Romînia Liberă, august 1958 (Anul 16, nr. 4295-4321)

1958-08-01 / nr. 4295

Vin0H 1 August 1958 — nr. 4295­ ­ Dar cu punga statului­­ cum ramîne ? N­U, n v este de domeniul a­necdotic ci a rămas de po­mină inepuizabilul „lu­i- C­ u" survenit cu ani în urmă in­tre trustul de alimentaţie publică din Tie. Mureş si una din între­prinderile pentru valorificarea produselor pescăreşti in care era un joc... preţul a cîteva kilo­grame de peşte. Ce­ au făcut a­­tunci arţăgoşîi chiţibuşari ? S-au judecat ani de zile, au ajuns pî­nă la Arbitrajul de Stat, s-au pus parafe, s-au întocmit documente, au bătut drumurile în Capitală. Şi au cheltuit, ce mai tura-vura, sume însemnate de bani, ce pu­teau fi folosite în scopuri palpa­bile şi productive. Tocmai cînd judecata era în toi şi juriştii îşi pregăteau noi forme de deplasare spre Bucu­reşti (în luna aceea era... un bo­gat sezon fotbalistic în Capita­lă) s-a aflat că de fapt cele două întreprinderi se Impăcaseră de mait. uti"! I»! încoc» opjanoj ^ar „ambiţia“ era........ambiţie“, nu jplumă. Iată deci că mai există la con­ducerea unor întreprinderi anu­miţi focoşi „cîrcotaşî“ (cu o ple­iadă respectabilă de turişti în preajma lor) care, în loc să-şi gospodărească aşa cum trebuie unitatea respectivă, se ţin de a a­­semenea cirepte gratuite risipind avutul obştesc (căci în ultima instanţă despre asta este vorba) in procese costisitoare. Am citit nu de mult o statistică semnificativă în legătură cu liti­giile dintre anumite întreprin­deri, la Arbitrajul de Stat Regio­nal Piteşti. Deşi Arbitrajul a încercat concilierea prealabilă între cei împricinaţi totuşi unită­ţile „arţăgoase“ nu s-au dat bă­tute. Şi s-au dus la „judecată". Rezultatul ? In 65 de cazuri su­mele datorate de respectivele în­treprinderi au fost achitate ime­diat după sezisarea arbitrajului și în alte 20 de cazuri s-au livrat produsele care formau obiectul litigiului, tot imediat după sezi­­sarea arbitrajului. Oare lucrul acesta nu se putea face de la început ? Ce era ne­voie de atîtia­ bani scoşi din vi­­steria statului, cînd în mod to­vărăşesc lucrurile puteau fi re­zolvate de la bun început ? De aceea, ni s-a părut deosebit de justă practica Arbitrajului de Stat Regional piteşti de a impu­ta sumele cheltuielilor de judeca­tă acelor întreprinderi care la în­ceput nu recunosc pretenţiile în­treprinderilor reclamante deşi a­­poi —, simplu şi firesc — le re­cunosc pe de-antregul. Fireşte aceasta este o formă de rezolvare a problemei. Dar cu­­ punga statului cum rămîne ? Pentru că banii imputaţi cutărei sau cutărei întreprinderi, prove­niţi de pe urma unui „litigiu" gratuit, sunt totuşi bani irosiţi­ f Ce rost au „litigii“ scornite,­­ care de fapt încurcă doar lucru-­­ rile, plus că se aruncă pe fereas-­­ tră bani din visteria statului ? ! Cei vizaţi e bine să ia aminte. * Altfel pot deveni obiectul de li- l tigiu al... propriului lor litigiu.­­ D. TABACU ? *0«i0i(0i*0 ta $•• §•••<• 0i*0M04a0»0i*0i«ţ|£0i« * *« a Echipa dt* handbal Dinamo Sar­lin îşi începe, astăzi turneul în tara noastră, îrttîjfiind cu încăpere de la ora ÎS P® stadionul „Dinamo“ selec­ţionate oraşului Bucureşti. Intîlnirea va fi arbitrată­ de Knud Knudsssn (D*. demarca). In continuarea turneului echipa Dinamo Berlin va juca dumi­nica în Capitală cu Dinamo Bucureşti şi marţi ■ 5 a­u­gust la Oraşul Stalin cu echipa dinam­ovistă din localitate. • In zilele de 24 şi 23 august v­a avea loc la­­Bucureşti întîlnirea inter­­naţională 4® nataţie dintre echipele selecţionate ele R- P. Române şi­ Sue­diei. In programul întrecerilor figu­rează, probe­ de fnet şi sărituri. • La 