Romînia Liberă, septembrie 1958 (Anul 16, nr. 4322-4346)

1958-09-02 / nr. 4322

Pag. 2-aRomi ma libera Sa conducem ca competenţa economia locală. Şi în Timişoara se poate construi mai ieftin In diferite cartiere ale oraşului Timişoara se află în construcţie nu­meroase blocuri muncitoreşti şi locuinţe individuale ridicate cu aju­torul împrumuturilor racordate de stat, iar unele, chiar prin efortu­rile proprii ale cetăţenilor. Pen­tru a cunoaşte cum se duce, pe şantierele din Timişoara, acţiunea pentru reducerea continuă a preţului de cost al construcţiilor, tov. Vir­gil Lazăr, corespondent al ziarului nos­tru în regiunea Timişoara s-a adre­sat tov. VASILE BOTEZATU, preşe­dintele comitetului executiv al sfa­tului popular al oraşului Timişoara. „ Construcţiile pe care le-am văzut în diferite cartiere dove­desc că şi în Timişoara rezolva­rea problemei spaţiului locativ este una dintre preocupările de seamă ale organelor locale de stat şi de partid. S-a con­struit mult în ultima vreme ? — Intr-adevăr, problema locuinţe­lor a fost şi rămîne un obiectiv de seamă al activităţii noastre. începu­tul a fost făcut, zic începutul, pen­tru că cifrele pe care vi le voii pre­­ zenta le consider doar un prim pas în această direcţie, rămînînd ca in­tr-un viitor apropiat să construim în continuare pînă la satisfacerea ne­cesităţilor. In Timişoara s-au con­struit pînă în prezent 16 blocuri mari ce însumează peste 260 apar­tamente, precum şi 166 case indi­viduale. De asemenea, prin acţiunea de supraetajări, amenajări şi restruc­turări desfăşurată cu destul succes In 1957 şi-n prezent de organele noastre tehnice, am reuşit să dăm in funcţiune 188 d­partamente. Apoi, ţin să menţionez că sunt în curs de construcţie încă trei blocuri mari al­cătuite din 64 apartamente. Totodată, prin supraetajări şi restructurări vom mai da in folosinţă, curînd, 12 apartamente. — La ce preţuri s~au făcut ace­ste construcţii ? ■— Cîteva analize făcute asupra proiectelor şi execuţiei lucrărilor ne-au dus la constatări interesante. Locuinţele date în exploatare intre anii 1954 şi 1957 au avut o adevă­rată gamă de preţuri, cuprinse în­tre minimum 744 lei şi maximum 1130 lei metru patrat. Să luăm cîteva exemple. In strada Odobescu s-au dat in folosinţă anul trecut două­­ cu tov. Vasile Botezatu­­­î preşedintele Comitetului executiv I­­ al sfatului popular orăşenesc Timişoara blocuri a cite două etaje, fiecare pa­lier avînd cite două locuinţe for­mate din două camere şi o locuinţă cu o cameră. Suprafaţa totală des­făşurată a unui bloc, este de 820 m.p. Valoarea unui bloc a fost de 610.000 lei ceea ce înseamnă 744 lei pe metrul patrat, iar un apartament a costat în medie 67.777 lei, în aceeaşi perioadă de timp şi Tru­stul 12 construcţii — azi T.R.C.L.T. — a ridicat un bloc în strada Hein­rich Heine aproximativ cu dimen­siuni identice. Aci însă, preţul de cost este mult mai mare. Valoarea totală a blocului a fost de 842.000 lei revenind pe metrul patrat 956 lei, adică cu 212 lei mai scump de­­cît cele din strada Odobescu. Care sunt cauzele ? Specialiştii noştri au constatat o serie de deficienţe de proiectare care puteau fi fără doar şi poate evitate. Bunăoară, suprafeţele lo­cuibile au depăşit cu mult norma sanitară , la cele din strada Hein­rich Heine depăşirea aceasta repre­zenta 3—4 metri patraţi. Apoi, su­prafeţele dependinţelor, bucătării, vestibule, etc. — sunt de asemenea prea mari în raport cu suprafaţa de locuit şi peste necesităţi; la locuin­ţe compuse dintr-o cameră, , cores­punde uneori aceeaşi suprafaţă de dependinţe, ca şi la un apartament alcătuit din 2—3 camere. Alte blocuri s-au prevăzut cu parchete în vestibule, rulouri eslinger la feres­trele de la bucătărie, uşi interme­diare între vestibule şi antreu deşi ele sunt în prelungire, pivniţe prea mari pentru necesităţile unei familii, etc.