Romînia Liberă, iulie 1958 (Anul 16, nr. 4268-4294)
1958-07-22 / nr. 4286
Proletaridin toate ţările, uniţi-vă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XVI nr.4286 4 pagini — 20 bani Marti 22 iulie 1958 A marele miting ! oamenilor muncii din Capitală !- 'Am ami prilejul ieri cu ocazia marelui miting al oamenilor muncii din Capitală, să constatăm încă odată că inimile noastre bat laolaltă cu lupta dreaptă a popoarelor arabe. In piaţa Universităţii, o [ mare de oameni s-au întîlnit sub f soarele torid al zilei de vară să.şi exprime calda simpatie pentru [ popoarele Orientului Arab şi dispreţul şi indignarea unanimă faţă de mîrşava agresiune a imperialiştilor americani şi englezi în Liban I şi Iordania. Intr-o atmosferă însuşi fleţită, miile de oameni, revări safi ca un torent ardent şi clocotitor, scandau lozinci înfierînd neruşinata intervenţie armată a Statelor Unite şi Angliei în Orientul Apropiat şi Mijlociu. Mai erau cîteva minute pînă la începerea mitingului şi — într-un singur glas — oamenii muncii din Capitală prezenţi l! aici, rosteau cu voce de tunet : „Agresor american [ Ieşi afară din Liban" 1. Şi deabia se stingeau aceste cu- | vinte şi dintr-un alt colţ al Pieţii Universităţii, miile de glasuri se I împleteau din nou : j! „Ieşi afară dom-le englez ! C-o păţeşti ca la Suez“ ! A început mitingul. După ce tovarăşul Ion Mitarcă, preşedintele Consiliului Sindical local Bucureşti a rostit cuvîntul de deschidere, înfierînd intervenţia militară colonialistă împotriva popoarelor din Orientul Mijlociu şi Apropiat, a luat l. cuvîntul academicianul Zaharia Stancu. Vorbind în numele Comitetului Naţional al mişcării pentru pace din ţara noastră şi al oamenilor de cultură, academicianul Za- haria Stancu a exprimat în cuvinte emoţionante solidaritatea deplină a poporului român cu lupta pentru libertate şi independenţă naţională | a popoarelor arabe. Cuvintele sale, I subliniate în repetate rînduri prin f aplauze au găsit un adine ecou în j. inimile celor prezenţi. In aceeaşi atmosferă însufleţită au mai luat f apoi cuvîntul tovarăşul Toma Ma- L rinescu, secretar al comitetului oră- -j șenesc U.T.M., tovarăşa Elena Li- J vezeanu, din partea Consiliului Na- ţional al Femeilor din R.P.R. şi to- varăşul Stanciu Stoian, secretarul J general al Ligii Romîne pentru prietenie cu popoarele Asiei şi A- \ fricii. Primit cu vii aplauze a luat după aceasta cuvîntul studentul libanez Salim Maruf. Cuvintele sale ascultate de asistenţă cu emoţie au deslănţuit o entuziastă manifestaţie de simpatie pentru lupta dreaptă a popoarelor arabe. După ce a terminat de vorbit, am fost martorul unei scene de-a dreptul mişcătoare. In mijlocul unui grup de bucureşteni care îi ex- primau calda lor simpatie cîţiva studenţi din Africa şi din Asia care studiază în prezent în ţara noastră, s-au apropiat de Salim Maruf şi cu lacrimi în ochi l-au îmbrăţişat. A mai luat cuvîntul, fierarul Ion Grigore Stancu de la cample- j x'd „Griviţa Roşie" care în numele clasei noastre muncitoare şi al în. I tregului popor a înfierat mîrşava a- j presiune imperialistă. Iar ca o o- i glindire şi ca o încununare a aces- tei vibrante manifestaţii de solidaritate cu lupta dreaptă a popoare- J lor din Orientul Arab, asistenţa a aprobat în unanimitate moţiunea citită de prof. univ. Jean L.Ivesen, adresată Organizaţiei Naţiunilor U nte prin care se cere acesteia să i ia urgente măsuri pentru a pune capăt intervenţiei militare a State- lor Unite şi Angliei împotriva po- poarelor arabe. ...Mitingul a luat sfîrşit. Rînduri, rînduri, oamenii muncii părăsesc