Romînia Liberă, februarie 1959 (Anul 17, nr. 4450-4473)
1959-02-01 / nr. 4450
Duminică 1 februarie 1959 —nr. 4450 MIŞCAREA INTERNAŢIONALĂ PENTRU ELIBERAREA LUI MANOLIS GLEZOS Răspunsul preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. la apelul adesat de Partidul Social democrat din Norvegia MOSCOVA 31 (Agerpres), — TASS transmite: Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, a adresat o scrisoare conducerii Partidului social democrat din Norvegia, în care răspunde la apelul care i-a fost adresat de acesta. Conducerea partidului a cerut guvernelor U.R.S.S., S.U.A., Marii Britanii şi Franţei să sprijine chemarea sa adresată guvernului Greciei de a elibera pe Manolis Glezos şi pe ceilalţi patrioţi greci care se află în închisori. Guvernul sovietic, se spune în scrisoarea de răspuns a lui N. S. Hruşciov, împărtăşeşte întrutotul îngrijorarea dv. în legătură cu arestările masive din rîndurile democraţilor greci, pe care îi ameninţă o reprimare crîncenă cu nimic justificată. Sindicatele sovietice, numeroase orLONDRA 31 (Agerpres). — TASS transmite: In Anglia se desfăşoară o largă mişcare pentru punerea în libertate a lui Manolis Glezos şi a celorlalţi reprezentanţi ai forţelor democratice din Grecia. In telegrame adresate ambasadei Greciei la Londra şi, direct, primului ministru al Greciei, numeroşi cetăţeni şi diferite organizaţii cer să se pună capăt acţiunilor arbitrare împotriva remarcabilului patriot grec şi a tovarăşilor săi. In cadrul adunării sale anuale asociaţia avocaţilor ,,HALDANE SOCIETY“ a aprobat în unanimitate o rezoluţie în care „cere guvernului grec să pună ganizaţii obşteşti, oameni de ştiinţă, cultură, milioane de cetăţeni sovietici, scrie în continuare N. S. Hruşciov, manifestă o nelinişte profundă faţă de soarta ziaristului Manolis Glezos, cunoscut fruntaş al vieţii publice, erou naţional al Greciei şi faţă de ceilalţi patrioţi greci din închisori. Sîntem de părere, se spune în răspunsul lui N. S. Hruşciov, că ar avea un mare rol în atingerea înaltului ţel uman de a elibera pe Manolis Glezos şi pe ceilalţi patrioţi greci arestaţi, ca Partidul social-democrat din Norvegia, în afară de apelul adresat guvernelor să adreseze un apel partidelor socialdemocrate din alte ţări cu propunerea de a acţiona după exemplul Partidului social democrat din Norvegia, în apărarea democraţilor greci, imediat în libertate pe Manolis Glezos, sau să dispună ca el să fie judecat fără întîrziere de un tribunal civil. Adunarea a condamnat ,,continuarea folosirii tribunalelor militare pentru judecarea persoanelor civile“. O mare campanie pentru apărarea lui Manolis Glezos desfăşoară Uniunea democraţilor greci (Organizaţia grecilor care locuiesc în Anglia). Din iniţiativa acestei organizaţii se va convoca la Londra o conferinţă a tuturor organizaţiilor greceşti pentru a coordona eforturile lor în lupta pentru eliberarea lui Manolis Glezos. Protestele opiniei publice din Anglia In timp ce persecută pe luptătorii antifascişti Guvernul grec anulează acuzaţiile aduse criminalilor de război hitlerişti ATENA 31 (Agerpres).— Agenţia Associated Press relatează că la 30 ianuarie parlamentul grec a adoptat o lege prin care se anulează acuzaţiile aduse criminalilor de război germani care nu se mai află în Grecia. ESTE VORBA DE 850 DE CRIMINALI DE RĂZBOI PUSI SUB ACUZARE DAR CARE SE AFLA IN GERMANIA OCCIDENTALA. Agentia Associated Press arată că ministrul Afacerilor Externe al Greciei, Averoff, a declarat in legătură cu acest lucru că la sfirsitul celui de-al dolea război mondial relaţiile dintre Grecia şi Germania Occidentală s-au dezvoltat intr-o astfel de măsură incită,este absolut necesar pentru noi să înlăturăm orice obstacol din calea unei noi îmbunătăţiri a relaţiilor cu Germania Occidentală“. D in cinstea celui de al VIIea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Viena şi a celei de a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre Concurs pentru lucrări de artă plastică Comitetul Central al U.T.M., Ministerul Invăţămîntului şi Culturii şi Uniunea Artiştilor Plastici organizează un concurs pentru crearea de opere de artă plastică (pictură, sculptură, grafică, artă populară aplicată) în scopul popularizării celui de al VII- lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor şi asigurării de __ lucrări valoroase cu care ţara noastră să participe la concursul internaţional ce va avea loc în cadrul