi puterea lagă­rului socialist. „Expoziţia — a înche­iat el — va prilejui o mai bună cu­noaştere reciprocă şi întărirea prie­teniei între ţările noastre“. (Agerpres) Semnarea Acordului privind schimburile de mărfuri şi plăţi pentru anul 1958 între R.P.R. şi R.P. Bulgaria La 31 martie a.c. la Sofia a fost semnat Acordul privind schimbul de mărfuri şi plăţi pentru anul 1958 între R.P. Romînă şi R.P. Bulgaria. Conform Acordului semnat, R.P. Romînă va livra . R. P. Bulgaria produse petrolifere,­­ energie electrică, geamuri, chimicale şi medicamente, sare şi alte mărfuri. R. P. Bulgaria va livra R. P. Romîne minereu de fier, zinc, cabluri, îngrăşăminte chimice, zahăr, diverse seminţe şi alte mărfuri. Acordul a fost semnat din partea R.P. Româno de I. Vidraşcu, mem­bru al Colegiului Ministerului Co­merţului, iar din partea R.P. Bulga­ria de E. Razlogov, ministru adjunct al Comerţului. Tratativele au fost purtate într-o atmosferă prietenească şi de înţele­gere reciprocă. La semnare au fost de faţă Amba­sadorul Extraordinar şi Plenipoten­ţiar al R.P. Române în R.P. Bulga­ria, Mihail Roşianu, şi Locţiitorul Ministrului Comerţului al R­P- Bulga­ria, Dobri Alexeev. Vremea în aprilie Luna aprilie este pronosticată, sub raportul climei, ca o lună normală. Ea tinde să aibă la început un inter­val călduros cu cerul puţin noros, apoi vremea va trece în uşoară răcire cu precipitaţii parţiale sub formă de ploaie, iar în unele locuri va fi lapoviţă. Temperaturile minime vor fi cuprinse între —3 şi —­—2, iar maxi­mele între 12 şi 17 grade. Intre 7 şi 12­ aprilie va fi vreme rece la început, apoi se va încălzi treptat. Cer schimbător, mai mult noros în a doua parte a intervalului, cînd vor cădea ploi. Dimineaţa, în unele locuri, va fi brumă şi îngheţ local. Apoi, în cele şase zile urmă­toare, vremea va deveni în general instabilă cu ploi abundente, iar vîntul se va intensifica. Temperatura va creşte la început, va scădea apoi treptat. Intre 18 şi 23 aprilie vremea va fi rece şi instabilă, cu ploi, urmate de descărcări electrice. Temperatura în scădere la sfîrşit. Dimineaţa, brumă locală. Incepînd de la 24 aprilie vremea începe să se încălzească apreciabil în toate regiunile ţării. Cerul va fi variabil, mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Vor fi ploi temporare, sub formă de averse, însoţite de intensi­ficări ale vîntului şi descărcări elec­trice. In general deci, luna aprilie se anunţă normală din punct de vedere al climei. Bine­înţeles însă că previ­ziunile de mai sus sunt provizorii şi că se pot ivi schimbări pe parcurs. O noua linie de înaltă tensiune: Girov-Săvineşti PIATRA NEAMŢ (de la corespon­dentul nostru). — Grupul de şantier Electromontaj Bacău execută în pre­zent construcţia liniei de 110 kv Gi­­rov—­Săvineşti pe o lungime de 12 km. Noua linie de înaltă tensiune va alimenta cu energie electrică din si­stemul Moldovei. Uzina de relon din Săvineşti şi combinatul de îngrăşă­minte azotoase Roznov în curs de construcţie. Pînă acum pe şantierul liniei amintite s-a terminat construc­­ţia fundaţiilor, au fost asamblaţi şi ridicaţi pilonii metalici, iar conducto­­rii electrici au fost întinși în proporție de 80 la sută. ­ Intre 15—19 mai 1958, va avea loc la Bucureşti cel de-al IV-lea Congres al Organizaţiei Internaţionale a Zia­riştilor (O.I.Z.). Pe ordinea de zi figurează expune­rea preşedintelui O.I.Z. cu privire la „Cooperarea şi unitatea internaţiona­lă a ziariştilor“, raportul secretarului general despre „Activitatea şi sarci­nile viitoare ale O.I.Z.