Piaţa Universităţii păstrînd în ini- mi acelaş sentiment stăruitor de dragoste faţă de lupta dreaptă a popoarelor arabe. Alături de mine, un muncitor cu părul alb, dădea glas hotărîrii noastre a tuturor : — Imperialiștii nu vor îneca sînge Orientul Arab! Popoarele iubitoare de pace, veghează..." în \ D. TABACU In pag. Ila textul cuvîntărilofi rostite la marele miting al oameni* \ lor muncii din Capitală. f SE in cadru! unor mitinguri uriaşe adunări cetăţeneşti «. întregul nostru popor condamnă cu indignare intervenţia americană şi engleză în Orientul Arab Mitinguri de protest in oraşele şi satele patriei Solidari cu popoarele arabe BACAU (de la corespondentul nostru). In oraşele Bacău şi Piatra Neamţ au avut loc duminică adunări ale intelectualilor din aceste oraşe, în care aceştia s-au declarat solidari cu lupta de eliberare naţională a popoarelor arabe, protestînd împotriva agresiunii imperialiştilor americani şi englezi contra Libanului şi Iordaniei La adunarea din oraşul Bacău, care a avut loc în sala Teatrului de Stat, a luat cuvîntul deputatul Stelian Popa, preşedintele filialei S.R.S.C., făcînd o amplă expunere a situaţiei din Orientul arab şi condamnînd cu tărie agresiunea americană şi engleză în această parte a lumii. In continuare au mai luat cuvîntul juristul Petre Botezatu, medicul Anton Vraşti, ing. Popescu Drăghici şi alţii. — Imperialiştii americani şi englezi — a spus medicul Lazarev ZalDEVA (de la corespondentul nostru). — Agresiunea S.U.A. și Angliei împotriva popoarelor libanez și iordanian a umplut de indignare inimile oamenilor paşnici din regiunea Hunedoara. Minerii din Valea-Jiului.. Pierrarii de la Hunedoara s-au adunat in mitinguri de protest, înfierînd amestecul armat al imperialiştilor americani şi englezi în treburile interne ale ţărilor arabe. La fel cu muncitorii, zeci de mii de ţărani muncitori,colectivişti şi întovărăşiţi din regiune s-au adunat în mitinguri uriaşe, ridicînd glasul lor plin de mînie împotriva agresorilor americani şi englezi, care atentează la libertatea şi suveranitatea popoarelor arabe, ameninţînd pacea lumii. — Nu găsesc cuvinte atit de tari ca să condamn agresiunea imperialistă din Liban şi Iordania — a spus colectivistul Simion Pascu de la gospodăria agricolă colectivă „Steagul Roşu“ din Miercurea. Imperialiştii americani strigă peste tot despre „libertatea“ din lumea lor- încă odată noi ne-am convins acum ce înseamnă „libertate imperialistă“. In timp ce toată lumea luptă pentru menţinerea păcii, ei trimit trupe in Liban şi Iordania ca să subjuge popoarele şi să tulbure pacea. Noi colectiviştii din Miercurea cerem ca O.N.U. să ia măsuri împotriva acestui act de agresiune. Este un lucru impresionant să auzi, mame, copii, oameni simpli, care rostesc cuvinte pline de urăîmpotriva războiului şi a celor care-1 provoacă. Luînd cuvîntul la mitingul de protest din comuna Apoldu de Sus, tov. Mina Ciociu a spus : — In toate ţările din lume sínt man — vor să-şi menţină prin rîuri de sînge dominaţia asupra petrolului din ţările Orientului apropiat. Dar popoarele arabe nu sunt singure în lupta lor împotriva acestor rechini hrăpăreţi. Toţi oamenii iubitori de pace şi dreptate sunt alături de ele în lupta lor pentru libertate. La adunarea intelectualilor din Piatra Neamţ, care a avut loc în sala „1 Mai“, au luat parte peste 1.000 de persoane. După cuvîntul ing. Nicolae Batin, preşedintele comitetului executiv orăşenesc, a făcut o expunere tov. N. Pahoncea, preşedintele consiliului sindical local. In apărarea drepturilor popoarelor arabe şi-au spus cuvîntul