Romînia Liberă, decembrie 1958 (Anul 16, nr. 4400-4424)

1958-12-03 / nr. 4400

/ /­/ Proletari din toate­­fiurile, uniți-vă ! imrm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMANA i 1­a Expunerea făcută de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la şedința plenară a C. C al din 26-27 noiembrie 1958 Tovarăşi, Proiectul planului de dezvoltare a economiei naţionale pe anul 1959, Întocmit pe baza Directivelor Congresului al 11-lea al partidului pentru perioada 1956—1980 şi a indicaţiilor date de Biroul Politic, asigură prin prevederile sale dezvoltarea mai departe şi într-un ritm mai intens a industrializării socialiste . După datele preliminare, planul de stat de dezvoltare a economiei naţionale pe anul 1958 va fi depăşit in Industrie cu aproximativ 5,5°/t, producţia globală industrială fiind anul acesta cu peste 9,5% mai mare decit anul trecut. Creşterea cea mai accentuată are loc in industria siderurgică precum şi in industria chimică, unde sporul este de 19%. Producem anul acesta de 5,6 ori mai multă fontă ca in 1938, de 3,5 ori mai mult oţel, de 2,6 ori mai mult cărbune, de 17 ori mai mult gaz metan, de 5,2 ori mai mult ciment, de 2 ori mai multe ţesă­turi de bumbac, lină şi mătase, de 2,5 ori mai mult ulei şi de 2,1 ori mai mult zahăr. În urma îmbunătăţirii sistemului de salarizare şi normare a muncii, salariul mediu este astăzi cu peste 18% mai mare cser­ in 1956. Introducerea unor măsuri tehnico-organizatorice în aproape toate întreprinderile cu sprijinul activ al muncito­rilor, inginerilor şi tehnicienilor, a dus la creşterea productivi­tăţii muncii şi la reducerea, peste plan, a preţului de cost, ceea ce a contribuit în mare măsură la acoperirea fondurilor cerute de creşterea veniturilor muncitorilor. In cursul anului 1958, sectorul socialist al agriculturii a con­tinuat să se dezvolte A fost livrat un număr însemnat de maşini agricole gospodăriilor de stat, unde s-a ajuns ca majo­ritatea lucrărilor agricole să fie complect mecanizate, precum şi S.M.T.-urilor Sunt create toate condiţiile pentru realizarea prevederilor Congresului al ll-lea al P.M.R. cu privire la transformarea socialistă a agriculturii. In anul 1957—1958 s-au obţinut bune rezultate în ce prive­şte constituirea fondului central de cereale, care asigură ne­voile de consum ale populaţiei, necesarul de materii prime pentru industrie, rezervele de stat stabilite. Aceste rezultate au confirmat pe deplin justeţea politicii partidului de întărire a gospodăriilor agricole de stat, de asigurare a acestora cu mij­loacele materiale și agrotehnice necesare pentru a deveni prin­cipalul furnizor al fondului central de cereale al statului. Fondul central de produse agricole se constituie din pro­emploarea şi ritmul rapid de dezvoltare a economiei noastre socialiste, avîntul economic general al tuturor ţărilor lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică demonstrează din plin superioritatea economiei socialiste planificate, a orînduirii so­cialiste, a relaţiilor de tip nou statornicite între ţările lagăru­lui socialist Perspectivele grandioase de dezvoltare a economiei Uniunii Sovietice trasate de tezele Raportului care va fi prezentat de tov. Hruşciov la Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. umplu de mîn­­drie sufletele oamenilor muncii din ţara noastră ca şi din în­treaga lume. Tezele Raportului arată uriaşele realizări ale poporului sovie­tic care începe o nouă etapă, de însemnătate istorică pentru des­tinele întregii omeniri : perioada construirii intense a societăţii comuniste pe a şasea parte a globului. Ritmul rapid de