festivalului. Tematica lucrărilor trebuie să fie inspirată din viaţa nouă a tineretului din R. P. Romînă, din munca rodnică a tineretului din fabrici, uzine, sate şi şcoli, care sub conducerea partidului participă activ la construirea socialismului, să oglindească aspecte ale participării entuziaste a tineretului pe şantierele construcţiei socialiste, aspecte ale muncii tineretului în brigăzile utemiste de muncă patriotică la oraşe şi sate, aspecte ale participării tineretului la însuşirea ştiinţei şi tehnicii înaintate, aspecte ale prieteniei tineretului din lumea întreagă, ale luptei acestuia pentru pace şi un viitor fericit. Pot participa concurenţi care la 31 decembrie 1959 nu vor depăşi vîrsta de 35 ani. Concursul se închide la data de 5 mai 1959. Prezentarea lucrărilor se va face la Muzeul de Artă al R. P- Române. Vor fi acordate următoarele premii: Pictură Un premiu I a 8.000 lei; un premiu II a 5.000 lei; două premii III a 3-000 lei fiecare; Patru menţiuni a 1-500 lei fiecare. Sculptură Un premiu I a 8.000 lei; un premiu II a 5.000 lei; un premiu III a 3.000 lei; Patru menţiuni a 1-500 lei fiecare. Grafică (aquarelă, desen gravură) Un premiu I a 4.000 lei; Două premii II a 2.500 lei fiecare; Două premii III a 1.500 lei fiecare; Patru menţiuni a 1.000 lei fiecare; Artă populară şi aplicată (ceramică, textile, lemn, metal, sticlă etc.); Un premiu I a 2.500 lei; Două premii II a 2.000 lei fiecare; Trei premii III a 1.000 lei fiecare; Cinci menţiuni a 700 lei fiecare. Participarea poate fi individuală sau colectivă. Juriul care va examina lucrările prezentate va fi alcătuit din artişti plastici de frunte, reprezentanţi ai Ministerului Invăţămîntului şi Culturii şi de C.C- al U.T.M. Juriul are dreptul de a face — la nevoie — o nouă redistribuire a premiilor, fără să depășească fondul total al lor La concurs nu vor fi luate în considerare lucrări vechi, expuse sau prezentate la alte concursuri. (Agerpres). Turneul internaţional de handbal în ? Aseară în penultima etapă a turneului internaţional de handbal în 7 s-au înregistrat următoarele rezultate: Dinamo—Bucureşti tineret (m) 39—13 (18—7). Scorul cu care s-a încheiat meciul reflectă diferenţa de valoare care a existat aseară între cele două echipe. Zagreb—Bucureşti tineret (f) : 4—4 (4—3). Rezultat neaşteptat. Echipa bucureşteană s-a comportat foarte bine terminînd la egalitate cu puternica reprezentativă iugoslavă. H. G. Copenhaga—Ştiinţa Timişoara (m) : 20—12 (9—6). Un spectacol de calitate în care echipa daneză — superioară din toate punctele de vedere — a cîştigat la un scor concludent. H G. Copenhaga — Budapesta (1) : 10—8 (6—4). Viu disputată, întîlnirea a revenit pe merit echipei daneze care a cucerit două puncte foarte preţioase. înaintea ultimei etape în clasament conduc H G. Copenhaga avînd 6 puncte, urmată de „Dinamo“ 4 puncte , la băieţi şi H. G. Copenhaga cu 6 puncte, urmaţi de Budapesta cu 4 puncte la fete. Astăzi în ultima zi a competiţiei se dispută meciurile decisive care vor desemna cîştigătorii turneului. Programul se prezintă astfel : ora 15,30 Bucureşti tineret—Dukla Praga (m) ; ora 16,50: Olimpia H. G. Copenhaga (f) ; ora 17,50 : Budapesta—Zagreb (f) ; ora 18,50 : Dinamo Bucureşti—H.G. Copenhaga (m). INFORMAŢII Ministerul Invăţămîntului şi Culturii a emis un Ordin prin care Şcolii elementare de 7 ani Nr. 14 din Ploeşti i s-a atribuit denumirea „Ştefan Gheorghiu“, în amintirea eroului clasei muncitoare, de la a cărui naştere s-au împlinit recent 80 de ani. * La Uniunea Ziariştilor din R. P. Romina a avut loc vineri 30 ianuarie un colocviu privind problemele culturii de masă şi reflectarea lor în presă. Au participat reprezentanţi ai secţiilor culturale ale ziarelor şi publicaţiilor din Capitală, ai Direcţiei Generale a Aşezămintelor culturale din Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, ai Casei Culturale a Creaţiei Populare. Vorbitorii şi-au împărtăşit experienţa cîştigată şi au dezbătut probleme de conţinut şi formă în promovarea de către presă a culturii de masă. Sîmbăta dimineaţa a avut loc în sala de festivităţi a sfatului popular regional Suceava şi a sfatului popular regional Oradea, festivitatea înmînării medaliei : „A 25-a aniversar a eroicelor lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor'' unui număr de 21 de tovarăşi din regiunea Suceava şi 26 tovarăşi din regiunea Oradea. ★ . Sîmbătă seara, Ke