“, precum şi referate privind problemele profesio­nale gazetăreşti. „ L­a 30 martie a avut loc la Iaşi­­constituirea Filialei Asociaţiei oameni­lor de ştiinţă din R.P.R., organizaţie afiliată Federaţiei mondiale a oameni­lor de ştiinţă. După desbaterea statutului asociaţiei, a avut loc constituirea comitetului Fi­­lialei în care au intrat 21 dintre per­sonalităţile marcante ale vieţii ştiinţi­­fice ieşene, printre care se numără aca­demician prof. Vasile Mîrza, preşedin­te, prof. Oscar Franke medic emerit, Ion Creangă, rectorul universităţii „Al. I. Cuza“ şi Cristofor Simionescu, mem­bru corespondent al Academiei R.P.R. vicepreşedinţi ai comitetului, iar ca membri ai comitetului Octav Mayer, Vasile Răşcanu, C. Sandu Viile, Men­del Haimovici, Ilie Matei şi alţii.­­ I.C.L. „Combustibilul“ Bucureşti, în urma cererilor primite din partea ce­tăţenilor, a prelungit termenul pentru ridicarea tranşei I-a de lemne pe 1958 pînă la 30 aprilie ort. Depozitele de cartier pentru vînza­­rea lemnelor cu amănuntul au fost desfiinţate. Dintre acestea vor rămîne deschise după 1 aprilie numai trei de­pozite şi anume în str. Orzari 2 (ra­ionul 23 August), în str. Cantemir 6 (raionul T. Vladimir­escu) şi calea Do­robanţilor 152 (raionul I. V. Stalin). ★ Colectivul Teatrului Naţional „Va­si­le Alecsandri“ din Iaşi a prezentat luni seara în premieră, piesa „Mutter Courage“, de Berthold Brecht. Regia a­­parţine lui Mauriciu Sekler, artist emerit al R.P. Romíne.­­ In cadrul planului pentru aplicarea acordului cultural dintre R.P.R. şi R. Cehoslovacă, la începutul lunii aprilie se va deschide sub auspiciile Institu­tului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, expoziţia de păpuşi create de Jiri Trnka. Expoziţia va fun­cţiona timp de 3 săptămîni, în sala din Piaţa Kuibîşev nr. 7.­­ Dumitiică seara Teatrul de Stat Român din Timişoara a prezentat în premieră piesa „Viforul” de Barbu Ştefănescu Delavrancea.­­ In vederea pregătirilor pentru cel de-al V-lea concurs pe ţară al artişti­lor amatori, Casa de creaţie popula­ră a Capitalei va organiza în lunile aprilie şi mai un ciclu de lecţii publi­ce pentru recitator* * şi povestitori ar­tistici, pe probleme de specialitate. Pentru exemplificarea lecţiilor se vor iniţia şi recitaluri de poezie contem­porană. „ Miercuri 2 aprilie se va desfăşura la Academia R.P.R. sesiunea generală or­­di­niară ştiinţifică. Şedinţa de deschi­dere v­a avea loc la ora 9 dimineaţa în aula Academiei R.P.R.­­ La 1 aprilie se pune în circulaţie noua emisiune filatelică „Scriitori ro­­mîni". Seria cuprinde 5 valori de măr­­ci poştale înfăţişînd pe N. Bălcescu, I. Creangă, Al. Vlahuţă, M. Eminescu şi V. Alecsandri.­­ Duminică a sosit în ţară, la invita­ţia Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, scriitorul indian Keedar Nath. I.R.T.A. a înfiinţat noi linii de auto­­buze cu plecări din autogările bucureş­­tene. De la Bucureşti la Bilciureşti s-au înfiinţat două curse zilnice cu plecări din autogara Griviţa Roşie, la orele 8 şi la orele 17. De la Bucureşti —Flămînda—Mîrşa pleacă zilnic de la autogara centrală o cursă la orele 15.30. De la Bucureşti la Periş şi de la Bucureşti la Snagov-sat pleacă zilnic curse din Piaţa Scînteii.­­ Profesorul I. D. Bulante, doctor în ştiinţe fizice matematice, secretar al centrului Moscova al Anului Geofizic Internaţional, a făcut o vizită Obser­vatorului Academiei R.P.R. Ieri la prînz, oaspete a părăsit Gapî­­bala, plecînd cu avionul la Sofia.