Romînia Liberă, ianuarie 1959 (Anul 17, nr. 4425-4449)
1959-01-03 / nr. 4425
ünbätt i bmmite IM — nr. 4425 LA ÎNCEPUT DE AN Desenatorii obişnuiesc să zugrăvească noul an ca pe un copil plin de prospeţime şi nevinovăţie, descins din infinitul timpului şi spaţiului pe micuţa noastră planetă pentru a dirija, în scurta sa viaţă de 365 zile, soarta omenirii. Sute mii de astfel de copii au poposit de-a lungul timpului pe pămint, fiecare dintre ei aducînd oamenilor speranţa unei vieţi mai bune. Cînd, la capătul celor 12 luni transformat intr-un bătrîn gîrbovit, anul dispărea în nemărginirea vremii, oamenii cei mulţi, oamenii cei truditori, mai bătrîni cu un an, oftau după speranţele înşelate. Şi astfel treceau an după an, generaţie după generaţie. A trecut ceva mai mult de un deceniu de cînd poporul ţării noastre constată că anii ce se scurg ii îndreptăţesc speranţele, că fiecare sfîrşit de an ii aduce un plus de siguranţă, de încredere, îi adaugă o cărămidă la edificiul trainic al bunăstării, visul acesta pe care l-au nutrit atîtea generaţii de obidiţi, pentru înfăptuirea căruia au luptat şi au murit fii vrednici şi curajoşi ai poporului, l-au realizat oamenii muncii din ţara noastră, urmind calea şi îndemnul partidului. Era o vreme şi erau oameni care amăgindu-se singuri, căutau să străpungă viitorul înnegurat, să-i ghicească tainele, cercetînd oracolele, citind „planete“ smulse de ciocuri de papagal sau vizitînd „ghicitoarele". Ce va aduce noul an ? Ce noi suferinţe, ce noi încercări va aduce ? Căci experienţa ancestrală ie spunea că nu au a se aştepta decit la noi dezamăgiri. Iar în urmă cu 2—3 decenii, cînd, în noaptea anului nou, de la posturile de radio glasul răguşit şi bîlbîit al monarhilor degeneraţi binevoia să adreseze poporului cîteva cuvinte incoerente, un potop de blesteme întîmpina „augustele“ scălămbăieli ale trîntorilor cu coroană. Toate acestea nu le-a uitat poporul. Cu atit mai mult apreciază de aceea viaţa sa cea nouă, cu atit mai mult se bucură şi se veseleşte la sosirea fiecărui an nou. Clinchete de pahare, urări voioase, risete fericite, a găsit nou-născutul 1959 In locuinţele minerilor Văii Jiului, î ale constructorilor Bicazului, ale colectiviştilor constănţeni, ale tutu- r ror celor ce muncesc cu braţele î sau cu mintea. Fiecare dintre ei şi î toţi laolaltă ştiu, sînt convinşi, că anul ce abia a început le va aduce ? noi satisfacţii şi bucurii. Partidul, în plenara Comitetului său Central , de la sfîrşitul lunii noiembrie 1958, ţ Ie-a arătat perspectivele măreţe ale viitorului apropiat. Şi cei ce munî cesc şi-au dat seama de multă vre- * me că obiectivele pe care le punem în faţa lor partidul prind totdea- ţ una viaţă. Ei ştiu de aceea că * în 1959, prin munca lor înflăcărată, • patria va deveni mai bogată, viaţa * poporului mai înfloritoare. Ei ştiu • că oraşele şi satele ţării vor fi mai • frumoase, locuinţele mai conforta- • bile, aşezămintele de cultură şi să- ţ nătate mai numeroase. Ei ştiu că î va ieşi fum pe coşurile noilor faî brici şi uzine, că alte tractoare • vor împînzi ogoarele, că rodul păţ mîntului lucrat în comun va fi tot • mai bogat. De aceea sînt atît de optimişti oamenii în aceşti zori de an nou. De aceea din prima zi din noul an, au şi obţinut rodnice succese în muncă. Prima filă de calendar a fost aşadar smulsă. Şi odată cu ea, au sosit primele veşti îmbucurătoare: la Reşiţa, două cuptoare ale oţelăriei în reconstrucţie au început să producă , la Iaşi, la fabrica