7 si 8 august se va desfăşura la Oslo întîlnirea internaţională de atletism dintre echipele selecţionate masculine ale R­ P. Romåne şi Norve­giei. Această intilnîre constituie re­vanşa meciului disputat în anul 1956 la Bucureşti. Meciul din anul 1956 a fost cîştigat cu scorul de 111—99 de echipa R. P. Romíno. • Miercuri la Odese a avut loc un meci de fotbal între echipa Clubului militar din Odesa şi echipa Rapid II Bucureşti. Du­pă un joc de bun nivel tehnic şi cu multe faze interesante, fotbaliştii sovietici, iau cîştigat ,cu sco­rul de 4-1 (4-1). 9 Pe stadionul „Cea de-a 10-ia ani-­ versare" din Varşovia va avea loc in zileie de 1 şi 2 august întîlnirea inter­naţională de atletism , dintre echipele S.U.A. şi R. P. Polone. a.. ..*0M0..0..0...a*.0..«..»«•.©••«»•«••ft »«••©•»«•••* Noi unităţi de alimentaţie publica In scopul satisfacerii cerinţelor spo­­rite ale consumatorilor, se lucrează la­­amenajarea unor noi unităţi de ali­mentaţie publică. In Capitală, muncitorii întreprinde­rii Nr. I de construcţii din cadrul Trustului de Construcţii Bucureşti execută lucrările de finisare a localu­lui noului restaurant „Berlin“. Ame­najat în condiţii moderne, acest resta­urant va fi înzestrat cu o serie de uti­laje speciale aduse din R. D. Germa­na. Alte două restaurante moderne se vor deschide la Mamaia, la Satu-Mare şi în alte oraşe din ţară. Intru­­cît restaurantele— pensiune deschise pînă te am au dat bune rezultate, vor fi deschise noi unităţi de acest fel pe litoral, pe Valea Prahovei şi pe Valea Oltului. In ce priveşte bufetele-expres — al căror număr trece pînă acum de 25 — vor fi şi ele extinse. Un bufet-ex­­pres va fi dat în curând in folosinţă în Piaţa Gării din Cluj, iar un altul va fi amenajat la Oraşul Stalin, în fostul local „Oltul“. Român­ia liberă LA BAZA DE RECEPŢIE DIN CRASNA La baza de recepţie din Crasna, raionul Vaslui, sosesc zilnic nu­meroase convoaie de căruţe Încărcate cu grîne- Gospodăriile agricole -I Z-X .t ! — O-— — — — 12 . 4 — rttail r. r% 4-î I 4-\ fî „ /. rtl*d O 14, AM 1a n II rl r% tîm ue Sicii UHl mipi CJUI Ui Ii ifcu UL Cl! VI vt^imvcijs'C uv wi vuic vg îs, mu uv *» vrat. In cliseu : Laboranta Georgeta Tincu primind produsele aduse de gospodăria de stat Crasna. Foto: a. cqnstantîsESCU Deficiente care întîrzie înmagazînarea recoltei CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). — In raionul Tulcea nu s-a acordat din timp atenţia cuvenită ame­najării bazelor de recepţie. Lipsurile acestea se resimt acum la preluarea cerealelor. La baza de recepţie din Isaccea, bunăoară, există unele pătule cărora nu li s-a reparat încă acoperi­șul, griul depozitat aici fiind expus intemperiilor atmosferice. Nici despre drumul care duce de la aici la bază nu se pot spune lucruri mai lăudabile- Comitetul executiv al sfatului popular comunal neglijează această sarcină, astfel că transportul cerealelor pe por­ţiunea respectivă se face cu mare greutate. Deficienţe mari s-au semnalat şi in ceea ce priveşte organizarea convoaie­lor. Din lipsa unei planificări a comi­tetelor executive comunale, colectiviştii din satele Mihail Kogălniceanu, Fili­­mon Sîrbu şi altele au aşteptat d­e 2—3 zile în faţa bazelor de recepţie pînă să li se preia recolta. La bazele de recepţie sunt aduse în numeroase cazuri cereale neselecţio­nate. Aceasta datorită faptului că nu toate ariile sunt înzestrate cu trioare, iar unii delegaţi de batoză nesocotesc pur şi simplu sarcinile ce le revin. Din această cauză, gospodăriile colective din Somova, Parcheş, Poşta şi altele au transportat la baze grâu care con­ţinea multe corpuri