Romînia Liberă, februarie 1959 (Anul 17, nr. 4450-4473)

1959-02-01 / nr. 4450

Duminică 1 februarie 1959 —nr. 4450 MIŞCAREA INTERNAŢIONALĂ PENTRU ELIBERAREA LUI MANOLIS GLEZOS Răspunsul preşedintelui Consiliului d­e Miniştri al U.R.S.S. la apelul ad­esat de Partidul Social democrat din Norvegia MOSCOVA 31 (Agerpres), — TASS transmite: Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, a adresat o scrisoare conducerii Par­tidului social democrat din Norvegia, în care răspunde la apelul care i-a fost adresat de acesta. Conducerea partidului a cerut guvernelor U.R.S.S., S.U.A., Marii Britanii şi Franţei să sprijine chemarea sa adresată guver­nului Greciei de a elibera pe Manolis Glezos şi pe ceilalţi patrioţi greci care se află în închisori. Guvernul sovietic, se spune în scri­soarea de răspuns a lui N. S. Hruş­­ciov, împărtăşeşte întrutotul îngrijora­rea dv. în legătură cu arestările ma­sive din rîndurile democraţilor greci, pe care îi ameninţă o reprimare crîncenă cu nimic justificată. Sindicatele sovietice, numeroase or­LONDRA 31 (Agerpres). — TASS transmite: In Anglia se desfăşoară o largă mişcare pentru punerea în liber­tate a lui Manolis Glezos şi a celor­lalţi reprezentanţi ai forţelor democra­tice din Grecia. In telegrame adresate ambasadei Greciei la Londra şi, direct, primului ministru al Greciei, numeroşi cetăţeni şi diferite organizaţii cer să se pună capăt acţiunilor arbitrare împo­triva remarcabilului patriot grec şi a tovarăşilor săi. In cadrul adunării sale anuale aso­ciaţia avocaţilor ,,HALDANE SOCIETY“ a aprobat în unanimitate o rezoluţie în care „cere guvernului grec să pună ganizaţii obşteşti, oameni de ştiinţă, cultură, milioane de cetăţeni sovietici, scrie în continuare N. S. Hruşciov, manifestă o nelinişte profundă faţă de soarta ziaristului Manolis Glezos, cunoscut fruntaş al vieţii publice, erou naţional al Greciei şi faţă de ceilalţi patrioţi greci din închisori. Sîntem de părere, se spune în răs­punsul lui N. S. Hruşciov, că ar avea un mare rol în atingerea înaltului ţel uman de a elibera pe Manolis Glezos şi pe ceilalţi patrioţi greci arestaţi, ca Partidul social-democrat din Norvegia, în afară de apelul adresat guvernelor să adreseze un apel partidelor social­­democrate din alte ţări cu propunerea de a acţiona după exemplul Partidu­lui social democrat din Norvegia, în apărarea democraţilor greci, imediat în libertate pe Manolis Glezos, sau să dispună ca el să fie judecat fără întîrziere de un tribunal civil. Adunarea a condamnat ,,continuarea folosirii tribunalelor militare pentru judecarea persoanelor civile“. O mare campanie pentru apărarea lui Manolis Glezos desfăşoară Uniunea democraţilor greci (Organizaţia grecilor care locuiesc în Anglia). Din iniţiativa acestei organizaţii se va convoca la Londra o conferinţă a tuturor organi­zaţiilor greceşti pentru a coordona eforturile lor în lupta pentru elibera­rea lui Manolis Glezos. Protestele opiniei publice din Anglia In timp ce persecută pe luptătorii antifascişti Guvernul grec anulează acuzaţiile aduse criminalilor de război hitlerişti ATENA 31 (Agerpres).— Agenţia Associated Press relatează că la 30 ia­nuarie parlamentul grec a adoptat o lege prin care se anulează acuzaţiile aduse criminalilor de război germani care n­u se mai află în Grecia. ESTE VORBA DE 850 DE CRIMINALI DE RĂZBOI PUSI SUB ACUZARE DAR CARE SE AFLA IN GERMANIA OC­CIDENTALA. Agentia Associated Press arată că ministrul Afacerilor Externe al Greciei, Averoff, a declarat in legătură cu acest lucru că la sfirsitul celui de-al dolea război mondial relaţiile dintre Grecia­ şi Germania Occidentală s-au dezvol­tat intr-o astfel de măsură incit­ă,este absolut necesar pentru noi să înlătu­răm orice obstacol din calea unei noi îmbunătăţiri a relaţiilor cu Germania Occidentală“. D­ in cinstea celui de al VIIea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Viena şi a celei de a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre Concurs pentru lucrări de artă plastică Comitetul Central al U.T.M., Minis­terul Invăţămîntului şi Culturii şi U­­niunea Artiştilor Plastici organizează un concurs pentru crearea de opere de artă plastică (pictură, sculptură, grafică, artă populară aplicată) în scopul popularizării celui de al VII- lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor şi asigurării de __ lucrări valoroase cu care ţara noastră să par­ticipe la concursul internaţional ce va avea loc în cadrul festivalului. Tematica lucrărilor