Romînia Liberă, ianuarie 1959 (Anul 17, nr. 4425-4449)

1959-01-03 / nr. 4425

ü­nbätt i bmmite IM — nr. 4425 LA ÎNCEPUT DE AN D­esenatorii obişnuiesc să zu­grăvească noul an ca pe un copil plin de prospeţime şi nevinovăţie, descins din infinitul timpului şi spaţiului pe micuţa noastră planetă pentru a dirija, în scurta sa viaţă de 365 zile, soarta omenirii. Sute mii de astfel de copii au poposit de-a lungul timpului pe pămint, fiecare dintre ei aducînd oamenilor speranţa unei vieţi mai bune. Cînd, la capătul celor 12 luni transformat intr-un bătrîn gîrbovit, anul dispărea în nemărginirea vre­mii, oamenii cei mulţi, oamenii cei truditori, mai bătrîni cu un an, oftau după speranţele înşelate. Şi astfel treceau an după an, genera­ţie după generaţie. A trecut ceva mai mult de un de­ceniu de cînd poporul ţării noastre constată că anii ce se scurg ii în­dreptăţesc speranţele, că fiecare sfîrşit de an ii aduce un plus de siguranţă, de încredere, îi adaugă o cărămidă la edificiul trainic al bunăstării, visul acesta pe care l-au nutrit atîtea generaţii de obi­­diţi, pentru înfăptuirea căruia au luptat şi au murit fii vrednici şi curajoşi ai poporului, l-au realizat oamenii muncii din ţara noastră, urmind calea şi îndemnul parti­dului. Era o vreme şi erau oameni care amăgindu-se singuri, căutau să străpungă viitorul înnegurat, să-i ghicească tainele, cercetînd oraco­lele, citind „planete“ smulse de ciocuri de papagal sau vizitînd „ghicitoarele". Ce va aduce noul an ? Ce noi suferinţe, ce noi în­cercări va aduce ? Căci experienţa ancestrală ie spunea că nu au a se aştepta decit la noi dezamăgiri. Iar în urmă cu 2—3 decenii, cînd, în noaptea anului nou, de la pos­turile de radio glasul răguşit şi bîlbîit al monarhilor degeneraţi binevoia să adreseze poporului cî­­teva cuvinte incoerente, un potop de blesteme întîmpina „augustele“ scălămbăieli ale trîntorilor cu co­roană. Toate acestea nu le-a uitat po­porul. Cu atit mai mult apreciază de aceea viaţa sa cea nouă, cu atit mai mult se bucură şi se veseleşte la sosirea fiecărui an nou. Clinche­te de pahare, urări voioase, risete fericite, a găsit nou-născutul 1959 In locuinţele minerilor Văii Jiului, î ale constructorilor Bicazului, ale­­ colectiviştilor constănţeni, ale tutu- r ror celor ce muncesc cu braţele î sau cu mintea. Fiecare dintre ei şi î toţi laolaltă ştiu, sînt convinşi, că­­ anul ce abia a început le va aduce ? noi satisfacţii şi bucurii. Partidul,­­ în plenara Comitetului său Central , de la sfîrşitul lunii noiembrie 1958, ţ Ie-a arătat perspectivele măreţe ale­­ viitorului apropiat. Şi cei ce mun­­î cesc şi-au dat seama de multă vre- * me că obiectivele pe care le pune­m în faţa lor partidul prind totdea- ţ una viaţă. Ei ştiu de aceea că * în 1959, prin munca lor înflăcărată, • patria va deveni mai bogată, viaţa * poporului mai înfloritoare. Ei ştiu • că oraşele şi satele ţării vor fi mai • frumoase, locuinţele mai conforta- • bile, aşezămintele de cultură şi să- ţ nătate mai numeroase. Ei ştiu că î va ieşi fum pe coşurile noilor fa­­î brici şi uzine, că alte tractoare • vor împînzi ogoarele, că rodul pă­­ţ mîntului lucrat în comun va fi tot • mai bogat. De aceea sînt atît de optimişti oamenii în aceşti zori de an nou. De aceea din prima zi din noul an, au şi obţinut rodnice suc­cese în muncă. Prima filă de calendar a fost aşadar smulsă. Şi odată cu ea, au sosit primele veşti îmbucurătoare: la Reşiţa, două cuptoare ale oţelă­­riei în reconstrucţie au început să producă , la Iaşi, la fabrica