Romînia Liberă, octombrie 1958 (Anul 16, nr. 4347-4373)
1958-10-01 / nr. 4347
v. Marea sărbătoare a poporului chinez p oporul chinez sărbătoreşte astăzi aniversarea celui mai important eveniment din istoria luptelor sale eroice desfăşurate pentru zdrobirea puterii exploatatorilor interni şi externi, pentru cucerirea independenţei ţării. Astăzi 1 octombrie se împlinesc 9 ani de la memorabila zi a proclamării Republicii Populare Chineze, zi în care masele de sute de milioane ale marii ţări prietene şi-au văzut visul cu ochii. China a încetat de a mai fi o colonie a imperialismului. Odată cu proclamarea R. P. Chineze, în istoria multimilenară a Chinei se deschidea o nouă epocă în care masele populare altădată asuprite şi exploatate, deveneau pentru prima oară stăpîne pe soarta lor, punndu-şi toate forţele, întreaga energie creatoare In slujba măreţului ideal al făuririi noii orînduiri socialiste. începea o epocă de mari prefaceri revoluţionare care prin amploarea şi prin ritmul înfăptuirii lor, într-adevăr neobişnuite, prin avîntul creator al maselor conduse de Partidul Comunist, a stîrnit admiraţia întregii lumi. In decurs de 9 ani poporul chinez a reuşit în ceea ce priveşte dezvoltarea ţării sale, creşterea potenţialului ei economic mai mult decit au făcut-o alte popoare în decurs de decenii sau chiar de secole. Ca rod al muncii însufleţite depuse de muncitorii chinezi şi al colaborării cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări frăţeşti, China şi-a creat o serie de ramuri economice inexistente pînă la eliberare. Aşa au apărut primele automobile, primele avioane, primele vapoare de mare tonaj construite in R. P. Chineză. Acestor succese răsunătoare li se vor adăuga insă în curind altele, de o și mai mare anvergură, deoarece poporul chinez a pornit în ultima vreme o luptă uriaşă pentru transformarea Chinei într-o mare putere industrială. Primăvara acestui an a fost considerată în ţara prietenă ca fiind începutul saltului general în construcţia socialistă. Astfel în cursul anului 1958, la chemarea Partidului Comunist Chinez, poporul chinez va da ţării sale 10.700.000 tone oţel, urmînd ca în anul viitor să producă 20.000.000 tone şi să egaleze aproape producţia de oţel a Angliei. Ar fi însă cu totul greşit dacă, vorbind despre succesele repurtate de R. P. Chineză în cei 9 ani ai săi de existenţă, ne-am rezuma doar la transformările petrecute in industrie. Viaţa nouă care şi-a croit drum pe meleagurile marii ţări a adus transformări radicale în toate domeniile de activitate: în agricultură, în cultură, ştiinţă şi tehnică, in nivelul de trai al oamenilor etc. Din sumedenia de exemple care ilustrează aceste transformări radicale, ne vom opri la două. Primul se referă la viaţa satelor. Masa uriaşă a celor 500.000.000 de ţărani s-a convins că numai calea dezvoltării socialiste a agriculturii poate să-i asigure bunăstarea. De aceea, ea a păşit cu încredere pe această cale, obţinînd la rîndu-i succese răsunătoare. Se ştie bunăoară că în toamna acestui an R. P. Chineză a obţinut cea mai mare recoltă de cereale din intreaga sa istorie, depăşind S. U.A. şi ocupind locul al doilea in lume — după Uniunea Sovietică. Un alt exemplu al faptului că poporul chinez îşi concentrează eforturile pentru continua întărire şi dezvoltare a noii orinduiri, îl reprezintă constituirea comunelor populare, ca un mijloc de atragere a ţărănimii spre o construcţie socialistă mai rapidă. Această Iniţiativă a avut un uriaş efect în rindul maselor largi ale ţărănimii. Succeselor obţinute de poporul chinez in cei 9 ani care au trecut de la proclamarea R. P. Chineze pe tărîm intern, li