trebuie să fie inspirată din viaţa nouă a tineretului din R. P. Romînă, din munca rodnică a tineretului din fabrici, uzine, sate şi şcoli, care sub conducerea partidu­lui participă activ la construirea so­cialismului, să oglindească aspecte ale participării entuziaste a tineretu­lui pe şantierele construcţiei socialis­te, aspecte ale muncii tineretului în brigăzile utemiste de muncă patrioti­că la oraşe şi sate, aspecte ale partic­­ipării tineretului la însuşirea ştiin­ţei şi tehnicii înaintate, aspecte ale prieteniei tineretului din lumea în­treagă, ale luptei acestuia pentru pace şi un viitor fericit. Pot participa concurenţi care la 31 decembrie 1959 nu vor depăşi vîrsta de 35 ani. Concursul se închide la data de 5 mai 1959. Prezentarea lucrărilor se va face la Muzeul de Artă al R. P- Române. Vor fi acordate următoarele premii: Pictură Un premiu I a 8.000 lei; un premiu II a 5.000 lei; două premii III a 3-000 lei fiecare; Patru menţiuni a 1-500 lei fiecare. Sculptură Un premiu I a 8.000 lei; un pre­miu II a 5.000 lei; un premiu III a 3.000 lei; Patru menţiuni a 1-500 lei fiecare. Grafică (aquarelă, desen gravură) Un premiu I a 4.000 lei; Două pre­­mii II a 2.­500 lei fiecare; Două pre­mii III a 1.500 lei fiecare; Patru men­ţiuni a 1.000 lei fiecare; Artă populară şi aplicată (ceramică, textile, lemn, metal, sti­clă etc.); Un premiu I a 2.500 lei; Două premii II a 2.000 lei fiecare; Trei premii III a 1.000 lei fiecare; Cinci menţiuni a 700 lei fiecare. Participarea poate fi individuală sau colectivă. Juriul care va exami­­na lucrările prezentate va fi alcătuit din artişti plastici de frunte, repre­zentanţi ai Ministerului Invăţămîntu­­lui şi Culturii şi de C.C- al U.T.M. Juriul a­re dreptul de a face — la nevoie — o nouă redistribuire a pre­­miilor, fără să depășească fondul to­tal al lor La concurs nu vor fi luate în con­siderare lucrări vechi, expuse sau pre­zentate la alte concursuri. (Agerpres). Turneul internaţional de handbal în ? Aseară în penultima etapă a turneu­lui internaţional de handbal în 7 s-au înregistrat următoarele rezultate: Dinamo—Bucureşti tineret (m) 39—13 (18—7). Scorul cu care s-a încheiat me­ciul reflectă diferenţa de valoare care a existat aseară între cele două echipe. Zagreb—Bucureşti tineret (f) : 4—4 (4—3). Rezultat neaşteptat. Echipa bu­­cureşteană s-a comportat foarte bine terminînd la egalitate cu puternica re­prezentativă iugoslavă. H. G. Copen­haga—Ştiinţa Timişoara (m) : 20—12 (9—6). Un spectacol de calitate în care echipa daneză — superioară din toate punctele de vedere — a cîştigat la un scor concludent. H G. Copenhaga — Budapesta (1) : 10—8 (6—4). Viu dis­putată, întîlnirea a revenit pe merit echipei daneze care a cucerit două puncte foarte preţioase. înaintea ultimei etape în clasament conduc H G. Copenhaga avînd 6 punc­te, urmată de „Dinamo“ 4 puncte , la băieţi şi H. G. Copenhaga cu 6 puncte, urmaţi de Budapesta cu 4 puncte la fete. Astăzi în ultima zi a competiţiei se dispută meciurile decisive care vor desemna cîştigătorii turneului. Progra­mul se prezintă astfel : ora 15,30 Bucu­reşti tineret—Dukla Prag­a (m) ; ora 16,50: Olimpia H. G. Copenhaga (f) ; ora 17,50 : Budapesta—Zagreb (f) ; ora 18,50 : Dinamo Bucureşti—H.G. Copen­haga (m). INFORMAŢII Ministerul Invăţămîntului şi Culturii a emis un Ordin prin care Şcolii ele­mentare de 7 ani Nr. 14 din Ploeşti i s-a atribuit denumirea „Ştefan Gheorghiu“, în amintirea eroului clasei muncitoare, de la a cărui naştere s-au împlinit recent 80 de ani. * La Uniunea Ziariştilor din R. P. Ro­mina a avut loc vineri 30 ianuarie un colocviu privind problemele culturii de masă şi reflectarea lor în presă. Au participat reprezentanţi ai secţii­lor culturale ale ziarelor şi publicaţii­lor din Capitală, ai Direcţiei Generale a Aşezămintelor culturale din Ministe­rul Invăţămîntului şi Culturii, ai Casei Culturale a Creaţiei Populare. Vorbitorii şi-au împărtăşit experien­ţa cîştigată şi au dezbătut probleme de conţinut şi formă în promovarea de către presă a culturii de masă. Sîmbăta dimineaţa a avut loc în sala de festivităţi a sfatului popular re­gional Suceava şi a sfatului popular re­gional Oradea, festivitatea înmînării medaliei : „A 25-a aniversar a eroice­lor lupte ale ceferiştilor şi petrolişti­lor'' unui număr de 21 de tovarăşi din regiunea Suceava şi 26 tovarăşi din re­giunea Oradea. ★ . Sîmbătă seara, Ke Bo-nian, ambasa­dorul R. P. Chineze la Bucureşti, a oferit o recepţie în cinstea