Romînia Liberă, octombrie 1958 (Anul 16, nr. 4347-4373)

1958-10-01 / nr. 4347

v. Marea sărbătoare a poporului chinez p­ oporul chinez sărbătoreşte astăzi aniversarea celui mai important eveniment din istoria luptelor sale e­­roice desfăşurate pentru zdrobirea puterii exploa­tatorilor interni şi externi, pentru cu­cerirea independenţei ţării. Astăzi 1 oc­tombrie se împlinesc 9 ani de la me­morabila zi a proclamării Republicii Populare Chineze, zi în care masele de sute de milioane ale marii ţări prietene şi-au văzut visul cu ochii. China a încetat de a mai fi o colonie a imperialismului. Odată cu proclamarea R. P. Chine­ze, în istoria multimilenară a Chinei se deschidea o nouă epocă în care ma­sele populare altădată asuprite şi ex­ploatate, deveneau pentru prima oară stăpîne pe soarta lor, pun­ndu-şi toa­te forţele, întreaga energie creatoare In slujba măreţului ideal al făuririi noii orînduiri socialiste. începea o epo­că de mari prefaceri revoluţionare care prin amploarea şi prin ritmul în­făptuirii lor, într-adevăr neobişnuite, prin avîntul creator al maselor con­duse de Partidul Comunist, a stîrnit admiraţia întregii lumi. In decurs de 9 ani poporul chinez a reuşit în ceea ce priveşte dezvoltarea ţării sale, creşterea potenţialului ei economic mai mult decit au făcut-o alte popoare în decurs de decenii sau chiar de secole. Ca rod al muncii însufleţite depuse de muncitorii chinezi şi al colaborării cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări frăţeşti, China şi-a creat o serie de ramuri economice inexistente pînă la eliberare. Aşa au apărut pri­mele automobile, primele avioane, pri­mele vapoare de mare tonaj construite in R. P. Chineză. Acestor succese răsunătoare li se vor adăuga insă în curind altele, de o și mai mare anvergură, deoarece poporul chinez a pornit în ultima vre­me o luptă uriaşă pentru transforma­rea Chinei într-o mare putere indus­trială. Primăvara acestui an a fost considerată în ţara prietenă ca fiind începutul saltului general în cons­trucţia socialistă. Astfel în cursul anu­lui 1958, la chemarea Partidului Co­munist Chinez, poporul chinez va da ţării sale 10.700.000 tone oţel, ur­­mînd ca în anul viitor să producă 20.000.000 tone şi să egaleze aproape producţia de oţel a Angliei. Ar fi însă cu totul greşit dacă, vor­bind despre succesele repurtate de R. P. Chineză în cei 9 ani ai săi de existenţă, ne-am rezuma doar la transformările petrecute in industrie. Viaţa nouă care şi-a croit drum pe meleagurile marii ţări a adus trans­formări radicale în toate domeniile de activitate: în agricultură, în cultură, ştiinţă şi tehnică, in nivelul de trai al oamenilor etc. Din sumedenia de exemple care ilustrează aceste trans­formări radicale, ne vom opri la două. Primul se referă la viaţa satelor. Masa uriaşă a celor 500.000.000 de ţărani s-a convins că numai calea dezvoltării socialiste a agriculturii poate să-i asigure bunăstarea. De a­­ceea, ea a păşit cu încredere pe acea­stă cale, obţinînd la rîndu-i succese răsunătoare. Se ştie bunăoară că în toamna acestui an R. P. Chineză a obţinut cea mai mare recoltă de ce­reale din intreaga sa istorie, depăşind S. U.A. şi ocupind locul al doilea in lume — după Uniunea Sovietică. Un alt exemplu al faptului că poporul chinez îşi concentrează eforturile pen­tru continua întărire şi dezvoltare a noii orinduiri, îl reprezintă constitui­rea comunelor populare, ca un mijloc de atragere a ţărănimii spre o cons­trucţie socialistă mai rapidă. Această Iniţiativă a avut un uriaş efect în rindul maselor largi ale ţărănimii. Succeselor obţinute de poporul chi­nez in cei 9 ani care au trecut de la proclamarea R. P. Chineze pe tărîm intern, li se