Romînia Liberă, iulie 1958 (Anul 16, nr. 4268-4294)

1958-07-01 / nr. 4268

Marți 1 Mie 1958 — nr. 4268 Lucrările Conferinţei naţionale de farmacie Duminică dimineaţa au început în Capitală lucrările Conferinţei naţio­nale de farmacie. La şedinţa de deschidere au luat parte prof. dr. Voinea Marinescu, mi­nistrul Sănătăţii şi Prevederilor So­ciale, acad. prof. dr. Şt. Mih­u, secre­tar prim al Academiei R.P. Romíné, acad. prof. dr. Marius Nasta, preşe­dintele Societăţii Ştiinţelor Medicale, acad. prof. dr. Şt. S. Nicolau, preşe­dintele secţiei de ştiinţe medicale a Academiei R.P. Romíne, acad. prof. dr. N. Gh. Lupu, directorul Institutului de terapeutică al Academiei R. P. Ro­mâne, academicieni, cadre didactice ale institutelor medico-farmaceutice din întreaga ţară, cercetători ştiinţi­­fici în domeniul farmaciei, reprezen­tanţi ai sfatului popular al Capita­lei, şi C.C. al Sindicatului lucrători­lor sanitari, precum şi peste 1.000 farmacişti şi medici din întreaga ţară. Participă de asemenea peste 60 de specialişti din R.P. Bulgaria, Belgia, R. Cehoslovacă, R. P. Chineză, Fran­ţa, R-­D Germană, Grecia, R. P. Po­lonă, S.U.A., U.R.S.S. şi R. P. Un­gară. Conferinţa a fost deschisă de prof. A Ionescu-Matiu, profesor onorar al facultăţii de farmacie din Bucureşti. In numele Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale a luat apoi cu­­vîntul prof. dr. Voinea Marinescu, ca­re a subliniat rolul sectorului farma­ceutic şi al farmaciştilor în ocrotirea sănătăţii, precum şi grija statului nos­­tru democrat-popular pentru rapida dezvoltare a sectorului farmaceutic şi a industriei de medicamente. Acad. prof. dr. M. Nasta, preşedin­tele Societăţii Ştiinţelor Medicale a rostit un salut din partea Consiliului de conducere al Societăţii Ştiinţelor Medicale din R. P. Romînă. Dr. Agripa Ionescu a salutat con­ferinţa în numele C.C. al Sindicatu­lui lucrătorilor sanitari. Conferinţa a mai fost salutată de R. Ruyssen, vicepreşedinte al Fede­raţiei internaţionale farmaceutice, Marcel Blateyron (Franţa), A. M. Stetiuc (U.R.S.S.), A. Boi­chinov (R. P. Bulgaria), D. E. Wurster (S.U.A.), J. Kissella (R. Cehoslova­că), Tai Ien-tai (R. P. Chineză), H. Bukoweicki (R. P. Polonă), Kovács László (R. P. Ungară), J. Richter (R. D. Germană) şi Const. Makris (Grecia). Prof. univ. dr. N. Ioanid, decanul Facultăţii de farmacie din Bucureşti, a expus apoi raportul „Contribuţia farmaciei române la îmbunătăţirea a­­sistenţei sanitare“. In cursul zilei de luni, lucrările Conferinţei naţionale de farmacie s-au desfăşurat pe secţiuni. Tot luni au mai fost prezentate ra­poartele : „Cîteva proprietăţi ale e­­mulsiei consistente de vaselină reco­mandată ca bază de unguente“ de E. N. Kutumova (U.R.S.S.) şi „Teo­ria şi rezultatele turboextracţiei“ de prof. J. Melichar (R. Cehoslovacă). Lucrările Conferinţei naţionale de farmacie continuă. (Agerpres) 0 prietenie pe care o preţuim ca lumina ochilor (Urmare din, pag. l­a) lismului proletar, sentimentul de mîn­­drie pentru marea onoare de a sta de strajă muncii paşnice, libertăţii şi independenţei popoarelor lor. In încheiere, generalul maior V. E. Kopienko a transmis mulţumiri oa­menilor muncii din oraşul­­Constanţa pentru ospitalitatea cordială, pentru atitudinea prietenească faţă de mili­tarii sovietici. In numele militarilor romîni a vor­bit apoi contraamiralul Sandu Gheor­­ghe, care a spus printre altele: Oa­menii muncii şi militarii forţelor noastre armate au înconjurat pe mi­litarii sovietici cu sentimente de a­­dîncă prietenie. La rîndul nostru am simţit din partea lor aceleaşi senti­mente de frăţească prietenie, care ca­racterizează legăturile între oameni cu aceleaşi năzuinţe, cu acelea­şi idea­luri. Pentru noi militarii staţionarea trupelor sovietice în ţara noastră a constituit un minunat prilej de adîn­­cire a trainicei frăţii de arme ro­­mîno-sovietice, a fost un minunat pri­lej de cunoaştere directă a experien­ţei lor bogate, a metodelor de instru­ire şi educare a militarilor. Vorbitorii au fost întrerupţi în ne­­numărate rînduri de îndelungi aplau­ze şi lozinci care au exprimat dra­gostea oamenilor muncii şi militari­lor din Constanţa faţă de marea Uniune Sovietică şi de glorioasa sa armată. Intîlnirea s-a încheiat cu intonarea Internaţionalei. Apoi Ansamblul armatei sovietice din Constanţa şi Ansamblul „Ciocîr­­l­ia“ au prezentat un program artis­tic.