de penicilină s-a produs o şarjă cu cel mai mare randament din istoria tinerei întreprinderi ; la Galaţi şi Ungheni au sosit primele trenuri cu produse din Uniunea Sovietică, expresie a trainicei colaborări frăţeşti dintre ţara noastră şi Patria socialismului. Prima zi de muncă, primele bucurii. Iar zilele ce vor veni vor aduce cu siguranţă altele, tot mai multe şi mai consistente, spre gloria scumpei noastre ţări şi a vrednicului său popor. PAUL MARIAN IAŞI. — în dimineaţa zilei de 1 ianuarie la ora 2:29 a intrat in ţara noastră prin punctul de frontieră Ungheni primul tren cu mărfuri şi produse din Uniunea Sovietică din 1959. Trenul era format din 15 vagoane cu mărfuri şi produse diferite — fier pentru laminoare, cocs pentru furnalele Hunedoarei, instalaţii de mare tehnicitate pentru noile obiective industriale care se construiesc in patria noastră. In aceaşi zi la ora 10.55 a sosit al doilea tren. Şi această garnitură transporta mărfuri şi produse, instalaţii şi materiale necesare dezvoltării economiei noastre naţionale. ★ GALAŢI. — Odată cu primele ore ale noului an, în staţia de frontieră Galaţi-Larga a sosit şi primul tren cu mărfuri din U.R.S.S. pentru ţara noastră, în contul livrărilor reciproce de mărfuri pe 1959. Prima garnitură a transportat aproape 400 tone utilaje şi maşini pentru marile uzine aflate în construcţie, in cursul zilei de 1 ianuarie în staţia CF.R. Galaţi Larga, trenurile prieteniei au transportat peste 2.000 tone mărfuri ( Agerpres). Au sosit în ţara noastră Primele trenuri cu mărfuri din U. R. S. S. din anul acesta Amintirea eruditului cronicar Miron Costin, autorul atîtor pagini scrise despre luptele vitejeşti pentru apărarea pămîntului scump al patriei, este veşnic vie. In memoria lui, în oraşul Roman s-a dezvelit de curînd un basorelief. Foto : C. BURSUC Pentru satisfacerea cerinţelor fumătorilor, fabrica de ţigări din Bucureşti a pus un consum o nouă ţigaretă denumită „Favorit". Aceasta este prima ţigaretă românească prevăzută cu filtru pentru reţinerea gudroanelor şi a excesului de nicotină. În vederea realizării acestui sortiment, fabrica a fost înzestrată cu utilaje moderne. Odată cu lansarea primelor loturi de ţigareta „Favorit" s-a organizat printre fumători o anchetă în scopul realizării unor noi sortimente de țigarete cu filtru. ★ Minunata poveste a lui Ton Creangă „Capra cu trei iezi" a fost tradusă recent în limbile majarati, gujarati, malaiană, hindu, vietnameză, şi tamilă. Un număr de aproximativ 600.000 din aceste volume au fost expediate în India şi Vietnam prin intermediul Cartimexului. Incadrul difuzării în străinătate a literaturii pentru copii Cartimex a expediat şi volumele „lupin Bănică Vulpoiul" de Alex. Odobescu, în limbile rusă, slovacă, tamilă, germană, engleză şi franceză. ★ Secţia de artă populară a muzeului Bruckenthal a achiziţionat recent o serie de noi piese. Printre acestea figurează 25 de tipuri de diferite vase din centrul ceramic Tohan, precum şi preţioase broderii cojocăreşti, broderii pe pinză. ★ Zilele trecute în Timişoara a avut loc adunarea oamenilor muncii pentru constituirea comitetului regional de organizare a manifestărilor prilejuite de centenarul Unirii Ţărilor Române. Comitetul a elaborat un plan de măsuri în care a fost prevăzut organizarea de simpozioane, seri literare, conferinţe, sesiuni festiveale sfaturilor populare raionale şi regional şi alte manifestări legate de sărbătorirea a 100 de ani de la Unirea Ţărilor Române. ★ In Palatul Culturii din Galaţi a avut loc de curînd redeschiderea Muzeului regional de ştiinţele naturii. Complet reorganizat, muzeul dispune acum de peste 2000 exponate, 16 diorame şi numeroase cărţi ştiinţifice. ★ Peste 1200 cetăţeni au participat recent la inaugurarea noului cămin cultural din comuna Corbei, raionul Curtea de Argeş. Căminul cuprinde o sală de festivităţi, săli de bibliotecă, de lectură, etc. La tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă ADAS din 31 decembrie 1958, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere: N.D.B., Z.E.E., K.G.R., KF..K., O.C.F., B.S.S., A.F.R., E.S.H. ★ In anul 1958, un număr de 14 întreprinderi republicane din regiunea Galaţi, printre care uzinele „Progresul“-Brăila, întreprinderea „Fruct Export“-Focşani, etc, au realizat beneficii peste plan de circa 7.771.000 lei. Din această sumă, 1.500.000 lei au fost vărsaţi la bugetul sfaturilor populare pentru construcţii de locuinţe muncitoreşti. În cursul anului 1959 se va deschide la Leipzig o expoziţie a cărţii romineşti precum şi o expoziţie de artă populară rominească. ★ Duminică 4 ianuarie are loc la Lectoratul Central din str. Biserica Amzei nr. 5—7 la orele 11 prezentarea şi vizionarea filmului : „Copilărie in Donbas". La orele 18 se vor prezenta şi viziona filmele : ,*În munţii Krasnoiarsk“, „Prin Delta Nilului spre Alexandria". În preajma Anului Nou toţi ţăranii muncitori din comuna Mărtineşti, raionul Focşani, au intrat in gospodăriile agricole colective din comună, iar 71 familii din comuna Tichileşti, raionul Brăila, au format o nouă gospodărie agricolă colectivă. Tot in preajma Anului Nou 193 familii din satul Codreşti, raionul Rimnicu Sărat, au format o gospodărie colectivă cu 675 ha pămint. Colectiviştii de aici au hotărît ca gospodăria lor colectivă să fie denumită „30 Decembrie". Zilele acestea s-a inaugurat în comuna Brîncoveanu, raionul Slatina, o nouă şcoală construită prin contribuţia voluntară a cetăţenilor. Datorită muncii desfăşurată de locuitori la aceste lucrări s-au economisit 100.000 lei. In prezent la direcţia zonală de îmbunătăţiri funciare din Galaţi se fac proiecte pentru ca in anul acesta să se efectueze noi lucrări de hidroamelioraţii pentru punerea in valoare a 17.690 ha terenuri. Se vor efectua lucrări de îndiguiri şi desecări la Nămoloasa, Hrăneşti, Vladeşti, Rogojeni şi in alte localităţi. Prin contribuţia maselor, mobilizate de sfaturile populare, se va efectua un volum de terasamente de cca 1.350.000 m.c., adică de 4 ori mai mult decit s-a realizat în cursul anului 1958. ★ Printre cercurile de artă plastică ale artiştilor amatori din Capitală care au avut o activitate rodnică în anul trecut se numără şi cel al complexului C.F.R. „Griviţa Roşie“. Acest cerc a organizat în cursul anului 1958, 16 expoziţii cu peste 140 de lucrări de toate genurile: schiţe, portrete, peisaje, studii, etc. Începînd cu duminică 4 Ianuarie şi aproape In fiecare zi din săptămînă viitoare, posturile noastre de radio au un bogat program de emisiuni de teatru şi operă. Astfel In cadrul „teatrului. .la microfon" se vor transmite: ,,Peripeţiile bravului soldat Svejk", dramatizare după cartea lui Jaroslav Hasek (duminică, orele 19,30, pr. I), „Avarul“ comedie de Moliére (luni, orele 19,15 pr. I) şi „învierea" dramatizare după romanul lui Lev Tolstoi (miercuri, orele 19, pr. II). Luni la orele 10, pr. I vom putea asculta opera „Aleko" de Rahmaninov, marţi orele 19,30 pr. II, opera „Falstaff“ de Verdi şi vineri orele 19,30 pr. II opera „Don Juan" de Mozart. La 31 decembrie 1958 a avut loc în Capitală tragerea la sorţi trimestrială şi tragerea suplimentară a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri. La tragerea la sorţi trimestrială au ieşit cîştigătoare libretele ale căror numere au următoarele terminaţii : 629 cu 250 la sută; 419 cu 200 la sută ; 031; 117; 217; 371; 520; 734 ; 865 şi 978 cu 100 la sută. La tragerea suplimentară au ieşit cîştigătoare libretele ale căror numere au următoarele terminaţii : 5626 cu 100 la sută. Colectivul redacţiei ziarului „România liberă" mulţumeşte pe această cale tuturor instituţiilor, întreprinderilor şi cititorilor care i-au adresat urări cu prilejul Anului Nou şi le doreşte noi şi mari succese în munca şi lupta lor pentru înflorirea patriei noastre, pentru socialism şi pace. Minerii din bazinul carbonifer Schitu Goleşti au păşit în anul nou cu un deosebit avînt în muncă. La terminarea şutului minerii din primul schimb eu raportat că au depăşit sarcinile de plan repartizate pentru prima zi de lucru a noului an cu 4 la sută. întrecerea socialistă a continuat cu aceeaşi intensitate atît între brigăzi şi echipe cît şi între sectoare. încă din prima zi sectorul Berevoieşti s-a situat în fruntea celorlalte sectoare, depăşind planul cu 9 la sută. * La tragerea din urnă a concursului Pronoexpres nr. 50 din 31 decembrie au fost extrase următoarele numere : 41 18 48 43 45 17 Numere de rezervă : 19 13 Fond de premii : 983.865 lei. ★ + ★ România liberă Ciuperca mare, cu pălărie roşie şi pete albe, îmbie de departe pe micii stăpîni ai orăşelului din piaţa 28 Martie, cu tot felul de bunătăţi: ciocolată, bomboane, zaharicale, dulciuri... Unii dintre ei însă preferă să umfle baloanele colorate, ca cei din clişeul de mai sus. Foto : AGERPRES Premii de vechime pentru mineri COMĂNEȘTI (de la corespondentul nostru)— De curînd, în bazinul carbonifer Comănești a avut loc distribuirea premiilor de vechime pentru mineri. Fondul de premii pe întreaga întreprindere a fost de 1.700.000 lei. La mina Leorda au fost distribuite premii în valoare totală de 218.000 lei. Minerii Constantin Mocanu şi Vasile Solomonea au fostrăsplătiţi cu premii în valoare de 2357 şi respectiv 2.160 lei. Maistrul miner principal Toader Stoica a primit un premiu de vechime de 5000 lei. Cu premii de peste 2000 lei au fost răsplătiţi de asemenea minerii Grigore Hanti şi Gheorghe Şofron de la mina Leorda, Gh. Apetrei şi Gh. Omnea de la mina Galion şi mulţi alţii. A început pescuitul de iarnă încă din timp harnicii pescari din cadrul întreprinderii Piscicole din Tulcea îndrumaţi şi conduşi de ingineri şi tehnicieni au pregătit şi declanşat campania pescuitului de iarnă. O atenţie deosebită s-a acordat campaniei de pescuit sub ghiaţă. Întreprinderea s-a interesat din timp de procurarea unui număr de 52 năvoade şi ciipcele, de repararea şi impregnarea celor vechi. S-au mai procurat sănii, progoane, bustuci, semene şi alte unelte necesare pescuitului. Această pregătire minuţioasă a făcut ca în ultima săptămînă a anului trecut, întreprinderea să dea peste 200.000 kg. peste in contul anului care a început. I. GRECULESCU funcţionar Metode pentru economisirea metalului GALAȚI (de la corespondentul nostru). — Forjarea diferitelor piese în matrițe s-a dovedit a fi o metodă deosebit de avantajoasă, care nu numai că duce la eliminarea rebuturilor, dar contribuie în mare măsură la economisirea metalului. In