­­ La 15 aprilie se va deschide la Pre­­deal un preventoriu pentru adulţi cu peste 100 de locuri. Situat la mare altitudine şi avînd toate instalaţiile tehnico-medicale necesare el va adă­posti, în serii de cîte 21 de zile, oameni ai muncii care au suferit de T.B.C. Zilele acestea a sosit în Capitală o delegaţie de tineri din Brazilia, Ecua­dor, Mexic şi Cuba care la invitaţia C.C. al U.T.M. va face o vizită de două săptămîni în ţa­na noastră, pen­tru a cunoaşte viaţa şi activitatea U.T.M. şi tineretului din patria noa­stră. Duminică a avut loc în sala mare a Palatului culturii din Tg. Mureş o şedinţă festivă consacrată celei de-a 10-a aniversări a Filarmonicii de Stat a Regiunii Autonome Maghiare. Tov. Szilagyi Margit, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului Popular al Regiunii Autonome Ma­ghiare, a felicitat cu acest prilej co­lectivul Filarmonicii, urîndu-i noi suc­cese în muncă.­­ Potrivit unei hotărîri a Consiliului de Miniștri, la începutul lunii aprilie va ave­a loc sărbătorirea a 100 de ani de la nașterea lui Barbu Delavrancea. Cu prilejul sărbătoririi va fi editat un timbru — serie festivă. ★ Pasagerii de pe avioanele interne „TAROM“ au îndatorirea ca la cursele de înapoiere să-şi vizeze din timp bi­­letele la ghişeele „TAROM“. Biletele nevizate nu garantează ocuparea locu­lui în avion. ★ Marţi 1 aprilie, la orele 18, va avea loc conferinţa „Microscopul electronic şi aplicaţiile lui în practică". Vorbeşte M. Croitoru, aspirant în ştiinţe fizico­­matematice, în aula Bibliotecii centrale universitare din calea Victoriei nr. 88. k Casa de Cultură a Sindicatelor din Tg. Mureş, prin cercul său de amatori foto, organizează un concurs de foto­grafii artistice pe ţară. La acest con­­curs pot participa toţi fotografii ama­­tori din oraşele şi satele ţării. ★ La Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi a avut loc, între 28—30 martie, lucrările celei de a 4-a sesiuni ştiinţifice a cadrelor didactice. Au fost prezentate un mare număr de referate şi comunicări privind proble­mele agriculturii din Moldova. La lucrările sesiunii a luat parte — ca invitaţi — o delegaţie de oameni de ştiinţă de la Institutul Agronomic „M. Frunze“ din Chişinău (R.S.S. Moldo­venească),­­ în cinstea celei de-a 88-a aniversări a naşterii lui V. I. Lenin, Muzeul V. I. Lenin—I.V. Stalin în colaborare cu Casa prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.S. a organizat un ciclu de conferinţe. In cadrul acestui ciclu marţi, 1 a­­prilie a.c., ora 18 va vorbi Nicolae Goldbergher, directorul Institutului de ştiinţe sociale de pe lîngă C.C. al P.M.R., pe tema: V. I. Lenin despre rolul conducător al partidului marxist­­leninist în lupta pentru socialism.­­ La 31 martie a.c. a avut loc şedinţa de constituire a Comitetului Paul Ro­beson din R.P. Romînă. Comitetul este alcătuit din : Petre Ştefănescu-Goanga, artist al poporului — preşedinte ; Sabin Drăgoi, Nicolae Herlea, Alfred Men­delsohn, Nicolae Minei, Francisc Otrok, Zenaida Palii, Nicolae Secătreanu, Ma­ria Tănase, Zeno Vancea şi Ion Va­­silescu, membri. Comitetul îşi propus să sărbătorească în ţara noastră pe marele cîntăreţ negru Paul Robesor cu prilejul împlinirii, la 9 aprilie 1958 a 60 de ani de viaţă. ★ La 31 martie a părăsit Capitalii prof. W. A. Mosher, şeful catedrei de chimie la Universitatea de la Delawari din S.U.A., care a făcut o vizită ofi­cială în R.P. Română timp de aproape 2 să­ptămîni. Duminică după-amiază s-a pus în funcţiune staţia de transformare a energiei electrice de la Floreşti. Odată cu staţia a fost dată în exploatare , noua linie electrică de 110 kilovolţ Oraşul Stalin—Floreşti. Vaccinarea antipoliomielitică a tutu­ror