­ ­ Comitetul regional U.T.M. a avut duminică ca oaspeţi comsomolişti din Armata Sovietică la „O zi de odihnă“ la Mamaia. Ostaşii sovietici au petrecut aici o zi plăcută împreu­nă cu tinerii din întreprinderile con­­stănţene precum şi cu tineri ceho­slovaci şi germani aflaţi la odihnă în staţiune. S-au organizat plimbări cu bărcile pe lacul Siutghiol, jocuri distractive şi sportive, s-a dansat. Numeroase formaţii artistice de ama­tori din întreprinderile oraşului Con­stanţa printre care cele de la S.N.M.C., întreprinderea „Petrolul“, cooperativa „îmbrăcămintea" şi casa de cultură a minorităţilor naţionale au prezentat programe artistice. ★ La Cazinoul din Constanţa a avut loc o întîlnire a femeilor din oraş cu soţii ale militarilor sovietici. Intr-o atmosferă de caldă prietenie,­ femeile romînce şi sovietice şi-au oferit re­­ciproc buchete de flori, daruri, ba­ticuri, insigne, şi-au afirmat hotărî­­rea de a lupta împreună pentru ace­eaşi cauză: fericirea copiilor şi a că­minelor lor, pacea în întreaga lume. (Agerpres) In Capitală au luat sfîrşit luni lu­­crările celei de-­a IlI-a Conferinţe de paludism a ţărilor din sud-estul Eu­ropei, organizată sub auspiciile Orga­nizaţiei Mondiale a Sănătăţii. In ultima şedinţă s-a dat citire şi s-­a supus discuţiei raportul general întocmit de comisiile de lucru privitor la stadiul actual al luptei antimalarice în ţările din sud-estul Europei. * Preşedintele Comitetului englez pen­­tru apărarea păcii, Gordon Schaffer, membru al Consiliului Mondial al Pă­cii, care ne vizitează ţara la invitaţia Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R.P. Romînă, a avut luni sea­­ra o întîlnire cu ziariştii din Capitală, la sediul Uniunii Ziariştilor din R.P Romînă. Răspunzînd la numeroase în­trebări puse de ziarişti, oaspetele a vor­bit despre creşterea influenţei mişcării pentru pace şi colaborare internaţiona­lă in rîndurile unor pături tot mai lar­gi ale opiniei publice britanice şi des­pre participarea cercurilor ataşate păcii din Anglia la viitorul Congres pentru dezarmare şi colaborare internaţională de l­a Stockholm. *• Duminică seara s-­a înapoiat în Capi­tală delegaţia ţării noastre condusă de Ion Cozma, ministrul Agriculturii şi Silviculturii, care a participat la des­chiderea Expoziţiei agricole de la Leip­zig.­­ Cu prilejul Conferinţei naţionale de farmacie, luni seara s-a deschis în parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin" din Capitală expoziţia „Far­macia şi medicamentul în R. P. Ro­­­­mînă“. La invitaţia Comitetului Central al sindicatului muncitorilor agricoli, a sosit în Bucureşti tov. Ianoş Varga, secretar al C.C. al sindicatului mun­citorilor din agricultură şi silvicultură din R.P. Ungară. In cadrul întîlnirilor avute, s-a făcut un larg schimb de păreri asupra sistemului de organizare a protecţiei muncii şi tehnicii securită­­ţii muncii în agricultura celor două ţări. De asemenea, oaspetele a vizi­tat unele unităţi din agricultură. Pe cîmpia de la Islaz, unde cu 110 ani în urmă a fost citită proclamaţia cunoscută în istorie sub denumirea de „Proclamaţia de la Islaz“, s-au adunat duminică aproape 4.000 bărbaţi şi fe­mei din împrejurimi pentru a cinsti actul istoric din iunie 1848. Despre importanţa acestui eveniment a vorbit tov. Anghel Bodârlău, prim­­secretar al Comitetului raional P.M.R. — Turnu Măgurele. Pe clădirea căminului cultural din Islaz s-a dezvelit apoi o placă come­­mo­rati­vă. Institutul Central de Sistematizare a Oraşelor şi Regiunilor ia terminat în­tocmirea proiectului de restaurare a mînăstiirii Brîncoveni, ctitoria lui Ma­tei B­asarab şi Constantin Brîncoveanu, situată la sud de Piatra,Olt. Restau­rarea se bazează pe cercetarea ruine­lor existente, precum şi pe săpăturile arheologice şi studiile istorice întreprin­se în toamna anului trecut. ★ La Predeal a început construcţia unei moderne case de cultură prevă­zută cu sală de festivităţi, cinemato­graf, sală de dans şi de jocuri dis­tractive. Noua construcţie culturală va fi pusă la dispoziţia oamenilor muncii veniţi aici la odihnă. „ Duminică a sosit la Bucureşti, la in­vitaţia Academiei R.P. Române şi a In­stitutului român pentru relaţiile cultu­rale cu străinătatea, fizicianul Indian dr. Chandrasekhar Venkrat Raman, lau­reat al Premiului International Lenin „Pentru întărirea păcii între popoare" şi al Premiului Nobel, preşedintele A­­cadem­iei de Ştiinţe din India. In timpul vizitei în tara noastra, oaspetele indian v­a lua contact cu personalităţi ale vieţii noastre ştiinţi­fice şi culturale şi va ţine mai multe conferinţe.