­­. Dar nu e ma­i puţin adevărat că preţul de­ cost al locuinţelor este urcat uneori şi de constructorul exe­cutant. L­al­um­ii din blocurile de pe strada Heinrich Heine, cheltuielile pentru organizarea şantierului cota părţii sociale, s-au ridicat la circa 36 la sută din valoarea totală a lu­crării. De ce ? Pentru că întreg şan­tierul n-a fost organizat raţional, s-au făcut manipulări inutile de ma­teriale, risipă.­­ Noi socotim că şi costul de 10 la sută din valoarea to­tală a lucrării pentru organizarea şantierului este prea ridicat dacă ţinem seama de posibilităţile mari care există în oraşul şi regiunea noastră. — Ar fi foarte folositor pentru cei în cauză şi interesant pen­tru cititorii ziarului nostru, dacă ne-aţi spune cîteva cuvinte despre aceste posibilităţi. — In primul rînd consider că e necesar ca proiectele să fie adec­vate cerinţelor actuale. De exemplu, în unele cazuri, în locul bucătăriilor de 12 m.p. se pot proiecta nişe de gătit mult mai ieftine. Soluţii ase­mănătoare se mai pot găsi dacă pro­iectanţii se preocupă de această pro­blemă cu simţ de răspundere. In al doilea rînd, este vorba de folosirea mai chibzuită a materiale­lor de construcţie. Nisipul din Bega folosit în construcţie ne costa de p­ildă 20 lei metrul cub, pe cînd da­­că-1 aducem din Mureş — cum s-a întîmplat — vom plăti pentru­­el pînă la 100 lei metrul cub. Apoi este mult mai recomandabil ca pentru fundaţii să se folosească exclusiv piatra de carieră şi nu cărămida, mult muli costisitoare şi cu o rezis­tenţă mai mică. In ceea ce priveşte lucrările de organizare a şantierului, e bine să nu se execute magazii, depozite, etc. numai în limita strictului necesar. Da­că toţi aceşti factori vor fi luaţi în considerare de proiectanţi şi con­structori, de noi, beneficiarii lucrări­lor care avem datoria să-i ajutăm, să controlăm mai temeinic întreprin­derile de construcţii subordonate nouă, vom ajunge după cercule în prealabil făcute, să construim locu­ințe care să ne coste 40.000—50.000 lei apartamentul, ceea ce înseamnă circa 400—500 lei metrul patrat. Cadre la nivelul tehnicii noi! Despre deficienţele existente în munca de ridicare a ca­lificării muncitorilor şi tehnicienilor la turnătoria de fontă a uzinelor „Steagul Roşu“—Oraşul Stalin Uzinele „Steagul Roşu” din Oraşul Stalin sunt una din întreprinderile care s-a dezvoltat vertiginos în anii regi­mului de democraţie populară, înzes­trarea ei cu maşini şi utilaje de înaltă productivitate a făcut posibilă fabrica­rea în serie în această întreprindere a autocamioanelor romîneşti „Steagul Roşu“ care împînzesc astăzi şoselele patriei. Deosebit de mult s-au îmbunătăţit în ultimii ani gradul de mecanizare şi condiţiile de lucru în turnătoria de fon­­ta. Maşinile de formare, benzile de transportat nisipurile şi pămînturile, cele două conveiere, mecanizarea transportului formelor la sala de tur­nare a fontei topite, transportorul sus­pendat pentru miezuri, cuptorul elec­tric şi multe instalaţii şi utilaje sunt dovezi grăitoare despre felul in care s-a dezvoltat — la nivelul tehnicii noi — acest sector. Folosirea raţională a utilajului de înaltă tehnicitate existent la turnătoria de fontă este însă strîns legată și de crearea unor cadre de muncitori și tehnicieni cu o calificare care să­ co­respundă nivelului de dezvoltare a a­­cestui sector. Oare această problemă a fost rezolvată ? Din păcate, răspunsul nu poate fi în întregime afirmativ. Trebuie arătat de la început că nici din partea conducerii uzinei şi nici din cea a sectorului n-a existat suficientă preocupare pentru pregătirea din timp a cadrelor calificate de muncitori şi tehnicieni pe măsura înzestrării secto­rului cu utilaje de înaltă tehnicitate necesare. Să ne oprim, bunăoară, la maşinile de formare, în urma introducerii a­­cestora, productivitatea muncii a cres­cut de 3—4 ori, realizîndu-se o pro­ducţie ritmică, fără eforturi din partea muncitorilor. Deşi aceste m­aşini sunt considerate