copiilor din Ca­pitală de vîrstă Intre 6 luni şi 3 ani, începe astăzi Copiii din cadrul creşelor vor fi vac­­cinaţi în creşele respective. Copiii care din diferite motive nu au făcut revaccinarea (rapelul) pot f reprogramaţi, urmînd să li se facă revacci­narea pînă la 15 aprilie. ★ La tragerea de amortizare a asigură­­rilor de viaţă ADAS din 31 martie 1958, au ieşit următoarele opt combi­naţii de litere : Y. J. J.; V. O. Z.; B. I. I.; P. S. M.; Y. B. I.; C. C. K.; T. W. X.; T. S. 7. Lista oficială de cîştiguri la obligaţiunile C.E.C. 5»/„ cu cişliguri Tragerea de bază din 31 martie 1958 * ■jâf ro v. O­pt . s z* Nr. seriei Nr. obliga­ţiunii cîşti­­gătoare Valoarea clştigurilor Parțială 1 05479 06 75.000 1 01580 26 60.000 1 06710 44 25.000 1 09176 11 25.000 1 22651 12 25.000 1 03532 24 10.000 1 04777 36 10.000 1 10022 37 10.000 1 11159 07 10.000 1 17876 31 10.000 terminația seriei 25 115 33 6.000 25 282 28 5.000 250 05 11 1.000 250 28 27 1.000 ----------­ Descoperirea unui mormînt celtic Muzeul raional din Tg. Jiu şi-a îm­bogăţit colecţiile, cu arme de fier a­­parţinind unui cavaler celt, incinerat cu două veacuri înaintea erei noas­tre, pe Valea Jaleşului in dreptul sa­tului Bălava din comuna Corneşti. In mormîntul cavalerului celt, s-au des­coperit o spadă lungă cu două tăi­şuri, o lancie, un cuţit asemănător ce­lor uzitate de daci pentru luptă corp la corp şi un scut. Atît formele armelor cit şi obiceiul incinerării sunt specifice celţilor ca­­re-şi ingropau luptătorii împreună cu armele. Descoperirea mormîntului celtic din comuna Cornești, se datorește tînă­­rului Marcel Schiau din această co­mună. ION ZBÎRCIOG Corespondent voluntar România liberă Primirea ambasadorului Republicii Populare Ungare de către vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., Petre Borilă Luni 31 martie a.c. vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Petre Borilă, a pri­­mit în audienţă pe ambasadorul Re­publicii Populare Ungare la București, Ferenc Keleti. Azi începe pescuitul de primăvară Specialiştii serviciului dispecer din Direcţia generală a industriei de peşte ne-au dat ieri o veste bună : începînd de azi 1 aprilie se declanşează cam­­pania de pescuit de primăvară. Socotind că această veste nu trebuie ţinută sub... tăcere am căutat să ne informăm în ce condiţii se va desfăşura această campanie. In largul şi pe coasta mării... In zilele care urmează brigăzile de pescari vor ieşi în largul mării. Altele vor rămîne pe coastă. Aşteptarea nu le va fi însă de lungă durată. Totul este organizat şi pregătit în cele mai bune condiţiuni. Pentru pescuitul de larg vor funcţio­na în campania din acest an 15 pesca­doare, 26 cufere, 150 de bărci deservite de 30 de brigăzi de pescari. La pescui­­tul sturionilor se vor utiliza pentru prima oară pe scară industrială noi unelte: „ohanele“ de tip sovietic. In vederea detectării bancurilor de peşte personalul de specialitate şi inginerii piscicoli şi-au însuşit din timp tehnica mînuirii echografelor pe care le vor folosi în această campanie. Detectarea bancurilor de peşte se va face şi cu a­­jutorul aviaţiei. Pentru pescuitul marin de coastă s-au pregătit taliene de diferite tipuri, setei de scrumbii ca şi alte unelte. In general la pescuitul marin se vor fo­losi 30 cutere, 500 bărci şi 50 brigăzi de pescari. ...pe Dunăre şi în bălţi Campania de pescuit începe azi nu numai în largul şi pe coasta mării ci şi pe Dunăre şi în bălţi. Din Dunăre se vor pescui delicioasele scrumbii. Pentru aceasta s-au utilat 120 de bărci cu setei de scrumbii. In această