delegaţiei Ministerului Invăţămîntului al R. P. Chineze, care ne vizitează ţara. ★ La tragerea de amortizare a asigu­rărilor de viaţă ADAS din 31 ianuarie 1959, au ieşit următoarele opt combi­naţii de litere : E F I KGS SUZ O X S TDF UDE DNB TCZ 4­1 (Continuare In pag 4-a) L­ucrările celui de al XXI-lea C­ongres extra­ordinar al P. C. U. S. Şedinţa din după-amiaza zilei de 30 ianuarie (Urmare din pag. 1-a) şi Şepilor. Viaţa însăşi, a subliniat el, i-a pus în situaţia de faliţi politici şi i-a aruncat peste bord­ Vorbitorul a consacrat o mare par­­te a cuvîntării sale problemelor dez­voltării industriei grele. Pentru dez­voltarea acestei extrem de importante ramuri a industriei se investesc In cadrul planului septenal 700 de mili­arde de ruble. In siderurgie se pro­iectează lărgirea și reconstruirea unor întreprinderi în funcţiune. Totodată se vor construi noi uzine ca cele din Ka­raganda, Siberia de vest şi Taişet. L. I. Brejnev a subliniat că este inadmisibil să se întîrzie termenele lucrărilor de construcţie. Uzinele me­talurgice de la OrepoVeţ şi Orsk — Halitovo sînt în construcţie de peste 10 ani şi totuşi acolo nu s-a organi­zat încă producţia de laminate. Această practică nu mai poate fi tolerată pe viitor şi este necesar ca ritmul lucrărilor de construcţie să fie accelerat. Pentru a arăta că aceas­tă sarcină este cit se poate de realis­tă, L. I. Brejnev a dat următorul e­­xemplu. Anul trecut au fost constru­ite în ţară şapte furnale mari. Toate au fost date în funcţiune înainte de termen, iar construirea lor nu a du­rat mai mult de un an. Industrializa­rea lucrărilor de construcţie, trans­formarea şantierelor de construcţie în şantiere de montaj, va avea un rol important în accelerarea construirii de noi capacităţi în industria grea. In continuare, L. I. Brejnev a sub­liniat că metalul trebuie economisit în toate ramurile economiei. Pentru aceasta există posibilităţi uriaşe. S-a calculat de exemplu că pentru cons­truirea unor rezervoare de ţiţei şi pro­duse petrolifere cu o capacitate de 130—150 milioane metri cubi va fi nevoie de aproximativ 3,5 milioane tone de foi de otel. DACA ACESTE REZERVOARE VOR FI CONSTRUITE DIN BETON ARMAT, LUCRU PE DEPLIN POSIBIL ŞI INDICAT, SE VOR PUTEA ECONOMISI PESTE 1.500.000 TONE DE METAL. Tot atî­­tea posibilităţi există şi în construc­ţii, în metalurgia prelucrătoare, în construcţia navală în industria pe­trolului şi gazelor, în gospodăria co­munală. L. I. Brejnev a subliniat în conti­nuare că partidul în activitatea sa în domeniul construcţiei economiei socia­liste s-a preocupat întotdeauna de progresul tehnic. Una din metodele înaintate în metalurgie este turnarea oţelului şi fontei cu folosirea oxigenu­lui. Succesul acestei metode depinde în mare măsură de constructorii de maşini care trebuie să construiască mari instalaţii de oxigen. Un alt proces economic şi înaintat în metalurgie este producţia metalu­lui cu folosirea gazelor naturale. Este necesar ca în industria aluminiului să se introducă metoda electrotermică ceea ce permite economisirea unei treimi din cheltuielile capitale şi re­duce cu 20 la sută cheltuielile de ex­ploatare. Probleme tehnice importante sunt de asemenea obţinerea directă a fierului din minereu, cocsificarea ne­întreruptă şi altele. L. I. Brejnev a vorbit apoi despre sarcinile folosirii rezervelor în eco­nomia naţională şi îndeosebi în meta­­lurgie, despre sporirea continuă a productivităţii muncii. Coeficientul de folosire a furnale­lor şi cuptoarelor Martin, în condiţii­le în care lucrează acelaşi număr de muncitori principali, este la noi cu 25—30 la sută mai mare decît în S.U.A., a arătat vorbitorul. Dacă com­parăm­ însă productivitatea muncii u­­nui muncitor cu calificare medie se constată că la noi productivitatea muncii este mai scăzută. Acest lucru se întîmplă pentru că numărul de muncitori care lucrează la diferitele operaţiuni auxiliare, la lucrările de reparaţii şi anexe este mult mai mare la noi în ţară. Vorbitorul a subliniat că urmează să se desfăşoare o amplă muncă în vederea introducerii meca­nizării şi automatizării, în vederea im­­bunătăţirii continue a specializării şi cooperării întreprinderilor. Metalurgiştii sovietici, a spus L. I. Brejnev, au făcut un pas însemnat în ridicarea coeficientului de folosire a furnalelor şi cuptoarelor Martin. Dar experienţa unor întreprinderi frunta­şe, cum ar fi combinatele metalurg* 1 * * *­­ce din Magnitogorsk şi Nijnii Ta­­ghil, uzina ..Zaporojstal" şi