se adaugă cele repurtate in politica externă. Animat de dorinţa de a dezvolta relaţii prieteneşti cu toate ţările, indiferent de structura lor politică şi socială, guvernul central de la Pekin şi-a axat acţiunile sale pe cunoscutele principii ale coexistenţei paşnice. Ca promotoare a acestei politici, R. P. Chineză a ajuns să se bucure de un deosebit prestigiu în ţările Asiei şi în întreaga lume. Un element deosebit de caracteristic al politicii externe a R. P. Chineze îl constituie colaborarea strînsă cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări ale marelui lagăr socialist. Astfel, cu mult succes s-au dezvoltat şi se dezvoltă relaţiile cu ţara noastră. Schimburile economice, culturale, sportive etc. s-au extins cu fiecare an contribuind la adîncirea colaborării romîno-chineze. O mare însemnătate pentru apropierea şi mai mult a popoarelor noastre o reprezintă schimbul de vizite. Aşa a fost în acest an vizita făcută în R. P. Chineză de către delegaţia romînă in frunte cu tov. Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R. Succesele obţinute de poporul chinez, creşterea prestigiului ţării sale nu sunt însă pe placul reacţiunii internaţionale, in frunte cu imperialiştii americani, care nu se poate împăca cu gîndul că China a încetat pentru totdeauna de a mai fi debuşeu şi o piaţă de desfacere la dispoziţia marelui capital. Din această cauză S.U.A au dus în permanenţă o politică duşmănoasă faţă de R. P. Chineză privind-o de locul său legitim in O.N.U. Actuala agresiune a imperialismului american in regiunea Taiwan vine să arate odată mai mult că duşmanii Chinei populare n-au renunţat la planurile lor funeste. S.U.A. vor să împiedice R. P. Chineză să elibereze insula Taiwan şi insulele de coastă, cunoscute ca fiind vechi teritorii chineze, pe care clica dankaisistă s-a refugiat în timpul războiului civil, la adăpostul baionetelor americane. S.U.A. vor să dezlănţuie un război împotriva Chinei populare pentru a impune poporului acesteia jugul colonial. Amatorii de asemenea aventuri n-ar trebui să uite însă că R. P. Chineză nu este singură. Alături de ea se află U.R.S.S., ţările de democraţie populară şi omenirea iubitoare de pace de pretutindeni. Astăzi cînd poporul chinez sărbătoreşte cea de a 9-a aniversare a proclamării R. P. Chineze, în condiţiile provocărilor imperialiste la adresa sa şi a persistării primejdiei de război, poporul român ţine să-l asigure încă odată de solidaritatea sa frăţească, reafirmindu-şi hotărirea de a fi întotdeauna alături de China populară. Recenta Declaraţie a guvernului R. P. Romíne în legătură cu acţiunile agresive ale S.U.A. împotriva Republicii Populare Chineze este o expresie vie a năzuinţelor care însufleţesc în acest moment poporul nostru. Sprijinind-o întrutotul el protestează cu hotărîre împotriva provocărilor S.U.A. la adresa Chinei populare şi cere ca trupele americane să părăsească fără intîrziere regiunea Taiwanului. Eliberarea Insulei Taiwan şi a celorlalte teritorii naţionale chineze constituie o problemă internă a R. P. Chineze şi orice încercare de amestec constituie o inadmisibilă încălcare a Cartei O.N.U. Cu prilejul marii sărbători a poporului chinez, poporul romin ii urează din toată inima succes deplin In lupta pe care o duce pentru apărarea drepturilor sale legitime, pentru mersul înainte al Chinei spre noi succese în construirea socialismului. »OOOOOO3000000000000000000000000000000000000000000 Proletaridin toate ţările, uniţi-vă!. mimmă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XVI nr. 4347 L 4 pagini 20 bani Miercuri 1 octombrie 1958 TELEGRAMĂ Tovarăşului MAO