de penicilină s-a produs o şarjă cu cel mai mare randament din istoria tinerei întreprinderi ; la Galaţi şi Ungheni au sosit primele trenuri cu produse din Uniunea Sovietică, expresie a trainicei colaborări fră­ţeşti dintre ţara noastră şi Patria socialismului. Prima zi de muncă, primele bucurii. Iar zilele ce vor veni vor aduce cu siguranţă altele, tot mai multe şi mai consistente, spre gloria scumpei noastre ţări şi a vrednicului său popor. PAUL MARIAN IAŞI. — în dimineaţa zilei de 1 ianuarie la ora 2:29 a intrat in ţara noastră prin punctul de frontieră Ungheni pri­mul tren cu mărfuri şi produse din Uniunea So­vietică din 1959. Tre­nul era format din 15 vagoane cu mărfuri şi produse diferite — fier pentru laminoare, cocs pentru furnalele Hune­doarei, instalaţii de mare­ tehnicitate pentru­­ noile obiective industria­le care se construiesc in patria noastră. In aceaşi zi la ora 10.55 a sosit al doilea tren. Şi această garnitu­ră transporta mărfuri şi produse, instalaţii şi materiale necesare dez­voltării economiei noas­tre naţionale. ★ GALAŢI. — Odată cu primele ore ale noului an, în staţia de frontie­ră Galaţi-Larga a sosit şi primul tren cu măr­furi din U.R.S.S. pentru ţara noastră, în contul livrărilor reciproce de mărfuri pe 1959. Prima garnitură a transportat aproape 400 tone utilaje şi maşini pentru marile uzine a­­flate în construcţie, in cursul zilei de 1 ianua­rie în staţia C­F.R. Ga­laţi Larga, trenurile prieteniei au transpor­tat peste 2.000 tone măr­furi ( Agerpres). Au sosit în ţara noastră Primele trenuri cu mărfuri din U. R. S. S. din anul acesta Amintirea eruditului cronicar Miron Costin, autorul atîtor pa­gini scrise despre luptele vitejeşti pentru apărarea pămîntului scump al patriei, este veşnic vie. In me­moria lui, în oraşul Roman s-a dezvelit de curînd un basorelief. Foto : C. BURSUC Pentru satisfacerea cerinţelor fumă­torilor, fabrica de ţigări din Bucu­reşti a pus un consum o nouă ţiga­retă denumită „Favorit". Aceasta este prima ţigaretă românească prevăzută cu filtru pentru reţinerea gudroanelor şi a excesului de nicotină. În vederea realizării acestui sortiment, fabrica a fost înzestrată cu utilaje moderne. O­­dată cu lansarea primelor loturi de ţi­gareta „Favorit" s-a organizat printre fumători o anchetă în scopul realizării unor noi sortimente de țigarete cu fil­tru. ★ Minunata poveste a lui Ton Creangă „Capra cu trei iezi" a fost tradusă recent în limbile majarati, gujar­ati, malaiană, hindu, vietnameză, şi tamilă. Un număr de aproximativ 600.000 din aceste volume au fost expediate în India şi Vietnam prin intermediul Cartimexului. In­­cadrul difuzării în străinătate a literaturii pentru copii Cartimex a expediat şi volumele „lupin Bănică Vulpoiul" de Alex. Odobescu, în limbile rusă, slovacă, tamilă, germană, engleză şi franceză. ★ Secţia de artă populară a muzeului Bruckenthal a achiziţionat recent o serie de noi piese. Printre acestea figu­rează 25 de tipuri de diferite vase din centrul ceramic Tohan, precum şi pre­ţioase broderii cojocăreşti, broderii pe pinză. ★ Zilele trecute în Timişoara a avut loc adunarea oamenilor muncii pentru constituirea comitetului regional de organizare a manifestărilor prilejuite de centenarul Unirii Ţărilor Române. Comitetul a elaborat un plan de măsuri în care a fost prevăzut organi­zarea de simpozioane, seri literare, conferinţe, sesiuni festive­­ale sfaturilor populare raionale şi regional şi alte manifestări legate de sărbătorirea a 100 de ani de la Unirea Ţărilor Române. ★ In Palatul Culturii din Galaţi a avut loc de curînd redeschiderea Muzeului regional de ştiinţele naturii. Complet reorganizat, muzeul dispune acum de peste 2000 exponate, 16 diorame şi numeroase cărţi ştiinţifice. ★ Peste 1200 cetăţeni au participat re­cent la inaugurarea noului cămin cul­tural din comuna Corbei, raionul Curtea de Argeş. Căminul cuprinde o sală de festivităţi, săli de bibliotecă, de lectură, etc. La tragerea de amortizare a asigură­rilor de viaţă ADAS din 31 decembrie 1958, au ieşit următoarele opt combi­naţii de litere: N.D.B., Z.E.E., K.G.R., KF..K., O.C.F., B.S.S., A.F.R., E.S.H. ★ In anul 1958, un număr de 14 între­prinderi republicane din regiunea Galaţi, printre care uzinele „Progre­­sul“-Brăila, întreprinderea „Fruct Export“-Focşani, etc, au realizat bene­ficii peste plan de circa 7.771.000 lei. Din această sumă, 1.500.000 lei au fost vărsaţi la bugetul sfaturilor populare pentru construcţii de locuinţe muncito­reşti. În cursul anului 1959 se va deschide la Leipzig o expoziţie a cărţii romi­­neşti precum şi o expoziţie de artă populară rominească. ★ Duminică 4 ianuarie are loc la Lectoratul Central din str. Biserica Amzei nr. 5—7 la orele 11 prezentarea şi vizionarea filmului : „Copilărie in Donbas". La orele 18 se vor prezenta şi viziona filmele : ,*În munţii Kras­noiarsk“, „Prin Delta Nilului spre Alexandria". În preajma Anului Nou toţi ţăranii muncitori din comuna Mărtineşti, raio­nul Focşani, au intrat in gospodăriile agricole colective din comună, iar 71 familii din comuna Tichileşti, raionul Brăila, au format o nouă gospodărie a­­gricolă colectivă. Tot in preajma Anului Nou 193 fami­lii din satul Codreşti, raionul Rimnicu Sărat, au format o gospodărie colectivă cu 675 ha pămint. Colectiviştii de aici au hotărît ca gospodăria lor colectivă să fie denumită „30 Decembrie". Zilele acestea s-a inaugurat în comu­na Brîncoveanu, raionul Slatina, o nouă şcoală construită prin contribuţia voluntară a cetăţenilor. Datorită mun­cii desfăşurată de locuitori la aceste lucrări s-au economisit 100.000 lei. In prezent la direcţia zonală de îm­bunătăţiri funciare din Galaţi se fac proiecte pentru ca in anul acesta să se efectueze noi lucrări de hidroameliora­ţii pentru punerea in valoare a 17.690 ha terenuri. Se vor­ efectua lucrări de îndiguiri şi desecări la Nămoloasa, Hrăneşti, Vladeşti, Rogojeni şi in alte localităţi. Prin contribuţia maselor, mo­bilizate de sfaturile populare, se va e­­fectua un volum de terasamente de cca 1.350.000 m.c., adică de 4 ori mai mult decit s-a realizat în cursul anului 1958. ★ Printre cercurile de artă plastică ale artiştilor amatori din Capitală care au avut o activitate rodnică în anul trecut se numără şi cel al complexu­lui C.F.R. „Griviţa Roşie“. Acest cerc a organizat în cursul anului 1958, 16 expoziţii cu peste 140 de lucrări de toate genurile: schiţe, portrete, pei­saje, studii, etc. Începînd cu duminică 4 Ianuarie şi aproape In fiecare zi din săptămînă viitoare, posturile noastre de radio au un bogat program de emisiuni de tea­tru şi operă. Astfel In cadrul „teatru­lui. .la microfon" se vor transmite: ,,Peripeţiile bravului soldat Svejk", dramatizare după cartea lui Jaroslav Hasek (duminică, orele 19,30, pr. I), „Avarul“ comedie de Moliére (luni, orele 19,15 pr. I) şi „învierea" drama­tizare după romanul lui Lev Tolstoi (miercuri, orele 19, pr. II). Luni la orele 10, pr. I vom putea asculta o­­pera „Aleko" de Rahmaninov, marţi orele 19,30 pr. II, opera „Falstaff“ de Verdi şi vineri orele 