pe bună dreptate utilaje de înaltă tehnicitate, ele sunt de­servite în parte cu excepţia şefilor de echipe, de muncitori necalificaţi. Şi nu întîmplător. In cadrul sectorului mai dăinuie mentalitatea că maşinile pot înlocui mina de lucru calificată. Aşa să fie ? Dimpotrivă !... Lipsa calificării creează mari dezavantaje, in prim­ul rînd din cauza necunoaşterii întregu­lui proces de producţie procentul de piese rebutate este neadmis de mare. In luna iunie, bunăoară, la reperul bloc-motor procentul de rebut a crescut în mod serios. La maşinile de formare nu rare sînt cazurile cînd din cauza cunoştinţelor limitate, muncitorii necalificaţi nu pot fi folosiţi la alte o­­peraţii executate la aceste utilaje. Ur­marea : strangulări în producţie. In ce priveşte cuptorul electric, uti­laj pentru deservirea căreia se cere o înaltă calificare, situaţia este asemănă­toare aci lucrînd numeroşi muncitori necalificaţi. Pot ei înţelege procesul de producţie modern al cuptorului cu cunoştinţele pe care le posedă ? Aceasta este situaţia în ce priveşte calificarea muncitorilor. Din păcate de­ficienţele nu se opresc aici. La turnă­toria de fontă a uzinelor „Steagul Roşu“ nici­ toţi maiştrii nu au o califi­care corespunzătoare. Suba­preciind rolul maiştrilor în producţie, conducerea întreprinderii şi a sec­torului nu s-au preocupat şi nu au creat condiţii acestora pentru a urma cursurile de maiştri. Deşi printre ei se găsesc oameni capabili, cu o îndelungată practică­ în producţie, ei nu se pot descurca decît cu greutate în faţa unor utilaje noi care sosesc continuu în sector. Aşa s-a întîmplat, bună­oară, cu maşinile de format. Maiştri­lor le-a trebuit multă vreme să se familiarizeze cu aceste agregate. Atelierul de miezuire este condus de asemenea de un muncitor care nu are cunoştinţele unui maistru. De alt­fel aici, datorită lipsei de preocupare pentru ridicarea de cadre calificate, se simte lipsa unor maiştri care să dea îndrumări competente muncitorilor. Rădăcinile lipsurilor se găsesc în cadrul conducerii uzinei care priveşte cu multă pasivitate problema ridicării calificării cadrelor. Ar fi fost de dorit ca la cursurile de minim tehnic orga­nizate în uzină să fie atraşi şi munci­tori din cadrul turnătoriei de fontă. Deşi la consfătuirea organizată pe u­­zină de cercul A.S.I.T. s-a discutat mult problema ridicării nivelului teh­nic al maiştrilor, hotărîndu-se organi­zarea unei consfătuiri pe uzină cu maiştrii şi tehnicienii pe această temă, ea nu a avut loc deşi au trecut cîteva luni de la consfătuire. Toate acestea nu se pot rezolva însă atît timp cît unii conducători (ing. M. Marinescu, director tehnic şi ing. Manolescu, in­giner şef de concepţie) nu dau cu lu­nile prin sector pentru a se interesa şi a se consulta cu colectivul sectoru­lui asupra măsurilor ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea procesului de producţie. La turnătoria de fontă a uzinelor „Steagul Roşu“ există toate condiţiile pentru ca muncitorii şi tehnicienii să primească o calificare ridicată. Condu­cerea uzinei şi a sectorului nu tre­buie insă să aştepte să pice din cer oameni pregătiţi. Acestea trebuie să dea dovadă de mai mult interes faţă de problema respectivă pentru ca în cel mai scurt timp sectorul să dispună de cadre care să facă faţă nivelului teh­nic al întreprinderii. CORNELIU BUDA Corespondentul „Romîniei libere" in regiunea Stalin O PE URMELE MATERIALELOR NEPUBLICATE Pentru o mai bună aprovizionare La staţiunea balneară Olaneşti, ne-a informat un cititor, erau zile în care se serveau meniuri slabe din cauza unor deficienţe in aprovizionarea cu ali­mente. In urma primirii acestei se­­zisări, Ministerul Sănătăţii şi Prevede­rilor Sociale, Direcţia Tehnico-Medicala şi Gospodăriri ne răspunde că s-au luat măsuri pentru îndreptarea situa­ţiei. In prezent, aprovizionarea sta­ţiunii cu alimente s-a îmbunătăţit mult, iar meniurile sînt