Bo-nian, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, a oferit o recepţie în cinstea delegaţiei Ministerului Invăţămîntului al R. P. Chineze, care ne vizitează ţara. ★ La tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă ADAS din 31 ianuarie 1959, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : E F I KGS SUZ O X S TDF UDE DNB TCZ 41 (Continuare In pag 4-a) Lucrările celui de al XXI-lea Congres extraordinar al P. C. U. S. Şedinţa din după-amiaza zilei de 30 ianuarie (Urmare din pag. 1-a) şi Şepilor. Viaţa însăşi, a subliniat el, i-a pus în situaţia de faliţi politici şi i-a aruncat peste bord Vorbitorul a consacrat o mare parte a cuvîntării sale problemelor dezvoltării industriei grele. Pentru dezvoltarea acestei extrem de importante ramuri a industriei se investesc In cadrul planului septenal 700 de miliarde de ruble. In siderurgie se proiectează lărgirea și reconstruirea unor întreprinderi în funcţiune. Totodată se vor construi noi uzine ca cele din Karaganda, Siberia de vest şi Taişet. L. I. Brejnev a subliniat că este inadmisibil să se întîrzie termenele lucrărilor de construcţie. Uzinele metalurgice de la OrepoVeţ şi Orsk — Halitovo sînt în construcţie de peste 10 ani şi totuşi acolo nu s-a organizat încă producţia de laminate. Această practică nu mai poate fi tolerată pe viitor şi este necesar ca ritmul lucrărilor de construcţie să fie accelerat. Pentru a arăta că această sarcină este cit se poate de realistă, L. I. Brejnev a dat următorul exemplu. Anul trecut au fost construite în ţară şapte furnale mari. Toate au fost date în funcţiune înainte de termen, iar construirea lor nu a durat mai mult de un an. Industrializarea lucrărilor de construcţie, transformarea şantierelor de construcţie în şantiere de montaj, va avea un rol important în accelerarea construirii de noi capacităţi în industria grea. In continuare, L. I. Brejnev a subliniat că metalul trebuie economisit în toate ramurile economiei. Pentru aceasta există posibilităţi uriaşe. S-a calculat de exemplu că pentru construirea unor rezervoare de ţiţei şi produse petrolifere cu o capacitate de 130—150 milioane metri cubi va fi nevoie de aproximativ 3,5 milioane tone de foi de otel. DACA ACESTE REZERVOARE VOR FI CONSTRUITE DIN BETON ARMAT, LUCRU PE DEPLIN POSIBIL ŞI INDICAT, SE VOR PUTEA ECONOMISI PESTE 1.500.000 TONE DE METAL. Tot atîtea posibilităţi există şi în construcţii, în metalurgia prelucrătoare, în construcţia navală în industria petrolului şi gazelor, în gospodăria comunală. L. I. Brejnev a subliniat în continuare că partidul în activitatea sa în domeniul construcţiei economiei socialiste s-a preocupat întotdeauna de progresul tehnic. Una din metodele înaintate în metalurgie este turnarea oţelului şi fontei cu folosirea oxigenului. Succesul acestei metode depinde în mare măsură de constructorii de maşini care trebuie să construiască mari instalaţii de oxigen. Un alt proces economic şi înaintat în metalurgie este producţia metalului cu folosirea gazelor naturale. Este necesar ca în industria aluminiului să se introducă metoda electrotermică ceea ce permite economisirea unei treimi din cheltuielile capitale şi reduce cu 20 la sută cheltuielile de exploatare. Probleme tehnice importante sunt de asemenea obţinerea directă a fierului din minereu, cocsificarea neîntreruptă şi altele. L. I. Brejnev a vorbit apoi despre sarcinile folosirii rezervelor în economia naţională şi îndeosebi în metalurgie, despre sporirea continuă a productivităţii muncii. Coeficientul de folosire a furnalelor şi cuptoarelor Martin, în condiţiile în care lucrează acelaşi număr de muncitori principali, este la noi cu 25—30 la sută mai mare decît în S.U.A., a arătat vorbitorul. Dacă comparăm însă productivitatea muncii unui muncitor cu calificare medie se constată că la noi productivitatea muncii este mai scăzută. Acest lucru se întîmplă pentru că numărul de muncitori care lucrează la diferitele operaţiuni auxiliare, la lucrările de reparaţii şi anexe este mult mai mare la noi în ţară. Vorbitorul a subliniat că urmează să se desfăşoare o amplă muncă în vederea introducerii mecanizării şi automatizării, în vederea imbunătăţirii continue a specializării şi cooperării întreprinderilor. Metalurgiştii sovietici, a spus L. I. Brejnev, au făcut un pas însemnat în ridicarea coeficientului de folosire a furnalelor şi cuptoarelor Martin. Dar experienţa unor întreprinderi fruntaşe, cum ar fi combinatele metalurg* 