adaugă cele repurtate in politica externă. Animat de dorinţa de a dezvolta relaţii prieteneşti cu toate ţările, indiferent de structura lor po­litică şi socială, guvernul central de la Pekin şi-a axat acţiunile sale pe cunoscutele principii ale coexistenţei paşnice. Ca promotoare a acestei po­litici, R. P. Chineză a ajuns să se bucure de un deosebit prestigiu în ţările Asiei şi în întreaga lume. Un element deosebit de caracteris­tic al politicii externe a R. P. Chine­ze îl constituie colaborarea strînsă cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări ale marelui lagăr socialist. Astfel, cu mult succes s-au dezvoltat şi se dez­voltă relaţiile cu ţara noastră. Schim­burile economice, culturale, sportive etc. s-au extins cu fiecare an contri­buind la adîncirea colaborării romî­­no-chineze. O mare însemnătate pen­tru apropierea şi mai mult a popoare­lor noastre o reprezintă schimbul de vizite. Aşa a fost în acest an vizita făcută în R. P. Chineză de către dele­gaţia romînă in frunte cu tov. Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R. Succesele obţinute de poporul chi­nez, creşterea prestigiului ţării sale nu sunt însă pe placul reacţiunii in­ternaţionale, in frunte cu imperialiştii americani, care nu se poate împăca cu gîndul că China a încetat pentru totdeauna de a mai fi debuşeu şi o piaţă de desfacere la dispoziţia ma­relui capital. Din această cauză S.U.A au dus în permanenţă o poli­tică duşmănoasă faţă de R. P. Chi­neză privind-o de locul său legitim in O.N.U. Actuala agresiune a impe­rialismului american in regiunea Tai­­wan vine să arate odată mai mult că duşmanii Chinei populare n-au re­nunţat la planurile lor funeste. S.U.A. vor să împiedice R. P. Chineză să eli­bereze insula Taiwan şi insulele de coastă, cunoscute ca fiind vechi teri­torii chineze, pe care clica d­ankai­­sistă s-a refugiat în timpul războiului civil, la adăpostul baionetelor ameri­cane. S.U.A. vor să dezlănţuie un război împotriva Chinei populare pen­tru a impune poporului acesteia jugul colonial. Amatorii de asemenea aventuri n-ar trebui să uite însă că R. P. Chineză nu este singură. Alături de ea se află U.R.S.S., ţările de democraţie popu­lară şi omenirea iubitoare de pace de pretutindeni. Astăzi cînd poporul chinez sărbă­toreşte cea de a 9-a aniversare a pro­clamării R. P. Chineze, în condiţiile provocărilor imperialiste la adresa sa şi a persistării primejdiei de război, poporul român ţine să-l asigure încă odată de solidaritatea sa frăţească, reafirmindu-şi hotărirea de a fi în­totdeauna alături de China populară. Recenta Declaraţie a guvernului R. P. Romíne în legătură cu acţiunile agre­sive ale S.U.A. împotriva Republicii Populare Chineze este o expresie vie a năzuinţelor care însufleţesc în a­­cest moment poporul nostru. Spriji­­nind-o întrutotul el protestează cu ho­­tărîre împotriva provocărilor S.U.A. la adresa Chinei populare şi cere ca tru­pele americane să părăsească fără intîrziere regiunea Taiwanului. Elibe­rarea Insulei Taiwan şi a celorlalte teritorii naţionale chineze constituie o problemă internă a R. P. Chineze şi orice încercare de amestec constituie o inadmisibilă încălcare a Cartei O.N.U. Cu prilejul marii sărbători a poporu­lui chinez, poporul romin ii urează din toată inima succes deplin In lup­ta pe care o duce pentru apărarea drepturilor sale legitime, pentru mer­sul înainte al Chinei spre noi succese în construirea socialismului. »OOOOOO3000000000000000000000000000000000000000000 Proletari­­din toate ţările, uniţi-vă!. mim­mă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XVI nr. 4347 L 4 pagini 20 bani Miercuri 1 octombrie 1958 TELEGRAMĂ Tovarăşului MAO