campanie se vor folosi pînă la 80 la sută setei confecţionate din fire nylon care au o productivitate de trei ori mai mare decît cele de bumbac, avînd totodată si o rezistentă mult sporită. In vederea pescuitului în bălti s-au pregătit si introdus 100.000 vintire si 3.800 taliene GL. RADULESCU Au folosit zilele bune de lucru GALAŢI (de la corespondentul nos­tru). — Deşi timpul rece din ultimele zile a împiedicat în oarecare măsură desfăşurarea muncilor agricole de pri­măvară, totuşi colectiviştii din raionul Bujor au ştiut să folosească fiecare zi bună de lucru şi au ieşit la cîmp Astfel gospodăriile colective din co­munele Băneasa, 30 Decembrie şi Oa­sele au terminat însămînţarea culturi­lor din epoca­­ şi au pregătit o mare suprafaţă pentru însămînţarea porum­builui şi a plantelor furajere. In în­tregul raion, s-au însămînţat pînă a­cum 2253 ha. şi s-au executat arături pe o suprafață de 4400 ha. înalţii oaspeţi RANGOON 31 (De la trimisul spe­cial Agerpres).­­ In dimineaţa zilei de 31 martie au părăsit oraşul Rangoon, capitala Uniunii Birmane, tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnăraş, şi Avram Bunaciu, care la invitaţia guvernului birman au făcut o vizită de trei zile în Uniunea Birmană, înainte de plecarea la aeroport înal­ţii oaspeţi romîni şi-au luat rămas bun de la preşedintele Uniunii Birmane, U Win Maung, la casa prezidenţială, unde delegaţia guvernamentală a Re­publicii Populare Române a fost găz­duită în timpul şederii sale în ţara prietenă. Pe aeroportul capitalei birmane, pa­voazat cu drapelele de stat ale celor două ţări, se aflau primul ministru al Uniunii Birmane, U Nu, U Kyaw Nyevn, vicepreşedinte al guvernului Uniunii Birmane, U Ba Swe, vicepreşedinte al guvernului Uniunii Birmane şi ministru al Apărării, Takin Tin, vicepreşedinte al guvernului Uniunii Birmane, miniş­tri, ofiţeri superiori, şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Rangoon. Pe aeroport se aflau de asemenea mem­brii Legaţiei Republicii Populare Ro­mâne în frunte cu Pavel Silard, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al R.P.R. în Birmania. Personalităţile de stat române şi bir­­mane îşi iau călduros rămas bun. Un grup de tinere fete birmane oferă oaspeţilor tradiţionalele buchete de flori. Fanfara militară intonează imnurile de stat ale Republicii Populare Ro­utine şi Uniunii Birmane. Tovarăşul Chivu Stoica, însoţit de primul minis­tru al Uniunii Birmane, U Nu, trec în revistă compania de onoare. Conduşi de personalităţile de stat ale Uniunii Birmane, mnalţii oaspeţi romîni se îndreaptă spre avion. Pentru ultima oară se aud cuvinte calde, prietenești de rămas bun, români au părăsit Rangoonul Un nou principiu de accelerare a particulelor subatomice MOSCOVA 31 (Agerpres) TASS transmite : Vladimir Veksler, mem­bru corespondent al Academiei de Ştiinţe a U.R.S­ S, a expus în cadrul adunării anuale a Academiei ideea unui nou principiu de accelerare a particulelor subatomice, care a fost denumit principiul Coerenței. Princi­palul avantaj al acestei metode constă în aceea că în afară de particule încărcate el permite accelerarea cheagurilor de plasmă constituite dintr-un număr mare de particule. După cum a declarat fizicianul sovietic, această metodă sugerează în principiu posibilitatea de a se accelera particulele pînă la energii de 1.000 BeV și chiar mai mari. Pag. 3-cr Tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnăraş şi Avram Bunaciu şi-au încheiat vizita in Uniunea Birmană RANGOON 31 — De la trimisul special AGERPRES . După vizita fă­cută în statul