altele a­­testă existenţa posibilităţii desface un nou pas înainte în îmbunătăţirea folosirii agregatelor metalurgice. Este pe deplin realizabilă sarcina obţinerii unui coeficient de folosire a capacită­ţii furnalelor de minimum 0,70 şi a unei producţii de oţel la metru pătrat de suprafaţă utilă a cuptorului Mar­tin de minimum 8,7 tone. In încheierea cuvîntării sale, L. I. Brejnev a spus: IN PLANUL SEPTENAL ŞI-A GĂ­SIT EXPRESIA EXPERIENŢA DE MULŢI ANI A PARTIDULUI SI PO­PORULUI IN CONSTRUCŢIA SO­CIALISTA, NI SE DESCHID PERS­PECTIVE ADMIRABILE IN DOME­NIUL CONSTRUCŢIEI ECONOMI­CE ŞI CULTURALE PE TOŢI NE ASTEAPTA O MUNCA MARE SI PASIONANTA IN DOMENIUL ÎN­FĂPTUIRII GRANDIOSULUI PLAN ECONOMICO-POLITIC. ACEST PLAN VA GENERA UN NOU AFLUX DE FORŢE CREATOARE ALE POPO­RULUI SOVIETIC, IL VA ÎNSU­FLEŢI PENTRU NOI FAPTE MĂ­REŢE. Congresul soluţionează cele mai importante probleme ale construcţiei comuniste Muncitorii comunişti şi fără de par­­tid, a spus A. M. RIBAKOVA, dele­gată la Congres, muncitoare la uzina de anvelope din Moscova, secretar al organizaţiei de partid de atelier, m-au rugat să transmit cele mai calde sen­timente de dragoste şi ataşament făţă de partidul comunist şi să salut forul său suprem care s-a întrunit pentru a soluţiona cele mai importan­te probleme ale­ construcţiei com­u­­niste. Reorganizarea conducerii industri­ei, a spus ea, a îmbunătăţit substan­ţial activitatea întreprinderii. Noi simţim aceasta la locurile noastre de muncă — s-a făcut mai multă ordine, mai puţină birocraţie, mai multă pre­cizie, treaba es­te mai organizată Dar, în primul rînd, în această privin­ţă n­oi n-am făcut încă totul, iar în al doilea rînd, sarcinile noi pe care l­­e pune Congresul cer ca acestea să fie soluţionate într-un fel nou. A. M. Rîbakova a vorbit apoi des­pre sarcina îmbunătăţirii muncii or­ganizaţiilor de bază de partid. Ca secretar al organizaţiei de partid de atelier, a spus ea­, am de întîmpinat destule greutăţi în munca mea. O greutate de care ne iovim­ des, este­,4­,­­ceea că unii lu­crători administrativi ignorează hotărînle organizaţiilor d­­bază. Pentru a controla activitatea eco­nomică în mod calificat, în cunoştinţă de cauză şi pentru a soluţiona alte probleme, a continuat A. M. Rîbakova, este necesar să­­ai cunoştinţe şi expe­rienţă. Or, învăţămîntul secretarilor organizaţiilor de partid se reduce la seminarii în diferite probleme, semi­­narii ce nu se ţin regulat. Ar fi bine dacă pentru secretari s-ar organiza cursuri cu scoaterea parţială, din pro­ducţie, unde s-ar putea căpăta cunoş­tinţe temeinice în problemele­ muncii de partid, în domeniul economiei şi al tehnicii etc. Perspectivele dezvoltării economice a ţinutului siberian Krasnoiarsk P. F. LOMAKO, preşedintele Consi­liului economiei naţionale din Kras­noiarsk (Siberia), a spus că oamenii muncii din ţinutul Krasnoiarsk, ca şi întregul popor sovietic, au întîmpinat Congresul al XXI-lea al partidului cu succese importante în valorificarea bogăţiilor naturale inepuizabile şi în dezvoltarea tuturor ramurilor de pro­ducţie. Vorbitorul a menţionat efec­tuarea cu succes în­ anul 1957 a re­organizării radicale a conducerii in­dustriei şi construcţiilor.­­ In perioada scurtă de activitate a consiliilor economiei naţionale au ieşit la iveală uriaşele avantaje ale acestei forme noi, mai­ perfecţionate de conducere economică, datorită că­reia industria depăşeşte considerabil planurile. . . . In decurs de un an şi jumătate, întreprinderile Consiliului ^ economiei naţionale Krasnoiarsk şi-au * SP°J^ producţia globală cu peste 19 la sută. A fost îndeplinit înainte de termen planul pe anul 1958 şi programul pe luna ianuarie. Vorbind în continuare despre pla­nul septenal de dezvoltare a indus­triei în ţinutul , Krasnoiarsk, vorbitorul a subliniat marea însemnătate a dez­voltării accelerate a energeticii. Pe baza folosirii cărbunelui şi energiei hidraulice celor mai ieftine din­ ţară, în ţinut se va putea desfăşura cons­trucţia de întreprinderi energetice de mare volum, în primul rînd pentru producţia aluminiului. P. F. Lomako a vorbit despre­­ ma­rile perspective ale extracţiei de căr­bune în ţinutul Krasnoiarsk. Condi­ţiile geologice deosebit de favorabile ale aşezării straturilor carbonifere în bazinul Kansk-Acinsk,­­ posibilitatea extracției la zi a cărbunelui, imediata apropiere de principalele linii, de cale ferată îl plasează printre cele mai mari bazine carbonifere din Uniunea Sovietică. Referindu-se la construcţia