TAE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinei Preşedintele Republicii Populare Chineze ai Tovarăşului LIU­­SAO-TI Preşedintele Comitetului Permanent aii Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAl Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi. Cu prilejul marii sărbători naţionale a poporului chinez frate — cea de-a IX-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze — in numele Comitetului Central al P.M.R., al Guvernului R.P.R., al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R. şi al întregului popor român, vă transmitem dv. şi prin dv. întregului popor chinez un călduros salut frăţesc şi cele mai sincere felicitări. Poporul chinez, strîns unit în jurul gloriosului Partid Comunist Chinez şi Guvernului Republicii Populare Chineze, a obţinut strălucite şi hotărî­­toare victorii pe drumul construirii socialismului în patria sa liberă şi inde­pendentă. Oamenii muncii din ţara noastră urmăresc cu caldă simpatie f­ă­­ţească avîntul fără precedent al industriei şi agriculturii, înflorirea culturii, ridicarea nivelului de trai al poporului. Marile realizări ale poporului chinez precum şi lupta sa nobilă pentru apărarea şi consolidarea păcii şi securităţii în Asia şi în întreaga lume au sporit imens prestigiul şi autoritatea R.P. Chineze, căreia îi revine un rol de seamă în rezolvarea problemelor internaţionale, împreună cu celelalte ţări frăţeşti. China populară aduce o contribu­ţie de preţ la întărirea continuă a unităţii indestructibile a lagărului socialist in frunte cu U.R.S.S. Poporul român îşi exprimă deplina sa solidaritate cu lupta Chinei populare pentru apărarea drepturilor ei legitime asupra teritoriilor chinezze — Taiwanul şi insulele din strîmtoarea Taiwanului, împotriva acţiunilor agre­sive ale S.U.A. care primeijduiesc pacea In Extremul Orient şi in întreaga lume. In această zi de sărbătoare vă dorim dv. şi poporului chinez noi vic­torii în construirea socialismului in marea dv. ţară. Trăiască în veci prietenia dintre popoarele romin şi chinei". GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíne Scurte ştiri de pe ogoare • Pînă la 26 septembrie în re­giunea Constanţa s-a însăminţat o suprafaţă care reprezintă peste 56 la sută din planul însămînţărilor de toamnă. Din suprafaţa de grîu pe care trebuiau s-o insămnînţeze în prima etapă, gospodăriile de stat au rea­lizat peste 70 la sută, ceea ce re­prezintă aproape 60 la sută din to­talul suprafeţei de însămînţat in această toamnă. Fruntaşe sînt gospodăriile de stat Feteşti — care a terminat în­­sămînţatul griului — Perişoru şi Jegălia unde însămînţările se apro­pie de sfirşit. Rezultate bune s-au obţinut şi­­ în celelalte sectoare, suprafeţele [' cele mai mari fiind insămînţate în '! gospodăriile agricole colective din .‘i raioanele Negru Vodă, Medgidia şi I' Feteşti. ^ © In regiunea Cluj s-a executat 50 la sută din arăturile planificate pentru însămînţările de toamnă. In raioanele Turda, Gherla, Hue­din, Cluj, Aiud unde aceste lucrări s-au intensificat în ultimele zile planul de arături pentru însămîn­­ţările de toamnă a fost realizat in proporţie de 52—62 la sută. Tot în regiunea Cluj s-au recol­tat porumbul, floarea-soarelui, car­tofii şi sfecla de zahăr de pe o su­prafaţă de 65­ 000 de ha. Fruntaşe sunt gospodăriile colective, întovă­răşirile agricole Şi ţăranii munci­tori cu gospodărie individuală din raioanele Zalău, Dej, Turda, Luduş şi Huedin­® Ţăranii muncitori din raionul Siret au executat arăturile pentru însăminţări in procent de 70 la sută, iar însăminţările in propor­ţie de 50 la sută.