1 * * *ce din Magnitogorsk şi Nijnii Taghil, uzina ..Zaporojstal" şi altele atestă existenţa posibilităţii desface un nou pas înainte în îmbunătăţirea folosirii agregatelor metalurgice. Este pe deplin realizabilă sarcina obţinerii unui coeficient de folosire a capacităţii furnalelor de minimum 0,70 şi a unei producţii de oţel la metru pătrat de suprafaţă utilă a cuptorului Martin de minimum 8,7 tone. In încheierea cuvîntării sale, L. I. Brejnev a spus: IN PLANUL SEPTENAL ŞI-A GĂSIT EXPRESIA EXPERIENŢA DE MULŢI ANI A PARTIDULUI SI POPORULUI IN CONSTRUCŢIA SOCIALISTA, NI SE DESCHID PERSPECTIVE ADMIRABILE IN DOMENIUL CONSTRUCŢIEI ECONOMICE ŞI CULTURALE PE TOŢI NE ASTEAPTA O MUNCA MARE SI PASIONANTA IN DOMENIUL ÎNFĂPTUIRII GRANDIOSULUI PLAN ECONOMICO-POLITIC. ACEST PLAN VA GENERA UN NOU AFLUX DE FORŢE CREATOARE ALE POPORULUI SOVIETIC, IL VA ÎNSUFLEŢI PENTRU NOI FAPTE MĂREŢE. Congresul soluţionează cele mai importante probleme ale construcţiei comuniste Muncitorii comunişti şi fără de partid, a spus A. M. RIBAKOVA, delegată la Congres, muncitoare la uzina de anvelope din Moscova, secretar al organizaţiei de partid de atelier, m-au rugat să transmit cele mai calde sentimente de dragoste şi ataşament făţă de partidul comunist şi să salut forul său suprem care s-a întrunit pentru a soluţiona cele mai importante probleme ale construcţiei comuniste. Reorganizarea conducerii industriei, a spus ea, a îmbunătăţit substanţial activitatea întreprinderii. Noi simţim aceasta la locurile noastre de muncă — s-a făcut mai multă ordine, mai puţină birocraţie, mai multă precizie, treaba este mai organizată Dar, în primul rînd, în această privinţă noi n-am făcut încă totul, iar în al doilea rînd, sarcinile noi pe care le pune Congresul cer ca acestea să fie soluţionate într-un fel nou. A. M. Rîbakova a vorbit apoi despre sarcina îmbunătăţirii muncii organizaţiilor de bază de partid. Ca secretar al organizaţiei de partid de atelier, a spus ea, am de întîmpinat destule greutăţi în munca mea. O greutate de care ne iovim des, este,4,ceea că unii lucrători administrativi ignorează hotărînle organizaţiilor dbază. Pentru a controla activitatea economică în mod calificat, în cunoştinţă de cauză şi pentru a soluţiona alte probleme, a continuat A. M. Rîbakova, este necesar săai cunoştinţe şi experienţă. Or, învăţămîntul secretarilor organizaţiilor de partid se reduce la seminarii în diferite probleme, seminarii ce nu se ţin regulat. Ar fi bine dacă pentru secretari s-ar organiza cursuri cu scoaterea parţială, din producţie, unde s-ar putea căpăta cunoştinţe temeinice în problemele muncii de partid, în domeniul economiei şi al tehnicii etc. Perspectivele dezvoltării economice a ţinutului siberian Krasnoiarsk P. F. LOMAKO, preşedintele Consiliului economiei naţionale din Krasnoiarsk (Siberia), a spus că oamenii muncii din ţinutul Krasnoiarsk, ca şi întregul popor sovietic, au întîmpinat Congresul al XXI-lea al partidului cu succese importante în valorificarea bogăţiilor naturale inepuizabile şi în dezvoltarea tuturor ramurilor de producţie. Vorbitorul a menţionat efectuarea cu succes în anul 1957 a reorganizării radicale a conducerii industriei şi construcţiilor. In perioada scurtă de activitate a consiliilor economiei naţionale au ieşit la iveală uriaşele avantaje ale acestei forme noi, mai perfecţionate de conducere economică, datorită căreia industria depăşeşte considerabil planurile. . . . In decurs de un an şi jumătate, întreprinderile Consiliului ^ economiei naţionale Krasnoiarsk şi-au * SP°J^ producţia globală cu peste 19 la sută. A fost îndeplinit înainte de termen planul pe anul 1958 şi programul pe luna ianuarie. Vorbind în continuare despre planul septenal de dezvoltare a industriei în ţinutul , Krasnoiarsk, vorbitorul a subliniat marea însemnătate a dezvoltării accelerate a energeticii. Pe baza folosirii cărbunelui şi energiei hidraulice celor mai ieftine din ţară, în ţinut se va putea desfăşura construcţia de întreprinderi energetice de mare volum, în primul rînd pentru producţia aluminiului. P. F. Lomako a vorbit despre marile perspective ale extracţiei de cărbune în ţinutul Krasnoiarsk. Condiţiile geologice deosebit de favorabile ale aşezării straturilor carbonifere în bazinul Kansk-Acinsk, posibilitatea extracției la zi a cărbunelui, imediata apropiere de principalele linii, de cale ferată îl plasează printre cele mai mari bazine carbonifere