profesorii Haralambie Mihăilescu, Ceea Lindenstein învăţătoarea Maria Matei, medicul Ştefan Marin şi alţii. Toţi vorbitoriiau cerut încetarea agresiunii imperialiste în Liban şi Iordania, mame şi soţii. Nici una dintre ele nu vrea să-şi piardă copiii sau soţul. Agresiunea din Liban şi Iordania este o nouă încercare de a tulbura pacea lumii. Mamele şi soţiile din Apoldu de Sus sînt alături de lupta popoarelor arabe şi cer retragerea trupelor imperialiste din Liban şi Iordania. — Războiul nu este în folosul celor cu muncesc — a spus ţăranul întovărăşit Ilie Sîrbu — iar noi cei care muncim pămîntul nu vrem război. Dorim ca oamenii din toată lumea să trăiască in pace şi ibertate. Pentru asta, cerem Organizaţiei Naţiunilor Unite să ia toate măsurile în vederea retragerii trupelor imperialiste de Liban şi Iordania. In toate comunele regiunii au avut loc asemenea mitinguri de protest. Romîni, maghiari sau germani cer cu aceeaşi hotărîre încetarea agresiunii din Orientul arab şi retragerea trupelor imperialiste. Din fiecare comună s-au trimis moţiuni şi telegrame de protest către O N.U., prin care se condamnă agresiunea şi se cere curmarea ei. Să se pună capăt agresiunii ORADEA (de la corespondentul nostru). — Indignaţi de agresiunea mîrşavă a intervenţioniştilor americani şi englezi, care atentează la suveranitatea şi independenţa popoarelor din Orientul arab, mii şi mii de oameni ai muncii din oraşele şi satele regiunii Oradea s-au întrunit sîmbăta şi duminică în mitinguri, cerînd cu hotărîre încetarea imediată a agresiunii. Numai în raionul Marghita, bunăoară, în satele unde au avut loc mitinguri, au participat peste 10.000 de locuitori, din care 120 au luat cuvîntul şi au condamnat mîrşăvia cercurilor imperialiste. — Vrem ca din roadele pe care le culegem în aceste zile de pe ogoarele noastre — a spus printre altele ţăranul muncitor Ion Cucu din comuna Brusturi — să ne bucurăm şi să ne îndestulăm familiile noastre. Noi nu ne lacom,im la bunurile altora şi de aceea condamnăm cu tărie pe toţi aceia care prin forţa armelor vor să jefuiască nu numai bogăţiile, dar atentează şi la suveranitatea şi independenţa popoarelor arabe. „JOS MNIINILE AGRESORILOR DE PE LIBAN ŞI IORDANIA“. Sub această lozincă, sute şi sute de mineride la exploatările Berna-Tătăruş au înfierat şi condamnat intervenţia armată anglo-americană în Liban şi Iordania. Maistrul miner Pintuiţă Florian, carea luat cuvîntul la mitingul ţinutîn sala noului cinematograf muncitoresc din Derna, după ce a condamnat atacul săvîrşit de trupele anglo-americane, a spus : „Libertatea şi independenţa popoarelor nu trebuie să stea la discreţia unor aventurieri setoşi de jaf şi putere şi de aceea cerem cu toată hotărîrea retragerea imediată a trupelor intervenţioniste din Liban şi Iordania“. La celelalte adunări care au mai avut loc au luat cuvîntul numeroşi muncitori şi ţărani, tineri şi vîrstnici, care au cunoscut urgiile celor două războaie mondiale. Intr-un singur glas, ei au cerut să se pună de îndată capăt agresiunii. Imperialiştii americani şi englezi tulbură pacea lumii Illllllll I Mitinguri de protest au mai avut loc în § | regiunile Suceava, Pitești, Baia Mare, | | Constanţa, în orașele Cluj, Orașul Stalin, | Ploesti, Braila, etc. | Mlll!lllllllllinillllllllllllllllllll|l!lllllllllllll!llllllll!!!llllllllllllll||||l!l||||||illllllllllllllll||l!llll!||||||l!||||||!||||||||||||||||||!