Shan, tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnăraş şi Avram Bu­naciu s-au înapoiat duminică diminea­ţa la Rangoon, însoţiţi de U Ba Swe, vicepreşedinte al guvernului Uniunii Birmane, de Sao Khan Hkio, vicepre­şedinte al guvernului Uniunii Birmane, ministru de externe şi şef al statului Shan, precum şi de Pavel Silard, mi­­nistrul Republicii Populare Române la Rangoon, oaspeţii au vizitat capitala statului Shan, Taunggyi, şi alte locali­­tăţi din acest stat. Dumi­­că la amiază tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnăraş şi Avram Buna­ciu însoţiţi de Pavel Silard, ministrul R. P. Româno la Rangoon, au făcut îm­preună cu premierul U Nu şi U Htun Tin, ministrul Educaţiei şi Culturii, U Aung Pa, ministrul Aviaţiei, U Mynt Thein, ministrul Justiţiei, o plimbare cu vaporul pe rîul Rangoon. Oaspeţii şi gazdele au luat dejunul pe bordul va­sului. Intre conducătorii celor două sta­te au avut loc cu acest prilej convert­­iri. Seara tovarăşul Chivu Stoica a ofe­rit o recepție la sediul Legației românei din Rangoon. Semnarea Declaraţiei comune romîno-birmane RANGOON 31 (De la trimisul spe­cial Agerpres). — In dimineaţa zilei de 31 martie a avut loc la Rangoon solemnitatea semnării Declaraţiei co­mune romîno-birmane. Declaraţia a fost semnată din partea romînă de pre­şedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, tovarăşul Chivu Stoica, şi din partea birmană de primul ministru al Uniunii Birmane. U Nu. La solemnitatea semnării au fost din faţă tovarăşii Emil Bodnaraş, Avram­ Bunaciu, Pavel Silard, trimis extraor­dinar şi ministru plenipotenţiar al R.P.R. în Birmania, membri ai guvern­­ului birman. Delegaţia guvernamentală a R. P. R. condusă de tov. Chivu Stoica a sosit în R. P. Chineză KUNMIN 31. — De la trimisul spe­­cial Agerpres: In ziua de 31 martie, la amiază, a sosit la Kunmin delega­ţia guvernamentală a Republicii Popu­­lare R­omîne, condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, tovarăşul Chivu Stoica, care la invitaţia guvernului Republicii Populare Chineze face o vizită in marea ţară prietenă. Din delegaţie fac parte tovarăşii Evruil Bodnăraş, vice-preşedinte al Con­siliului de Miniştri, şi Avram Buna­ciu, ministrul Afacerilor Externe. Din delegație face de asemenea parte Th. Rudenco, ambasadorul R. P. Ro­míné în R. P. Chineză. Primul oraș chinez în care a sosit delegația guvernamentală a Repu­blicii Populare Romíne, capitala pro­vinciei Yunan, i-a primit pe oaspeții români într-un cadru sărbătoresc şi într-o atmosferă de entuziasm şi dra­goste frăţească. In momentul cind avionul aducînd pe înalţii oaspeţi romîni a aterizat pe aeroportul din Kunmin, din sute de piepturi au izbucnit puternice ovaţii şi urate, zeci de steguleţe, năframe şi buchete de flori au fluturat în aer. Coborînd din avion, tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnăraş şi Avram Bu­naciu au fost salutaţi cu căldură de preşedintele Comitetului Popular al provinciei Yunan, Iu I-tsuan, vice­preşedintele Comitetului Popular al provinciei Yunan, Sin Min-hui, ad­­junctul ministrului de Externe al Re­­publicii Populare Chineze, Cin Jun­­cen, de ambasadorul Republicii Popu­lare Chineze în Republica Populară Romînă, Ke Bo­ nian, și de ambasado­rul Republicii Populare Române în Re­publica Populară Chineză, Th. Ruden­co, împreună cu membrii ambasadei sosiţi la Kunmin pentru a-i întîm­­pina pe înalţii oaspeţi din patrie. Fanfara aflată pe aeroport a intonat imnurile de stat ale Republicii Popu­lare Române şi Republicii Populare Chineze. După ce a primit salutul