centra­lei electrice de la Krasnoiarsk — cea mai mare din lume — vorbitorul a a­­rătat că preţul de cost al­ energiei electrice produsă de centrală va fi de 0, 48 coperţi per kwh. IN CEEA CE PRIVESTE CHEL­TUIELILE CAPITALE, ACEASTA HIDROCENTRALA FACE PARTE DIN RINDUL CELOR MAI ECONO­MICOASE CENTRALE PUTERNI­CE. PRIMUL GRUP ELECTROGEN AL CENTRALEI VA PUTEA FI PUS IN FUNCTIUNE INCA IN ANII 1963—1964. Ţinînd seama de uriaşa importanţă economică a valorificării bazinului de minereu de fier Angar­a- Pit, oamenii muncii din ţinut, a spus P. F. Lomako, vor depune toate efor­turile pentru a pune în slujba econo­miei naţionale într-un termen cit mai scurt bogăţiile acestei­­regiuni, pentru a construi aici încă,în-­cursul leptena­,­lului întreprinderi ale industriei ex-t tractive şi apoi pe baz­a lor să dez­volte întreprinderi metalurgice. Datorită măsurilor partidului cresc şi se dezvoltă colhozurile La tribună a urcat apoi S. K. BOI­KO, preşedintele colhozului „Lenin" din raionul Kremenciug, regiunea Poltava. Este îndeobşte cunoscută, a spus el, delăsarea îrn care se afla a­­gricultura pînă în anul 1953. La ple­nara din septembrie au fost­ scoase la iveală cu o sinceritate şi îndrăzneală bolşevică toate greşelile serioase co­mise în conducerea agriculturii. Sub conducerea partidului, poporul sovie­tic a început imediat să lichideze a­­ceste greşeli, deşi grupul antipartinic demn de tot dispreţul Malenkov, Mo­lotov, Kaganovici, Bulganin şi Şepi­lov a căutat din răsputeri să împie­dice partidul şi poporul să iufăptuias-,­că planurile propuse. Acest grup a fost zdrobit şi măturat din calea noas­tră. Intrucît lucram pe atunci ca zoo­­tehnician la direcţia raională agri­colă şi de contractări, a continuat S. K. Boiko, în calitate de comunist mi-am exprimat dorinţa­ să lucrez în colhoz. Comitetul raional­ m-a reco­mandat într-un colhoz care era pe a­­tunci cel mai înapoiat nu numai din raionul Kremenciug, ci și din regiu­­nea Poltava, iar colhoznicii m-au ales preşedinte al artelului agricol. Pe a­tunci în colhoz nu exista decît un nu­măr redus de vite, cu o productivitate scăzută, recolta nu depășea 8—11 .chintale la hectar, retribuirea __ muncii colhoznicilor era foarte scăzută. S. K. Boiko a arătat apoi cum, ur­­mînd indicaţiile partidului, folosind elementul stimulativ al cointeresării materiale a colhoznicilor şi noul sis­tem de planificare, care a descătuşat iniţiativa colhoznicilor, membrii arte­lului agricol au obţinut succese mi­nunate IN 1958. IN COMPARATIE CU 1953, RECOLTA LA HECTAR A CEREALELOR A CRESCUT DE DOUA ORI, PRODUCŢIA DE LAP­TE — DE 4 ORI, DE CARNE — DE 13 ORI. TOTODATĂ S-A REALIZAT O REDUCERE ÎNSEMNATA A PRE­ŢULUI DE COST AL PRODUCŢIEI AGRICOLE. Personal, eu consider — a spus 5. K. Boiko — ca în prezent în nici un colhoz nu poate exista vreo justi­ficare pentru rămînerea în urmă. Sis­temul nostru socialist al economiei a creat posibilităţi pentru o asemenea dezvoltare pe care nici un fermier din Statele Unite nu o poate măcar visa. In continuare vorbitorul a arătat că în colhoz, în vederea scutirii gospo­dinelor de rhnici casnice şi a creării condiţiilor social-culturale necesare, se planifică să se construiască în ac­tualul septenal un combinat cuprin­­zînd baie şi spălătorie, o brutărie, cantina, casă de cultură, casă de o­­dihnă şi casă pentru colhoznicii bă­­trîni. SPRIJININD INIŢIATIVA COL­HOZURILOR FRUNTAŞE, a spus S. K. Boiko. OAMENII MUNCII DIN REGIUNEA POLTAVA ŞI-AU LUAT ANGAJAMENTUL SA ÎNDEPLI­NEASCĂ SEPTENALUL IN 5 ANI, IAR COLHOZNICII DIN ARTELUL NOSTRU AGRICOL­­ IN 3-4 ANI. In calitate de membru al Asocia­ţiei pentru prietenia sovieto-chineză, MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: La şedinţa de sîmbătă di­mineaţa a celui de-al XXI-lea Congres extraordinar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice au continuat dis­cuţiile pe marginea raportului tovară­şului N. S­ Hruşciov cu privire la ci­frele de control ale dezvoltării econo­miei naţionale a U.R.S.S. pe anii 1959—1965. Acest plan măreţ de dezvoltare con­tinuă, puternică a economiei şi cultu­rii patriei socialiste este pe deplin realist — iată ideea principală cu­prinsă în cuvîntările delegaţilor. Vor­bitorii au subliniat de asemenea că noile teze teoretice, formulate în ra­portul tovarăşului N. S. Hruşciov sînt o contribuţie valoroasă la teoria marxist-leninistă, care luminează ca­lea construirii societăţii comuniste. Azerbaidjanul sovietic—exemplu de dezvoltare pentru