scopul transpunerii în viaţă a sarcinilor reieşite din recenta Plenară a C.C. al P.M.R. privind introducerea şi extinderea tehnicii noi în uzină s-au luat o seamă de măsuri importante. Printre altele s-a hotărît să se confecţioneze matriţele necesare forjării unor noi tipuri de axe şi cuple pentru Şantierele Navale „1 Mai“ din Brăila. Extinderea forjării în matriţe a diferitelor piese va aduce uzinelor „Progresul“-Brăila o economie anuală de circa 80 tone metal. In Capitali, pe B-dul Magheru, s-a deschis noul magazin „Electrotehnica" unde se vînd aparate de radio, fabricate în tară si din import, lustre, motociclete, aparataj electrotehnic pentru uz casnic si multe altele. Fotoreporterul nostru V. Teodoru a surprins tocmai un moment cînd este prezentat cumpărătorilor un nou tip de aparat de radio. LOTO CENTRAL La tragerea specială Loto Central cu premii suplimentare în obiecte de miercuri 31 decembrie, au fost extrase din urnă pentru premiile de categoriile I—VII-a și speciale A, B, G. următoarele 9 numere : 78 33 88 5 31 4 36 70 49 Pentru premiile suplimentare Z și X au fost extrase următoarele 3 numere : 11 43 72 Pentru premiile suplimentare în obiecte au fost extrase următoarele 5 numere : 10 74 67 90 85 Fondul generral de premii este de 2.907.798 lei. Să fie eliberat Manolis Glezos! La glasul de protest al miilor de oameni de pretutindeni, doresc să-mi exprim şi eu surpriza dureroasă ca şi indignarea că poporul grec şi luptătorii săi pentru libertate, în frunte cu Manolis Glezos, sunt împiedicaţi pe cale silnică, să lupte pentru eliberarea fraţilor lor de singe şi de limbă din Cipru. Poporul grec a dat în istoria lumii un strălucit exemplu al luptei pentru libertate. Cîştigîndu-şi cu preţul vieţii lor libertatea împotriva cotropitorilor străini fie ei perşi, romani sau turci, menţinind cu sacrificiul vieţii lor dreptul de a-şi exprima liber cuvîntul, grecii din Heiada antică, medievală sau modernă, au dat culturii umane o preţioasă contribuţie. A împiedica astăzi poporul grec să-şi spună cuvîntul, a zvîrli in temniţă pe acei care reprezintă în zilele noastre tradiţia luptei sale pentru libertate, înseamnă nu numai o nedreptate ce trebuie imediat re- ? parată, dar și o jignire adusă ome- g nirii întregi. g _ Personal am im. 8 presia că ultimul g val de represiuni din Grecia cons- g tituie o încercare de a ascunde po- | porului grec adevărata față a lu. g erorilor. Pe de o parte, se speră ca prin aceste măsuri opinia publică greacă să-şi îndrepte interesul în altă parte decât înspre problema eliberării imediate a poporului de priot. Pe de altă parte, această represiune este menită să dea satisfacţie cercurilor imperialiste nemulţumite de lupta hotărîtă a maselor largi din Grecia. Istoria a cunoscut nenumărate momente de represiune şi de încătuşare a voinţei popoarelor. Întotdeauna ele au fost însă pînă la sfîrşit înfrînte. Dorinţa de libertate a popoarelor n-a putut fi niciodată încătuşată; întotdeauna o cauză dreaptă ca aceea pentru care luptă azi poporul grec, a fost pînă la urmă victorioasă. Acad. prof. Emil Condurachi mmmmmmL Oamenii muncii din țara noastră cer imediata punere în libertate a lui Manolis Glezos şi a celorlalţi patrioţi greci şi activişti sindicali Consiliul Central al Sindicatelor din Republica Populară Romînă îşi manifestă alături de întreaga opinie publică progresistă profunda sa indignare faţă de represiunile dezlănţuite în Grecia împotriva unor militanţi democraţi şi