dezvol­tare a producţiei în U.R.S.S., crearea bazei tehnico materiale a comunismului vor situa, într-o perioadă de circa 15 ani, Uniu­nea Sovietică pe primul loc în lume în ce priveşte volumul absolut al producţiei şi producţia calculată pe cap de locuitor. Aceasta va asigura poporului sovietic nivelul de trai cel mai ridicat din lume şi va constitui o victorie de importanţă mon­dială a socialismului în întrecerea paşnică cu capitalismul. După cum se arată în tezele Raportului, ca rezultat al reali­zării planului de şapte ani al Uniunii Sovietice şi al dezvoltării economice a celorlalte ţări socialiste, sistemul mondial socialist va produce în 1965 mai mult de jumătate din Întreaga producţie industrială mondială. Astfel, în această perioadă se va asigura superioritatea absolută a sistemului mondial socialist asupra sistemului capitalist în domeniul hotărîtor al activităţii ome­neşti — producţia bunurilor materiale. Imensa forţă economică a Uniunii Sovietice, programul ei măreţ de construire a comunismului întăresc considerabil for­ţele întregului sistem mondial al socialismului şi constituie un factor esenţial pentru realizarea unui puternic şi continuu avînt economic al tuturor celorlalte ţări din marea familie a statelor socialiste. In cadrul relaţiilor frăţeşti de colaborare şi într-ajutorare tovărăşească bazate pe principiul internaţionalismului prole­tar, ţara noastră a primit şi primeşte un sprijin deosebit de puternic din partea U.R.S.S. prin livrări de utilaje şi echipa­mente industriale de prim ordin pentru fabrici şi uzine, livrări de minereu de fier, fontă, cocs, metale şi maşini, necesare înfăptuirii programului nostru de industrializare. In baza acordului economic încheiat în decembrie 1956, U.R.S.S. ne-a acordat credite importante în instalaţii şi utilaje necesare dezvoltării industriei noastre chimice. Cea mai mare parte a utilajelor destinate marelui combinat petrochimic de la Borzeşti, precum şi o fabrică nouă de în­grăşăminte azotoase cu o capacitate de 210.000 tone pe an şi cu posibilităţi de dublare a acestei capacităţi nu se livrează de către­ U.R.S.S., în contul creditului acordat. Importanţa livrărilor de utilaj pentru dezvoltarea industriei chimice este ilustrată de faptul că numai pentru combinatul de la Borzeşti vom primi: — două instalaţii de cracare catalitică cu o capacitate anua­lă de 500.000 tone ; — o fabrică de cauciuc sintetic cu o capacitate de 50.000 tone pe an ; — o secţie de fenol de 18.000 tone pe an. Tovarăşi, Partidul nostru, călăuzindu-se de experienţa Uniunii Sovietice în opera de construire a socialismului, experienţă verificată de celelalte ţări din lagărul socialist ca şi de propria noastră expe­rienţă, aplică în mod consecvent politica leninistă de industria­lizare, bazată pe dezvoltarea cu precădere a industriei grele, şi în primul rînd a industriei constructoare de maşini. Pentru a asigura un ritm susţinut al industrializării socialiste a ţării trebuie mobilizate toate eforturile, re­zervele materiale şi financiare pentru sporirea rapidă a acumulărilor. Partidul şi guvernul duc o politică perse­verentă de realizare a acumulărilor necesare investiţiilor pentru industrializare, ceea ce constituie chezăşia avîntu­­lui întregii economii naţionale, a creşterii neîncetate a venitului naţional şi, ca urmare, a ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. Aceasta este singura cale de dezvoltare rapidă a forţelor de producţie, de creare a ba­­zei tehnico-materiale a socialismului, ţării şi lărgirea bazei tehnico-materiale In agricultură, In ve­derea sporirii însemnate a producţiei industriale şi agricole. Proiectul de plan se sprijină pe realizările importante obţi­nute în ultimii ani de oamenii muncii în toate ramurile vieţii economice şi social-culturale, realizări care oglindesc capaci­tatea clasei muncitoare, a statului democrat-popular, de a asi­gura mersul mereu înainte al ţării noastre, dezvoltarea ei as­­cendentă pe drumul construcţiei socialismului, ducţia gospodăriilor agricole de stat, din plăţile în natură către S.M.T.