mult mai consistente şi variate. Un medic asistă zilnic la distribuirea alimentelor. Totodată s-au completat toate tacîmurile lipsă. Fos­tul magazioner a fost înlocuit şi i s-au întocmit acte de dare în judecată pentru sustragere de alimente. Măsuri eficiente Foarte mult timp cetăţenii din ra­ionul Vişeu nu găseau plicuri şi hîr­­tie de scris la nici una din unităţile Uniunii Cooperaţiei Raionale de Con­sum Vişeu. Aceste lipsuri semnalate re­dacţiei de mai mulţi cetăţeni din raio­nul Vişeu au fost aduse la cunoştinţa Uniunii Regionale de Consum Baia Mare. Din răspunsul trimis redacţiei reiese că sezisarea a fost cercetată personal de un membru al comitetului de conducere al Uniunii Regionale și a fost găsită justă. I­­n prezent, toate cooperativele din raionul Vişeu sînt bine aprovizionate cu plicuri, și hîrtie de scris. Activitatea sportivă prinde viaţă In comună Gîrbovi din raionul Urzi­­cenî, munca sportivă a fost timp în­delungat neglijată. Terenul de fotbal nu era întreţinut, iar cel de volei nu a fost încă amenajat,­­ ne scria un corespondent din comuna Gîrbovi. Tri­­miţînd această sezistare Uniunii de Cul­tură Fizică şi Sport Regionala Bucu­reşti,, sîntem informaţi că au fost luate măsuri urgente pentru înlăturarea lip­surilor. Preşedintele U.C.F.S. Urziceni s-a deplasat în comună pentru a îndruma colectivul sportiv, inventariind tot ma­terialul şi echipamentul sportiv. Pro­fesorul de educaţie fizică din comună a primit indicaţii în ceea ce priveşte activitatea s­a în cadrul colectivului sportiv. VIAŢA ÎMBELŞUGATĂ­ ­­ ­ . Pe vremuri oamenii din comuna Mogoşani, raionul Găeşti, aştep­tau vremea culesului cu mîhnire. Acum la Mogoşani culesul e totdeauna prilej de bucurie. In comună s-a făcut o gospodărie colectivă iar membrii acesteia muncind cu hărnicie duc în fiecare toamnă acasă produse din belşug. In clişeu . Familia colectivistului Constantin Grigore a primit nu­mai ca avans pentru zilele-muncă prestate sute de kilograme de grîu, bani, orz, lină, şi miere de albine. Foto d. constantinescu Campionatul categoriei A de fotbal Etapa a doua a turului campionatului categoriei A de fotbal a fost favorabilă echipelor gazdă, învingătoare in cinci din cele şase perude disputate. O singură excepţie s-a înregistrat la Petroşani unde echipa Jiul nu a reuşit decit un rezultat de ega­litate cu Dinamo Bucureşti. Formaţia bucureşteană a confirmat cu acest prilej buna comportare avută in prima etapă a competiţiei. In ansamblul etapei s-au înregistrat următoarele rezultate: O.C.A.­­Ştiinţa-Timişoara 2—0; Progresul Bucureşti-Ştiinţa, Cluj 4—1; Dinamo Bacău-Petrolul Ploeşti 2 —1; Steagul Roşu Oraşul Sta­­­in - Rapid­ Bucureşti 3—2; U.T. Arad-Farul Constanţa 3—0; Jiul Petroşani-Dinamo Bucureşti 1 — 1. Dintre rezultatele etapei de duminică se detaşează in mod deosebit performanţa realizată de Dinamo Bacău care prin victoria de prestigiu ob­ţinută în dauna campioanei ţării a preluat, de la colega sa din Bucureşti, primul loc in clasament. De asemenea trebuie consemnată ca deosebită vic­toria echipei Steagul Roşu Oraşul Stalin care a reuşit in acest fel să se reabiliteze în mare parte după­­eşecul de mari proporţii suferit duminica trecută la Bucureşti. Acum, jucătorii — cu excepţia celor selecţionaţi pentru întilnirile cu R.D. Germană — vor întrerupe­­activitatea competiţională oficială a pinti la 21 septembrie cind este programată etapa a lll-ci. Această perioadă departe de a fi socotită drept o vacanţă­, trebuie folosită de jucători şi antrenori pentru corectarea unor greşeli constatate in jocul echipelor in cele două etape, in aşa fel incit la reluarea campionatului să putem urmări jocuri de un mai bun nivel calitativ decit cele desfăşurate pină acum. C. C. A. a realizat o victorie comodă C.C.A. — în evidentă revenire la forma care a situat-o printre echipele noastre fruntaşe — a învins duminică, destul de comod, în orice