străine. Ar mai fi de semnalat şi unele de­ficienţe în ceea ce priveşte organizarea muncii la bazele de recepţie din raio­nul Tulcea. La Isaccea şi Cataloi, de pildă, se găsesc şi acum probe nepre­date, iar la alte baze, aparatele de laborator necesare analizelor stau nefolosite. Comitetul executiv al sfatului popu­lar raional Tulcea are datoria să ia grabnice măsuri pentru organizarea activităţii bazelor de recepţie, incit ritmul de înmagazinare a recoltei să fie grăbit. Lista oficială de ciştiguri la obligaţiunile C E C 5% cu ciştiguri Tragerea ele bază din 31 iulie 1939. si­­te O seriei ffl 3 tM ite la Valoarea cîştigurilor *■3Z Î3 ul0* Parţială 1 05902 05 75.000 1 16905 23 50.000 1 05902 16 25.000 1 07669 40 25.000 1 15645 39 25.000 1 02538 39 10.000 1 04995 01 10.000 1 21375 34 10.000 1 22044 38 10.000 1 23811 terminația seriei 40 10.000 25 113 47 5.000 25 712 45 5.000 250 03 46 1.000 250 78 33 1.000 I Ca urmare a Acordului de colabo­rar tehnico-ştiinţifică între R. P. Ro­mm­­ şi Republică Democrată Vietnam încheiat la 39 iunie a avut loc la Bucur­r­eşti, la sfîrşitul lunii iulie, prima se­siune a Comisiei de Colaborare tehni­­co-ştiinţifică romîno.vietnameza. La sesiune s-a încheiat un Protocol care a fost semnat de: Nguyen Van Tran, preşedintele Comisiei de Stat a Pla­­nificării din R. D. Vietnam şi de Gas­­ton Marin, preşedintele comitetului de Stat al Planificării.­­ In perioada vacanţei de vară, clubul muncitorilor din în­văţămînt organizes­­za d® două ori pe săptămînă (marţi şi vineri) pentru­­cadrele didactice din Capitală, vizionări de filme artistice cu caracter educativ. Acest­ea sunt ur­­mată­­ de filme documentare, prezen­­tînd frumuseţi ale patriei, figuri de artişti de seamă, etc. La începutul acestei luni, secţia co­mercială a sfatului popular al Capita­­lei a hotărt să dea in vinzare zilnic in mod experimental 600 bucăţi în­­gheţată populară cu ambalaj comes­tibil. Intrucît­ cetăţenii sint mulţumiţi de noul produs, cantitatea zilnică a acestui sortiment de îngheţată popu­lară se va mări începînd cu luna august. Pentru a se mări eficienţa tehnică şi­ economică a ambalajelor şi a se satisface cerinţele consumatorilor, di­recţia generală pentru metrologie, standard® şi invenţii, prin Oficiul de stat pentru standarde, împreună cu Cam­era de Comerţ a R.P.R., a organi­zat un concurs cu premii pentru cele mai bune ambalaje. Tematica stabi­­lită cuprinde soluţii menite să ducă la îmbunătăţirea prezentării ambala­­jelor, protecţia calitativ superioară a conţinutului, înlocuirea materialelor deficitare necesare ambalajelor,­­unu­i, oar®a tipurilor şi mărimilor etc. Concursul se va încheia la 30 au­gust, iar premiile vor fi decernate pînă la 30 septembrie a. c.­­ La secţia sculărie a Combinatului metalurgic din Reşiţa se acorda o mare atenţie recondiţionării diferitelor scule ca pile, cuţite de strung şi altele care sunt­­apoi redate producţiei. Prin folo­sirea metodei Kuzneţov de recondiţio­­nare a sculelor uzate, muncitorii de la această secţie au economisit de la începutul anulu­i şi pînă acum peste 850.000 de lei.­ ­ Gaturile de Artă ale Fondului Plas­­tic vor deschide la 5 august expoziţia de grafică cu lucrări semnate de Medi Dinu. Expoziţia va putea fi vizitată, în sala din Calea Victoriei nr. 132, pînă la data de 26 august a. c. . Caravanele cinematografice ale uniu­nilor regionale ale cooperativelor de consum desfăşoară o vie activitate la sate. Numai in regiunile Craiova, Su­ceava, Iaşi şi Timişoara, la filmele prezentate de aceste caravane la sate au asistat peste 70.000 de spectatori. „ In regiunea Cluj se desfăşoară o largă acţiune pentru redarea în folo­sinţă a terenurilor degradate. Prin lu­­crări de combatere a eroziunilor şi de hidroamelioraţii au fost redate in acest an agriculturii 1.600 ha. In lunile ur­­matoare vor fi redate agriculturii alte 1.600 ha. Potrivit calculelor făcute de special­­­işti de pe terenurile ce vor fi redate producţiei agricole pînă la sfîrşitul anului 1980 se vor obţine anual în re­giune circa 72.000 de tone grîu şi po­rumb, 25.300 tone fructe şi struguri şi 37.000 tone fîn.