-uri şi urumuri la treierat şi la măcinat şi prin sistemul de contractare a produselor agricole. Contractările dau o contribuţie de cea mai mare însemnătate la constitui­rea fondului central la cereale, la floarea-soarelui şi la alte plante oleaginoase, la sfeclă de zahăr, cartofi, carne, lapte, lînă şi la alte produse agricole, vegetale şi animale. Sistemul de contractare s-a dovedit a fi o pîrghie puternică pentru stimularea interesului material al ţărănimii, mai ales al gospodăriilor colective şi întovărăşirilor, în ridicarea pro­ducţiei agricole şi a contribuit la dezvoltarea schimbului de mărfuri între oraş şi sat, la întărirea alianţei muncitoreşti­­ţărăneşti. Roadele îmbunătăţirii continue a activităţii de producţie în industrie şi în agricultură se resimt pe piaţă, în magazinele de stat şi în cooperativele de consum, unde populaţia găseşte mărfuri în cantităţi tot mai mari, sortimente mai variate şi de calitate mai bună. Avem astăzi o circulaţie bănească sănă­toasă, leul s-a întărit, bugetul statului s-a consolidat şi se pre­vede, pentru sfîrşitul anului, un excedent bugetar. Exportul nostru de mărfuri, în special de mărfuri industriale, a crescut ca volum şi sortimente, ceea ce a asigurat o balanţă comercială activă şi o balanţă echilibrată de plăţi externe. Realizările obţinute în opera de construire a socialismului de oamenii muncii din ţara noastră, ca şi din celelalte ţări socia­liste, nu sunt pe placul cercurilor imperialiste, al foştilor capita­lişti şi moşieri expropriaţi şi al uneltelor acestora. Dar toate strădaniile cercurilor reacţionare şi ale uneltelor lor de a pre­zenta un tablou deformat al realizărilor din ţara noastră şi din celelalte ţări socialiste, de a induce în eroare opinia publică din ţările lor, nu pot opri mersul înainte al ţărilor socialiste şi creş­terea forţelor socialismului în lumea întreagă, după cum nu pot camufla elementele de criză, instabilitatea economică, inflaţia şi şomajul din ţările capitaliste, nu înlătură contradicţiile ine­rente capitalismului şi nu pot salva de la pieire orînduirea capitalistă condamnată de istorie. — o secţie de acetonă de 11.000 tone pe an; — o fabrică de sodă caustică electrolitică de 45.000 tone pe an ; — o fabrică de policlorură de vinil de 36.000 tone pe an ; — o secţie de insecticide de 1.250 tone pe an ; — o secţie de ierbicide de 500 tone pe an. Avînd în vedere condiţiile naturale optime de care dispune ţara noastră pentru a intensifica ritmul de dezvoltare a indus­triei chimice, am considerat necesar să solicităm U.R.S.S. livrarea pe credit a unui număr de alte unităţi ale industriei chimice. Zilele acestea am primit o scrisoare de la tovarăşul Hruş­ciov prin care ne aduce la cunoştinţă că guvernul sovietic este de acord să ne dea un nou ajutor în dezvoltarea indus­triei chimice, urmînd ca în cursul lunii decembrie să plece la Moscova o delegaţie pentru a încheia acordul corespunzător. Ajutorul internaţionalist acordat de U.R.SS. constituie o contribuţie de mare însemnătate la crearea bazei tehnico-ma­teriale a orînduirii socialiste în ţara noastră. Noi exprimăm, tovarăşi, de la această tribună, în nu­mele C.C. al P.M.R., al guvernului R. P. Române şi al poporului român, cele mai calde mulţumiri şi recunoştinţa noastră profundă Comitetului Central al P.C.U.S., guver­nului şi poporului sovietic pentru ajutorul continuu şi multilateral pe care ni-l acordă.