TAE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinei Preşedintele Republicii Populare Chineze ai Tovarăşului LIUSAO-TI Preşedintele Comitetului Permanent aii Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAl Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi. Cu prilejul marii sărbători naţionale a poporului chinez frate — cea de-a IX-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze — in numele Comitetului Central al P.M.R., al Guvernului R.P.R., al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. şi al întregului popor român, vă transmitem dv. şi prin dv. întregului popor chinez un călduros salut frăţesc şi cele mai sincere felicitări. Poporul chinez, strîns unit în jurul gloriosului Partid Comunist Chinez şi Guvernului Republicii Populare Chineze, a obţinut strălucite şi hotărîtoare victorii pe drumul construirii socialismului în patria sa liberă şi independentă. Oamenii muncii din ţara noastră urmăresc cu caldă simpatie făţească avîntul fără precedent al industriei şi agriculturii, înflorirea culturii, ridicarea nivelului de trai al poporului. Marile realizări ale poporului chinez precum şi lupta sa nobilă pentru apărarea şi consolidarea păcii şi securităţii în Asia şi în întreaga lume au sporit imens prestigiul şi autoritatea R.P. Chineze, căreia îi revine un rol de seamă în rezolvarea problemelor internaţionale, împreună cu celelalte ţări frăţeşti. China populară aduce o contribuţie de preţ la întărirea continuă a unităţii indestructibile a lagărului socialist in frunte cu U.R.S.S. Poporul român îşi exprimă deplina sa solidaritate cu lupta Chinei populare pentru apărarea drepturilor ei legitime asupra teritoriilor chinezze — Taiwanul şi insulele din strîmtoarea Taiwanului, împotriva acţiunilor agresive ale S.U.A. care primeijduiesc pacea In Extremul Orient şi in întreaga lume. In această zi de sărbătoare vă dorim dv. şi poporului chinez noi victorii în construirea socialismului in marea dv. ţară. Trăiască în veci prietenia dintre popoarele romin şi chinei". GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíne Scurte ştiri de pe ogoare • Pînă la 26 septembrie în regiunea Constanţa s-a însăminţat o suprafaţă care reprezintă peste 56 la sută din planul însămînţărilor de toamnă. Din suprafaţa de grîu pe care trebuiau s-o insămnînţeze în prima etapă, gospodăriile de stat au realizat peste 70 la sută, ceea ce reprezintă aproape 60 la sută din totalul suprafeţei de însămînţat in această toamnă. Fruntaşe sînt gospodăriile de stat Feteşti — care a terminat însămînţatul griului — Perişoru şi Jegălia unde însămînţările se apropie de sfirşit. Rezultate bune s-au obţinut şi în celelalte sectoare, suprafeţele [' cele mai mari fiind insămînţate în '! gospodăriile agricole colective din .‘i raioanele Negru Vodă, Medgidia şi I' Feteşti. ^ © In regiunea Cluj s-a executat 50 la sută din arăturile planificate pentru însămînţările de toamnă. In raioanele Turda, Gherla, Huedin, Cluj, Aiud unde aceste lucrări s-au intensificat în ultimele zile planul de arături pentru însămînţările de toamnă a fost realizat in proporţie de 52—62 la sută. Tot în regiunea Cluj s-au recoltat porumbul, floarea-soarelui, cartofii şi sfecla de zahăr de pe o suprafaţă de 65 000 de ha. Fruntaşe sunt gospodăriile colective, întovărăşirile agricole Şi ţăranii muncitori cu gospodărie individuală din raioanele Zalău, Dej, Turda, Luduş şi Huedin® Ţăranii muncitori din raionul Siret au executat arăturile pentru însăminţări in procent de 70 la sută, iar însăminţările in proporţie de 50 la sută. In regiunea Galaţi participă numeroşi tineri la acţiunea de transportare a îngrăşămintelor