caz mai co­­mod decît pare a indica scorul de 2—0 (0—0), echipa Ştiinţa Timişoara, în faţa căreia, de mai mulţi ani, nu a ştiut să-şi impună superioritatea. După o primă repriză, în care au dominat, dar n-au găsit soluţia tactică pentru a combate jocul de ofsaid folosit de apărarea, destul de şubredă altfel, a oaspeţilor, militarii au avut la reluare 15—20 de minute de ofensivă susţinu­tă, desfăşurată cu pase scurte şi pre­cise şi cu pătrunderi individuale ra­pide (Cacoveanu, Tătaru, Constantin), care au anulat jocul de ofsaid al apă­rătorilor adverşi. în aceste condiţii, Zavoda­­ în minutul 49 şi Tătaru în minutul ,54, au asigurat victoria gaz­delor şi scorul partidei. Pînă la sfîr­­şit, C.C.A. a continuat să preseze, dar n-a mai putut înscrie, în bună măsură şi datorită cîtorva intervenţii, foarte inspirate ale tînărului portar Enă­­chescu. C.C.A., în actuala condiţie de for­mă, poate fi socotită unul din princi­palii competitori ai campionatului ca­tegoriei A, mai ales cînd Apolzan va atinge şi el nivelul de pregătire fizică al coechipierilor săi, dintre care am re­marcat în primul rînd pe Zavoda II, Bone, Cacoveanu, Tătaru şi Constantin. In ce priveşte formaţia timişoreană, la care am remarcat în cursul sezo­nului trecut, o serie de tendinţe spre un joc caracteristic, care dădea curs unor elemente specifice: condiţia atle­tică, elanul, rezolvarea prin cele mai simple mijloace a problemei cîştigării spaţiului şi a trecerii din atac,în a­­părare şi din apărare în atac — ea a renunţat de la un timp să adîncească acest sistem de joc. Echipa şi antre­norul s-au orientat spre un joc lent, cu pase scurte şi spre tactici nepotri­vite temperamentului majorităţii jucă­torilor. Această neinspirată tactică ofsaidului — pornită se pare din con­ştiinţa antrenorului că apărarea ime­diată prezintă multe slăbiciuni — va împinge Ştiinţa spre un loc codaş în clasamrent. Echipa din Timişoara tre­buie să revină la jocul ei­­ specific. Luptat pentru o condiţie fizică tot mai bună,, pentru recîştigarea condiţiei mo­rale — un joc iute, cu pase lungi „la întîlnire“, iată, după părerea noastră, probleme pe care trebuie să le rezol­ve conducerea tehnică a echipei timi­şorene. ST­­RADU O fază din joc Progresul Bucureşti a cîştigat la scor După o absenţă îndelungată, echipa studenţească Ştiinţa Cluj a reapărut duminică în faţa publicului bucureştean întîlnind în partida inaugurală a cu­plajului fotbalistic de la stadionul „23 August“ formaţia Progresul Bucureşti. Poate de aceea jucătorii clujeni, stă­­pîniţi de tracul debutului, nu au reuşit în această întîlnire să evolueze la ni­velul valorii dovedită în partida sus­ţinută la Cluj cu C.C.A. cînd au avut o comportare cu mult mai bună decît duminica aceasta. Ştiinţa Cluj s-a comportat de data aceasta slab, servind partenerului în­tîlnit o replică slabă lipsită de consis­tenţă, pierzînd la un scor concludent : 1-4 (0-3). Linia de atac a oaspeţilor nu a reuşit decît foarte rareori să se a­­propie de poarta bucureştenilor ( a în­scris o singură dată prin Moldovan ) deşi a avut în faţă o apărare care a dovedit slăbiciuni. Pe de altă par­te compartimentul defensiv, în frun­te cu portarul Nicoară, care are mare parte din vină le două dn golurile primite, a fost un obsta­col uşor de trecut pentru înaintaşii bucureşteni. Progresul Bucureşti, fără să facă o partidă deosebită, a reuşit totuşi să se detaşeze peste partenerul de joc, dominîndu-l şi întrecîndu-l cu scorul amintit mai sus, golurile fiind înscrise de Dinulescu (2), Banciu şi Leucă. Bucureştenii ar fi putut realiza o victorie şi mai categorică dar după ce au înscris primele trei goluri, au scă­zut ritmul de joc, ca urmare a insu­ficientei lor pregătiri fizice ce s-a fă­cut vizibilă în deosebi în repriza a doua cînd învingătorii se mişcau d­e ce in ce mai greu pe teren, s­ ivîn**rte totodată numeroase greşeli de ex­ecuţie. Arbitrajul prestat de A. Eftimie a fost necorespunzător. Printre alte gre­şeli săvirşite, el a refuzat un „11 m.