­ ­ Tovarăşi, Vă este cunoscut că o delegaţie de partid şi guvernamentală a făcut recent o vizită de prietenie în Republica Cehoslovacă. Am fost întîmpinaţi de conducerea Partidului Comunist, de guvernul şi poporul cehoslovac cu simpatie şi dragoste tovărăşească. Rezultatele convorbirilor avute cu tovarăşii cehoslovaci, ale tratativelor care s-au desfăşurat într-un spirit de deplină înţe­legere şi unitate de vederi în toate problemele discutate sunt cuprinse în Declaraţia comună romîno-cehoslovacă. Acordul de lungă durată încheiat cu acest prilej prevede lărgirea conside­rabilă a colaborării economice și a schimbului de mărfuri prin realizarea in R.P.R. a unor obiective industriale care interesează dezvoltarea economică a ambelor țări. Se vor construi în tara noastră centrale termoelectrice a­­vînd o capacitate totală de 600.000 kW cu o producţie de ener­gie de peste 4 miliarde kWh. Echipamentul energetic va fi livrat pe credit de Republica Cehoslovacă, iar Republica Populară Ro­­mînă va furniza pentru acoperirea nevoilor Republicii Ceho­slovace energie electrică — circa 2 miliarde de kWh anual. Realizarea prevederilor acestui acord duce la sporirea sub­stanţială a volumului schimburilor între România şi Ceho­slovacia, creînd ţării noastre disponibilităţi însemnate pentru achiziţionarea din Republica Cehoslovacă de noi utilaje, in­stalaţii industriale şi alte mărfuri. La aceasta se adaugă convenţiile încheiate anterior cu Ceho­slovacia privind lărgirea capacităţii tranzitului de mărfuri ceho­slovace prin porturile romîneşti şi cumpărarea de utilaje nece­sare industrializării lemnului. Cred că sunt in asentimentul Plenarei exprimîndu-ne din nou mulţumirea pentru dezvoltarea rodnică a colaborării frăţeşti între ţările noastre. Proiectul planului de stat pe 1959 prevede un volum de Investiţii de 17,4 miliarde lei, cu 15% mai mult decit în 1958. Politica de acumulare socialistă îşi găseşte expresie în orien­tarea investiţiilor. Iată de ce principalele investiţii sunt îndrep­tate în primul rînd spre industria grea. O atenţie deosebită se acordă industriei chimice, căreia i se repartizează 20% din volumul total al investiţiilor industriale, cu aproape 50% mai mult decît în 1958. In vederea sporirii mai rapide a capacităţilor de producţie şi a măririi eficacităţii economice a investiţiilor, se prevede scurtarea timpului de dare în funcţiune a fabricilor şi uzinelor a căror construire este in curs şi concentrarea eforturilor către terminarea şantierelor începute. Creşterea vo­lumului de investiţii va asigura PUNEREA IN FUNCŢIUNE IN ANII 1959 ŞI 1960 a unor importante obiective industriale ca hidrocentrala „V. I. Lenin“-Bicaz, fabrica de îngrăşăminte azotoase Roznov, fabrica de celuloză din stuf de la Brăila, uzinele sodice de la Govora şi Borzeşti, conducta magistrală de gaze Ţicleni - Bucureşti şi altele. Se va începe CONSTRUIREA UNOR NOI ŞI IMPORTANTE ÎNTREPRINDERI, între care fabrica de fibre sintetice-volan de la Săvineşti, centrala electrică de termoficare Ploeşti, com­plexe pentru industrializarea lemnului şi altele. In anul 1959 vor fi racordate la sistemul energetic de 110 kV oraşele Baia Mare şi Craiova şi vor începe lucrările de racor­dare a regiunilor Suceava, Constanţa şi Oradea, astfel incit în 1960 să se încheie sistemul energetic naţional. în ce priveşte AGRICULTURA, prin proiectul de plan­­ se