­ ­ La unitatea Holboca a fabricii de ceramiai „Ciurea“ din Departamentul Materialelor de Construcţii, a fost in­stalată şi a intrat în funcţiune, o pre­să pentru fabricarea ţiglelor ceramice. Capacitatea de producţie a acestei pre­se este în prezent de 3000 bucăţi ţigle ceramice pe zi, iar după punerea la punct a procesului tehnologic, va a­­junge la 6000 bucăţi ţigle pe zi. Prin grija secţiei de istoria artelor a filialei Cluj a Academiei R.P.R., s-­a adunat ur, numeros şi interesant material,, în scopul întocmirii unui tra­tat de istorie a artelor plastice din Transilvania. Acest tratat urmează să servească atît cercetătorilor din a­­cest domeniu de activitate, cît și noi­lor cadre care se specializează în arta plastică.­­ In comuna Turciu din raionul Pecica, s-a inaugurat zilele trecute o casă de naştere, dotată cu aparatura şi ins­trumentele necesare. k I.R.T.A. a dat în circulaţie pe linia Bucureşti—Călăraşi prin Lehliu, două curse pe zi cu plecarea la ora 6 şi ora 14 din autogara 23 August. ★ In localitatea minieră Gurabarza din munţii Apuseni a luat în ultimii ani o mare dezvoltare construcţia de lo­cuinţe pentru mineri. Recent au fost date în folosinţă patru blocuri cu cîte patru apartamente fiecare. Tot pentru mineri este în construcţie un cămin cu 36 de apartamente. In vederea sa­tisfacerii numeroaselor cereri ale mine­rilor, care vor să-şi construiască lo­cuinţe individuale au fost acordate mi­nerilor de la întreprinderea minieră din Gurabarza, în mai puţin de trei ani, sume în valoare de peste 760.000 lei. „ La 1 august, satelitul v­a trece de două ori in dreptul Bucureştiului. Pri­­ma oară la orele 1.10 în direcţia nord­est, ■ la înălţimea de 61 grade, iar a doua oară, la 2,5® în direcţia sud-est, la înălţimea de 25 grade. Racheta va trece la orele 1.16 în direcţia sud-vest, la înălţimea de 85 grade. La 2 au­gust, racheta va trece la orele 1.13 în direcţia sud-vest la înălţimea de 72 grade, iar satelitul, la orele 1,43, din direcţia sud-vest, la înălţimea de 68 grade.­ ­ In cadrul „Zilei deputatului“ care a avut loc la sfatul popular al raio­nului 1 Mai, s-a discutat planul de măsuri al comitetului executiv al sfa­tului popular raional în vederea orga­nizării consfătuirilor între deputaţi şi alegători, care vor începe la 15 au­gust. „ Ieri dimineaţă a început în holul Te­lefoanelor din Calea Victorii distri­buirea noii cărţi de telefon. Preţul unui exemplar a fost fixat la 10 lei. Distribuţia continuă zilnic, între orele 8-14 și 17—20.­ ­ De la începutul anului şi pînă în prezent, gospodăriile agricole colective din regiunea Oradea au realizat veni­­turi în valoare de peste 18.000.000 lei, provenite din valorificarea cerealelor, legumelor şi zarzavaturilor, produselor animale etc. Din această sumă, 13.000.000 lei au fost repartizate fon­du­­lui de bază pentru continua dezvoltare a averii obşteşti.­­ la raionul Hîrşova va fi construită şi pusă in funcţiune o reţea de înaltă tensiune în lungime de 50 km. şi o reţea de joasă tensiune în lun­gime de 15 km. Lucrările pregătitoare au şi început.