toate ţările Orientului Apropiat şi Mijlociu Şedinţa din dimineaţa de 31 ia­nuarie s-a deschis sub preşedinţia lui L. N. EFREMOV. El a dat cuvîn­tul lui I. D. MUSTAFAEV, prim-se­­cretar al C.C. al Partidului Comunist din Azerbaidjan. Actualul Congres, a declarat I. D Mustafaev, va intra în istoria parti­dului nostru ca una din paginile stră­lucite, tr­arcînd începutul unei perioa­de noi în dezvoltarea Uniunii Sovie­tice — perioada construcţiei desfăşu­rate a comunismului. Nu există nici o îndoială că, în termenul istoric cel mai scurt, Uniunea Sovietică va ocupa primul loc în lume atît din punct de vedere al volumului absolut al pro­ducţiei cît şi din punct de vedere al producţiei pe cap de locuitor şi va avea cel mai ridicat nivel de trai din lume. A fost un timp, a spus în continuare I. D. Mustafaev, cînd în ceea ce pri­veşte dezvoltarea sa economică, Azer­baidjanul se afla la un nivel tot atît de înapoiat ca celelalte ţări ale Orien­tului Apropiat şi Mijlociu. ASTAZI INSA AZErBAIDJANUL S-A TRANSFORMAT INTR-O REPUBLI­CA SOVIETICA ÎNAINTATA, A­­VIND O INDUSTRIE, AGRICULTU­RA ŞI CULTURĂ SOCIALISTE PU­TERNIC DEZVOLTATE. Aceasta o datorează Azerbaidjanul înfăptuirii ne­­­abătute a înţeleptei politici naţionale latiniste, grijii permanente a Comite­tului Central al Partidului şi a Gu­vernului Sovietic pentru înflorirea tu­turor republicilor naţionale ale Uniu­nii Sovietice, ajutorului frăţesc al ma­relui popor rus, care şi-a cîştigat sti­ma şi dragostea profundă a oamenilor muncii din întreaga lume. In prezent, în Azerbaidjan se pro­duce mult mai multă energie electrică pe cap de locuitor decît în ţările Orien­tului Apropiat şi Mijlociu şi mai multă chiar decît în ţări europene cum sînt Franţa şi Italia. Anul tre­cut, in Azerbaidjan extracţia de mi­nereu de fier şi producţia de oţel a fost considerabil mai mare decît în Turcia, in ce priveşte numărul de stu­denţi socotit la 10.000 de locuitori, Azerbaidjanul se află nu numai Îna­intea tuturor ţărilor din Orient, dar şi a Angliei, Franţei. In nici una din ţările învecinate din Orient nivelul a­­sistenţei medicale a populaţiei nu este atît de ridicat ca în Azerbaidjan. In septenal, a arătat I. D­ Musta­faev, producţia globală a industriei republicii va creşte cu 93 la sută. Ra­murile principale ale industriei gre­le vor­ lua o dezvoltare simţi­toare. Aşa, de pildă, volumul glo­bal al producţiei metalurgiei ne­feroase va creşte de 3,5 ori, a industriei chimice­­­ de 6,4 ori, al in­dustriei constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor de 2,6 ori. Va spori extracţia de petrol şi gaze. In republică se va organiza producţia de fibre şi piele sintetică, de noi articole din mase plastice. O deosebită atenţie S. K. Boiko a adresat cuvinte calde de salul delegaţiei Partidului Comu­nist Chinez, prezentă la Congres şi conducătorului ei, Ciu En-lai, şi a ru­gat-o să transmită oamenilor muncii chinezi cele mai bune urări din par­tea colhoznicilor din regiunea Pol­tava. Oamenii muncii din ţările capitaliste văd în realizările poporului sovietic propriul lor viitor La sfîrşitul şedinţei de seară , au luat cuvîntul conducători ai partide­lor frăţeşti din ţările străine, care au fost întîmpinaţi cu căldură de dele­gaţii la Congres. Secretarul general al Partidului Comunist din Finlanda, VILLE PE­­SSI, a declarat în cuvîntarea sa de salut că oamenii muncii din Fin­landa urmăresc cu mult interes pro­gresul rapid realizat de puternica ţară socialistă vecină.. De un an şi jumătate, a spus el, în Finlanda continuă criza de supra­producţie, multe întreprinderi indus­triale au fost închise sau lucrează parţial, iar şomajul a atins un nivel record. In aceste condiţii pentru Fin­landa ar fi extrem de necesar să dez­volte comerţul şi alte forme de cola­borare economică cu Uniunea Sovieti­că şi cu celelalte ţări socialiste. In Finlanda însă există cercuri influente care nu vor acest lucru. Partidul Comunist din Finlanda, a continuat Viile Pessi, împreună cu oamenii muncii de la oraşe şi din localităţile rurale cer insistent noului guvern al agrarienilor să ia de urgenţă măsuri împotriva şomajului, a scăderii nivelului de trai al oame­nilor muncii, cer dezvoltarea relaţii­lor prieteneşti cu Uniunea Sovietică, care corespund intereselor poporului finlandez. A luat apoi cuvîntul DOLORES IBARRURI, secretar general al Par­tidului Comunist din Spania. In sa­lutul nostru frăţesc, entuziast către se acordă producţiei de îngrăşăminte minerale. Se prevede