alocă în anul viitor 2,9 miliarde lei — cu 600 milioane mai mult decît în 1958. Pe baza sporirii acumulărilor şi orientării lor mai ales spre industrie, VENITUL NAŢIONAL VA CREŞTE IN 1959 CU 13%. Investiţiile în sectorul social-cultural se ridică la 1,6 miliar­de lei, reprezentînd astfel o creştere de 17% faţă de 1958. In vederea extinderii învăţămîntului şi a îmbunătăţirii bazei sale materiale, se pune un accent mai mare pe construcţia de şcoli la oraşe şi sate.. Trebuie să subliniem măsurile luate în 1958, care vor fi accentuate în 1959, pentru INTENSIFICAREA CONSTRUCŢIILOR DE LOCUINŢE, repartizîndu-se un volum de investiţii cu 25% mai mare decît în 1958. In aplicarea justă a politicii de acumulare socialistă, de în­dreptare judicioasă a investiţiilor un rol deosebit de însemnat revine activităţii depuse de ministere şi de Comitetul de Stat al Planificării pentru întocmirea planului de stat. Proiectul de plan pe 1959 este întocmit în condiţii mai bune decît în anii precedenţi. Comitetul de Stat al Planificării şi ministerele s-au ocupat ca el să fie elaborat mai din­ vreme, să fie mai bine fundamentat. In anii regimului democrat-popular s-au format numeroase cadre de conducere în economie, cu competenţă şi spirit de iniţiativă, oameni care-şi pun la inimă interesele generale ale poporului, se sprijină pe mase, pe iniţiativa înaintată a aces­tora şi luptă cu perseverenţă pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii în sectorul lor. Aceasta se reflectă în realizarea pla­nului pe 1958 ca şi în munca pregătitoare pentru elaborarea pla­­nului pe 1959. Totodată este necesar să atragem atenţia asupra cîtorva as­pecte negative, privind modul în care miniştrii şi alţi condu­cători ai organelor economice, inclusiv conducerea C.S.P., îşi îndeplinesc sarcinile de întocmire a planului de stat In dome­niul pregătirii proiectelor de plan există lipsuri asupra cărora partidul a atras atentia în repetate rînduri, dar care persistă de ani de zile si îngreunează munca de elaborare a planului, oglindindu-se apoi ca deficienţe în proiectele de plan. In primul rînd este necesar să ne oprim asupra felului cum se propun si, uneori, cum se aprobă investiţiile capitale. Fondurile destinate investiţiilor­­trebuie îndreptate spre lucrările de mare eficacitate economică, care să ducă la dezvoltarea în ritm accentuat a economiei naţio­nale şi a venitului naţional. Acest lucru obligă cadrele de conducere din economie ca înainte de a propune lucrări noi de investiţii să cunoască şi să studieze cu cea mai mare grijă rezervele existente în folosirea deplină a capa­cităţilor de producţie existente. Propunerile de noi investiţii trebuie să fie bine docu­mentate din punctul de vedere al eficacităţii acestora, al nivelului tehnicii, al costului, căci orice ban cheltuit ne­­economicos înseamnă reducerea posibilităţilor de a spori forţele de producţie ale economiei naţionale. Deşi aceste lucruri sunt „îndeobşte cunoscute“, totuşi con­tinuă cazurile de solicitare a unor sume importante pentru lucrări uneori lipsite de documentaţia tehnică necesară, insu­ficient fundamentate economic care, uneori s-au do­vedit a fi inutile. De exemplu, Ministerul Industriei Bunuri­lor de Consum (Departamentul Industriei Uşoare) a propus construirea unei fabrici de încălţăminte din cauciuc, cu un volum de construcţii de 30 milioane lei, deşi cel puţin jumătate din capacitatea de producţie a unei asemenea fabrici a putut fi obţinută fără nici o construcţie nouă, ci în cadrul spaţiilor de producţie insuficient folosite ale Combinatului de la Jilava. Departamentul Silviculturii a cerut