din Uniunea Sovietică. Referindu-se la construcţia centralei electrice de la Krasnoiarsk — cea mai mare din lume — vorbitorul a arătat că preţul de cost al energiei electrice produsă de centrală va fi de 0, 48 coperţi per kwh. IN CEEA CE PRIVESTE CHELTUIELILE CAPITALE, ACEASTA HIDROCENTRALA FACE PARTE DIN RINDUL CELOR MAI ECONOMICOASE CENTRALE PUTERNICE. PRIMUL GRUP ELECTROGEN AL CENTRALEI VA PUTEA FI PUS IN FUNCTIUNE INCA IN ANII 1963—1964. Ţinînd seama de uriaşa importanţă economică a valorificării bazinului de minereu de fier Angara- Pit, oamenii muncii din ţinut, a spus P. F. Lomako, vor depune toate eforturile pentru a pune în slujba economiei naţionale într-un termen cit mai scurt bogăţiile acesteiregiuni, pentru a construi aici încă,în-cursul leptena,lului întreprinderi ale industriei ex-t tractive şi apoi pe baza lor să dezvolte întreprinderi metalurgice. Datorită măsurilor partidului cresc şi se dezvoltă colhozurile La tribună a urcat apoi S. K. BOIKO, preşedintele colhozului „Lenin" din raionul Kremenciug, regiunea Poltava. Este îndeobşte cunoscută, a spus el, delăsarea îrn care se afla agricultura pînă în anul 1953. La plenara din septembrie au fost scoase la iveală cu o sinceritate şi îndrăzneală bolşevică toate greşelile serioase comise în conducerea agriculturii. Sub conducerea partidului, poporul sovietic a început imediat să lichideze aceste greşeli, deşi grupul antipartinic demn de tot dispreţul Malenkov, Molotov, Kaganovici, Bulganin şi Şepilov a căutat din răsputeri să împiedice partidul şi poporul să iufăptuias-,că planurile propuse. Acest grup a fost zdrobit şi măturat din calea noastră. Intrucît lucram pe atunci ca zootehnician la direcţia raională agricolă şi de contractări, a continuat S. K. Boiko, în calitate de comunist mi-am exprimat dorinţa să lucrez în colhoz. Comitetul raional m-a recomandat într-un colhoz care era pe atunci cel mai înapoiat nu numai din raionul Kremenciug, ci și din regiunea Poltava, iar colhoznicii m-au ales preşedinte al artelului agricol. Pe atunci în colhoz nu exista decît un număr redus de vite, cu o productivitate scăzută, recolta nu depășea 8—11 .chintale la hectar, retribuirea __ muncii colhoznicilor era foarte scăzută. S. K. Boiko a arătat apoi cum, urmînd indicaţiile partidului, folosind elementul stimulativ al cointeresării materiale a colhoznicilor şi noul sistem de planificare, care a descătuşat iniţiativa colhoznicilor, membrii artelului agricol au obţinut succese minunate IN 1958. IN COMPARATIE CU 1953, RECOLTA LA HECTAR A CEREALELOR A CRESCUT DE DOUA ORI, PRODUCŢIA DE LAPTE — DE 4 ORI, DE CARNE — DE 13 ORI. TOTODATĂ S-A REALIZAT O REDUCERE ÎNSEMNATA A PREŢULUI DE COST AL PRODUCŢIEI AGRICOLE. Personal, eu consider — a spus 5. K. Boiko — ca în prezent în nici un colhoz nu poate exista vreo justificare pentru rămînerea în urmă. Sistemul nostru socialist al economiei a creat posibilităţi pentru o asemenea dezvoltare pe care nici un fermier din Statele Unite nu o poate măcar visa. In continuare vorbitorul a arătat că în colhoz, în vederea scutirii gospodinelor de rhnici casnice şi a creării condiţiilor social-culturale necesare, se planifică să se construiască în actualul septenal un combinat cuprinzînd baie şi spălătorie, o brutărie, cantina, casă de cultură, casă de odihnă şi casă pentru colhoznicii bătrîni. SPRIJININD INIŢIATIVA COLHOZURILOR FRUNTAŞE, a spus S. K. Boiko. OAMENII MUNCII DIN REGIUNEA POLTAVA ŞI-AU LUAT ANGAJAMENTUL SA ÎNDEPLINEASCĂ SEPTENALUL IN 5 ANI, IAR COLHOZNICII DIN ARTELUL NOSTRU AGRICOL IN 3-4 ANI. In calitate de membru al Asociaţiei pentru prietenia sovieto-chineză, MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: La şedinţa de sîmbătă dimineaţa a celui de-al XXI-lea Congres extraordinar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice au continuat discuţiile pe marginea raportului tovarăşului N. S Hruşciov cu privire la cifrele de control ale dezvoltării economiei naţionale a U.R.S.S. pe anii 1959—1965. Acest plan măreţ de dezvoltare continuă, puternică a economiei şi culturii patriei socialiste este pe deplin realist — iată ideea principală cuprinsă în cuvîntările delegaţilor. Vorbitorii au subliniat de asemenea că noile teze teoretice, formulate în raportul tovarăşului N. S. Hruşciov sînt o contribuţie valoroasă la teoria marxist-leninistă, care luminează calea construirii societăţii comuniste. Azerbaidjanul sovietic—exemplu