sindicali, luptători consecvenţi pentru apărarea intereselor vitale ale oamenilor muncii, pentru drepturi şi libertăţi democratice. Arestarea pe baza unor legi din timpul dictaturii fasciste şi trimiterea în faţa tribunalului militar a lui Manolis Glezos, erou naţional al poporului grec, aruncarea în închisori, trimiterea în lagăre de concentrare a unui mare număr de activişti sindicali, precum şi destituirea din funcţie de către autorităţile locale a numeroşi conducători ai organizaţiilor sindicale, demonstrează întregii lumi că reacţiunea greacă urmăreşte să sugrume cu orice preţ mişcarea democratică patriotică din Grecia, să înăbuşe lupta poporului grec pentru pace şi libertate. Oamenii muncii din ţara noastră, plini de indignare faţă de măsurile samavolnice ale reacţiunii îndreptate împotriva celor mai buni fii ai poporului grec, condamnă cu toată tăria încălcarea celor mai elementare drepturi democratice şi asigură pe oamenii muncii şi întregul popor grec de deplină solidaritate frăţească cu lupta lor dreaptă pentru libertate, democraţie şi pace. În numele muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor organizaţi în sindicatele din Republica Populară Romînă cerem imediata punere în libertate a lui Manolis Glezos, fiu curajos şi neînfricat al poporului grec, şi a celorlalţi patrioţi greci şi activişti sindicali. CONSILIUL CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. ROMINA Femei la sovietice ceroliborarea lui Manolis Glaxos MOSCOVA 2 (Agerpres). — TAS3 transmite: Intr-o declaraţie dată publicităţii de Comitetul femeilor sovietice se arată că femeile sovietice au primit cu mare nelinişte ştirea despre noul val de represiuni puse la cale de autorităţile greceşti împotriva organizaţiilor democrate progresiste şi a unor persoane particulare din Grecia. Printre patrioţii arestaţi se află femei, mame care nu au o altă vină dorit de a fi luptat pentru fericirea şi un viitor mai bun al copiilor lor, al poporului lor. Recenta arestare a lui Manolis Glezos, eminent fruntaş democrat al vieţii publice, erou naţional al poporului grec, constituie un nou atentat brutal al forţelor reacţionare la drepturile elementare şi libertăţile omului. In numele tuturor femeilor din Uniunea Sovietică, Comitetul femeilor sovietice îşi alătură glasul întregii opinii publice mondiale şi cere stărui-,tor să se pună capăt nedreptăţii monstruoase, să fie puşi în libertate Manolis Glezos, precum şi toate femeile şi toţi bărbaţii din Grecia, condamnaţi fără vină. Comitetul cehoslovac pentru apărarea păcii şi Uniunea juriştilor cehoslovaci protestează împotriva arestării eroului naţional grec FRAGA 2 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia CETERA, Comitetul cehoslovac pentru apărarea păcii a adresat guvernului grec o telegramă in care protestează împotriva arestării eroului naţional al poporului grec Manolis Glezos, remarcabil fruntaş democrat. In numele tuturor partizanilor păcii din Cehoslovacia, Comitetul cere să fie pus imediat în libertate eminentul luptător pentru libertatea şi independenţa poporului grec care, ca şi eroul naţional cehoslovac Julius Fucik, este un simbol al luptei victorioase împotriva fascismului. In telegramă se spune că eliberarea lui Manolis Grezos este cerută de întreaga omenire iubitoare de pace şi libertate Uniunea juriştilor cehoslovaci a adresat guvernului grec o telegramă in care protestează cu hotărîre Împotriva arestării lui Manolis Grezos. Juriştii cehoslovaci consideră