sume importante pentru construirea unei fabrici de impregnat traverse ; or, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor a montat o asemenea fa­brică cu o cheltuială de 20 ori mai mică. Sunt cazuri cînd se solicită fonduri pentru investiţii capitale fără a se fi studiat suficient costul real al Investiţiilor, ceea ce atrage necesitatea unor suplimentări ulterioare, urcînd preţul total faţă de cel luat In consideraţie la aprobarea investiţiei. Asemenea practici care ilustrează superficialitatea cu care uneori se solicită fondurile de investiţii trebuie eliminate cu desăvîrşire din munca de planificare. Miniştrii şi conducerea C. S. P. sunt datori să analizeze temeinic, sub toate aspectele, propunerile de Investiţii care se includ în proiectul de plan. O altă deficienţă pe care trebuie s-o înlăturăm în interesul dezvoltării mai rapide a economiei naţionale este lipsa de grijă pentru folosirea în întregime a posibilităţilor de pro­ducţie ale întreprinderilor. Sunt conducători de întreprinderi care propun, în mod uşu­ratic, sarcini de producţie sub posibilităţile reale ale întreprin­derilor ; cîteodată asemenea sarcini nemobilizatoare sunt adoptate fără spirit critic de către miniştri şi însuşite apoi, fără o analiză temeinică, de către C.S.P. De pildă, Departamentul Cărbuni Minereuri din Ministerul Industriei Grele şi C. S. P. au planificat pentru anul 1958 o producţie de metale neferoase, subestimînd conţinutul de me­IN SIDERURGIE vor intra In funcţiune în anul 1959 bateria a treia de cocs şi laminorul de profile de 650 mm. de la Hu­nedoara cu o capacitate de 550.000 tone/an, al treilea laminor de tablă subţire la uzina „Nicolae Cristea“ şi altele. Pe baza noilor capacităţi de producţie şi a exploatării mai raţionale a furnalelor, cuptoarelor de oţel, laminoarelor şi altor utilaje existente, se prevede o creştere a producţiei siderurgice cu 23% faţă de 1958. In anul 1959 se va asigura creşterea într-un ritm mai mare a producţiei de metal. Considerăm că, din rezervele exis­tente, industria siderurgică poate realiza în anul care ur­mează o creştere a producţiei de oţel de 38% faţă de 1958, adică o producţie totală de 1,3 milioane tone. Acest spor poate fi obţinut prin folosirea mai intensivă a cuptoarelor de la oţelăria nouă din Hunedoara şi prin re­construirea şi mărirea capacităţii a 3 cuptoare la oţelăria din Reşiţa. In vederea realizării acestor însemnate creşteri de produc­ţie, Ministerul Industriei Grele, cadrele de conducere din si­derurgie trebuie să ia măsuri pentru lichidarea grabnică a de­ficienţelor în exploatare, pentru ridicarea indicilor de utili­zare a furnalelor, cuptoarelor S.M., laminoarelor şi pentru re­ducerea consumului de materii prime, combustibil şi cocs. Ţinînd seama de caracteristicile tehnice ale instalaţiilor şi de nivelul de calificare la care au ajuns muncitorii, tehnicienii şi inginerii siderurgişti din ţara noastră, este pe deplin posibil să ajungem din urmă indicii realizaţi în alte ţări. Trebuie­tat al minereului faţă de cel real. In aceste condiţii Departa­mentul şi-a asigurat dinainte depăşirea simţitoare a planului, fără un efort deosebit. La întocmirea proiectului de plan pe 1959, conducătorii departamentului au manifestat aceeaşi tendinţă. Pentru cadrele din economie este o obligaţie permanentă de a stabili sarcini mobilizatoare care să ţină seama de îmbunătăţirea continuă a procesului de producţie, de creşterea calificării şi de elanul constructiv al muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, de a asigura o folosire maximă a capacităţilor de producţie, încărcarea utilajelor