­­ In această perioadă numeroşi fii de muncitori şi de ţărani muncitori din întreaga ţară se pregătesc să devină studenţi. Pînă în prezent peste 6.000 de tineri s-au înscris să participe la concursul de burse pentru învăţămîn­­tul superior, acordate de sfaturile populare regionale. Numeroase alte burse vor fi acordate tinerilor munci­tori sau fii de muncitori de către în­treprinderile socialiste. Pentru prezen­tarea în bune condiţii la concursul de burse, într-un mare număr de locali­tăţi din ţară au fost organizate cursuri de pregătire a tinerilor candidaţi, fii de muncitori şi de ţărani muncitori, la care predau cei mai buni profesori din şcolile medii şi cadre didactice din Invațamentul superior.­ ­ Recent a plecat în Dobrogea un co­lectiv de cercetători de la Centrul ex­perimental de îngrăşăminte bacteriene din Capitală pentru a întreprinde stu­dii de microbiologie a principalelor fe­luri de sol din această parte a ţării.­­ La tragerea de amortizare a asigură­­rilor de viaţă A.D.A.S, din 31 iulie 1938, au ieşit următoarele opt combina­ţii de litere : P.S E. ; D.B.I. ; R.M.U. ; M.U.O. ; C.D.S.; G.E.C. ; B.B.G. ; W.G.D. . De cîteva zile se află în ţara noa­stră o delegaţie de specialişti în cul­tura porumbului din R. P. Chineză. Oaspeţii vizitează staţiuni experimen­tale agricole, institute de cercetări, gospodării agricole de stat şi gospo­dării colective, interesîndu-se de rea­lizările obţinute în cultura porumbului.­­ La întreprinderea de prefabricate şi materiale de construcţii „Doaga“ a în­ceput construcţia unei secţii pentru producerea ţiglelor de ciment. Secţia care va fi utilată cu două laminoare de fabricaţie romiînească va avea o capacitate de 6 milioane bucăţi ţigle anual. Noua secţie va intra in funcţiu­ne la sfîrşitul anului 1958. k APARI SÎMBÂT £ AU&U8T Predau statului cerealele contractate Pe măsura desfăşurării treierişului, colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale din regiunea Timişoara predau statu­lui cantităţile de cereale contractate cu întreprinderea „Recolta“ şi cu coo­peraţia. In raionul Jimbolia, bunăoară, s-au predat la bazele de recepţie 1351 tone grâu, cele mai mari cantităţi fiind predate de colectiviştii din Lenauheim — 150 tone, din Iecea­­Mare — 160 tone şi din Cărpiniş — 140 tone. De asemenea, în ultimele zile şi la ba­zele de recepţie din raionul Sînnico­­laul Mare s-au primit circa 1.000 de tone de grîu LONDRA DA, WASHINGTONUL BA LONDRA 31 (Agerpres). — La 30 iu­lie lordul Gosford, subsecretar la Mini­­sterul Afacerilor Externe al Marii Bri­tanii, a făcut o declaraţie în Camera Lorzilor în care a anunţat „relaxarea substanţială“ a embargoului asupra co­merţului cu Răsăritul. Această hotărlre a­ guvernului britanic vine după ce gru­­pul consultativ al COCOM, organizaţia pentru aplicarea embargoului, s-a pro­nunţat la 18 iulie în acelaşi sens. Tot la 30 iulie la Washington purtă­torul de cuvînt al Departamentului de stat, Lincoln White, a declarat că gu­vernul american nu intenţionează să modifice politica Sa ,privitoare la embar­­goul total asupra comerţului cu China. Ce a determinat Anglia să adopte a­­ceastă atitudine ? Ministrul de finanţe al Marii Britanii, Heathcoat Amory a declarat la 29 iulie că posibilitatea unui declin economic In Europa occidentala este ..reală". Amory a prezis că această conjunctură nefavorabilă va surveni la sfîrşitul acestui an sau începutul anului viitor. Aceleaşi perspective sumbre se întrevede şi ziarul „FINANCIAL TI­MES“ care scrie că „în cursul viitoa­relor luni activitatea economică va fi relativ redusă și nu se întrevăd schim­bări fundamentale în această tendință". S. U. A. intenţionează să trimită trupe în Cuba NEW YORK 31 (Agerpres). — După .