19,30 pr. II opera „Don Juan" de Mozart. La 31 decembrie 1958 a avut loc în Capitală tragerea la sorţi trimestrială şi tragerea suplimentară a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri. La tragerea la sorţi trimestrială au ieşit cîştigătoare libretele ale căror nu­mere au următoarele terminaţii : 629 cu 250 la sută; 419 cu 200 la sută ; 031; 117; 217; 371; 520; 734 ; 865 şi 978 cu 100 la sută. La tragerea suplimentară au ieşit cîştigătoare libretele ale căror numere au următoarele terminaţii : 5626 cu 100 la sută. Colectivul redacţiei ziarului „România liberă" mulţumeşte pe această cale tuturor instituţiilor, întreprinderilor şi cititorilor care i-au adresat urări cu prilejul Anului Nou şi le doreşte noi şi mari succese în munca şi lupta lor pentru înflorirea patriei noastre, pentru socialism şi pace. Minerii din bazinul carbonifer Schi­tu Goleşti au păşit în anul nou cu un deosebit avînt în muncă. La termina­rea şutului minerii din primul schimb eu raportat că au depăşit sarcinile de plan repartizate pentru prima­­ zi de lucru a noului an cu 4 la sută. întrecerea socialistă a continuat cu aceeaşi intensitate atît între brigăzi şi echipe cît şi între sectoare. încă din prima zi sectorul Berevoieşti s-a si­tuat în fruntea celorlalte sectoare, de­păşind planul cu 9 la sută. * La tragerea din urnă a concursului Pronoexpres nr. 50 din 31 decembrie au fost extrase următoarele numere : 41 18 48 43 45 17 Numere de­ rezervă : 19 13 Fond de premii : 983.865 lei. ★ + ★ România liberă Ciuperca mare, cu pălărie roşie şi pete albe, îmbie de departe pe micii stăpîni ai orăşelului din piaţa 28 Martie, cu tot felul de bunătăţi: ciocolată, bomboane, zaharicale, dulciuri... Unii dintre ei însă preferă să umfle baloanele colorate, ca cei din clişeul de mai sus. Foto : AGERPRES Premii de vechime pentru mineri COMĂNEȘTI (de la coresponden­tul nostru)— De curînd, în bazinul carbonifer Comănești a avut loc dis­tribuirea premiilor de vechime pen­tru mineri. Fondul de premii pe în­treaga întreprindere a fost de 1.700.000 lei. La mina Leorda au fost distribuite premii în valoare totală de 218.000 lei. Minerii Constantin Mocanu şi Vasile Solomonea au fost­­răsplătiţi cu premii în valoare de 2­357 şi respectiv 2.160 lei. Maistrul miner principal Toader Stoica a primit un premiu de vechime de 5000 lei. Cu premii de peste 2000 lei au fost răsplătiţi de asemenea minerii Grigore Hanti şi Gheorghe Şofron de la mina Leorda, Gh. Apetrei şi Gh. Omnea de la mina Galion şi mulţi alţii. A început pescuitul de iarnă încă din timp harnicii pescari din cadrul întreprinderii Piscicole din Tulcea îndrumaţi şi conduşi de ingi­neri şi tehnicieni au pregătit şi de­clanşat campania pescuitului de iarnă. O atenţie deosebită s-a acordat cam­paniei de pescuit sub ghiaţă. Între­prinderea s-a interesat din timp de procurarea unui număr de 52 năvoade şi ci­ipcele, de repararea şi impregna­rea celor vechi. S-au mai procurat sănii, progoane, bustuci, semene şi alte unelte necesare pescuitului. A­­ceastă pregătire minuţioasă a făcut ca în ultima săptămînă a anului tre­cut, întreprinderea să dea peste 200.000 kg. peste in contul anului care a început. I. GRECULESCU funcţionar Metode pentru economisirea metalului GALAȚI (de la corespondentul no­stru). — Forjarea diferitelor piese în matrițe s-a dovedit a fi o metodă deo­sebit­ de avantajoasă, care nu numai că duce la eliminarea rebuturilor, dar contribuie în mare măsură la econo­­misirea metalului. In scopul transpunerii în viaţă a