de dezvoltare pentru toate ţările Orientului Apropiat şi Mijlociu Şedinţa din dimineaţa de 31 ianuarie s-a deschis sub preşedinţia lui L. N. EFREMOV. El a dat cuvîntul lui I. D. MUSTAFAEV, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist din Azerbaidjan. Actualul Congres, a declarat I. D Mustafaev, va intra în istoria partidului nostru ca una din paginile strălucite, trarcînd începutul unei perioade noi în dezvoltarea Uniunii Sovietice — perioada construcţiei desfăşurate a comunismului. Nu există nici o îndoială că, în termenul istoric cel mai scurt, Uniunea Sovietică va ocupa primul loc în lume atît din punct de vedere al volumului absolut al producţiei cît şi din punct de vedere al producţiei pe cap de locuitor şi va avea cel mai ridicat nivel de trai din lume. A fost un timp, a spus în continuare I. D. Mustafaev, cînd în ceea ce priveşte dezvoltarea sa economică, Azerbaidjanul se afla la un nivel tot atît de înapoiat ca celelalte ţări ale Orientului Apropiat şi Mijlociu. ASTAZI INSA AZErBAIDJANUL S-A TRANSFORMAT INTR-O REPUBLICA SOVIETICA ÎNAINTATA, AVIND O INDUSTRIE, AGRICULTURA ŞI CULTURĂ SOCIALISTE PUTERNIC DEZVOLTATE. Aceasta o datorează Azerbaidjanul înfăptuirii neabătute a înţeleptei politici naţionale latiniste, grijii permanente a Comitetului Central al Partidului şi a Guvernului Sovietic pentru înflorirea tuturor republicilor naţionale ale Uniunii Sovietice, ajutorului frăţesc al marelui popor rus, care şi-a cîştigat stima şi dragostea profundă a oamenilor muncii din întreaga lume. In prezent, în Azerbaidjan se produce mult mai multă energie electrică pe cap de locuitor decît în ţările Orientului Apropiat şi Mijlociu şi mai multă chiar decît în ţări europene cum sînt Franţa şi Italia. Anul trecut, in Azerbaidjan extracţia de minereu de fier şi producţia de oţel a fost considerabil mai mare decît în Turcia, in ce priveşte numărul de studenţi socotit la 10.000 de locuitori, Azerbaidjanul se află nu numai Înaintea tuturor ţărilor din Orient, dar şi a Angliei, Franţei. In nici una din ţările învecinate din Orient nivelul asistenţei medicale a populaţiei nu este atît de ridicat ca în Azerbaidjan. In septenal, a arătat I. D Mustafaev, producţia globală a industriei republicii va creşte cu 93 la sută. Ramurile principale ale industriei grele vor lua o dezvoltare simţitoare. Aşa, de pildă, volumul global al producţiei metalurgiei neferoase va creşte de 3,5 ori, a industriei chimice de 6,4 ori, al industriei constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor de 2,6 ori. Va spori extracţia de petrol şi gaze. In republică se va organiza producţia de fibre şi piele sintetică, de noi articole din mase plastice. O deosebită atenţie S. K. Boiko a adresat cuvinte calde de salul delegaţiei Partidului Comunist Chinez, prezentă la Congres şi conducătorului ei, Ciu En-lai, şi a rugat-o să transmită oamenilor muncii chinezi cele mai bune urări din partea colhoznicilor din regiunea Poltava. Oamenii muncii din ţările capitaliste văd în realizările poporului sovietic propriul lor viitor La sfîrşitul şedinţei de seară , au luat cuvîntul conducători ai partidelor frăţeşti din ţările străine, care au fost întîmpinaţi cu căldură de delegaţii la Congres. Secretarul general al Partidului Comunist din Finlanda, VILLE PESSI, a declarat în cuvîntarea sa de salut că oamenii muncii din Finlanda urmăresc cu mult interes progresul rapid realizat de puternica ţară socialistă vecină.. De un an şi jumătate, a spus el, în Finlanda continuă criza de supraproducţie, multe întreprinderi industriale au fost închise sau lucrează parţial, iar şomajul a atins un nivel record. In aceste condiţii pentru Finlanda ar fi extrem de necesar să dezvolte comerţul şi alte forme de colaborare economică cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări socialiste. In Finlanda însă există cercuri influente care nu vor acest lucru. Partidul Comunist din Finlanda, a continuat Viile Pessi, împreună cu oamenii muncii de la oraşe şi din localităţile rurale cer insistent noului guvern al agrarienilor să ia de urgenţă măsuri împotriva şomajului, a scăderii nivelului de trai al oamenilor muncii, cer dezvoltarea relaţiilor prieteneşti cu Uniunea Sovietică, care corespund intereselor poporului finlandez. A luat apoi cuvîntul DOLORES IBARRURI, secretar general al Partidului Comunist din Spania. In salutul nostru frăţesc, entuziast către se acordă producţiei de