----- . - —U + Tî-it. ■-Ulii S.­* 1­11,,, Gu­uillali Will... intenţionează să trimită trupe în Cuba sub pretextul asigurării pazei sta­­tiunH de pompare şi a conductei care alimentează cu apă baza navală « S.U.A. de la Guantanamo Hotărîrea guvernului american a stîrnit proteste din partea opiniei publice cubane care onPfiMovX «•*» XX ~ C­ÎI A «AH* 1 * uvwaota JiJLiOu! /A­i a LJi u.ri, i^a un amestec tn treburile interne ale Cubei. După cum anunță coresponden­tul ziarului „NEW YORK TIMES“ din Havana, conducătorul răsculaţilor cu­­bani, Fidel Castro, a protestat de a­­semenea împotriva introducerii trupelor americane pe teritoriul Cubei, într-un discurs rostit la radio. Fidel Castro a declarat că această măsură a guver­nului american „reprezintă o încălcare făţişă a suveranităţii Cubei". Impotri­­va introducerii trupelor americane pe teritoriul Cubei a luat atitudine „Frontul civic revoluţionar" creat re­­cent la Caracas de opoziţia cubană. Deficitul bugetului S. U. A, WASHINGTON 31 (Agerpres).­­ Ministrul de Finanţe al Statelor Uni­te, Robert Anderson, a declarat în faţa Congresului că în actualul an fiscal deficitul bugetar federal se va ridica la aproximativ 12 miliarde do­­lari. Deficitul recunoscut de minis­­trul de Finanţe reprezintă — după cum subliniază agenţia citată — „un record pentru un an de pace în în­treaga isterie a Statelor Unite“. Un reprezentant al Uniunii democrate a poporului finlandez însărcinat cu formarea guvernului HELSINKI 3­ (Agerpres).­­ U. K. Kekkonen, preşedintele Republicii Finlandeze, a primit pe preşedintele parlamentului şi pe conducătorii gru­purilor parlamentare care şi-au expus părerea în legătură cu formarea unui nou guvern. Ţinînd seama de faptul că grupul parlamentar al Uniunii de­mocrate a poporului finlandez este cel trai numeros din parlament, preşedin­ţie­ a însărcinat pe reprezentantul a­­cestui grup Eino Kilpi să studieze po­sibilitatea formării­ unui nou guvern al majorităţii. Kilpi a comunicat că el acceptă misiunea încredinţată de preşedinte. ----------- 0 anchetă concludentă * BONN 31 (Agerpres). — Potrivit p 3 unui raport publicat zilele trecute g 8 de Institutul pentru cercetări inter. 8 I naţionale, mai mult de jumătate § 5 din populaţia Germaniei occidentale „ g este împotriva construirii pe terito-­­ griul vestgerman a bazelor ameri.8 8 cane pentru proiectile teleghidate si 8­­a instalării rampelor pentru aceste? g arme. De asemenea peste 54 la sută g g din cei întrebați au răspuns nega. % g tiv la întrebarea „aţi fi de acord 8 8 ca armata federală să primească 8 § rachete teleghidate din partea § § S.U.A.?“ § (io OO OO OO OO OO ÓO OO OO OO CC OO V OO CC OC OO OC ÖŰ OO OO OŰ oc ^ g. OO 06*3 OO OO OO CCL Î00CC:.\500UC(»&JÂ~£ Pag.3-a Succesul expoziţiei lui Aurel Jiquide în IL R. S. S. RIGA 31 (Agerpres). — TASS,trams«, mite . La muzeul de artă letonă şi rusă din Riga s-a închis expoziţia lu­crărilor lui Aurel Jiquide. Au fost ex­­puse peste 40 de lucrări ale pictorului­­ilustrator român. Expoziţia a fost vi­zitată de cîteva mii de persoane, cri­­ticii­ de artă letoni dau o înaltă pre­ţuire măiestrie­ artistului. Ilustraţiile lui ■ Aurel Jiquide, scrie ziarul „Sovet­­skiaia Molodej“ din Riga, executate cu o pricepere profesională remarcabilă, bîciuitor­re şi necruţătoare în ceea ce priveşte caracterizarea artistică a personajelor, constituie un important eveniment în lumea artistică. Deosebit, de reuşite sunt ilustraţiile din ciclul „Anul 1997“. Ţinînd seama de dorinţa „oamenilor