că acuzaţia adusă lui M. Glezos este ilegală. Să Înceteze samavolniciile şi persecuţiile împotriva celor mai buni fii ai poporului grec! Virtutea atlanticâ şi mărcile vest-germane Era la începutul anului trecut. Intr-un răspuns dat ziarului „To Vima“, primul ministru grec Karamanlis se ocupa de principalele probleme care se ridicau în faţa Greciei în 1958. Acum cînd vechiul an a predat ştafeta Anului Nou poate că e util să aruncăm o privire retrospectivă asupra celor afirmate de premierul grec cu 12 luni în urmă. El afirma atunci că problema Ciprului va avea aceeaşi prioritate ca şi în trecut şi-şi exprima speranţa că în acest an problema va fi just rezolvată. Paralel cu rezolvarea diverselor probleme de politică externă, a spus mai departe Karamanlis, vor trebui să fie reglementate şi o serie de probleme economice grele ale ţării. Desfăşurarea evenimentelor din ultimele luni, mai cu seamă, au arătat că nimic nu s-a realizat din toate promisiunile cercurilor conducătoare greceşti. Ce soluţie a fost găsită, de exemplu, gravelor probleme economice în faţa cărora se găseşte poporul grec ? După cum se va vedea mai departe, nimic din ceea ce ar putea fi definit ca o soluţie realistă, avantajoasă pentru poporul grec. Pentru amăgirea maselor guvernul Karamanlis a elaborat un aşa zis program pe 20 de ani, menit să asigure ţării o soliditate economică. In vederea realizării lui pe perioada 1958—1962 s-au prevăzut cheltuieli în valoare de 780 miliarde drahme. La Atena se consideră că ar fi nevoie de un ajutor din străinătate în proporţie de 30 la sută pentru atingerea obiectivelor. O soluţie a fost găsită, după cum se afirmă, în împrumutul care a fost acordat de R. F. Germană. La Atena nu a putut fi totuşi ascunsă decepţia faţă de faptul că în locul celor 950 milioane mărci aşteptate nu s-au primit decît 300 milioane mărci. Probabil însă că monopoliştii vest-germani nu socotesc Grecia solvabilă pentru o sumă mai mare... Condiţiile împrumutului sunt însă deosebit de grele. împrumutul va fi achitat in 20 de ani cu o dobindă de 6 la sută. Se pune însă întrebarea dacă acest împrumut, chiar în condiţiile semnalate mai înainte, răspund necesităţilor poporului grec. Pe baza experienţei trecutului se poate afirma, chiar din capul, locului că poporul grec nu prea are motive de bucurie. însuşi ziarul vest-german „Deutsche Zeitung und Wirtschafts Zeitung“ aprecia că „ajutorul german acordat Greciei nu are numai însemnătate economică“. Dar ce însemnătate ar putea avea atunci ? Totul lasă să se vadă că e vorba mai curînd de o semnificaţie politică. Un ziar italian semnala de altfel că acordarea împrumutului a fost condiţionată, printre altele, de „punerea în libertate de către autorităţile greceşti a trei criminali de război germani care sunt deţinuţi în prezent în închisorile din Grecia". Să fi fost numai acesta preţul tîrgului încheiat cu monopoliştii vest-germani ? Evoluţia atitudinii guvernului grec în problema Ciprului demonstrează alt scop principal al mărcilor vest-germane : odată cu primirea acestui împrumut ca prin farmec s-a topit atitudinea anterioară a guvernului Karamanlis faţă de planul Macmillan referitor la Cipru şi faţă de politica Turciei. Pătrunderea capitalurilor vest-germane pe piaţa grecească reprezintă de bună seamă un aspect caracteristic al luptei de concurenţă dintre marile puteri capitaliste. Se pune însă întrebarea cum de a acceptat însă Washingtonul această tranzacţie. O explicaţie ar consta în