||||||||||||||||||||||||||||||||||||||^ L i §m Un effect de la marele miting al oamenilor muncii care a avut loc in Piaţa Universităţii din Capitală. Foto: M 1’OPESCU întărirea continuă a colaborării economice intre R.P.R. şi In legătură cu elaborarea planurilor de perspectivă privind dezvoltarrea economiei naţionale a Republicii Populare Romîne şi a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, au avut loc la Moscova tratative între delegaţia Republicii Populare Romîne, condusă de Al. Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Romîne şi delegaţia Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste condusă de I. I. Kuzmin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., preşedintele Comisiei de stat a planificării a U.R.S.S. La tratative au participat din partea română G. Gaston Marin, preşedintele Comitetului de stat al planificării, M. Florescu, M. Popescu, miniştri, şi alte persoane oficiale, din partea sovietică — V. P. Zotov, N. I. Stirokin, E. S. Novoselov, miniştri, V. Hlebnicov, vicepreşedinte al comisiei de stat a planificării, şi alte persoane oficiale. In cursul tratativelor desfăşurate într-o atmosferă de prietenie şi înţelegere reciprocă, s-a căzut de acord asupra volumului livrărilor reciproce de mărfuri pe anii 1959—1965, precum şi asupra unor probleme de colaborare economică între cele două ţări. Uniunea Sovietica, în scopul de a ajuta dezvoltarea economiei naţionale a Republicii Populare Romîne, va mări în mod considerabil livrările de fontă, minereu de fier, laminate de oţel, aluminiu, concentrat de apatită, sulf, asbest şi alte mărfuri. Uniunea Sovietică va acorda de asemenea ajutor tehnic Republicii Populare Romîne în construirea şi mărirea centralei©* electrice, uzinelor chimice şi de prelucrare a petrolului. La rindul său Republica Populară Romînă va mări livrările către Uniunea Sovietică de sodă caustică şi calcinată, negru de fum, mobilă, de asemenea va livra produse petrolifere, ţevi, utilaje şi alte mărfuri. Tratativele încheiate vor ajuta ambele ţări să ia în considerare mai complet interesele lor reciproce la elaborarea planurilor de dezvoltare irt viitor a economiei naţionale. Ca rezultat al tratativelor, la 21 iulie a fost semnat un protocol corespunzator. ★ La 21 iulie a plecat din Moscova către patrie delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Romîne, care a dus tratative cu delegația guvernamentală a Uniunii Sovietice în problemele colaborării economice. | De acceptat nu vor... dar de respins nu pot Popoarele lumii serios neliniştite din cauza agresiunii imperialiste in. Orientul arab şi a implicaţiilor grave pe care ea le-ar putea avea pentru pacea generală, salută cu nespusă bucurie, in această clipă de mare răspundere a istoriei, o nouă iniţiativă de importanţă excepţională adoptată de Uniunea Sovietică. După cum se ştie, la 19 iulie în mesajele adresate lui Eisenhower, Macmillan, De Gaulle şi J. Nehru, N .V. Hruşciov, conducătorul guverului sovietic a propus convocarea imediată a unei conferinţe a şefilor guvernelor U.R.S.S., S.U.A., Angliei, Franţei şi Indiei, cu participarea secretarului general al O. N.U., cu scopul de a lua fără iitirziere măsuri pentru curmarea conflictului militar din Orientul arab. Noua iniţiativă de pace a guvernului sovietic arată întregii lumi înaltul spirit de răspundere al uniunii Sovietice faţă de cele mai arzătoare probleme ale zilelor noastre. Ea dă noi speranţe milioanelor de oameni, inturindu-le convingerea că agresiunea imperialistă din Liban şi Iordania poate şi trebuie să fie oprită. Importanţa noii iniţiative sovte*Ince este dovedită de altfel in modul cel mai clar prin uriaşul ecou pe care ea l-a avut chiar din primul moment in toate colţurile lumii. O aprobă