sarcinilor reieşite din recenta Plenară a C.C. al P.M.R. privind introducerea şi extinderea tehnicii noi în uzină s-au luat o seamă de măsuri importante. Printre altele s-a hotărît să se confec­ţioneze matriţele necesare forjării unor noi tipuri de axe şi cuple pentru Şan­tierele Navale „1 Mai“ din Brăila. Extinderea forjării în matriţe­­ a di­feritelor piese va aduce uzinelor „Pro­­gresul“-Brăila o economie anuală de circa 80 tone metal. In Capitali, pe B-dul Magheru, s-a deschis noul magazin „Electrotehnica" unde se vînd aparate de radio, fabricate în tară si din import, lustre, motociclete, a­­parataj electrotehnic pentru uz casnic si multe altele. Fotoreporterul nos­tru V. Teodoru a sur­prins tocmai un mo­ment cînd este pre­zentat cumpărătorilor un nou tip de aparat de radio. LOTO CENTRAL La tragerea specială Loto Central cu premii suplimentare în obiecte de miercuri 31 decembrie, au fost extrase din urnă pentru premiile de catego­riile I—­VII-a și speciale A, B, G. ur­mătoarele 9 numere : 78 33 88 5 31 4 36 70 49 Pentru premiile suplimentare Z și X au fost extrase următoarele 3 numere : 11 43 72 Pentru premiile suplimentare în o­­biecte au fost extrase următoarele 5 numere : 10 74 67 90 85 Fondul gener­ral de premii este de 2.907.798 lei. Să fie eliberat Manolis Glezos! La glasul de pro­test al miilor de oameni de pretutin­­deni, doresc să-mi exprim şi eu sur­­priza dureroasă ca şi indignarea că poporul grec şi luptătorii săi pentru liber­tate, în frunte cu Manolis Glezos, sunt împiedicaţi pe cale silnică, să lupte pentru eliberarea fraţilor lor de singe şi de limbă din Cipru. Poporul grec a dat în istoria lu­mii un strălucit exemplu al luptei pentru libertate. Cîştigîndu-şi cu preţul vieţii lor libertatea împotri­va cotropitorilor străini fie ei perşi, romani sau turci, menţinind cu sa­crificiul vieţii lor dreptul de a-şi exprima liber cuvîntul, grecii din Heiada antică, medievală sau mo­dernă, au dat culturii umane o preţioasă contribuţie. A împiedica astăzi poporul grec să-şi spună cu­vîntul, a zvîrli in temniţă pe acei care reprezintă în zilele noastre tradiţia luptei sale pentru libertate, înseamnă nu numai o nedreptate ce trebuie imediat re- ? parată, dar și o­­ jignire adusă ome- g nirii întregi. g _ Personal am im. 8 presia că ultimul g val de represiuni din Grecia cons- g tituie o încercare de a ascunde po- | porului grec adevărata față a lu. g erorilor. Pe de o parte, se speră ca­­ prin aceste măsuri opinia publică­­ greacă să-şi îndrepte interesul în­­ altă parte decât înspre problema­­ eliberării imediate a poporului d­­e priot. Pe de altă parte, această re­presiune este menită să dea satis­facţie cercurilor imperialiste ne­mulţumite de lupta hotărîtă a ma­selor largi din Grecia. Istoria a cunoscut nenumărate momente de represiune şi de încătuşare a voin­ţei popoarelor. Întotdeauna ele au fost însă pînă la sfîrşit înfrînte. Dorinţa de libertate a popoarelor n-a putut fi niciodată încătuşată; întotdeauna o cauză dreaptă ca a­­ceea pentru care luptă azi poporul grec, a fost pînă la urmă victo­rioasă. Acad. prof. Emil Condurachi mmmmmmL Oamenii muncii din țara noastră cer imediata punere în libertate a lui Manolis Glezos şi a celorlalţi patrioţi greci şi activişti sindicali Consiliul Central al Sindicatelor din Republica Populară Romînă îşi ma­nifestă alături de întreaga opinie pu­blică progresistă profunda sa indignare faţă de represiunile dezlănţuite în Gre­cia împotriva unor militanţi democraţi şi sindicali, luptători consecvenţi