­ ­ In sala Palatului culturii din oraşul Brăila s-a deschis expoziţia „Anul re­voluţionar 1848 în oraşul şi fostul ju­deţ Brăila“, organizată de către Arhi­vele Statului şi Muzeul istoric „Hristo Botev“ din Brăila. Expoziţia cuprinde numeroase exponate şi manuscrise ori­ginale ale revoluţionarilor Nicolae Bălcescu, fraţii Golescu, Cezar Boliac şi alţii. „ Luni dimineaţa a plecat în Uniunea Sovietică, într-o călătorie de studii şi documentare, o delegaţie a Sindicatu­lui lucrătorilor din comerţ şi coopera­ţie din R. P. Romînă, condusă de Si­­mion Hirsch, vicepreşedinte al C.C. al Sindicatului. „ Numeroşi artişti plastici din Valea Jiului pregătesc în momentul de faţă noi lucrări închinate vieţii minerilor, în vederea expoziţiei ce se va deschide la Petroşani cu prilejul Zilei mineru­lui. ★ Intre 30 iunie şi 10 iulie colectivul Teatrului Municipal din Capitală în­treprinde un turneu în oraşele Stalin, Sinaia şi Ploeşti cu piesele „Trei ge­neraţii“, „Take, Ianke şi Gadîr“, „A 12-a noapte“ şi „Profesiunea doamnei Warren“.­ ­ Pentru meritele deosebite obţinute în primul trimestru al anului acesta, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni ai secţiei C.F.R. L. 4 Ora­dea a fost distins cu o diplomă de onoare a Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. ★ Studioul de diiafilme „Ion Creangă“ a realizat recent o serie de diafilme pe tema „Oameni de seamă“. Din a­­cesta, fac parte „Michel Angelo“, „Leo­nardo da Vinci“, „Publius Ovidius Naso“, „Alexandru Vlahuta“, etc. k Vineri, duminică şi luni seara în sa­la Palatului Sporturilor din Constan­ţa cooperativele meşteşugăreşti „Artex“ din Arad, „îmbrăcămintea“ din Timi­şoara şi îmbrăcămintea“ din Cons­­tanţa au prezentat Parada modei pe anul 1958. La tragerea de amortizare a asigu­rărilor de viaţă A.D.A.S. din 30 iunie 1958, au ieşit următoarele opt combi­naţii de litere : E.P.H — I.I.T. - F.G.Z. — O.V.A. H.S.D. -- C.U.Z. — G.I.W. — M.M.P. — Casa de Economii şi Consemnaţiuni— C.E.C. face cunoscut că a emis lista oficială nr. 2 a obligaţiunilor C.E.C. ieşite cîştigătoare la tragerile la sorţi din perioada 30 aprilie 1956—31 mai 1958 ai căror posesori nu s-au prezen­tat încă pentru încasarea cîştigurilor. Printre obligaţiunile C.E.C. ieşite la sorţi cu sume mai importante şi ale căror cîştiguri nu s-au încasat pînă în prezent, menţionăm : Obligaţiunile nr. 36 seria 04218; nr. 6 seria 05479 ieşite cîştigătoare fiecare cu cîte 75.000 lei. Obligaţiunile nr. 42 seria 00567; nr. 43 seria 01387; nr. 31 seria 02691 şi nr. 2­ seria nr.072 ieşite cîştigătoare fie­care cu cîte 50.000 lei. Deţinătorii obligaţiunilor C.E.C. sînt invitaţi să consulte lista oficială nr. 2 aflată la toate unităţile C.E.C., în­­trucît în listă mai sînt menţionate o­­bligaţiuni C.E.C. ieşite la sorţi cu cî­ştiguri de 25.000 şi 10.000 lei, precum şi numeroase alte obligaţiuni cu cîşti­guri între 5.000 şi LOGO lei, ai căror posesori nu s-au prezentat la încasa­rea cîştigurilor. ★ L­a tragerea la sorţi trimestrială din 30 iunie a.c. a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri, au ieşit cîştigă­­to­are libretele ale căror numere au următoarele terminaţii : 375 cu 250% ; 965 cu 200 0/n. ; 031 ; 116; 271; 406; 549 ; 653 - 701; 813; cu 100­0/n. Cîştigul se calculează faţă de soldul mediu trimestrial al libretelor de eco­nomii C.E.C. cu cîştiguri ieşite la sorţi. Viitoarea tragere la sorţi trimestria­lă a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri, va avea loc la 30 septembrie a.c. ★ •k Comemorarea a 17 ani de la pogromul fascist de la Iaşi IAŞI (de la corespondentul nostru). Un mare număr de cetăţeni ai Iaşului s-au îndreptat duminică către cimi­tirul evreiesc pentru a aduce un pios omagiu celor care, la 29 iunie 1941, au căzut victime odiosului pogrom să­­vîrşit din ordinul bandelor fasciste­­antonesciene asupra populaţiei paşni­ce evreieşti din acest oraş. La solemnitate au luat cuvîntul : Octav Iliescu, preşedintele sfatului popular orăşenesc Iaşi, dr. Moses Ro­zen, şef rabin al cultului mozaic din R.P.R., Israel Bacal, preşedintele Fe­deraţiei