construirea pri­mei mari centrale electrice din ţara noastră cu turbine cu gaze de tip des­coperit. Ea va fi cea mai rentabilă termocentrală electrică din U.R.S.S. Azerbaidjanul este una din republi­cile înfloritoare din răsăritul patriei noastre, a declarat vorbitorul. Nu de mult, am aniversat pe martie poet azerbaidjan Fizuni de la a cărui moarte au trecut 400 de ani. La ser­bările jubiliare au sosit oaspeţi din Turcia, Iran, Afganistan, Irak, India şi alte ţări. Făcînd cunoştinţă cu cul­tura şi viaţa din Azerbaidjan ei au fost uimiţi şi entuziasmaţi de faptul că într-un timp atît de scurt republica noastră a obţinut succese atît de uria­şe în dezvoltarea ei. Zdrobind grupul antipartinic partidul a repurtat o mare victorie în practica construcţiei comuniste Apoi a luat cuvîntul A. I. KIRI­CENKO. Toate uriaşele realizări ale ţării noastre , a declarat el, sînt re­zultatul muncii organizatorice gigan­tice a partidului nostru, al rolului său conducător, al politicii sale leniniste clar­văzătoare. Dezvoltînd și aplicînd în mod creator teoria marxist-leninis­tă, partidul înlătură cu curaj din cale tot ceea ce și-a trăit traiul, s-a în­vechit, tot ceea ce frînează mersul nostru înainte­ A. L Kiricenko a subliniat că o astfel de frînă a fost grupul antiparti­nic, care după moartea lui I. V. Stalin a acţionat împotriva celor mai impor­tante măsuri ale Comitetului Central îndreptate spre asigurarea avîntului continuu al economiei şi culturii. Dogmatici demni de dispreţ, care s-au rupt de viaţă, membrii grupului nici nu bănuiau cit de mult rămîn ei în urmă faţă de marxism-leninismul viu şi adevărat, de viaţa poporului, de tot ceea ce transformă teoria într-o forţă materială. Adevărat marxist-leninist este acela, a spus A. I. Kiricenko, care nu numai că a studiat şi a înţeles trecutul po­porului său, dar cunoaşte bine şi via­ţa de astăzi a oamenilor muncii şi ştie să privească în viitor. Partidul rezolvă de pe poziţia marxism-leni­­nismului creator, finind seama de si­tuaţia reală, toate problemele politi­cii interne şi internaţionale, toate pro­blemele care apar în cursul construi­rii comunismului. ZDROBIND GRUPUL ANTIPARTI­NIC, COMITETUL CENTRAL A RE­PURTAT O MARE VICTORIE IN PRACTICA CONSTRUCŢIEI COMU­NISTE. Acum, pînă şi scepticul cel mai înrăit îşi dă seama cită dreptate a avut şi cît de perspicace a fost Comitetul Central al P­ C.U.S., a spus în continuare A. I­ Kiricenko, înfăp­tuind una după alta măsuri de cea mai mare importanţă. Niciodată încă industria noastră nu a cunoscut un asemenea avînt ca în prezent, după schimbarea radicală a vechilor forme şi metode de conducere economică. Rolul creator şi organiza­tor al Partidului Comunist, al Comi­tetului său Central, s-a manifestat cu o deosebită forţă şi în realizarea­­ avîn­tului rapid al agriculturii-Partidul nostru ,a subliniat A. I. K.­ricenko, a întărit şi mai mult legă­turile cu poporul. In Partidul Comunist intră cei mai buni fii şi fiice ale po­porului sovietic, spre a lupta în rîndu­­rile lui pentru înfăptuirea celor mai înalte idealuri ale omenirii. Numărul celor care intră în partid creşte conti­nuu. Dacă în trei ani şi ceva, de la Congresul al XIX-lea la Congresul al XX-lea al P.C.U.S., în partid au in­trat 736.000 de persoane, în mai puţin de trei ani, care au trecut între Con­gresele al XX-lea şi al XXI-lea, în par­tid au intrat 1.285.000 de persoane. Pentru a îndeplini şi a depăşi cu Congresul al XXI-lea, a spus ea, primăm sentimentele întregii Spanii muncitoare şi progresiste, care vede în măreţele realizări social-politice, tehnice şi ştiinţifice ale poporului so­­­vietic propriul său viitor, viitorul lin­ber şi fericit al tuturor popoarelor, Dolores Ibárrumi a vorbit despre lupta poporului său împotriva dicta­­turii lui Franco. Aceasta este o luptă extraordinar de grea şi periculoasă, care comportă un risc permanent pen­tru libertate şi uneori pentru viaţă. In închisorile Spaniei se mai găsesc încă mii de deţinuţi politici, dintre care 90 la sută sunt comunişti. Permiteţi-mi, dragi tovarăşi, a spus cu emoţie Dolores Ibárrum­, să repet încă o dată că fiecare din vic­toriile voastre istorice pe care le ob­ţineţi în construirea comunismului ne acordă un ajutor de nepreţuit în lupta poporului nostru pentru democratiza­rea Spaniei. Permiteţi-mi să vă co­munic cu ci­ elan, bucurie şi entu­ziasm poporul nostru a urmărit zbo­rul sateliţilor artificiali sovietici ai Pămîntului care constituie o minuna­tă realizare a