pen­tru apărarea intereselor vitale ale oa­menilor muncii, pentru drepturi şi li­bertăţi democratice. Arestarea pe baza unor legi din timpul dictaturii fasciste şi trimiterea în faţa tribunalului militar a lui Ma­nolis Glezos, erou naţional al poporu­lui grec, aruncarea în închisori, trimi­terea în lagăre de concentrare a unui mare număr de activişti sindicali, pre­cum şi destituirea din funcţie de către autorităţile locale a numeroşi conducă­tori ai organizaţiilor sindicale, demon­strează întregii lumi că reacţiunea grea­că urmăreşte să sugrume cu orice preţ mişcarea democratică patriotică din Grecia, să înăbuşe lupta poporului grec pentru pace şi libertate. Oamenii muncii din ţara noastră, plini de indignare faţă de măsurile sa­mavolnice ale reacţiunii îndreptate îm­potriva celor mai buni fii ai poporului grec, condamnă cu toată tăria încălca­rea celor mai elementare drepturi democratice şi asigură pe oamenii mun­cii şi întregul popor grec de deplină solidaritate frăţească cu lupta lor dreap­tă pentru libertate, democraţie şi pace. În numele muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor organi­zaţi în sindicatele din Republica Popu­lară Romînă cerem imediata punere în libertate a lui Manolis Glezos, fiu curajos şi neînfricat al poporului grec, şi a celorlalţi patrioţi greci şi activişti sindicali. CONSILIUL CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. ROMINA Femei la sovietice cer­oli­bor­area lui Manolis Glaxos MOSCOVA 2 (Agerpres). — TAS3 transmite: Intr-o declaraţie dată pu­blicităţii de Comitetul femeilor sovie­tice se arată că femeile sovietice au primit cu mare nelinişte ştirea despre noul val de represiuni puse la cale de autorităţile greceşti împotriva or­ganizaţiilor democrate progresiste şi a unor persoane particulare din Gre­cia. Printre patrioţii arestaţi se află femei, mame care nu au o altă vină dorit de a fi luptat pentru fericirea şi un viitor mai bun al copiilor lor, al poporului lor. Recenta arestare a lui Manolis Gle­zos, eminent fruntaş democrat al vie­ţii publice, erou naţional al poporului grec, constituie un nou atentat brutal al forţelor reacţionare la drepturile elementare şi libertăţile omului. In numele tuturor femeilor din Uniunea Sovietică, Comitetul femeilor sovietice îşi alătură glasul întregii opinii publice mondiale şi cere stărui-,­tor să se pună capăt nedreptăţii mon­­struoase, să fie puşi în libertate Mano­­lis Glezos, precum şi toate femeile şi toţi bărbaţii din Grecia, condamnaţi fără vină. Comitetul cehoslovac pentru apărarea păcii şi Uniunea juriştilor cehoslovaci protestează împotriva arestării eroului naţional grec FRAGA 2 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia CETERA, Comitetul cehoslovac pentru apărarea păcii a adresat guvernului grec o telegramă in care protestează împotriva ares­tării eroului naţional al poporului grec Manolis Glezos, remarcabil fruntaş democrat. In numele tuturor partizanilor păcii din Cehoslovacia, Comitetul cere să fie pus imediat în libertate eminentul luptător pentru libertatea şi independenţa poporului grec care, ca şi eroul naţional ceho­slovac Julius Fucik, este un simbol al luptei victorioase împotriva fas­­cismului. In telegramă se spune că eliberarea lui Manolis Grezos este cerută de întreaga omenire iubitoare de pace şi libertate­ Uniunea juriştilor cehoslovaci a adresat guvernului grec o telegramă in care protestează cu hotărîre Îm­potriva arestării lui Manolis Grezos. Juriştii cehoslovaci consideră că acuzaţia adusă lui