co­mandantului companiei de onoare ali­niate pe aeroport, preşedintele Consi­liului de Miniştri al Republicii Popu­lare Române a trecut în revistă com­pania de onoare. Preşedintele Comitetului Popular al provinciei Yunan, IU­I­TSUAN, a rostit o cuvîntare de bun venit în Primirea de pe aeroportul din Kunmin cinstea delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare Romíne. Dele­gaţia guvernamentală romînă — a a spus el — va începe de azi o vizită de prietenie în ţara noastră, aducînd din îndepărtaţii Carpaţi mesajul de prietenie adincă al poporului român faţă de poporul chinez. Permiteţi-mi, ca în numele Comitetului Popular al provinciei Yunan şi al naţionalităţilor din întreaga provincie, să vă urez cu cea mai mare cordialitate, bun venit. Populaţia din Yunan, ca şi poporul întregii noastre ţări, preţuieşte foarte mult prietenia frăţească cu poporul român şi se bucură de dezvoltarea acestei prietenii. A răspuns preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare, Române, tovarăşul CHIVU STOICA. „în oraşul dv. însorit, vestit prin minunatele opere create de meşterii şi artiştii dv. — a spus printre altele tovarăşul Chivu Stoica — ne bucurăm de o primire plină de afecţiune, expre­sie a legăturilor strînse de prietenie frăţească dintre popoarele noastre, unite prin marele şi nobilul ţel comun­ al construcţiei socialismului. Vă rugăm, dragi tovarăşi, să pri­­miţi salutul fierbinte, pornit din a­­dineul inimii, al poporului român a­­dresat marelui său prieten şi frate, poporul chinez, precum şi urările sale, ca să obţineţi noi succese în imensa operă pe care o întreprindeţi de transformare a patriei dv. într-o mare putere industrială socialistă. Sîntem siguri că vizita noastră în ţara dv„ contactul nostru cu poporul chinez, pe care poporul român îl pre­­­ţuieşte şi îl stimează, convorbirile noastre cu conducătorii dv. vor con­tribui la adîncirea prieteniei romino­­chineze, la strîngerea colaborării multilaterale dintre ţările noastre şi prin aceasta la întărirea unităţii la­gărului socialist, a cărei existenţă constituie garanţia cea mai sigură a păcii". KUNMIN 31 (de la trimisul special Agerpres). — In după amiaza zilei­ de 31 martie, tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnăraş şi Avram Bunaciu au făcut o plimbare prin­ unul din cele mai cunoscute și frumoase locuri ale regiunii Yunan, Muntele din A­­­pus și lacul Kunmin. In seara aceleeași zile înalţii oasu­neţi romîni au participat la recepţia oferită în cinstea lor de preşedintele Comitetului Popular al provinciei Yu­nan, Iu I-tsuan. ★ 3aDfTtyAlRlNPMI al Uniunii Sovietice în Japon (TASS). • Un grup de aproape 100 de memî ai mişcării „MARȘUL PENTRU PAC din New Haven (Connecticut) au pi­nit pe jos spre New York pentru a mina un protest O.N.U. împotriva cc­tinuarii experienţelor cu armele n­cleare. • Uniunea democrată a romîni din R. P. Ungară a pregătit pentru par un caiet cultural care conţi piese, scenete, cîntece şi poezii in li­ba romînă pentru echipele culturale­­ mineşti. Un alt caiet in limba romii conţine cîntece pentru copii şi povesi populare romineşti şi este destinat e­vilor claselor inferioare din şcolile e mentare şi grădiniţelor de copii din r­niunile locuite de populaţie romineasă (Agerpres), • încâlcind în mod grosolan aca­dm de armistiţiu. S.U.A. accelerea înzestrarea armatei sud-coreene arma atomică. O parte a rampei pentru lansarea rachetelor de tip ,,F­­est John", precum şi a tunurilor ar­mice americane sosite în Coreea sud a fost transmisă armatei sa coreene. (Agerpres). • După ce o ultimă tentativă de co­liliere a eşuat, cele 4 federaţii simi­cale ale muncitorilor feroviari din Fra­ţa au hotârît, de comun acord, să o­clanşeze la 1 aprilie o grevă genera de 24 ore. (Agerpres) • 204 profesori şi conferenţia de la Universitatea din Lond au adresat primului ministru Macmi­i, o declaraţie în care se pronunţă pent tratative internaţionale cu privire dezarmarea nucleară. (Agerpres). 