îngrăşăminte minerale. Se prevede construirea primei mari centrale electrice din ţara noastră cu turbine cu gaze de tip descoperit. Ea va fi cea mai rentabilă termocentrală electrică din U.R.S.S. Azerbaidjanul este una din republicile înfloritoare din răsăritul patriei noastre, a declarat vorbitorul. Nu de mult, am aniversat pe martie poet azerbaidjan Fizuni de la a cărui moarte au trecut 400 de ani. La serbările jubiliare au sosit oaspeţi din Turcia, Iran, Afganistan, Irak, India şi alte ţări. Făcînd cunoştinţă cu cultura şi viaţa din Azerbaidjan ei au fost uimiţi şi entuziasmaţi de faptul că într-un timp atît de scurt republica noastră a obţinut succese atît de uriaşe în dezvoltarea ei. Zdrobind grupul antipartinic partidul a repurtat o mare victorie în practica construcţiei comuniste Apoi a luat cuvîntul A. I. KIRICENKO. Toate uriaşele realizări ale ţării noastre , a declarat el, sînt rezultatul muncii organizatorice gigantice a partidului nostru, al rolului său conducător, al politicii sale leniniste clarvăzătoare. Dezvoltînd și aplicînd în mod creator teoria marxist-leninistă, partidul înlătură cu curaj din cale tot ceea ce și-a trăit traiul, s-a învechit, tot ceea ce frînează mersul nostru înainte A. L Kiricenko a subliniat că o astfel de frînă a fost grupul antipartinic, care după moartea lui I. V. Stalin a acţionat împotriva celor mai importante măsuri ale Comitetului Central îndreptate spre asigurarea avîntului continuu al economiei şi culturii. Dogmatici demni de dispreţ, care s-au rupt de viaţă, membrii grupului nici nu bănuiau cit de mult rămîn ei în urmă faţă de marxism-leninismul viu şi adevărat, de viaţa poporului, de tot ceea ce transformă teoria într-o forţă materială. Adevărat marxist-leninist este acela, a spus A. I. Kiricenko, care nu numai că a studiat şi a înţeles trecutul poporului său, dar cunoaşte bine şi viaţa de astăzi a oamenilor muncii şi ştie să privească în viitor. Partidul rezolvă de pe poziţia marxism-leninismului creator, finind seama de situaţia reală, toate problemele politicii interne şi internaţionale, toate problemele care apar în cursul construirii comunismului. ZDROBIND GRUPUL ANTIPARTINIC, COMITETUL CENTRAL A REPURTAT O MARE VICTORIE IN PRACTICA CONSTRUCŢIEI COMUNISTE. Acum, pînă şi scepticul cel mai înrăit îşi dă seama cită dreptate a avut şi cît de perspicace a fost Comitetul Central al P C.U.S., a spus în continuare A. I Kiricenko, înfăptuind una după alta măsuri de cea mai mare importanţă. Niciodată încă industria noastră nu a cunoscut un asemenea avînt ca în prezent, după schimbarea radicală a vechilor forme şi metode de conducere economică. Rolul creator şi organizator al Partidului Comunist, al Comitetului său Central, s-a manifestat cu o deosebită forţă şi în realizarea avîntului rapid al agriculturii-Partidul nostru ,a subliniat A. I. K.ricenko, a întărit şi mai mult legăturile cu poporul. In Partidul Comunist intră cei mai buni fii şi fiice ale poporului sovietic, spre a lupta în rîndurile lui pentru înfăptuirea celor mai înalte idealuri ale omenirii. Numărul celor care intră în partid creşte continuu. Dacă în trei ani şi ceva, de la Congresul al XIX-lea la Congresul al XX-lea al P.C.U.S., în partid au intrat 736.000 de persoane, în mai puţin de trei ani, care au trecut între Congresele al XX-lea şi al XXI-lea, în partid au intrat 1.285.000 de persoane. Pentru a îndeplini şi a depăşi cu Congresul al XXI-lea, a spus ea, primăm sentimentele întregii Spanii muncitoare şi progresiste, care vede în măreţele realizări social-politice, tehnice şi ştiinţifice ale poporului sovietic propriul său viitor, viitorul linber şi fericit al tuturor popoarelor, Dolores Ibárrumi a vorbit despre lupta poporului său împotriva dictaturii lui Franco. Aceasta este o luptă extraordinar de grea şi periculoasă, care comportă un risc permanent pentru libertate şi uneori pentru viaţă. In închisorile Spaniei se mai găsesc încă mii de deţinuţi politici, dintre care 90 la sută sunt comunişti. Permiteţi-mi, dragi tovarăşi, a spus cu emoţie Dolores Ibárrum, să repet încă o dată că fiecare din victoriile voastre istorice pe care le obţineţi în construirea comunismului ne acordă un ajutor de nepreţuit în lupta poporului nostru pentru democratizarea Spaniei. Permiteţi-mi să vă comunic cu ci elan, bucurie şi entuziasm poporul nostru a urmărit zborul sateliţilor artificiali sovietici ai Pămîntului care constituie