naturale pe ogoare. Pînă în prezent ei au transportat şi împrăştiat pe terenul ce urmează a se însămînţa cu griu de toamnă cantitatea de 857.000 tone îngrășăminte naturale. O nouă secţie de sculărie la uzinele „Steagul Roşu“ Pentru asigurarea aprovizionării cu scule necesare fabricării autocamioanelor, la uzinele „Steagul Roşu“ din oraşul Stalin se construieşte o nouă secţie de sculărie. Producţia noii secţii va asigura în întregime necesarul de scule şi dispozitive de toate felurile folosite la fabricarea autocamioanelor şi rulmenţilor în uzinele ,,Steagul Roşu“, din In afara secţiilor productive, ansamblul noii sculării va face parte o centrală termoelectrică proprie, un pavilion pentru serviciile şi birourile funcţionale şi administrative, magazii de materiale şi produse finite. Ocupînd o suprafaţă de peste 10.000 m.p. halele noii sculării vor fi acoperite cu plăci ondulate din azbociment montate pe şarpante metalice. Constructorii grăbesc ritmul lucrărilor pentru ca noua sculărie să poată intra în funcțiune în prima jumătate a anului 1959. „Zilele culturii romîneşti“ la Stalino, Vinniţa şi Cernăuţi În aceste zile, oraşul minerilor ucraineni — Stalino a îmbrăcat straie de sărbătoare. Un grup din delegaţia romînă a oamenilor de cultură, care vizitează în prezent R.S.S. Ucraineană a sutit în localitate pentru a participa la o adunare festivă consacrată „Zilelor culturii romîneşti" în Ucraina. Adunarea a luat sfirşit cu un mare concert la care şi-au dat concursul artişti romîni printre care Zenaida Palii, Octav Enigărescu, Gaby Grubea şi alţii, artişti sovietici din Donbas şi artişti amatori din oraşul Stalinolen, artiştii români au prezentat un frumos spectacol în faţa minerilor de la mina nr. 10. Solii poporului rmîn, artişti şi membri ai delegaţiei culturale, s-au interesat de condiţiile de muncă ale minerilor, de succesele obţinute în lupta pentru extragerea de cît mai mult cărbune. Membrii delegaţiei au vizitat apoi orăşelul minerilor, clubul, grădiniţa de copii şi cîteva locuinţe ale muncitorilor. Ei au fost întîmpinaţi pretutindeni cu cea mai mare dragoste. — Bunicul meu, tata şi eu, toţi am fost mineri — a spus un membru al delegaţiei române, Ştefan Corespondentă telefonică specială pentru „România liberă“ Kovács din Petroşani. De aceea eu pot aprecia tot ce am văzut aici. Mina voastră este o întreprindere exemplară de o înaltă calificare. Noi trebuie să învăţăm de la voi. Aici am văzut cu ochii cum se şterge graniţa dintre munca intelectuală şi munca fizică. In semn de prietenie delegaţii romîni au înmînat reprezentanţilor minerilor sovietici cîteva daruri. Minerii ucraineni au dăruit prietenilor din Romînia cîte o lampă de miner. In oraşul Vinniţa, unul din cele mai mari centre ale industriei zahărului din Ucraina, au fost prezentate cu mare succes două spectacole ale formaţiei Ansamblului de cîntece şi dansuri populare al Forţelor Armate ale R.P.R. Cu ocazia „Zilelor culturii romîneşti", in parcul orăşenesc a avut loc o seară festivă consacrată prieteniei romîno-sovietice. In cinematografele oraşului a început Festivalul filmului romînesc. O mare şi frumoasă expoziţie a cărţii romîneşti s-a deschis la biblioteca regională „Timireazev". Manifestări închinate „Zilelor culturii romîneşti" continuă şi în alte oraşe din Ucraina. Zilele acestea la Cernăuţi în cel mai mare cinematograf din oraş, „Ucraina", a fost inaugurat Festivalul filmului românesc. La festivitatea inaugurării au luat parte membri ai delegaţiei române : compozitorul Radu Paladi, Ioana Stancoveanu, vicepreşedinte al sfatului popular al regiunii Craiova şi Vasile Moca, şef de serviciu