Romînia Liberă, mai 1959 (Anul 17, nr. 4526-4550)

1959-05-03 / nr. 4526

Pag. 2-0 * Măreaţa demonstraţie din Bucureşti (Urmare din pag. 1­a) este ritmică, alinierea perfectă, puş­tile, mitralierele sclipesc pe umeri. Oamenii aceştia în bluze albastre ştiu să mînuie straşnic ciocanul, strungul, volanul. Dar pentru ca munca lor să nu fie tulburată de nimeni, pentru a apăra munca, libertatea şi cuceririle lor, faţă de oricine ar cuteza să se a­­tingă de ele, ei au învăţat să mînuiască şi arma. Ei vezi şi inima ţi se umple de bucurie şi de încredere. Pot să se joace liniştiţi copiii. Pot să viseze ne­­stingheriţi adolescenţii. Poate să cre­eze în siguranţă întregul popor. Oa­menii în bluze albastre — poporul înarmat — veghează plini de vigi­lenţi Florile pocii Din nou s-a făcut linişte in piaţă. Privirile oamenilor din tribune se în­dreaptă spre intrarea în piaţă. Din­­tr-acolo apare o copilă cu­ o gigîlice. E in clasa a treia la şcoala elementară nr. 5. Duce in miini două fanioane mici. Ajunge in faţa tribunei, le des­face, şi începe să facă un semnal. Aşa cum e acum iţi face impresia unei pă­sări care vrea să zboare. Peste citeva momente se aude zvon de trompete. ...•' • ' • ' Vin pionierii. Demonstraţia lor — îm­binare de graţie, de gingăşie şi de a­­vini — este primită cu ropote pre­lungi de aplauze. Un grup de pio­nieri se desprinde din rinduri şi urcă la tribună pentru a oferi flori con­ducătorilor partidului şi guvernului. Este un omagiu cald şi spontan de dragoste şi de recunoştinţă pentru partidul care le poartă o grijă de adevărat părinte, care le-a dăruit o copilărie plină de bucurii şi de fru­museţi, le-a dat posibilitatea să înve­ţe, lor, fiilor de oameni din popor, care altă­dată erau sortiţi doar ar­­găţiei şi ignoranţei. Ei, pionierii, ţin să arate în această zi că sunt vrednici de dragostea cu care sunt înconjuraţi. Pe un panou mare pe care-l poartă scrie: ,,Ce vrem să devenim?“. Răs­punsul îl dau coloanele care urmează. Ele sunt formate din pionieri îmbră­caţi în chip de ceferişti, aviatori, chi­­mişti, ţărani, medici etc., purtind in­strumente adecvate. Cei mai mici pionieri şi-au pus pe cap corole galbene de lalele. Impresia de flori pe care ţi-o dau devine astfel mai puternică, mai pregnantă. Văzîn­­du-i, cineva din tribună strigă o lo­zincă chemind la apărarea păcii. E o izbucnire spontană din­ glas consen­sului unanim. Da, pentru ca aceste flori fragede să nu­ pălească sub ce­nuşa bombelor nucleare, pentru ca ele să aducă fructul atit de mult aşteptat, înainte de orice, e nevoie de pace, de bună înţelegere între popoare. Acest deziderat l-au exprimat în chip plastic pionierii noştri, de t Mai in piaţa Stalin. El este al tuturor copiilor lumii. Bucuria muncii împlinite O mare de steaguri tricolore şi­ pur­purii anunţă sosirea în faţa tribune­lor a primelor coloane ale marii de­monstraţii a oamenilor muncii din Bucureşti. Cu braţele încărcate de florile primăverii, purtînd panouri cu lozinci şi grafice, mii şi mii de de­monstranţi trec în rinduri strînse , ex­­primînd din toată inima bucuria de a trăi într-o ţară liberă şi fericită, bu­curia muncii împlinite, a marilor vic­torii repurtate sub conducerea parti­dului de poporul nostru muncitor. Lo­zincile şi panourile purtate de mun­citorii şi tehnicienii uzinelor bucu­­reştene ilustrează nu numai succesele dobîndite, ci şi hotărîrea lor nestră­mutată de a contribui cu toate forţele şi capacitatea creatoare la apropierea momentului în care ţara noastră va termina în linii mari construirea so­cialismului, trecînd cu succes la o nouă etapă de dezvoltare, aceea a de­săvârşirii construcţiei socialiste. In piaţă îşi face apariţia un frumos şi sugestiv car