şi instalaţiilor potrivit posi­bilităţilor reale,­­ acestea constituind pîrghii puternice de creştere a producţiei şi productivităţii muncii, de reducere a preţului de cost şi, astfel, de ridicare a nivelului de trai mar­terial şi cultural al oamenilor muncii. Mai continuă încă practica nerespectării normelor de consum, a autoaprovizionării în dauna altor ramuri, a stocurilor peste necesar. Tot ca urmare a unei insuficiente analize a cererilor primite de la întreprinderi şi însuşite în mod mecanic de mi­nistere se mai prezintă încă cereri exagerate de materii prime, materiale, combustibil, ceea ce creează dificultăţi în balanţele materiale şi în aprovizionarea ritmică a Întreprinderilor. Trebuie arătat că propunerile iniţiale ale unor ministere pentru proiectul de plan pe 1959 în legătură cu creşterea pro­ductivităţii muncii în industrie au fost făcute cu insuficient simţ de răspundere. Potrivit acestor propuneri s-ar fi obţinut în 1959 o creştere a productivităţii muncii cu mult sub cifrele de control. De asemenea în ce priveşte preţul de cost, propunerile mi­nisterelor n-au reprezentat nici jumătate din economiile rea­lizate în 1957 sau 1958. In urma analizei critice, precum şi a propunerilor venite din partea oamenilor muncii, a organizaţiilor de partid şi sindicale, s-au stabilit sarcini sporite, mai apropiate de posibilităţile reale. Toate acestea arată uşurinţa cu care unele cadre conducă­toare din economie tratează problemele cele mai importante asupra cărora partidul nostru a atras atenţia în mod deosebit şi în repetate rînduri. Comitetul de Stat al Planificării, deşi dispune de un aparat calificat şi cu toate că şi-a îmbunătăţit activitatea, cedează uneori presiunilor exercitate de acele ministere care insistă pentru planuri uşoare, nemobilizatoare, solicită fonduri mate­riale şi băneşti nejustificate. Astfel a fost posibil să se introducă în proiectele de plan Investiţii fără o justificare complectă a eficienţei economice, să se subevalueze în unele ramuri posibilităţile de creştere a producţiei şi de reducere mai accentuată a preţului de cost. Comitetul de Stat al Planificării — ca şi alte ministere şi in­stituţii centrale economice — n-au muncit cu suficientă temei­nicie şi perseverenţă pentru a pune în valoare cit mai multe din rezervele şi posibilităţile economiei noastre. Unii conducători din economie pun mai presus de inte­resele generale ale statului interesele înguste de departament şi caută, atunci cînd se alcătuieşte planul, să-şi creeze condiţii cit mai uşoare de realizare. Asemenea conducători devin une­ori prizonierii propriului lor aparat, reflectă spiritul de como­ditate al unor funcţionari în subordine. Miniştrii, conducătorii întreprinderilor au datoria de a îndruma şi urmări personal elaborarea proiectului de plan, dînd dovadă de exigenţă şi spi­rit partinic. Inlăturind aspectele negative din munca organelor economice în domeniul elaborării propunerilor de plan, să mobilizăm cu­ mai multe din rezervele existente. Să eliminăm orice risipă şi cheltuire nejudicioasă a resurse­lor materiale şi financiare ale statului, indreptînd toate aceste resurse spre dezvoltarea cit mai rapidă a econo­miei noastre nationale. Tovarăşi, Vă este cunoscut proiectul planului de stat pe anul 1959. In cele ce urmează mă voi opri numai asupra cîtorva probleme care trebuie evidenţiate în mod deosebit şi asupra sarcinilor unora dintre ramurile economiei. Biroul Politic al Comitetului Central al partidului a anali­zat şi a aprobat proiectul planului de stat pe 1959. In acelaşi timp el a constatat că in economia noastră naţională există