­­ In regiunea Galaţi participă numeroşi tineri la acţiunea de transportare a îngrăşămintelor na­turale pe ogoare. Pînă în prezent ei au transportat şi împrăştiat pe terenul ce urmează a se însămînţa cu griu de toamnă cantitatea de 857.000 tone îngrășăminte naturale. O nouă secţie de sculărie la uzinele „Steagul Roşu“ Pentru asigurarea aprovizionării cu scule necesare fabricării autocamioa­nelor, la uzinele „Steagul Roşu“ din oraşul Stalin se construieşte o nouă secţie de sculărie. Producţia noii sec­ţii va asigura în întregime necesarul de scule şi dispozitive de toate felu­rile folosite la fabricarea autocamioa­nelor şi rulmenţilor în uzinele ,,Stea­gul Roşu“, din In afara secţiilor productive, ansamblul noii sculării va face parte o centrală termoelectrică proprie, un pavilion pentru serviciile şi birourile funcţionale şi administrative, magazii de materiale şi produse finite. Ocu­­pînd o suprafaţă de peste 10.000 m.p. halele noii sculării vor fi acoperite cu plăci ondulate din azbociment mon­tate pe şarpante metalice. Construc­torii grăbesc ritmul lucrărilor pentru ca noua sculărie să poată intra în funcțiune în prima jumătate a anului 1959. „Zilele culturii romîneşti“ la Stalino, Vinniţa şi Cernăuţi­ În aceste zile, oraşul minerilor ucraineni — Stalino a îmbrăcat straie de sărbătoare. Un grup din delegaţia romînă a oamenilor de cultură, care vizitează în prezent R.S.S. Ucraineană a sutit în locali­tate pentru a participa la o adunare festivă consacrată „Zilelor culturii romîneşti" în Ucraina. Adunarea a luat sfirşit cu un mare concert la care şi-au dat concursul artişti romîni printre care Zenaida Palii, Octav Enigărescu, Gaby Grubea şi alţii, artişti sovietici din Donbas şi artişti amatori din oraşul Stalino­­len­, artiştii români au prezentat un frumos spectacol în faţa mineri­lor de la mina nr. 10. Solii poporu­lui rmîn, artişti şi membri ai dele­gaţiei culturale, s-au interesat de condiţiile de muncă ale minerilor, de succesele obţinute în lupta pen­tru extragerea de cît mai mult căr­bune. Membrii delegaţiei au vizitat apoi orăşelul minerilor, clubul, gră­diniţa de copii şi cîteva locuinţe ale muncitorilor. Ei au fost întîm­­pinaţi pretutindeni cu cea mai mare dragoste. — Bunicul meu, tata şi eu, toţi am fost mineri — a spus un mem­bru al delegaţiei române, Ştefan Corespondentă telefonică specială pentru „România liberă“ Kovács din Petroşani. De aceea eu pot aprecia tot ce am văzut aici. Mina voastră este o întreprindere exemplară de o înaltă calificare. Noi trebuie să învăţăm de la voi. Aici am văzut cu ochii cum se şterge graniţa dintre munca intelectuală şi munca fizică. In semn de prietenie delegaţii romîni au înmînat reprezentanţilor minerilor sovietici cîteva daruri. Minerii ucraineni au dăruit prieteni­lor din Romînia cîte o lampă de miner. In oraşul Vinniţa, unul din cele mai mari centre ale industriei zahă­­rului din Ucraina, au fost prezen­tate cu mare succes două spectacole ale formaţiei Ansamblului de cîn­tece şi dansuri populare al Forţelor Armate ale R.P.R. Cu ocazia „Zile­lor culturii romîneşti", in parcul orăşenesc a avut loc o seară festivă consacrată prieteniei romîno-sovie­­tice. In cinematografele oraşului a început Festivalul filmului romînesc. O mare şi frumoasă expoziţie a cărţii romîneşti s-a deschis la biblioteca regională „Timireazev". Manifestări închinate „Zilelor cul­turii romîneşti" continuă şi în alte oraşe din Ucraina. Zilele acestea la Cernăuţi în cel mai mare cinemato­graf din oraş, „Ucraina", a fost inaugurat Festivalul filmului româ­nesc. La festivitatea inaugurării au luat parte membri ai delegaţiei române : compozitorul Radu Paladi, Ioana Stancoveanu, vicepreşedinte al sfatului popular al regiunii Craiova şi Vasile Moca, şef de ser­viciu în Ministerul Invăţămîntului