“ echipei clujene. I. BOCIOACA Aprovizionarea de toamna cu legume şi zarzavaturi (Urmare din pag. 1­ a) cumpărătorii nu s-au putut aprovizio­na cu acest sortiment. La depozitul Bucureşti-Mărfuri se aflau 2 vagoane de pepeni, dar pentru că aceştia nu au fost descărcaţi la timp, nu s-au găsit nici în piaţa „Griviţa Roşie“ , iar cînd au fost aduşi erau pe jumă­tate veştezi. După cum vedeţi „gospo­darii“ de la filiala „Aprozar" Griviţa Roşie se dovedesc a fi prea comozi şi lipsiţi de o preocupare permanentă pentru aprovizionarea pieţelor , cu toate sortimentele ce sînt solicitate acum. O dovadă concludentă a faptului că de conducerile filialelor depinde în bună măsură existenţa pe­ piaţă a uneia sau alteia dintre sortimente, o constituie şi faptul că la unitatea „Aprozar“ de pe str. Brezoianu (ra­ionul Gh. Gheorghiu-Dej) se găsea de vînzare şi ceapă şi cartofi, in timp ce la o unitate situată pe aceeaşi stradă, la cîţiva paşi mai încolo, (ra­ionul Lenin), acestea lipseau cu de­­săvîrşire. Or, dacă ar fi să vorbim numai de cartofi trebuie spus, că în ziua aceea se aflau în depozit 12 va­goane de cartofi. Cînd ora 6 poate însemna şi 8... Este ştiut de oricine, că omul nu merge la piaţă la ora 9 sau III, in mijlocul dimineţii. Cumpărăturile zil­nice şi chiar cele pentru toamnă,, se fac dis-de-dimineaţă, cind legumele sînt proaspete şi nu au apucat încă să stea in soare . In plus, fiecare are pă­rerea că mergînd devreme găseşte lucru mai bun şi are de unde să a­­leagă. De aceea, s-a luat măsura ca toate pieţele să fie deschise incepînd de la 6 dimineaţa ; asta inseamnă că la această oră vînzătorii trebuie să aibă marfa deja pregătită şi aranjată şi să fie gata să satisfacă cererile cumpărătorilor. Şi, in majoritatea cazurilor această măsură este respectată. Ca atare, ne-a părut cu atit mai de mirare faptul că in­­vizita noastră făcută în piaţa „30 Decembrie" am avut prile­jul să vedem cum la ora 6.30 de abia se descărca marfa dintr-un autoca­mion atunci sosit de la depozit. Vin­­zătorii erau ocupaţi cu descărcatul, cintăritul, transportul mărfii de pe platou in unităţi, cu aranjarea ei, etc. Iar in acest timp, in faţa unităţilor cumpărătorii aşteptau, se făcuse coa­dă, iar unii dintre ei işi exprimau ne­mulţumirea că vor intirzia la serviciu. Responsabilul pieţii ne-a spus că intirzierea descurcării mărfii se dato­re­şte lipsei mijloacelor de transport, ori motivul acesta cade de la început, dat fiind că autocamioane sunt des­tule, și oricine se dovedesc insuficien­te, numărul lor poate fi mărit printr-o simplă cerere telefonică, la „Apro­­zar"-Central. De aceea, am dori să aflăm măcar acum, de la filiala A­­prozar raionul Stalin cauza reală a întirzierii şi de cine anume a fost provocată.La fel in piaţa „3 decembrie" la ora 7.10 dimineaţa de abia se aran­jau legumele pe tarabe, iar la piaţa ,,Griviţa Roşie" trecuse de 8,30 cind se începuse curăţenia platoului. Reclamă bună şi... proastă Se spune adesea, că modul de pre­zentare a mărfii poate constitui el însuşi cea mai bună reclamă­ Afirma­ţia îşi găseşte într-adavăr temei prin însuşi faptul că cumpărătorul se poate uita cu plăcere la mărfurile prezenta­te in pieţele .„ 11 ie­crntilie“ sau „30 Decembrie“ şi chiar dacă nu a venit cu gindul să cumpere ceva, este ten­tat numai de simpla vedere a legume­lor şi zarzavaturilor expuse aici. In timp ce, dacă merge în piaţa „16 Fe­bruarie“ impresia cu care va pleca va fi cu totul alta- Tarabele stau goale, deşi există marfă care stă stivuită în lăzi; legumele şi zarzavaturile nu sînt stropite ca să se păstreze proas­pete ; aspectul general al pieţii este urît şi dovedeşte o totală neglijenţă faţă de prezentarea mărfurilor In plus, chiar cele expuse sînt de calitate mult mai slabă, decît cele care se vind la acelaşi preţ în alte pieţe