M. Glezos este ilegală. Să Înceteze samavolniciile şi persecuţiile împotriva celor mai buni fii ai poporului grec! Virtutea atlanticâ şi mărcile vest-germane E­ra la începutul anului trecut. In­tr-un răspuns dat ziarului „To Vima“, primul ministru grec Karamanlis se ocupa de principalele probleme care se ridicau în faţa Gre­ciei în 1958. Acum cînd vechiul an a predat ştafeta Anului Nou poate că e util să aruncăm o privire retrospec­tivă asupra celor afirmate de premie­rul grec cu 12 luni în urmă. El afir­ma atunci că problema Ciprului va a­­vea aceeaşi prioritate ca şi în trecut şi-şi exprima speranţa că în acest an problema va fi just rezolvată. Paralel cu rezolvarea diverselor probleme de politică externă, a spus mai departe Karamanlis, vor trebui să fie regle­mentate şi o serie de probleme econo­mice grele ale ţării. Desfăşurarea evenimentelor din ulti­mele luni, mai cu seamă, au arătat că nimic nu s-a realizat din toate pro­misiunile cercurilor conducătoare gre­ceşti. Ce soluţie a fost găsită, de exem­plu, gravelor probleme economice în faţa cărora se găseşte poporul grec ? După cum se va vedea mai departe, nimic din ceea ce ar putea fi definit ca o soluţie realistă, avantajoasă pen­tru poporul grec. Pentru amăgirea ma­selor guvernul Karamanlis a elaborat un­­ aşa zis program pe 20 de ani, me­nit să asigure ţării o soliditate econo­mică. In vederea realizării lui pe pe­rioada 1958—1962 s-au prevăzut chel­tuieli în valoare de 780 miliarde drah­me. La Atena se consideră că ar fi nevoie de un ajutor din străinătate în proporţie de 30 la sută pentru atin­gerea obiectivelor. O soluţie a fost gă­sită, după cum se afirmă, în împrumu­tul care a fost acordat de R. F. Ger­mană. La Atena nu a putut fi totuşi ascunsă decepţia faţă de faptul că în locul celor 950 milioane mărci aştep­tate nu s-au primit decît 300 milioane mărci. Probabil însă că monop­oliştii vest-germani nu socotesc Grecia sol­vabilă pentru o sumă mai mare... Condiţiile împrumutului sunt însă deo­sebit de grele. împrumutul va fi achi­tat in 20 de ani cu o dobindă de 6 la sută. Se pune însă întrebarea dacă acest împrumut, chiar în condiţiile semna­late mai înainte, răspund necesităţilor poporului grec. Pe baza experienţei trecutului se poate­­ afirma, chiar din capul, locului că poporul grec nu prea are motive de bucurie. însuşi ziarul vest-german „Deutsche Zeitung und Wirtschafts Zeitung“ aprecia că „aju­torul german acordat Greciei nu are numai însemnătate economică“. Dar ce însemnătate ar putea avea atunci ? Totul lasă să se vadă că e vorba mai curînd de o semnificaţie politică. Un ziar italian semnala de altfel că acordarea împrumutului a fost condi­ţionată, printre altele, de „punerea în libertate de către autorităţile greceşti a trei criminali de război germani care sunt deţinuţi în prezent în închisorile din Grecia". Să fi fost numai acesta preţul tîrgului încheiat cu monopoliştii vest-germani ? Evoluţia atitudinii gu­vernului grec în problema Ciprului de­monstrează alt scop principal al măr­cilor vest-germane : odată cu primirea acestui împrumut ca prin farmec s-a topit atitudinea anterioară a guvernu­lui Karamanlis faţă de planul Mac­millan referitor la Cipru şi faţă de politica Turciei. Pătrunderea capitalurilor vest-ger­mane pe piaţa grecească reprezintă de bună seamă un aspect caracteristic al luptei de concurenţă dintre marile pu­teri capitaliste. Se pune însă întreba­rea cum de a acceptat însă Washing­tonul această tranzacţie. O explicaţie ar consta în faptul că în