comunităţilor evreieşti din R.P.R., Ştrul Guttman, şef rabin al cultului mozaic din Iaşi şi alţii. Ansamblul de cîntece şi dansuri populare din R. S. S. Lituaniană a plecat în patrie IAŞI. „ In încheierea strălucitului turneu întreprins în ţara noastră unde au prezentat 16 spectacole, membrii Ansamblului emerit de stat de cîntece şi dansuri populare din R.S.S. Lituaniană, în drum spre pa­trie, s-au oprit duminică la Iaşi, unde în sala cinematografului „Maxim Gorki“, au oferit duminică seara un minunat spectacol de cîntece şi dan­suri lituaniene. In timpul şederii la Iaşi, oaspeţii au vizitat diferite mo­numente de artă ale oraşului. Luni după­­ amiază Ansamblul eme­rit de stat de cîntece și dansuri popu­lare din R.S.S. Lituaniană a părăsit ţara noastră plecînd spre patrie -—-------------­ România libera Descoperirile ştiinţei trebuie să slujească fericirii oamenilor la condiţiile unei păci trainice Adunarea activului sindical şi a oamenilor muncii din Capitală Luni după amiază a avut loc în sala Teatrului C.C.S. adunarea activu­lui sindical şi a oamenilor muncii din Capitală in legătură cu lucrările Con­ferinţei sindicatelor şi oamenilor mun­cii din Europa, desfăşurată la Berlin între 20—22 iunie. In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii Gheo­rghe Apostol, preşedin­tele Consiliului Central al Sindicate­lor din R.P. Romînă, Anton Moisescu, vicepreşedinte al C.C.S., Mihai Marin, Nicolae Pascu, Ion Dobre, secretari ai C.C.S., Ion Mitarcă, preşedintele Con­siliului sindical local Bucureşti,­­aCa­d. Eugen Macovschi, ing. Nicolae Marta­­logu, de la Institutul de fizică atomi­că al Academiei R. P. Române, Ana Lupan, preşedinta Comitetului de în­treprindere al fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“, Ilie Creţu, strungar fruntaş la uzinele metalurgi­ce „Tudor Vladimirescu“, Donca Zi­­daru, muncitoare fruntaşă la fabrica de tricotaje „Bela Brenner“. Adunarea a fost deschisă de tov Ion Mitarcă, Tov. Anton Moisescu a făcut o am­plă expunere asupra lucrărilor Confe­rinţei sindicatelor şi oamenilor muncii din ţările Europei împotriva primej­diei războiului atomic, pentru dezar­mare, pace şi progres social, subli­niind însemnătatea hotărîrilor şi a documentelor adoptate la această con­ferinţă. In numele muncitorilor din între­prinderile Capitalei, au luat cuvîntul textilista Donca Zidaru şi strungarul Ilie Creţu. Vorbind despre faptul că muncitorii de la fabrica „Bela Bren­ner“ au învăţat să gospodărească cu pricepere întreprinderea, contribuind în acest fel la întărirea economică a patriei, tov. Donca Zidaru a exprimat hotărîrea întregului colectiv de a sta de veghe în apărarea cuceririlor noas­tre revoluţionare, împotriva duşmani­lor care încearcă să dezlănţuie un nou război. Arătînd că muncitorii uzinelor „Tu­dor Vladimirescu“ lucrează cu mîn­­drie într-o uzină nouă, creaţie a regi­mului de democraţie populară, că ei TatjrictTinterbxrze­ şi truleibuze,~prob­ise închinate vieţii şi nu morţii atomice, tov. Ilie Creţu a spus: „Muncitorii din ţările capitaliste să audă­­glasul nostru care exprimă un nu hotărît răz­boiului atomic, să audă ca sin­tem­ împotriva înarmării cu arme ato­mice a Germaniei federale , să audă că sîntem alături de toţi ceilalţi mun­citori din Europa pentru înlăturarea unei primejdii de război pe continen­tul nostru“. Ambii vorbitori au subli­niat că oamenii muncii din patria noastră aprobă întrutotul şi sprijină traducerea în viaţă a hotărîrilor adop­tate de Conferinţa de la Berlin. In cuvîntul său, acad. Eugen Ma­covschi a arătat că oamenii de ştiinţă din ţara noastră au urmărit cu aten­ţie lucrările Conferinţei de la Berlin şi îşi exprimă satisfacţia faţă de hotă­­rîrile sale. O puternică impresie — a spus vorbitorul — a produs asupra noastră Scrisoarea deschisă adresată oamenilor de ştiinţă din întreaga lu­me în care participanţii la Conferinţă îi cheamă să se alăture oamenilor muncii şi sindicatelor pentru ca prin eforturi comune să fie înlăturat peri­colul atomic, ca minunatele descope­riri ale ştiinţei să slujească prosperi­tăţii şi fericirii oamenilor în condiţiile unei păci trainice. In încheierea adunării a fost adop­tat textul unei telegrame adresată Federaţiei Sindicale Mondiale, în care activul sindical şi oamenii muncii din Capitală exprimă adeziunea lor totală faţă de hotărîrile şi documentele