9 In sala Pleyel din Paris, s-a de­chis Conferinţa naţională pe­ntru ea în Algeria. Conferinţa a fost convoca din iniţiativa a 110 fruntaşi politici ai vieţii publice din Franţa, print care scriitorii Franşois Maur­iac Jean-Paul Sartre, cunoscuţii publicii: Claude Bourdet, Jean-Marie Doni­nach, Maurice Duverger, Leon Foi membru al Biroului Politic al C.C. P.C. Francez. Eugenine Cotton, preş­dinta F.D.I.F., D’Astier de la Vigeri vicepreşedinte al Consiliului Mondi­ al Păcii. (Agerpres). • La Budapesta, s-a deschis sesiu­nea ordinară a Comitetului executiv * Federaţiei Sindicale Mondiale. (Ace­pres). • Dag Hammarskjoeld, secretar ge­neral al O.N.U. a sosit la Londra. I urmează să aibă întrevederi cu prim- ministru Harold Macmillan şi cu m­nistrul Afacerilor Externe, Selwy Lloyd. (Agerpres) • Peste 150 de cunoscuţi oameni d cultură din Germania occidentală a semnat un apel de protest împotriv înarmării atomice a Bundeswehrului. • Duminică seara a sosit la Mosco­va maestrul George Georgescu, pentru a participa la lucrările juriului pianiş­tilor din cadrul Concursului internaţio­nal „Ceaikovski". (Agerpres). • Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi Con­siliul de Miniştri al U.R.S.S., anunţă că la 30 martie a încetat din viaţă la Moscova, după o boală grea şi în­delungată Ivan Teresian, proeminent om de stat sovietic, şi activist de partid, unul dintre cei mai de seamă organizatori ai industriei grele sovie­tice. El a fost membru al Comitetului Central al P.C.U.S., deputat al Sovie­tului Suprem al U.R.S.S., ambasador Părerile oamenilor de ştiinţă sovietici despre­ înapoierea din cosmos pe pămînt MOSCOVA 31 (Agerpres). — Omul de ştiinţă sovietic A. Steinfeid, specialist in astronautică, este de părere că la Înapoierea din cosmos pe pămînt nu este necesar ca satelitul artificial sau astronava să aterizeze în întregime. El crede că este suficient să revină pe pămînt aparatele cu înregistrări şi echipajul laboratoarelor cosmice• După cum afirmă el, cel mai bun mijloc pentru aceasta poate fi un­ planor special de aterizare adă­postit în rachetă sau în satelitul artificial. Omul de ştiinţă sovietic publică în ziarul „SOVETSKAIA ROSSIA“ un articol consacrat acestor probleme. El scrie că pentru păstrarea plano­rului şi echipajului acestuia este indispensabil ca perioada de frînare să fie prelungită cu­ mai mult cu putinţă, din care cauză aparatul trebuie să aibă o formă aerodinamică ideală. Cu ajutorul unui motor-rachetă minia­tural planorul se va detaşa de satelitul artificial, îndreptîndu-se în sen­sul contrar mișcării lui și va începe să se apropie de pămînt de-a lungul unei orbite semieliptice. Frînarea în zbor planat se va produce treptat, ceea ce va feri aparatul de supraîncălzire. Cind, în sfîrşit, viteza lui va atinge la suprafaţa pămîntului aproximativ 100 km pe oră el va putea ateriza cu uşurinţă. Dacă va fi bine pilotat, aparatul va putea ateriza în orice punct al pămintului, indiferent de locul de la care a decolat. Sternfeid nu exclude posibilitatea ca în ultima etapă de coborîre planorul să fie interceptat de un avion supersonic și să aterizeze cu ajutorul acestuia.

Next