în Ministerul Invăţămîntului şi Culturii. In oraşul Zaporojie şi-a terminat turneul Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" din Bucureşti. Oamenii muncii din oraş au vizionat cinci spectacole în interpretarea artiştilor români : „O scrisoare pierdută“ de I. L. Caragiale, „Revizorul" de Gogol, „Steaua fără nume" de Mihail Sebastian, „Anii negri“ de Aurel Baranga şi Nicolae Moraru şi „Bădăranii" de Carlo Goldoni. Toate aceste spectacole s-au bucurat de un mare succes. Ieri Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" a plecat în turneu la Moscova. IVAN NEDEALCOV Kiev, 30 septembrie 1958 v 88 8 8 8 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO »COOOOOQOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOaOOCOOOCooOOOOî 8888 *\ La deschiderea noului an universitar In dimineaţa aceasta pe tot cuprinsul ţării îşi reiau activitatea instituţiile de Invăţămînt superior. Studenţii, alături de cadrele didactice, încep astăzi un nou an universitar, un nou an de studiu în care tinerii îşi vor completa şi desăvîrşi cunoştinţele pentru buna pregătire necesară viitoarei lor profesiuni. Redeschiderea cursurilor în Instituţiile de învăţămînt superior se desfăşoară în toamna aceasta odată cu aniversarea unui deceniu de la elaborarea şi aplicarea reformei învăţămîntului din R.P.R. Alături de atîtea alte acte revoluţionare şi această reformă a fost posibilă şi a devenit necesară numai după înlăturarea definitivă a orînduirii burghezo-moşiereşti şi Ins-Acad. Iorgu Iordan Rectorul Universităţii „C. I. Parhonstaurarea regimului de democraţie populară. Şcoala serveşte mai mult decît orice altă instituţie de cultură la crearea şi dezvoltarea ideologiei de clasă, factor decisiv in lupta pentru transformarea socială şi politică a unei ţări. Acest adevăr apare şi mai clar în cazul invăţămîntului superior, care are menirea să formeze cadre ştiinţifice, tehnice şi politice necesare construirii unei societăţi noi. Unul dintre principiile reformei a fost crearea unui învăţămînt accesibil în primul rînd fiilor şi fiicelor de muncitori şi de ţărani muncitori, adică acelor elemente care mai înainte nu puteau pătrunde decît cu totul întîmplător şi sporadic în învăţămîntul superior. De aceea acestor tineri li s-au creat tot felul de înlesniri de ordin material, despre care vom aminti mai încolo. Legătura dintre teorie şi practică se realizează cu ajutorul cursurilor şi al seminariilor, respectiv al lucrărilor de laborator, de clinică, etc., în aşa fel încît cunoştinţele căpătate de studenţi la lecţiile teoretice se verifică şi se adîncesc la seminarii, lucrări de laborator, etc. Deoarece institutele de învăţămînt superior urmăresc formarea de cadre ştiinţifice, reforma din 1948 înlesneşte pregătirea studenţilor in acest sens prin crearea de cercuri ştiinţifice studenţeşti, ai căror membri prezintă lucrări originale la şedinţele cercului respectiv, condus de un profesor şi ajutat in munca lui de cadre didactice mai tinere. In ultimii ani s-au organizat sesiuni ştiinţifice, la fel cu ale profesorilor, atît pe institute de învăţămînt superior, cît şi pe centre universitare sau pe ţară, cu premii şi evidenţieri pentru lucrările cele mai valoroase. Unele dintre acestea se tipăresc în reviste şi ajung astfel la cunoştinţa unui public mai larg, fapt care constituie o încurajare pentru autorii lor şi un îndemn pentru studenţii mai puţin încrezători în forţele proprii. Activitatea ştiinţifică a corpului didactic a devenit o obligaţie la fel de riguroasă ca şi munca didactică, fă- cînd parte din planul anual al Institutului de învăţămînt superior respectiv şi fiind