adop­tate de Conferinţa de la Berlin a Sin­dicatelor şi oamenilor muncii din ţă­rile Europei. (Agerpres) Cura va fi vremea în luna iulie După datele meteorologice, luna iu­lie urmează să aibă un caracter în ge­neral răcoros şi ploios. Ploile vor fi însoţite local de furtuni, iar în Mol­dova şi în regiunile de munte vor avea un caracter torenţial. Intre 1­ 5 iulie. Vremea va fi uşor instabilă cu cerul variabil. Ploi sub formă de averse, însoţite local de furtuni şi grindină vor cădea mai în­­tîi în nord-vest, iar la sfîrşitul inter­valului în partea de sud-est. Tempe­ratura în scădere la sfîrşitul interva­lului va cobori noaptea între 12—17 grade, iar ziua va urca între 27—32 grade. Intre 6—10 iulie. Vreme relativ răcoroasă şi instabilă cu cel mai mult noros la început, cînd vor cădea ploi sub formă de averse în cea mai mare parte a ţării. Vîntul va domina din sectorul nordic. Temperatura staţio­nară. . Intre 11—14 iulie. Timp în general frumos şi uscat, cu cel mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Vînt slab. Tem­peratura în uşoară scădere. Intre 15—19 iulie. Vremea devine rece şi instabilă în toate regiunile ţă­rii. Cerul va fi schimbător, mai mult noros. Ploi cu caracter intermitent şi sub formă de averse în toată ţara, mai abundente în Ardeal, Moldova şi în zona de munte. Temperatura se menţine în general coborîtă. Intre 20—25 iulie. Vreme frumoasă în curs de încălzire la început, apoi instabilă şi rece. Cerul mai mult no­ros în a doua parte a intervalului cînd vor cădea ploi intermitente şi averse mai abundente în jumătatea de răsă­rit a ţării. Temperatura în creştere la început apoi în scădere uşoară. Intre 26—31 iulie. Timp în general frumos şi uscat cu temperatura în creştere, mai accentuat la sfîrşitul in­tervalului. Cer variabil, mai mult se­nin. Averse izolate vor cădea la în­ceputul și sfârșitul intervalului, fiind local torențiale. Temperatura în creștere. o puhori le lari ares emse: r­en­CTia ei nuli . (Urmare din pag. l­a) spune că numărul sortimentelor de mobilă existentă pe piaţă continuă să fie,scăzut. Principala cauză este cea de care aminteam înainte , dat fiind că problema nr. 1 continuă să fie spo­rirea cantitativă a producţiei şi că trecerea la fabricarea unor noi tipuri îngreunează producţia de serie şi re­duce productivitatea muncii, s-a pre­ferat fabricarea unui sortiment rela­tiv redus, în serie mare. Fără , îndoială că într-o etapă vi­itoare, cînd nevoile populaţiei vor fi acoperite cantitativ se va pune cu mai multă insistenţă problema lărgi­rii sortimentului. Şi pînă atunci, însă posibilităţile existente nu au fost in întregime folosite. Aceasta, pe de o parte, deoarece între întocmirea pro­totipurilor şi trecerea la producţia de serie trece o perioadă prea îndelun­gată (0/2—2 ani) şi apoi fiindcă un număr relativ mic de prototipuri exe­cutate au intrat în producţie de se­rie (12 din 47). O vină în această privinţă o poartă şi organele comer­ciale care manifestă o tendinţă de conservatorism în faţa tipurilor noi de produse, preferind soluţia mai co­modă de a comanda tipurile deja e­­xistente. De asemenea, magazinul de prezentare „Mobila“ nu-şi îndeplineş­te în condiţii suficient de bune me­nirea expunînd adesea mobilă de lux, al cărei preţ întrece posibilităţile de cumpărare ale maselor largi de cetă­ţeni. Iară crearea unui spaţiu suplimentar care să dea posibilitatea folosirii lacurilor pe bază de nitroceluloză. Mi­nisterul Construcţiilor ar trebui spri­jinit pentru crearea acestui spaţiu suplimentar care ar rezolva problema calităţii la un mare număr de mo­bile. In sfîrşit, se simte nevoie de o mai mare preocupare din partea Ministe­rului Industriei Grele pentru calita­tea obiectelor de fierărie (chei, broaş­te, balamale, etc.) care actualmente lasă mult de dorit. Am arătat doar cîteva aspecte ac­tuale ale producţiei de mobilă în ţa­ra noastră. La ele s-ar mai putea a­­dăuga altele: necesitatea unei core­laţii mai juste între proiectarea mo­bilei şi cea a locuinţelor tip, găsirea unor modalităţi mai judicioase pentru cunoaşterea gustului şi cerinţelor consumatorilor, folosirea materiilor prime uşoare şi ieftine (plăci aglo­merate, mase plastice, etc.) şi altele. Ministerul Construcţiilor, prin De­partamentul Materialelor vădeşte o vie preocupare pentru înlăturarea lip­surilor ce se mai manifestă în pro­ducţia de mobilă. Rămîne ca toate măsurile preconizate în acest sens să fie transpuse în viaţă astfel ca popu­laţia patriei noastre să poată căpăta în cantităţi suficiente mobilă frumoa­să şi durabilă, în sortimente variate. PAUL MARIAN : ...