şi Culturii. In oraşul Zaporojie şi-a terminat turneul Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" din Bucureşti. Oamenii muncii din oraş au vizionat cinci spectacole în interpretarea artişti­lor români : „O scrisoare pierdută“ de I. L. Caragiale, „Revizorul" de Gogol, „Steaua fără nume" de Mihail Sebastian, „Anii negri“ de Aurel Baranga şi Nicolae Moraru şi „Bădăranii" de Carlo Goldoni. Toa­te aceste spectacole s-au bucurat de un mare succes. Ieri Teatrul Na­ţional „I. L. Caragiale" a plecat în turneu la Moscova. IVAN NEDEALCOV Kiev, 30 septembrie 1958 v 88 8 8 8­ ­OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO »COOOOOQOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOaOOCOOOCooOOOOî 8888 *\ La deschiderea noului an universitar In dimineaţa aceasta pe tot cuprin­sul ţării îşi reiau activitatea institu­ţiile de Invăţămînt superior. Studen­ţii, alături de cadrele didactice, încep astăzi un nou an universitar, un nou an de studiu în care tinerii îşi vor completa şi desăvîrşi cunoştinţele pentru buna pregătire necesară vii­toarei lor profesiuni. Redeschiderea cursurilor în Institu­ţiile de învăţămînt superior se des­făşoară în toamna aceasta odată cu aniversarea unui deceniu de la elabo­rarea şi aplicarea reformei învăţămîn­­tului din R.P.R. Alături de atîtea alte acte revoluţionare şi această reformă a fost posibilă şi a devenit necesară numai­­ după înlăturarea definitivă a orînduirii burghezo-moşiereşti şi Ins-Acad. Iorgu Iordan Rectorul Universităţii „C. I. Parhons­taurarea regimului de democraţie populară. Şcoala serveşte mai mult decît ori­ce altă instituţie de cultură la crea­rea şi dezvoltarea ideologiei de clasă, factor decisiv in lupta pentru trans­formarea socială şi politică a unei ţări. Acest adevăr apare şi mai clar în cazul invăţămîntului superior, care are menirea să formeze cadre ştiin­ţifice, tehnice şi politice necesare construirii unei societăţi noi. Unul dintre principiile reformei a fost crearea unui învăţămînt accesi­bil în primul rînd fiilor şi fiicelor de muncitori şi de ţărani muncitori, adică acelor elemente care mai înain­te nu puteau pătrunde decît cu totul întîmplător şi sporadic în învăţămîn­­tul superior. De aceea acestor tineri li s-au creat tot felul­ de înlesniri de ordin material, despre care vom a­­minti mai încolo. Legătura dintre teorie şi practică se realizează cu ajutorul cursurilor şi al seminariilor, respectiv al lucră­rilor de laborator, de clinică, etc., în aşa fel încît cunoştinţele căpătate de studenţi la lecţiile teoretice se veri­fică şi se adîncesc la seminarii, lu­crări de laborator, etc. Deoarece institutele de învăţămînt superior urmăresc formarea de cadre ştiinţifice, reforma din 1948 înlesneş­te pregătirea studenţilor in acest sens prin crearea de cercuri ştiinţi­fice studenţeşti, ai căror membri pre­zintă lucrări originale la şedinţele cercului respectiv, condus de un pro­fesor şi ajutat in munca lui de ca­dre didactice mai tinere. In ultimii ani s-au organizat sesiuni ştiinţifice, la fel cu ale profesorilor, atît pe in­stitute de învăţămînt superior, cît şi pe centre universitare sau pe ţară, cu premii şi evidenţieri pentru lucră­rile cele mai valoroase. Unele din­tre acestea se tipăresc în reviste şi ajung astfel la cunoştinţa unui pu­blic mai larg, fapt care constituie o încurajare pentru autorii lor şi un în­demn pentru studenţii mai puţin în­crezători în forţele proprii. Activitatea ştiinţifică a corpului di­dactic a devenit o obligaţie la fel de riguroasă ca şi munca didactică, fă-­­ cînd parte din planul anual al Insti­tutului de învăţămînt superior res­pectiv şi fiind supusă unui control din partea autorităţii