supusă unui control din partea autorităţii şcolare superioare. In legătură cu aceasta trebuie arătat că obligatorie este şi redactarea cursurilor în vederea multipli- cării lor. Se ştie că înainte de refformă se tipăreau foarte puţine cursuri şi mai totdeauna cu scopuri lucrative. Astăzi, Ministerul Invăţămîntului şi Culturii pune profesorilor la dispoziţie litografia şi tipografia lui, cu drepturi de autor, pentru publicarea cursurilor, dat fiind că această operaţie a încetat de a mai fi o afacere personală. Urmarea aplicării acestui principiu este existenţa unui foarte mare număr de cursuri, manuale şi tratate puse la dispoziţia studenţilor, care au astfel posibilitatea de a-şi pregăti examenele în cele mai bune condiţii. Bineînţeles, munca lor nu se limitează la însuşirea materiei predate de profesor, ci se amplifică prin folosirea unei bibliografii menite să le lărgească orizontul ştiinţific. La întocmirea cursurilor se ţine seamă nu numai de conţinutul lor, aş zice strict material de fapte şi de probleme, ci şi de interpretarea acestui conţinut, potrivit concepţiei materialismului dialectic şi istoric. Pentru a ajuta pe profesori s-au organizat în acest sens cursuri sub diverse forme de filozofie marxistă, cu rezultate, în general, mai mult decît satisfăcătoare. Pregătire filozofică de acelaşi fel şi cu acelaşi scop se face şi studenţilor, prin catedrele de ştiinţe sociale (socialism ştiinţific, economie politică, materialism dialectic şi istoricii Menirea lor este dublă: pe de o parte, aşa cum am spus deja, să înlesnească interpretarea justă, cu adevărat ştiinţifică a fenomenelor naturale şi sociale, iar pe de alta să facă educaţia comunistă a tineretului. Realizarea legăturii dintre teorie şi practică se face nu numai cu ajutorul seminariilor, al laboratoarelor, etc., aşa cum spuneam aici mai sus. Toţi studenţii sunt obligaţi să ia, într-un fel ori altul, contact cu realitatea materială a viitoarei lor profesiuni, aceasta în ultimii ani de studiu, cînd ei posedă suficiente cunoştinţe teoretice. Cîteva exemple. Studenţii Facultăţii de Matematică-Fizi c Continuare in pag. 2-a) 10 După o vacanţă binemeritată, plăcută şî odihnitoare, tinerii din instituţiile de învăţămînt superior reîncep astăzi un nou an de invăţămînt. O nouă perioadă în care ei îşi vor îndrepta eforturile pentru o cît mai temeinică însuşire a cunoştinţelor predate la cursuri şi seminarii, pentru o bună pregătire profesională necesară viitoarei lor profesiuni. Foto : M. POPESCU Ieri în sala Teatrului C.C.S. a avut loc o Adunare festivă consacrată aniversării R. P. Chineze Marţi după amiază,au avut loc în sala Teatrului C.C.S., din Capitală adunarea festivă organizată de comitetul executiv al sfatului popular al Capitalei şi Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea în cinstea celei de-a IX-a aniversări a Republicii Populare Chineze. La adunarea festivă au luat parte tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Constantin Pirvulescu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Ion Gheorghe Maurer, Vladimir Gheorghiu, Gheorghe Stoica, membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului şi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori ai Forţelor Armate ale R.P.R., oameni de ştiinţă şi artă, fruntaşi în producţie. Au luat parte, de asemenea, membrii delegaţiei Seimului R. P. Polone, în frunte cu mareşalul Seimului Czeslaw Wycech, care face o vizită de prietenie în ţara noastră, la invitaţia Marii Adunări Naţionale a R. P. Române. Au fost de faţă şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. La masa prezidiului au luat loc tovarăşii