şi despre calitate Nu în puţine rînduri, cetăţenii s-au plîns şi se plîng de calitatea încă necorespunzătoare a unor tipuri de mobilă. Intr-adevăr, deşi în ultimul timp în general mobila produsă de fabricile noastre şi-a îmbunătăţit as­pectul şi rezistenţa, ea mai lasă to­tuşi de dorit din punct de vedere ca­litativ. Principala cauză a acestei situaţii este folosirea la construcţia mobilei a unui material lemnos insuficient de uscat. Este drept că faţă de cele 46 camere de uscare care existau în 1950 s-au mai construit alte 42, iar în acest an se vor construi încă 17, că s-a sporit capacitatea camerelor existente, etc. Nici în aceste condi­­ţiuni însă nu se poate asigura fabri­cilor de mobili­ cantităţi suficiente de material lemnos uscat. Aceasta în­­trucît în marea lui majoritate mate­rialul lemnos nu se usucă pe cale artificială ci naturală, prin aşezarea în stive pentru o perioadă variind în­tre 30—100 zile, după esenţa lemnu­lui. Or, din stocul avizat de C.S.P. ca fiind necesar sectorului de prelucrare a lemnului (210.000 m.c. răşinoase şi 110.000 m.c. fag), nu există în stoc decit 85.000 m.c. răşinoase şi 19.000 m.c. fag. cantităţi cu totul insuficien­te pentru a se asigura uscarea. Ar fi de dorit ca organele de planificare să reexamineze această situaţie dăună­toare asupra calităţii mobilei fabri­cate. Nu e mai puţin adevărat însă că nici sectorul de industrializare a lem­nului nu privește totdeauna cu răs­pundere această problemă. Dovadă este faptul că uscătoria amenajată la combinatul forestier Vaduri, us­­cătorie pentru care s-au cheltuit bani grei, stă nefolosită din cauza felului cu totul necorespunzător în care a fost construită. De asemenea, se pu­ne problema îmbunătăţirii calităţii mobilei tip „Sovata“ construită în mare serie (circa 140 garnituri pe zi) la fabrica „Simo Geza“ din Tg. Mu­reş. Pentru remedierea deficienţelor de finisaj la acest produs este nece­ (Urmare din pag. l­a)­ doara şi valorile ce şi le capătă aici timpul. S­ocoteam prima cunoştinţă cu blumingul făcută cu ajutorul hunedoreanului din tren ca pe o promisiune faţă de mine însumi de a vedea amănunţit — atît cit poate vedea un reporter — această con­strucţie, această ultimă fază a edifi­cării generale a Hunedoarei. Poate nicăieri ca la Hunedoara nu găseşti atîţia ziarişti — rareori ace­iaşi şi totdeauna, ziua sau noaptea, gata să alerge acolo unde se petrec fapte noi, demne de zilele noastre deşi aici totul e nou, totul e interesant. In dimineaţa aceea eram pe locul unde hunedo­­renii au proiectat viitorul centru al oraşului lor şi unde, deşi abia în­cepute, cele opt blocuri îşi profilează la diferite înălţimi zidurile la roşu. In plină discuţie cu inginerul Ştefan Fira, ne pomenim cu unul dintre confraţi. — Se întîmplă ceva la bluming, ne spuse el. Ce, nu ştia nici el bine. Coşu! primului cuptor adine fumega. Se începuse uscarea canalului de fum şi a coşului propriu zis, se terminase recepţia generală a mesei turnante, a căilor cu role din faţă, instalaţiile electro-mecanice erau pe sfîrşite, etc., etc. Şi cum laminorul bluming este acum în faza premergătoare dării lui în funcţiune, nu era greu de presim­ţit o surpriză. Amatori de momente solemne, unice, emoţionante, ne am terminat vrînd nevrind treburile şi am dat fuga (vorba vine, căci pînă la bluming sînt vreo 4—5 kilometri). De fapt după ce ai văzut combina­tul la actualele sale proporţii, cu fur­nalele noi, uriaşe, cu aglomeratorul, cu termocentrala, cu cocsochimica — care acum trec drept construcţii „vechi", noua oţelărie abia intrată în funcţiune şi încă în continuă dezvol­tare, etc., etc., după ce te-ai obişnuit cu dimensiunile care la început te copleşeau şi-ţi creau despre oamenii Hunedoarei impresia unor oameni ne­obişnuiţi, construcţia blumingului nu-ţi mai pare surprinzătoare, prin proporţiile sale fiind pe măsura Hu­nedoarei. Halele — patru la num­ăr — se întind pe sute de metri, pe ki­lometri chiar. La fundaţiile utilajului mecanic numai din hala laminoarelor s-au consumat 10.000 m.c. de beton. Plăcile prefabricate, lungi de cîte 2 metri fiecare folosite