şi o sprijină nu numai masele largi populare ci chiar şi o seamă de oameni pontici de frunte. Reţine în primul rind atenţia atitudinea pozitivă amdoptată faţă de ea de primul ministru al Indiei.... Nehru şi de primul ministru al Suediei, Erlander. De asemenea se cade a fi amintit faptul că guvernul elveţian a salutat-o şi a declarat că este dispus să găzduiască o conferinţă la nivel înalt, la Geneva. In ce priveşte ţările ale căror guverne au dezlănţuit agresiunea trimiţind trupe în Liban şi Iordania, şi aici se constată un puternic curent în favoarea tratativelor. Cercuri influente cer guvernelor respective să ţină seama de propunerea U.R.S.S. Senatorii americani Humphrey şi Victor Anfuso au trimis scrisori preşedintelui Eisenhower în care se pronunţă pentru acceptarea imediată a propuneri lui N. S. Hruşciov. In Anglia, numeroase personalităţi, printre care liderii laburişti Gaitskell şi Bevan, cer de asemenea guvernului să răspundă afirmativ importantei iniţiative de pace venită din partea U.R.S.S. Fără îndoială că aceste cîteva exemple vorbesc de la sine despre puternicul ecou al mesajelor lui N. S. Hruşciov. Dar ele nu pot prezenta totuşi decit o palidă imagine a uriaşei mişcări care se desfăşoară in aceste zile în favoarea iniţiativei sovietice. Milioane şi milioane de oameni din întreaga lume exercită o uriaşă presiune asupra conducătorilor occidentali, odligindu-i să privească cu atenţie propunerile sovietice. Aceasta explică totodată şi dilema în faţa căreia se găsesc aceşti conducători; de acceptat nu vor să o accepte, dar de respins nu pot s-o respingă. „O acceptare pur şi simplu — arată „FRAIsCE FRESSE" — pare exclusă dar şi un refuz categoric pare greu de prevăzut“... De aceea, pînă la găsirea unei soluţii de compromis, la Washington se caută in pumul rind pretexte pentru aminarea zilei conferinţei. Astfel, deşi pentru întreaga lume e clar că aplicarea la practică a propunerii U.R.S.S. nu ____________ suferă nici o aminare, Casa Albă declară că S.U.A. studiază nota sovietică şi că abia după ce va termina consultările necesare va da un răspuns. Aşadar din nou tergiversări. In al doilea rind, aşa cum arată ziarul englez „ SUNDAI TIMES", puterile occidentale, care au început consultările, nu vor sa admită ,dectt cu greu participareaIndiei la o astfel de conferinţă“. In ciuda acestor manevre mai mult sau mai puţin abile, un lucru este clar: presiunea opiniei publice obligă puterile occidentale să acorde atenţie propunerii sovietice. In funcţie de acest factor al actualei situaţii internaţionale, chiar inadinul alianţei occidentale, după ce cum transmit unele agenfii de pre-să, au început să-şi facă loc puncte de vedere divergente cu privire l la răspunsul pe care ele trebuie să-l dea propunerii sovietice. In timp , ce S U.A. ar dori să le respingă, Anglia, Canada şi in special Franţa ar interveni pe Ungă aliatul lor ca să acorde o atenţie serioasă propunerii lui N. S. Hruşiciov. „ Poporul nostru care sprijină lupta şi pentru independenţa popoarelor arabe şi care prin declaraţia guver-r nului R. P. Romîne din20 iulie a Si condamnat amestecul S.U.A. şi An-iS gliei in Liban şi Iordania saluta . Şi sprijină cu hotărîre istorica H ţiativă de pace a U.R.S.S., cuprin n, să ţii mesajele 'ui N. S. Hruşciov. ci' El cere ca puterile occidentale să J pună capăt discreditatelor metode ale tergiversării şi, luind in con- v siderare glasul popoarelor, să des- Şj chidă imediat drum liber conferinţei la nivel înalt. Situaţia gravă din Orientul arab nu mai permite nici o amînare. NICOLAE N. LUPI! ERNATIONMA