Alexandru Moghioroş, Ştefan Voitec, acad. Atanase Joja, acad. Mihail Ralea, Keronian, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, C. Paraschivescu.Bălăceanu, Dumitru Diaconescu, Elena Lascu Iordăchescu, Aurel Malăşan, Dionisie Balaş, fruntaş în producţie la uzinele „Mao Tze-dun“ şi Dumitru Hristea, fruntaş în producţie la întreprinderea poligrafică nr. 4. Au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Chineze şi R. P. Române. Adunarea festivă a fost deschisă de acad. Mihail Ralea, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, preşedintele I.R.R.C.S. Despre cea de-a IX-a aniversare a sărbătorii naţionale a Republicii Populare Chineze a vorbit C. Paraschivescu-Bălăceanu, membru în Prezidiul Marii Adunări Naţionale. Primit cu căldură de asistenţă, a luat apoi cuvîntul Ke Bo-nian, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Chineze la Bucureşti. Participanţii la adunare au manifestat puternic pentru prietenia frăţească care uneşte poporul nostru de marele popor chinez, pentru unitatea de granit a invincibilului lagăr al socialistului în frunte cu Uniunea Sovietică. Ansamblul de cîntece şi dansuri ..Ciocîrlia“ al Ministerului Afacerilor Interne a prezentat apoi un program artistic festiv. (Agerpres) Masa prezidiului Foto : M. FOPESCU Cuvîntarea tovarăşului C. Paraschivescu Bălăceanu La începutul cuvîntării sale tov. C. Paraschivescu Bălăceanu a spus : Alături de marele popor chinez, de popoarele frăţeşti din ţările socialiste sărbătorim astăzi cea de-a IX-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze. Acest eveniment istoric, care a adus o schimbare fundamentală în viaţa marelui popor chinez, de 690.000.000 oameni, a întărit considerabil forţele păcii şi socialismului, a dat noi imbolduri năzuinţelor spre libertate ale popoarelor oprimate. Vorbind despre succesele istorice dobîndite de marele popor chinez pe drumul construirii socialismului, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, succese care au o mare înrîurire asupra popoarelor din ţările Asiei, vorbitorul a arătat că intr-un ritm impresionant muncitorii Chinei eliberate au înlăturat ruinele cauzate de război, au îndeplinit in patru ani sarcinile primului plan cincinal şi au trecut la realizarea celui de-al doilea cincinal. Ţărănimea chineză, sub conducerea partidului, a realizat transformarea socialistă a agriculturii pe întreg întinsul ţării. Asupra întregii evoluţii a situaţiei internaţionale, a arătat apoi tov. C. Paraschivescu Bălăceanu, exerciţi o considerabilă influenţă faptul că o de asemenea mare putere mondială R. P. Chineză, duce alături U.R.S.S. şi de celelalte ţări socialiste o politică fermă şi consecventă de apărare a păcii împotriva uneltirilor agresive ale imperialismului internaţional. Referindu-se la provocările militare ale S.U.A. in regiunea Taiwanului, vorbitorul a spus: Cercurile agresive din S.U.A. — persistînd cu încăpăţînare în politica lor de balansare pe marginea prăpastiei războiului şi pline de ură împotriva poporului chinez liber — s-au angajat pe drumul acţiunilor agresive şi provocărilor militare împotriva R. P. Chineze în regiunea Taiwanului. In faţa acestor acţiuni războinice, toate ţările socialiste îşi exprimă de- plina solidaritate cu hotărirea R. P. Chineze de a da riposta cuvenită agresorilor imperialişti. Declaraţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., tov. N. S. Hruşciov, care a arătat că orice atac împotriva Chinei populare, marii prietene şi vecine a Uniunii Sovietice, va fi considerat ca un atac împotriva Uniunii Sovietice, constituie o expresie a legăturilor in (Continuare in pag. 3-a)