numai la aco­perişuri, numără pe puţin 20.000 de bucăţi. Ventilatoarele uriaşe au o ca­pacitate de 90.000 m.c. de aer pe oră, bidoanele sînt lungi de cîte 7 metri şi cu diametre de 17 cm. ş.a.m.d. Dar, cum spuneam, toate astea nu mai sînt de loc surprinzătoare , ci în deplină concordanţă cu restul Hunedoarei. έntr-adevăr, la bluming se intim­­pla „ceva“ şi anume se pregă­tea începerea încălzirii la cup­torul al doilea din primul grup de cuptoare (vor fi şase). In atmosfera generală distingeam acea activitate intensă, febrilă, dinaintea marilor e­­venimente, dinaintea ceasurilor care aveau să verifice și să încununeze munca tuturor oamenilor de pe acest imens şantier. In timp ce umblam prin hale, fie pe platforma cuptoare­lor, fie in sala motoarelor electrice, fie în labirintul fundaţiilor care poate fi socotit drept o uriaşă şi complexă uzină, în tot timpul acesta ing. Ovi­­diu Verehovschi, şeful şantierului de construcţii A.­­I. era mereu oprit în drum de oameni care-l întrebau şî-i cereau încuviinţarea pentru cutare sau cutare lucru. Un dulgher, blond şi neras, venise cu o soluţie pentru desfăşurarea unor lucrări concomiten­te în cutare punct al şantierului. Un electrician se plîngea împotriva celor de la „Electr­o-montaj“, etc., etc. — Finisăm, îmi explică după aceea inginerul, traducînd astfel telegrafi­cele lui convorbiri cu muncitorii. Şi, dacă construcţia blumingului, propriu zis proporţiile sale, nu­­ m-au mai impresionat, totul fi­ind foarte firesc şi în raport cu ce­lelalte proporţii ale Hunedoarei m-a im­presionat în schimb oamenii care i-au creat — interlocutorul meu fiind unul dintre aceştia. Ca şi ceilalţi, el a trăit rînd pe rînd em­ofitie reuşitei primelor fundaţii, ale strîngerii pri­melor bidoane, ale gradelor celsius înregistrate de potenţiometrul de la cuptoare, etc. Nu pomeneşte nimic despre toate acestea. Nu-i place. I se pare că s-ar lăuda. Şi se plimbă calm, uluitor de calm pentru aceste zile febrile (de fapt e foarte bine aşa) şi mai dă ici-colo cîte o indica­ţie, cîte o soluţie. — Mai avem puţin şi gata — spu­ne el. Şi o spune parcă şi cu regret, cu regretul cu care te desparţi de ceva care a crescut sub ochii şi din mîinile taie, pentru care ai cheltuit ani şi zile şi nopţi de vigoare — şi cu mîndrie, cu mîndria omului ce-şi vede materializate visele, mai mult poate decit şi-a închipuit. ELISABETA PETREANU = Baumingul de la Hunedoara, în preajma intrării în funcţiune . Pag. 3-a Consfătuirea de la Berlin a unor partide comuniste şi muncitoreşti Comunicatul publicat In ziarul „Neues Deutschland BERLIN 30 (Agerpres).­­ La 30 iunie ziarul „NEUES DEUTSCH­LAND“ a publicat următorul comuni­cat: Intre 27 şi 29 iunie 1958 la invita­ţia Comitetului Central al Partidului Comunist din Germania, la Berlin a avut loc o consfătuire la care au participat reprezentanţii următoarelor partide comuniste şi muncitoreşti : Partidul Comunist din Belgia, Parti­dul Comunist din Danemarca, Parti­dul Comunist din Germania, Partidul Socialist Unit din Germania, Partidul Comunist Francez, Partidul Comunist din Marea Britanie, Partidul Comunist Italian, Partidul Comunist din Luxem­burg, Partidul Comunist din Olanda, Partidul Comunist din Norvegia, Par­tidul Comunist din Austria, Partidul Muncitoresc Unit Polonez, Partidul Comunist din Suedia,, Partidul Muncii din Elveţia şi Partidul Comunist din Cehoslovacia. Consfătuirea s-a desfăşurat în spi­ritul internaţionalismului proletar şi al legăturii strin­se frăţeşti dintre par­tidele comuniste şi muncitoreşti în lupta pentru pace, împotriva politicii agresive a imperialiștilor americani și germani, împotriva marmurii atomice a Republicii Federale Germane. Semnarea declaraţiei comune albano-ce­hoslovace TIRANA 30 (Agerpres). ATA trans­mite : La 29 iunie s-a semnat la Ti­rana Declaraţia comună albano-ceho­­slovacă. Din partea albaneză declara­ţia a fost semnată de Mehmet Shehu, preşedintele Consiliului de Miniştri, iar din partea cehoslovaca — de Vi­liam Siroky, preşedintele guvernului. Cu prilejul vizitei în R.P. Albania a delegaţiei guvernamentale cehoslo­vace la 29 iunie la Tirana a avut loc un mare miting al oamenilor muncii din capitala albaneză. Solii Cehoslovaciei frăţeşti au fost salutaţi cu căldură de Enver Hodja, primsecretar al C.C. al Partidului Muncii din Albania. El a declarat că vizita