o minunată realizare a ştiinţei şi tehnicii sovietice, o nouă demonstraţie a superiorităţii orinduirii socialiste asupra celei capitaliste. Sîntem mîndri că o rachetă sovietică a fost lansată prima în spaţiul sideral. Ea poartă numele Uniunii Sovietice prin căile neexplorate ale Cosmosului şi a curm- după ce a uluit întreaga omenire, povesteşte stelelor despre poporul sovietic, despre oamenii sovietici, care primii — şi în aceasta constă gloria voastră — au păşit cu îndrăzneală pe calea neexplorată încă a construirii comunismului ! După cuvîntarea lui Dolores Ibarrum, N. G. IGNATOV, care prezida şedinţa, a anunţat că pe adresa celui de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. au sosit mesaje de salut din partea Partidului Comunist din Sudan şi a Partidului Comunist din Turcia. Cu aceasta şedinţa de după-amiază a luat sfîrşit. La 31 ianuarie, Congresul îşi continuă lucrările, succes măreţele sarcini ale planului septenal trebuie să muncim și mai bine. Planul septenal a subliniat vorbitorul, trebuie să devină pentru fie- care comunist program de luptă. Fiecare trebuie să-și găsească locul, rolul în munca comună a poporului sovietic pentru înfăptuirea planului septenal. Tocmai aici trebuie să se manifeste rolul organizator al organizaţiilor de bază ale partidului. Un rol măreţ în această operă revine şi Comsomolului nostru leninist. In continuare A. I. Kiricenko a vorbit despre munca cu cadrele. Partidul nostru a crescut şi educat lucrători calificaţi pentru toate ramurile economiei naţionale şi culturii, pentru organele de partid şi de stat. In republicile unionale s-au format cadre locale admirabile. Acest lucru însă nu dă nici un temei pentru slăbirea muncii cu aceste cadre. Cu toate acestea, unii conducători sînt de părere că întrucît treburile merg bine în ţară, nu există nici un fel de probleme deosebite în legătură cu munca cu cadrele. Este limpede că acest mod de a gîndi este greşit şi dăunător. Măreţele sarcini ale planului septenal ne obligă nu numai să nu slăbim, ci să sporim exigenţa faţă de cadrele conducătoare de partid, de stat. Intreaga noastră muncă cu aceste cadre trebuie să fie ridicată la un nivel nou, mai înalt. In prezent, viaţa impune ca în rîndurile lucrătorilor din conducerea de partid, sovietică şi economică să fie mai mulţi specialişti, cunoscători ai diferitelor ramuri ale economiei. Iată de ce este important ca în munca de partid să fie promovaţi cu curaj specialişti. Aceasta nu înseamnă că am pornit o campanie de înlocuire a cadrelor existente cu altele noi, cu specialişti. Pornind pe o astfel de cale am aduce prejudicii cauzei noastre. Este bine ştiut că mulţi lucrători din conducere, care nu au studii speciale, au o mare experienţă, sînt buni organizatori, oameni activi şi capabili. Trebuie să avem o atitudine atentă faţă de asemenea lucrători şi să le acordăm ajutor în ridicarea calificării lor, în studierea economiei şi totodată să promovăm tineretul, în prezent, a spus în încheiere tov. A. I. Kiricenko, ideile comunismului devin idei dominante în întreaga lume. Pentru ele nu există hotare şi cordoane, ele cuceresc popoarele prin adevărul şi forţa lor dătătoare de viaţă. Văzind cît de mare este superioritatea orinduirii socialiste asupra celei capitaliste, în rîndurile oamenilor muncii din ţările capitaliste, coloniale şi dependente creşte spiritul revoluţionar Teoreticienii burghezi şi socialiştii de dreapta sînt cuprinşi de îngrijorare pentru soarta stăpînilor lor. Ei dau din colţ în colţ pentru a ascunde racilele capitalismului, pentru a-i da un nou vestmînt. In ultima vreme s-au ivit multe şi diferite proiecte de „îmbunătăţire” a capitalismului, de transformare a sa într un sistem al prosperităţii. Teoreticienii burghezi şi socialiştii de dreapta, încercînd să înşele pe oamenii muncii, dezvoltă idei privind transformarea capitalismului în socialism. Dar aceste vicleşuguri nu-i vor ajuta cu nimic. Comunismul este primăvara omenirii şi oricit ar încerca capitaliştii şi lacheii lor să oprească mersul istoriei, ideile comunismului se vor revărsa, aidoma apelor primăverii, asupra tuturor ţărilor lumii. O cauză scumpă, vitală pentru fiecare om sovietic Tov. D I. BARAŞKIN, oţelar la uzina de automobile din Minsk, un reprezentant al glorioasei clase muncitoare din U.R.S.S., a vorbit în cuvîntarea sa despre marele avînt în Şedinţa din dimineaţa zilei de 31 ianuarie România liberă Pag. 3-0