din Capitală. Ca să nu mai vorbim de faptul că d­in dimineaţa cînd am vizitat noi piaţa­­,16 Februarie“ aici se desfăceau vinete de categoria 11 -a, la costul ce­lor de categoria l-a, diferenţa repre­­zentînd preţul aproape dublu. La în­trebarea noastră, ni s a răspuns că au primit în ajunul zilei de 23 August­ 1000 kg vinete, mult mai mult decît era necesar şi că în 3 zile s-au degradat. Dacă este aşa, vina re­vine responsabilului pieţii care, cu­noscute cerinţele, trebuia să nu pri­mească o cantitate aşa de mare. In încheiere se cuvine să subliniem că este necesar ca atit filialele raio­nale „Aprozar" cit şi sfaturile populare raionale să ia măsuri urgente pentru înlăturarea deficienţelor semnalate şi prevenirea oricăror alte lipsuri, prin­­tr-un control riguros şi permanent în toate pieţele şi unităţile de legume şi zarzavaturi din Capitală. De asemenea, este necesar să se acorde o atenţie sporită aprovizionării egale — şi can­titativ şi calitativ — a pieţelor mărgi­naşe, la nivelul pieţelor centrale. Con­sumatorul plăteşte acelaşi preţ şi tre­buie să ia aceeaşi marfă bună, indife­rent de unde cumpără. In acelaşi timp se cere ca ora de deschidere a pieţelor să fie respectată zilnic, pen­tru a se evita aglomerarea şi nemul­ţumirea cetăţenilor. In această perioadă, cînd pieţele sînt solicitate în mod deosebit, tre­buie făcut totul pentru ca cumpărăto­rul să găsească legume şi zarzavaturi multe, bune, la timp, frumos prezen­tate şi să fie servit repede, cu tot ce are nevoie pentru aprovizionările de toamnă. PIA RADULESCU O Mărfi 2 septembrie 1958 nr. 4321 V/miimmmtiwzmai/r Campionatele europene de ca­nota­­­ academic Frumoasa comportare a reprezen­tatiţilor noştri Visiaşii români s-au comportat re­­ marcabil la campionatele Europene de canotaj academic Pichetate duminică pe apele lacului Malta din apropiere de Po­nan. In cadrul întrecerilor fi­nale canotorii noştri au cucerit me­daliile de argint în probele de 4 plus 1, 4 fără cîrmaci şi medaliile de bronz in proba de 2 fără cîrmaci, în lupta sportivă cu cei mai valoroşi ca­notori din 21 de ţări, reprezentanţii R. P. Rom­îne, deşi au participat nu­mai cu 4 echipaje calificate toate în finale, au dovedit cu prisosinţă mare­le progres înregistrat şi de această discipl­nă în patria noastră. Este semnificativ în acest sens faptul că în d­ărabieniul pe naţiuni R. P. Romina s-a clasat pe locul doi cu 22 puncte la egalitate cu redutabilii canotori din U.R.S.S., întrecînd o serie de ţări cu o veche tradiţie în acest sport ca Ita­lia, S.U.A., Franţa, Elveţia, Anglia, Austria şi altele. In clasamentul gene­ral primul loc a fost ocupat de echi­pa Germaniei. (Agerpres) Campionatele europene de volei La Praga şi în alte oraşe din R. Cehoslovacă au continuat duminică în­trecerile din cadrul preliminariilor campionatelor europene de volei. In competiţia feminină, echipa R P. Ro­i­mine a obţinut un nou succes, înving­­înd la Liberec cu 3-2 echipa R. P. Bulgaria. Intîlnirea a fost deosebit de pasionantă și a durat aproape 2 ore. In urma acestei victorii echipa R. P. R. s-a calificat pentru turneul final.” Echipa masculină a­ ţării noas­­tre a întrecut formaţia R.P. Ungare cu 3—0 / 15—12, 15—13, 15—11/­ ii „Turneul celor 4 A doua reuniune din cadrul „Turne­ului celor 4” a satisfăcut puţinii spec­tatori care au înfruntat un timp nefavorabil. Meciurile au fost dis­putate cu multă ardoare dar ma­joritatea boxerilor au manifestat unele lipsuri în ceea ce priveşte execuţiile tehnice şi condiţia fizică, lipsuri ge­nerate desigur de o vacanţă în delutri gata şi un antrenament insuficient. Nota dominantă a galei au consti-’ tuit-o înfringerile pe­ care le-au suferit nu mai puţin de trei campioni repu­blicani : Puiu Nicolaie, Andrei Farcaş şi D. Rizea. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că doi dintre învingătorii lor — V. Vintilă şi M. Balaş — sunt dintre elementele tinere promovate cu acest prilej în această grea competi­ţie. De altfel în această ordine de idei merită să reţinem şi comportarea lui I. Boceanu, D. Burlaş, Şt. Cazan şi I. Ferentzi. In schimb ca nesatisfăcător poate fi apreciat, felul în care s-au prezentat Puiu Nicolaie, I. Demeter, D. Prunoiu și D. Rizea. Rezultatele tehnice înregistrate du­minică : — CATEGORIA MUSCĂ : Ră­nit în repriza a 3-a, Ludovic Ambruş a abandonat în faţa lui M. Dobrescu . V. Vintilă a întrecut la puncte­­ pe Puiu Nicolaie; CATEGORIA PANĂ: E. Cismaş a învins la puncte pe A. Farkaş ; I. Mihalik a dispus la puncte de I. Boceanu ; CATEGORIA UŞOA­RA : Ion Marin a pierdut la puncte la I. Demeter; D. Prunoiu a întrecut greu la puncte pe D. Burlaş; CATE­GORIA MIJLOCIE­ UŞOARA : M. Ba­laş a învins la puncte pe D. Rizea; Şerbu Neacşu este declarat­­ învingă­tor prin abandon (prin rănire) în faţa lui St. Cojan ; CATEGORIA SEMI­GREA : Gh. Negrea a învins prin a­­bandon în repriza 2-a pe I. Ferentzi; Petre Zaharia a cîştigat la puncte în­­tîlnirea cu O. Cioloca. Finalele acestei competiţii se desfă­şoară astă seară, începînd de la ora 19,30 în incinta stadionului Republicii (în caz­­de ploaie reuniunea va avea loc in­sala Ploieasca ). Programul re­uniunii finale­ in ordinea categoriilor : V. Vintilă — M. Dobrescu ; C. Gheor­­gh.Jiu — N. M­odreanu ; E. Cişmaş — I. Mihalik; D. Done — V. Czekely; I. Demeter — D. Pruno­u ; I. Drag­­nea — Stroie Trifan ; M. Balaş — Şerbu Neacşu ; V. Vlatdescu — Traien Stuparu ; Gh. Negrea — Petre Zalub­­­ia ; V. Mariuţan — E. Fűrész. Concursul internaţional de călărie al R. P. R. Duminică a început­, pe baza hipică din parcul „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Capitală, cea de-a IV-a Ediţie a con­cursului internaţional de călărie al R.P.R. Primele două zile de concurs au fost net dominate de reprezentanţii noştri care, dovedind o bună pregătire, au reuşit să ocupe primele locuri în clasa­­mentele probelor, după cum urmează: Obstacole : Alexandru Longo ; dresaj (categ. mijlocie): Ion Oprea; ştafetă pe echipe: R. P. R. I (Thun, Vlad, Langia). Timpul nefavorabil nu a per. mn.'s terminarea probei de­ precizie şi juriul a hotărît să claseze la egalitate următorii Şapte concurenţi care au ter­minat parcursul fără nici o penaliza­re: Pinciu (R.P.R.), Nietachnan (R­D. Germană), Grabowski (R.P. Polo­nă), Bărbuceanu (R. P. R.), Diacov (R. P. Bulgaria), Antohi (R. P. R.), We­dner (R. D. Germană). PE SCURT­ ­ • Ultimele două runde din tur-8 neuil interzonal de șah de la Por­­g­­oroj au adus un nou lider în 8 clasament, pe marele maestru so- 8­vietic Mihail Tal. Această schimba­­­­re s-a produs în urma infrîngerii­­ pe care Petrosian a suferit-o în­­ runda a 16-a în partida cu Larsen. 8 • La 8 septembrie va sosi în Ca­n­­pitală echipa selecţionată de box a­­ Republicii Arabe Unite. Pugiliştii­­ oaspeţi vor susţine la 10 septem.­il­brie pe stadionul Republicii o intîl­­g­nire cu echipa selecţionată de ti­ 8­neret a R. P. Romíné.­­ • Luni în ziua a doua a cam­­­­pionatelor europene de nataţie de 8 la Budapesta au fost cunoscuţi primii campioni. In proba de 200­0 m bras bărbaţi titlul a revenit re- 8 cordmanului european Leonid Ko­­­­lesnikov (U.R.S.S.) Sportiva so­­­­vietică Ninel Krutova a cucerit 8 titlul european în proba de săritu­­­­ră de la trambulină. g­o Campionatele mondiale de­­ scrimă s-au încheiat cu un mare­­ succes al scrimerilo­r sovietici care­­ au cîştigat trei titluri de campioni­­ ai lumii şi locul întîi pe ţări. • Circuitul ciclist de mare fond­­ rezervat juniorilor a confirmat ca-­­ lităţile de rutier ale tînărului aler-­­ gător Ion Stoica, care şi-a înscris duminică numele pe tabloul învin­gătorilor acestei competiţii. S QO OO OO OO OO00,00OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOO COOOOOOOCOOOCOOOOOOCCOOOOOOOOOOOO» * }pO OO OO OO OO OO OO OO OO Oi 8 30 OO (30 OO OÓ OO OO OO Ow c.

Next