muncii, expoziţia va fi des­­chisă într-o­­­serie de oraşe din T. R.S. Letonă. Noi represiuni britanice în Cipru NICOSIA 31 (Agerpres). — După cum transmite REUTER, miercuri seara o patrulă militară britanică a deschis focul împotriva populaţiei din satul cipriot Akherita din apropierea oraşului Famagusta. Doi ciprioţi greci au fost omoriţi. Patrula arestase un tînăr cipriot din acest sat pe care l-a maltratat. La strigătele tînărului s-au adunat sătenii indignaţi pe care patrula britanică a încercat să-i îm­prăştie trăgînd în plin. Cele două vic­time aveau respectiv 22 şi 23 de ani. Colaborarea economică dintre Ungaria şi Cehoslovacia BUDAPESTA 31 (Agerpres).­­ Zia­rele relatează despre întrevederea din­tre Janos Kadar, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Un­gar, şi Otokar Simunsik, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia ,şi preşedin­­te­­al Direcţiei de stat a planificării a Republicii Cehoslovace, şeful delegaţiei economice cehoslovace care se află în Ungaria. In cadrul întrevederii a avut loc un schimb de păreri în problemele concrete ,ale diviziunii muncii între ţă­rile socialiste­ referitoare la Ungaria şi Cehoslovacia. In cursul tratativelor s-a constatat că colaborarea economică din­tre Ungaria şi Cehoslovacia se dezvoltă cu succes şi cu extinderea şi adîncirea ei duce la o nouă dezvoltare a economiei naţionale a celor două ţări. In cadrul tratativelor, s-a subliniat încă oe­diată că în urma­­traducerii consecvente în viaţă a inter­naţionalismului proletar există o identitate de păreri a celor două partide asupra dezvoltării legăturilor reriprocte BUDAPESTA 31 .Agerpres). — M.T.I. transmite: La 31 iulie ziarele au publicat comunicatul cu privire la rezultatele tratativelor economice un­­garo-cehoslovace. Comunicatul arată că delegaţia ungară şi cea ceho­slovacă au discutat problemele referi­toare la colaborarea economică între cele două ţări în perioada pînă in anul 1965. Delegaţiile au căzut de acord in ceea ce priveşte orientarea dezvoltării principalelor ramuri ale economiei na­ţionale a celor două ţări. În cadrul a­­cordului realizat, Cehoslovacia va li­vra Ungariei cărbune, cocs, energie elctrică şi unele tipuri de materii prime. Ungaria va furniza Cehoslovac­­iei bauxită, bitum, materii prime, carne şi preparate de carne, precum şi alte alimente. Din 1961 şi pînă in 1965 Ungaria va livra printre altele Cehoslovaciei combine cerealiere, apa­rate, maşini şi utilaje, iar Cehoslova­cia va furniza Ungariei utilaje pentru, o termocentrală, tractoare, mașini și aparate. Succesele economice ale R. P. Mongole ULAN BATOR 31 (Agerpres). — După cum transmite agenţia Monta­nte, la 30 iulie I. Tedenbal, preşedin­­tele Consiliului de Miniştri al Repu­blicii Populare Mongole, a primit pe F. Necasek, preşedintele Comitetului pentru radio şi televiziune din R. Ce­hoslovacă, şi a răspuns la întrebările lui. In răspunsurile sale, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Mon­gole a subliniat că în anii celui de­ al doilea cincinal (1952—1957) efectivul total de vite în R. P. Mongolă a cres­cut cu 545.000 de capete, iar producţia industrială **a mărit cu 69 la sută, ceea ce constituie un succes remarca­­bil al oamenilor muncii din R. P. Mongolă. Dintr-o ţară de crescători de animale,­ R. P . Mongolă s-a transfor­mat intr-o ţară industrial-agrară. In prezent industria furnizează 4­ la sută din producţia­ totală a economiei naţionale a ţării. Congresul al 13-lea al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, care a avut loc in luna mar­tie ac., a spus I. Tedenbal, a trasat sarcinile în