în R. P. Albania a delegaţiei gu­vernamentale a Republicii Cehoslova­ce va întări şi mai mult prietenia ce­­lor două state socialiste, coeziune de monolit a marelui lagăr al socialis­mului în frunte cu Uniunea Sovietica. V. Siroky, preşedintele guvernului Republicii Cehoslovace, a transmis oamenilor muncii din Albania popu­lară un cald salut şi le-a urat noi succese în munca constructivă paşni­că. El a declarat că rezultatele trata­tivelor dintre delegaţiile guvernamen­tale ale Republicii Cehoslovace şi Re­publicii Populare Albania încheiate la 29 iunie vor constitui o nouă şi mare contribuţie la întărirea prieteniei ce­­hoslovaco-albaneze şi la unitatea de nezdruncinat a marii familii a ţărilor socialiste. PRAGA 30 (Agerpres) CETERA transmite: La 30 iunie s-a înapoiat la Praga, venind de la Tirana, dele­gaţia guvernamentală a R. Ceho­slovace în frunte cu preşedintele gu­vernului V. Siroky, tár O seară închinată literaturii:*■ romíne contemplaise la Paris PARIS 30. — Corespondentul Ager­pres transmite: La 27 iunie a avut loc la Casa ziariștilor din Paris o seară închinată literaturii romíne con­temporane. Această seară organizată de Asociația Franța—România, a fost prezidată de Mircea Bălănescu, mi­­nistrul R. P. Romíné la Paris și de Demos,lene Botez, delegatul perma­nent al R. P Romíné la U.N.E.S.C.O. Au participat prof. Langevin, scrii­torii Pierre Abraham și Pierre Parat, Julien Bertheau de la Comedia Fran­­ceză, prof. Surel­ Canal, cineastul Louise Daquin şi numeroase alte per­sonalităţi din viaţa culturală şi artis­tică franceză. Prof. Suret,Canal, a vorbit despre importanţa cunoaşterii literaturii româ­ne contemporane în Franţa şi a sub­liniat că Asociaţia Franţa.România consideră aceasta drept una din prin­­cipalele ei sarcini, Demostene Botez a vorbit apoi des­pre principalele aspecte ale literaturii române contemporane. Au luat de asemenea cuvântul scrii­torii Pierre Parat și Pierre Abraham. Acesta din urmă, redactor al revistei „Europa" a anunțat că la începutul anului 1959 va apare un număr spe­cial al revistei consacrat literaturii ro­­mâne contemporane. În încheiere, prof. Langevin şi-a ex­primat dorinţa ca asemenea seri să aibă loc cit mai des, deoarece ele contribuie la cunoaşterea reciprocă a popoarelor român şi francez şi la dez­voltarea relaţiilor culturale și de prietenie între cele două popoare. Pe ogoarele colectiviștilor din Topraisar (Urmare din pag. 1-a) tor­. Alegerea s-a oprit în primul rînd asupra lui Leonida Minea, Ion Nadolu, Abib Alim. Spunem în primul rînd deoarece acești colectiviști au făcut în zilele din urmă adevărate minuni la secerat. Au realizat zilnic cu o secerătoare­ legătoare cîte 8­-10 ha. Lor li s-au alăturat şi alţi colecti­vişti harnici. Intre alte măsuri luate de consiliul de conducere a fost şi aceea că s-a stat de vorbă cu tractoriştii din cele două brigăzi de la S.M.T. Sînt cu toţii băieţi harnici, în cea mai mare parte din Topraisar. In primăvară brigada lui Gh. Mitroi a ieşit prima. In prezent brigada lui Vasile Bălă­­nescu vrea s-o ia înainte. Şi cînd s-a stabili cîştigătorul întrecerii socia­liste, grîul va fi strîns de pe cîmp. Acesta este şi obiectivul întrecerii celor două brigăzi de tractoare. Colectiviştii din Topraisar s-au gîn­­dit nu numai la seceriş. In preocupă­rile lor din aceste zile a intrat şi buna organizare a treierişului. La 5 zile de la începerea secerişului vor porni batozele să lucreze. S-au luat măsuri ca să se mărească numărul cupelor transportoare de boabe şi se vor folosi 2 schimburi de coşari pe fiecare batoză. Intr-o adunare generală care s-a ţinut la începutul anului s-a stabilit ca colectiva să vîndă statului 400.000 kg. grîu. A sosit vremea ca această obligaţie a colectiviştilor să fie înde­plinită. In acest sens s-a hotărît ca livrările de cereale să se facă la bazele de recepţie începînd din prima zi de treieriş. Azi, mîine, pe ogoarele colectivişti­lor din Topraisar va începe marea bătălie a strîngerii recoltei de grîne. încă de pe acum fiecare lucru cît de mic — dar deosebit de important în succesul secerişului şi treierişului — a fost pus la punct. Colectiviştii din satul acesta dobrogean sînt hotărîţi să-şi respecte angajamentul patriotic pe care l-au luat în aceste zile. Abia atunci preşedintele Ionus Caiali va zîmbi mulţumit. Ing. TH. MARCAROV­ O

Next