actuala situa­ţie economică, monopoliştii vest­­germani au găsit momentul potrivit spre a ocupa o serie de poziţii în unele ţări care pînă nu de mult erau strîns legate în chingile monopolurilor ame­ricane sau engleze. In al doilea rînd, se pare că înseşi S.U.A. au fost interesate ca banii să provină dintr-o altă sursă şi numai in­direct monopoliştii americani să fie a­­mestecaţi în afacere. Intr-adevăr, o treime din împrumutul vest-german provine din disponibilul ajutorului a­­merican acordat Germaniei occidentale, împrumutul vest-german se explică deci şi prin faptul că poporul grec ar fi primit cu totul şi cu totul nefavora­bil un nou aşa-zis ajutor american. In Grecia se cunosc prea bine rezultatele „ajutorului“ american. 400.000 de şo­meri la oraşe şi peste 300.000 la sate. Creşterea preţurilor. Balanţa comerţu­­lui exterior defavorabilă. Creşterea cheltuielilor militare. Ziarul „Elefteria“ scria: „Prietenia noastră cu Statele Unite se dovedeşte a nu corespunde pînă şi celor mai modeste aşteptări ale poporului grec. Relaţiile greco-ameri­­cane împiedică refacerea economică a­­Greciei, o condamnă la actualul stadiu al unei economii contradictorii şi slab dezvoltate“. Aşadar, existenţa acestui firesc şi puternic curent antiamerican a deter­minat cercurile monpoliste internaţio­nale să ofere de astă dată arginţii sub forma mărcilor vest-germane. Cele 300 de milioane mărci vest-germane con­stituie preţul schimbării atitudinii gu­vernului grec în problema cipriotă, a arestării lui Aland­is Glezos şi a inten­sificării valului de represiuni antide­mocratice. Poate că cercurile condu­cătoare greceşti vor retransforma Gre­cia intr-un „virtuos“ în cadrul N.A.T.O., delegaţii guvernului grec vor fi poate mai concilianţi în sînul consiliului N.A.T.O., interesele ciprio­ţilor vor fi poate definitiv abandonate de ei, dar conştiinţa celor ce apără in­teresele reale ale poporului nu poate fi cumpărată. Poporul grec știe prea bine că ţara sa nu va trage nici un folos de pe urma mărcilor lui Ade­nauer, și a stăpînilor săi. EUGEN PHOEBUS­ ­Locoaoocoooooooooeooooocooooooooooooeeooooaeooccooooooooaoooeooooooooi.ooaoooaeoooooo oooooosooooo cR 40 de ani de luptă în fruntea clasei muncitoare germane Manifestul P. C. din Germania cu prilejul aniversării partidului BERLIN 31 (Agerpres).— La 30 de­cembrie, cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a întemeierii sale, Parti­dul Comunist din Germania a dat pu­blicităţii un manifest, in care se vor­­beşte despre lupta Partidului Comu­nist din Germania împotriva forţe­­lor militarismului şi ale reacţiuni. Cei 40 de ani de existenţă a Parti­dului Comunist din Germania, se subliniază în manifest, reprezintă 40 de ani de luptă în fruntea clasei mun­­citoare germane pentru drepturile sale sociale şi democratice, pentru in­­teresele naţionale ale po­porului nos­­tru. Cei 40 de ani de existenţă a P. C din Germania înseamnă credinţă faţă de principiile Internaţionalismulu proletar. Înseamnă dragostea noastă pentru Uniunea Sovietică, legături noastră trainică cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti frăţeşti, în­seamnă unitatea rîndurilor noaste clădită pe temelia de granit a mar­xism,leninismului. In încheiere, în manifest se spune Noi, comuniştii, ne adresăm clase, muncitoare, ne adresăm poporului luptaţi împreună cu noi pentru ca Partidul Comunist din Germania să-şi redobîndească statutul unui pârtid legal. Să ne unim forţele pentru ca o Germanie a păcii şi democraţiei să devină o realitate.

Next