numeroase şi importante rezerve care pot şi trebuie puse în valoare, pentru creşterea producţiei industriale şi reducerea mai accentuată a preţului de cost. Putem ajunge in anul 1959 la o producţie industrială de circa 67 miliarde lei — cu opt sute de milioane lei mai mult decît prevede proiectul de plan, — reprezentînd o creştere totală de circa 10% faţă de 1958, în loc de 8,6 la sută cit este prevăzut în proiect. Mărirea sarcinilor de producţie ale industriei este pe de­plin posibilă prin utilizarea mai bună a capacităţilor de pro­ducţie existente, prin scurtarea termenelor de dare în func­ţiune a noilor instalaţii şi prin însuşirea într-un timp mai scurt de către muncitori, tehnicieni şi ingineri a tehnicii înaintate. Mijloacele materiale şi financiare suplimentare necesare în­deplinirii sarcinilor sporite pot şi trebuie să fie asigurate în primul rînd prin scăderea, mai accentuată decît prevede pro­iectul, a consumurilor de materii prime şi materiale. Pentru dezvoltarea industriei mijloacelor de producţie se vor aloca 90% din volumul investiţiilor prevăzute în 1959 pen­tru întreaga industrie, creşterea investiţiilor în industria mij­loacelor de producţie fiind de 1220 milioane lei, făcute eforturi mai mari pentru creşterea numărului de sorti­mente de laminate şi îmbunătăţirea calităţii mai ales la tablă, oţeluri aliate şi oţeluri de rulmenţi, care să asigure ridicarea la un nivel mai înalt a calităţii producţiei industriei construc­ţiilor de maşini. IN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI se pune un accent mai mare pe producţia de utilaj petrolifer pentru foraj şi pentru prelucrarea ţiţeiului, utilaj pentru industria chimică şi pentru prelucrarea lemnului, autocamioane, tractoare şi ma­şini agricole, maşini şi aparataj electric, materiale de instalaţii necesare construcţiilor precum şi bunuri metalice de larg consum,­­ frigidere, maşini de cusut, biciclete etc. Lărgirea continuă a sortimentelor şi îmbunătăţirea calitativă a producţiei de maşini şi utilaje satisfac în mai mare măsură cerinţele crescînde ale industriei şi fac posibilă creşterea în­semnată a exportului de maşini şi utilaje, care va reprezenta în anul viitor 15% din exportul nostru. Proiectul de plan prevede mijloacele necesare pentru mo­dernizarea producţiei de maşini şi utilaje prin ridicarea nive­lului tehnologic al producţiei şi prin reproiectarea şi înlocui­rea unui număr însemnat de maşini cu tipuri perfecţionate. Printre produsele noi, de înaltă tehnicitate, sunt prevăzute a se realiza In anul 1959 primele locomotive Diesel electrice, care vor contribui la modernizarea transporturilor feroviare (Continuare. In pag. II-ai însemnate realizări in dezvoltarea economiei naţionale COLABORAREA ÎNTRE ŢĂRILE LAGĂRULUI SOCIALIST CREŞTEREA ACUMULĂRILOR Şl A PRODUCŢIEI INDUSTRIALE SPORIREA PRODUCŢIEI IN INDUSTRIA SIDERURGICĂ Şl A CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI Anul XVI nr. 4400 6 pagini 20 bani Miercuri 3 decembrie 1958 Partidul arată oamenilor muncii că victoria deplină a socialismului in patria noastră, asigurarea satisfacerii nevoilor crescînde materiale și culturale ale celor ce muncesc este cu putinţă numai prin concentrarea eforturilor poporului muncitor condus de partid către sarcinile sporirii continue a forţelor de producţie, industrializării socialiste a ţării şi transformării socialiste a agriculturii, utilării cu tehnica avansată a industriei şi agriculturii, ridicării continue a productivităţii muncii. (Din „Expunerea făcută de tovarăşul Gh. Gheorghiu Dej , şedinţa plenară a C.C. al FM.R. din 26-28 noiembrie 1958")

Next