ştiinţei şi tehnicii so­vietice, o nouă demonstraţie a supe­riorităţii orinduirii socialiste asupra celei capitaliste. Sîntem mîndri că o rachetă sovie­tică a fost lansată prima în spaţiul sideral. Ea poartă numele Uniunii Sovietice prin căile neexplorate ale Cosmosului şi a curm­-­ după ce a uluit întreaga omenire, povesteşte stelelor despre poporul sovietic, despre oa­menii sovietici, care primii — şi în aceasta constă gloria voastră — au păşit cu îndrăzneală pe calea neex­­plorată încă a construirii comunis­mului ! După cuvîntarea lui Dolores Iba­rrum­, N. G. IGNATOV, care prezida şedinţa, a anunţat că pe adresa celui de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. au sosit mesaje de salut din partea Partidului Comunist din Sudan şi a Partidului Comunist din Turcia. Cu aceasta şedinţa de după-amiază a luat sfîrşit. La 31 ianuarie, Congresul îşi con­­tinuă lucrările, succes măreţele sarcini ale planului septenal trebuie să muncim și mai­­ bine. Planul septenal a subliniat vor­bitorul, trebuie să devină pentru fie-­­ care comunist program de luptă. Fie­care trebuie să-și găsească locul, ro­lul în munca comună a poporului so­vietic pentru înfăptuirea planului sep­­tenal. Tocmai aici trebuie să se mani­feste rolul organizator al organizaţii­lor de bază ale partidului. Un rol mă­reţ în această operă revine şi Com­­­somolului nostru leninist. In continuare A. I. Kiricenko a vor­­bit despre munca cu cadrele. Partidul nostru a crescut şi educat lucrători calificaţi pentru toate ramurile eco­nomiei naţionale şi culturii, pentru organele de partid şi de stat. In re­publicile unionale s-au format cadre locale admirabile. Acest lucru însă nu dă nici un temei pentru slăbirea muncii cu aceste cadre. Cu toate a­­cestea, unii conducători sînt de păre­re că întrucît treburile merg bine în ţară, nu există nici un fel de proble­me deosebite în legătură cu munca cu cadrele. Este limpede că acest mod de a gîndi este greşit şi dăunător. Măreţele sarcini ale planului septenal ne obligă nu numai să nu slăbim, ci să sporim exigenţa faţă de cadrele conducătoare de partid, de stat. In­­treaga noastră muncă cu aceste ca­dre trebuie să fie ridicată la un ni­vel nou, mai înalt. In prezent, viaţa impune ca în rîn­durile lucrătorilor din conducerea de partid, sovietică şi economică să fie mai mulţi specialişti, cunoscători ai diferitelor ramuri ale economiei. Iată de ce este important ca în munca de partid să fie promovaţi cu curaj spe­cialişti. Aceasta nu înseamnă că am pornit o campanie de înlocuire a ca­drelor existente cu altele noi, cu spe­cialişti. Pornind pe o astfel de cale am aduce prejudicii cauzei noastre. Este bine ştiut că mulţi lucrători din conducere, care nu au studii speciale, au o mare experienţă, sînt buni orga­­nizatori, oameni activi şi capabili. Trebuie să avem o atitudine atentă faţă de asemenea lucrători şi să le a­­cordăm ajutor în ridicarea calificării lor, în studierea economiei şi totodată să promovăm tineretul, în prezent, a spus în încheiere tov. A. I. Kiricenko, ideile comunismului devin idei dominante în întreaga lume. Pentru ele nu există hotare şi cordoane, ele cuceresc popoarele prin adevărul şi forţa lor dătătoare de viaţă. Văzind cît de mare este supe­rioritatea orinduirii socialiste asupra celei capitaliste, în rîndurile oameni­­lor muncii din ţările capitaliste, colo­niale şi dependente creşte spiritul re­voluţionar Teoreticienii burghezi şi socialiştii de dreapta sînt cuprinşi de îngrijorare pentru soarta stăpînilor lor. Ei dau din colţ în colţ pentru a ascunde racilele capitalismului, pen­tru a-i da un nou vestmînt. In ultima vreme s-au ivit multe şi diferite proiecte de „îmbunătăţire” a capitalismului, de transformare a sa într un sistem al prosperităţii. Teore­­ticienii burghezi şi socialiştii de dreap­ta, încercînd să înşele pe oamenii muncii, dezvoltă idei privind trans­formarea capitalismului în socialism. Dar aceste vicleşuguri nu-i vor ajuta cu nimic. Comunismul este primăvara ome­­nirii şi oricit ar încerca capitaliştii şi lacheii lor să oprească mersul isto­riei, ideile comunismului se vor re­vărsa, aidoma apelor primăverii, asu­pra tuturor ţărilor lumii. O cauză scumpă, vitală pentru fiecare om sovietic Tov. D I. BARAŞKIN, oţelar la uzina de automobile din Minsk, un reprezentant al glorioasei clase mun­­citoare din U.R.S.S., a vorbit în cu­vîntarea sa despre marele avînt în Şedinţa din dimineaţa zilei de 31 ianuarie România liberă Pag. 3-0

Next