şcolare supe­rioare. In legătură cu aceasta trebuie arătat că obligatorie este şi redacta­rea cursurilor în vederea multipli-­ cării lor. Se ştie că înainte de ref­formă se tipăreau foarte puţine cursuri şi mai totdeauna cu scopuri lucrative. Astăzi, Ministerul Invăţă­­mîntului şi Culturii pune profesorilor la dispoziţie litografia şi tipografia lui, cu drepturi de autor, pentru pu­blicarea cursurilor, dat fiind că această operaţie a încetat de a mai fi o afa­cere personală. Urmarea aplicării acestui principiu este existenţa unui foarte mare nu­măr de cursuri, manuale şi tratate puse la dispoziţia studenţilor, care au astfel posibilitatea de a-şi pregăti examenele în cele mai bune condiţii. Bineînţeles, munca lor nu se limi­tează la însuşirea materiei predate de profesor, ci se amplifică prin folosi­­rea unei bibliografii menite să le lăr­gească orizontul ştiinţific. La întoc­mirea cursurilor se ţine seamă nu nu­mai de conţinutul lor, aş zice strict material de fapte şi de probleme, ci şi de interpretarea acestui conţinut, potrivit concepţiei materialismului dialectic şi istoric. Pentru a ajuta pe profesori s-au organizat în acest sens cursuri sub diverse forme de filozo­fie marxistă, cu rezultate, în gene­ral, mai mult decît satisfăcătoare. Pregătire filozofică de acelaşi fel şi cu acelaşi scop se face şi studenţi­lor, prin catedrele de ştiinţe sociale (socialism ştiinţific, economie poli­tică, materialism dialectic şi istoricii Menirea lor este dublă: pe de o parte, aşa cum am spus deja, să în­lesnească interpretarea justă, cu ade­vărat ştiinţifică a fenomenelor natu­rale şi sociale, iar pe de alta să facă educaţia comunistă a tineretului. Realizarea legăturii dintre teorie şi practică se face nu numai cu aju­torul seminariilor, al laboratoarelor, etc., aşa cum spuneam aici mai sus. Toţi studenţii sunt obligaţi să ia, în­­tr-un fel ori altul, contact cu reali­tatea materială a viitoarei lor profe­siuni, aceasta în ultimii ani de stu­diu, cînd ei posedă suficiente cunoş­tinţe teoretice. Cîteva exemple. Stu­denţii Facultăţii de Matematică-Fizi­­ c Continuare in pag. 2-a) 1­0 După o vacanţă binemeritată, plăcută şî odihnitoare, tinerii din in­stituţiile de învăţămînt superior reîncep astăzi un nou an de invăţă­­mînt. O nouă perioadă în care ei îşi vor îndrepta eforturile pentru o cît mai temeinică însuşire a cunoştinţelor predate la cursuri şi semina­­rii, pentru o bună pregătire profesională necesară viitoarei lor profe­siuni. Foto : M. POPESCU Ieri în sala Teatrului C.C.S. a avut loc o Adunare festivă consacrată aniversării R. P. Chineze Marţi după amiază,­au avut loc în sala Teatrului C.C.S., din Capitală a­­dunarea festivă organizată de comi­tetul executiv al sfatului popular al Capitalei şi Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea în cinstea celei de-a IX-a aniversări a Republicii Populare Chineze. La adunarea festivă au luat parte tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceau­­şescu, Alexandru Drăghici, Constan­tin Pirvulescu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Ion Gheorghe Maurer, Vladimir Gheorghiu, Gheorghe Stoica, membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului şi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori ai Forţelor Armate ale R.P.R., oameni de ştiinţă şi artă, fruntaşi în producţie. Au luat parte, de asemenea, mem­brii delegaţiei Seimului R. P. Polone, în frunte cu mareşalul Seimului Czes­law Wycech, care face o vizită de prietenie în ţara noastră, la invitaţia Marii Adunări Naţionale a R. P. Ro­mâne. Au fost de faţă şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. La masa prezidiului au luat loc to­varăşii Alexandru