domeniul construţiei eco­nomic­e a R. P. Mongole pe anii 1958 — 1960. Sarcina cea mai importantă este cooperativizarea majorităţii gos­­podăriilor de araţi la sfîrşitul acestui plan trienal. Pînă la sfîrşitul anului 1960 volumul producţiei industriale globale a R. P. Mongole urmează să crească cu 52 la sută în comparaţia cu anul 1957. * Primejdia experienţelor atomice ale S.U.A. P­riviţi această hartă care repre­­zintă regiunea Pacificului, in mijlocul ei se află un punct mare, negru , atolul Eniwetok din ar­hipelagul Marshall. Aici, precum se ştie, Statele Unite efectuează actuala serie de experienţe cu bombe nu­­cleare. Seria a început la finele lunii a­prilie şi va dura pînă la sfîrşitul verii. Sunt exact lunile în care prin­­cipalii curenţi de aer, ce pornesc dinspre insulele Marshall, se în­­dreaptă, mai mult decit în alte pe­­rioade ale anului, spre Japonia, Chi­na, Coreea şi Uniunea Sovietică şi cînd anticiclonii apără coastele din­­spre Pacific ale Statelor Unite de aceşti curenţi. Cenuşa şi alte sub­­stanţe radioactive, provenite de pe urma exploziilor nucleare care se ri­­dică în aer, sunt purtate aşa­dar de curenţi, în­ direcţiile indicate de să­­geţi­le de pe hartă. La începutul lunii iulie, asupra su­­dului Japoniei au căzut puternice ploi radioactive. S.a constatat că intensi­tatea radioactivităţii acestor ploi a fost de şase ori peste­ normal, în a­­ceeaşi lună, 37 d­e oameni din Cchi­­pajul a două vase japoneze atinse de radiaţiile atomice provenite de la ex­perienţele americane, s-au îmbolnăvit de leucocitoză , deşi vasele navigau la respectabila distanţă de 180 şi 330 mile marine, nu de locul expe­rienţelor, ci de perimetrele vastei zone declarate periculoase de către autorităţile americane. Ce arată aceste fapte ? — în primul rînd, marea primej­­die pe care o reprezintă pentru ome­nire experienţele efectuate în prezent în Oceanul Pacific, nu numai de că­tre S.U.A., ci şi de către Anglia care desfăşoară experimentarea armei nu­cleare tot într-o insulă a Pacificului. Pe deasupra, actuala serie de expe­­rienţe americane este deosebit de in­tensă. Staţiile de observaţii ale Uni­unii Sovietice aflate la o distanţă de 5—6000 km. de locul experimentării, au detectat în ultimele patru luni 32 de explozii, efectuate de americani, în arhipelagul Marshall — uneori chiar două în aceeaşi zi. D­in al doilea rind , că din tot ce susţineau Cercurile conducătoare ame­­ricane despre aşa zisele bombe­­cu­rate“, nimic nu e adevărat. Se ştie că la cererea opiniei publice, ca S.U.A. şi Anglia să urmeze exemplul U.R.S.S., care a renunţat la experi­mentarea armei nucleare, aceste cercuri au răspuns că vor experimenta în vara aceasta bombe „curate“, care, chipurile ţin produc iradiaţii dăună­toare şi căderi de substanţe radio, active primejdioase. Faptele mai sus citate au arătat însă, destul de clar, cît de „mur­dare“ sînt bombele experimentate în prezent, dar mai ales cît de mur, dar* sîu­t intenţiile celor ce le experi­mentează. De altfel chiar şi agenţiile de presă americane au fost nevoite să confirme, deşi indirect, că operaţia de „curăţire“ a armelor americane n-a reuşit. In ştirile transmise la 30 iulie, aceste agenţii anunţau că S.U.A. au revocat aşa zisele expe­rienţe publice cu bomba cu hidrogen „curată“. După cum a declarat unui corespondent al agenţiei U.P.I., un purtător de cuvînt american autorizat, referindu-se la menţionatele experien­ţe, „întreaga această acţiune era sor­tită eşecului". Primejdia care planează asupra o­­menirii trebuie înlăturată. Trebuie să înceteze experienţele cu armele ato­­mice! A. S.

Next