faptul că în actuala situaţie economică, monopoliştii vestgermani au găsit momentul potrivit spre a ocupa o serie de poziţii în unele ţări care pînă nu de mult erau strîns legate în chingile monopolurilor americane sau engleze. In al doilea rînd, se pare că înseşi S.U.A. au fost interesate ca banii să provină dintr-o altă sursă şi numai indirect monopoliştii americani să fie amestecaţi în afacere. Intr-adevăr, o treime din împrumutul vest-german provine din disponibilul ajutorului american acordat Germaniei occidentale, împrumutul vest-german se explică deci şi prin faptul că poporul grec ar fi primit cu totul şi cu totul nefavorabil un nou aşa-zis ajutor american. In Grecia se cunosc prea bine rezultatele „ajutorului“ american. 400.000 de şomeri la oraşe şi peste 300.000 la sate. Creşterea preţurilor. Balanţa comerţului exterior defavorabilă. Creşterea cheltuielilor militare. Ziarul „Elefteria“ scria: „Prietenia noastră cu Statele Unite se dovedeşte a nu corespunde pînă şi celor mai modeste aşteptări ale poporului grec. Relaţiile greco-americane împiedică refacerea economică aGreciei, o condamnă la actualul stadiu al unei economii contradictorii şi slab dezvoltate“. Aşadar, existenţa acestui firesc şi puternic curent antiamerican a determinat cercurile monpoliste internaţionale să ofere de astă dată arginţii sub forma mărcilor vest-germane. Cele 300 de milioane mărci vest-germane constituie preţul schimbării atitudinii guvernului grec în problema cipriotă, a arestării lui Alandis Glezos şi a intensificării valului de represiuni antidemocratice. Poate că cercurile conducătoare greceşti vor retransforma Grecia intr-un „virtuos“ în cadrul N.A.T.O., delegaţii guvernului grec vor fi poate mai concilianţi în sînul consiliului N.A.T.O., interesele ciprioţilor vor fi poate definitiv abandonate de ei, dar conştiinţa celor ce apără interesele reale ale poporului nu poate fi cumpărată. Poporul grec știe prea bine că ţara sa nu va trage nici un folos de pe urma mărcilor lui Adenauer, și a stăpînilor săi. EUGEN PHOEBUS Locoaoocoooooooooeooooocooooooooooooeeooooaeooccooooooooaoooeooooooooi.ooaoooaeoooooo oooooosooooo cR 40 de ani de luptă în fruntea clasei muncitoare germane Manifestul P. C. din Germania cu prilejul aniversării partidului BERLIN 31 (Agerpres).— La 30 decembrie, cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a întemeierii sale, Partidul Comunist din Germania a dat publicităţii un manifest, in care se vorbeşte despre lupta Partidului Comunist din Germania împotriva forţelor militarismului şi ale reacţiuni. Cei 40 de ani de existenţă a Partidului Comunist din Germania, se subliniază în manifest, reprezintă 40 de ani de luptă în fruntea clasei muncitoare germane pentru drepturile sale sociale şi democratice, pentru interesele naţionale ale poporului nostru. Cei 40 de ani de existenţă a P. C din Germania înseamnă credinţă faţă de principiile Internaţionalismulu proletar. Înseamnă dragostea noastă pentru Uniunea Sovietică, legături noastră trainică cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti frăţeşti, înseamnă unitatea rîndurilor noaste clădită pe temelia de granit a marxism,leninismului. In încheiere, în manifest se spune Noi, comuniştii, ne adresăm clase, muncitoare, ne adresăm poporului luptaţi împreună cu noi pentru ca Partidul Comunist din Germania să-şi redobîndească statutul unui pârtid legal. Să ne unim forţele pentru ca o Germanie a păcii şi democraţiei să devină o realitate.