Moghioroş, Ştefan Voitec, acad. Atanase Joja, acad. Mi­hail Ralea, Ke­ro­nian, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, C. Paras­­chivescu.Bălăceanu, Dumitru Diaco­­nescu, Elena Lascu Iordăchescu, Aurel Mal­ăşan, Dionisie Balaş, fruntaş în producţie la uzinele „Mao Tze-dun“ şi Dumitru Hristea, fruntaş în producţie la întreprinderea poligrafică nr. 4. Au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Chineze şi R. P. Române. Adunarea festivă a fost deschisă de acad. Mihail Ralea, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, preşedintele I.R.R.C.S. Despre cea de-a IX-a aniversare a sărbătorii na­ţionale a Republicii Populare Chineze a vorbit C. Paraschivescu-Bălăceanu, membru în Prezidiul Marii Adunări Naţionale. Primit cu căldură de asistenţă, a luat apoi cuvîntul Ke Bo-nian, amba­sadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Chineze la Bucureşti. Participanţii la adunare au manifes­tat puternic pentru prietenia frăţească care uneşte poporul nostru de marele popor chinez, pentru unitatea de gra­nit a invincibilului lagăr al socialist­­ului în frunte cu Uniunea Sovietică. Ansamblul de cîntece şi dansuri ..Ciocîrlia“ al Ministerului Afacerilor Interne a prezentat apoi un program artistic festiv. (Agerpres) Masa prezidiului Foto : M. FOPESCU Cuvîntarea tovarăşului C. Paraschivescu Bălăceanu La începutul cuvîntării sale tov. C. Paraschivescu Bălăceanu a spus : Alături de marele popor chinez, de popoarele frăţeşti din ţările socialiste sărbătorim astăzi cea de-a IX-a ani­versare a proclamării Republicii Populare Chineze. Acest eveniment istoric, care a adus o schimbare fun­damentală în viaţa marelui popor chi­nez, de 690.000.000 oameni, a întărit considerabil forţele păcii şi socialis­mului, a dat noi imbolduri năzuin­ţelor spre libertate ale popoarelor oprimate. Vorbind despre succesele istorice dobîndite de marele popor chinez pe drumul construirii socialismului, sub conducerea Partidului Comunist Chi­nez, succese care au o mare înrîurire asupra popoarelor din ţările Asiei, vorbitorul a arătat că intr-un ritm im­presionant muncitorii Chinei eliberate au înlăturat ruinele cauzate de război, au îndeplinit in patru ani sarcinile primului plan cincinal şi au trecut la realizar­ea celui de-al doilea cin­cinal. Ţărănimea chineză, sub condu­cerea partidului, a realizat transfor­marea socialistă a agriculturii pe în­treg întinsul ţării. Asupra întregii evoluţii a situaţiei internaţionale, a arătat apoi tov. C. Paraschivescu Bălăceanu, exerciţi o considerabilă influenţă faptul că o­­ de asemenea mare putere mondială R. P. Chineză, duce alături U.R.S.S. şi de celelalte ţări socialiste o politică fermă şi consecventă de a­­părare a păcii împotriva uneltirilor agresive ale imperialismului interna­ţional. Referindu-se la provocările mili­tare ale S.U.A. in regiunea Taiwanu­lui, vorbitorul a spus: Cercurile a­­gresive din S.U.A. — persistînd cu în­căpăţînare în politica lor de ba­lansare pe marginea prăpastiei răz­boiului şi pline de ură împotriva po­porului chinez liber — s-au angajat pe drumul acţiunilor agresive şi pro­vocărilor militare împotriva R. P. Chineze în regiunea Taiwanului. In faţa acestor acţiuni războinice, toate ţările socialiste îşi exprimă de-­ plina solidaritate cu hotărirea R. P. Chineze de a da riposta cuvenită a­­gresorilor imperialişti. Declaraţia pre­şedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., tov. N. S. Hruşciov, care a arătat că orice atac împotriva Chi­nei populare­, marii prietene şi vecine a Uniunii Sovietice, va fi considerat ca un atac împotriva Uniunii Sovietice, constituie o expresie a legăturilor in­ (Continuare in pag. 3-a)

Next