alegoric. De o parte şi de alta sunt înălţate două planiglo­buri, pe care roşul aprins ilustrează teritoriul care cuprinde astăzi ţările puternicului lagăr al socialismului. Zeci de machete împrejmuiesc platfor­ma carului alegoric înscriind la loc de frunte că în anul 1965 ţările lagă­rului socialist vor produce mai mult de 50 la sută din producţia industria­lă mondială. Lozinca „Toţi pentru unul şi unul pentru toţi“ exprima şi ea la rîndul ei solidaritatea frăţească dintre popoarele ţărilor socialiste, co­munitatea de idealuri ce le uneşte în­­tr-o mare şi frăţească familie. Alte care alegorice vin să prezinte celor aflaţi în tribune înfăptuirile oa­menilor muncii din întreprinderile Ca­pitalei. Constructorii de maşini de la uzinele „23 August“ au aşezat pe carul alegoric al raionului lor ma­cheta trenului automotor Diesel-elec­­tric ce a redus distanţa dintre ceta­tea lui Bucur şi litoralul Mării Negre numai la două ore şi jumătate, ma­chetele vagoanelor cisternă sau de marfă de mare capacitate şi a altor agregate prin care marea uzină bucu­­reşteană contribuie la utilarea indus­triei noastre socialiste. Metalurgiştii de la „23 August“ poartă drept cin­stire a fri­itaşilor, portretele strunga­rului Vasile Costin, cazangiului Gri­­gore Nour, frezorului Petre Popescu. Carul alegoric­­al raionului Tudor Vladimirescu ne vesteşte despre roa­dele muncii încununate de succes ale cîtorva din principalele întreprinderi ale raionului. Motoarele şi compre­­soarele uzinei „Timpuri Noi“, apara­tele tehnico-medicale ale fabricii ,,E­­lectrotehnica“ cu cea mai nouă reali­zare, bisturiul­ electric, ultimul tip de aparat de protecție al Industriei Opti­ce Române, sunt tot atîtea mărturii ale capacității creatoare a oamenilor muncii. Pentru partidul nostru drog de pretutindeni se aud în piaţa Sta­lin urale şi ovaţii înflăcărate pentru Partidul Muncitoresc Român, forţa conducătoare în ţara noastră, pentru Comitetul său Central în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Muncitor, tehnician, om de ştiinţă sau de artă, student sau elev, fiecare îşi exprimă ataşamentul faţă de politica partidului şi guvernului care-i condu­ce din victorie în victorie, care-i în­vaţă să înfrîngă greutăţile inerente acestei perioade. ( , Cu acelaşi entuziasm manifestează miile de demonstranţi pentru priete­nia veşnică cu marele popor sovietic şi gloriosul său partid comunist, pen­tru frăţia şi colaborarea strînsă cu poporul chinez şi toate celelalte popoa­re din marea familie a socialismului. Alături de bravii ceferişti ai Com­plexului C.F.R. „Griviţa Roşie“, con­tinuatorii unor glorioase tradiţii de muncă şi luptă, alături de construc­torii de combine de la uzinele „Semă­nătoarea“, de cei care făuresc pompe la uzinele „Vasile Rodiţă", de meta­lurgiştii de la uzinele „Mao Tze-dun", trec în coloane pline de freamătul sărbătorii, oamenii muncii din indus­tria bunurilor de consum a Capitalei. Ca şi constructorii de maşini ei poar­tă grafice ce vorbesc despre înfăptui­rile în cinstea lui 1 Mai, poartă por­tretele unor muncitori fruntaşi. Cei de la fabrica de confecţii „Gh. Gheor­ghiu-Dej", deţinători pentru a 14-a oară consecutiv a steagului roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură, ra­portează că în luna aprilie au reali­zat 44 modele noi de confecţii iar pla­nul a fost împlinit cu trei zile mai devreme. Trec oamenii muncii din întreprin­derile, atelierele, spitalele, , şcolile şi cartierele raionului 1 Mai. In primul trimestru întreprinderile din raion răspunzînd chemării celor 8 unităţi din Capitală au realizat economii în valoare de 27 milioane lei, iar in cinstea lui 1 Mai au mai adăugat alte zece milioane lei. Se schimbă straiele Bucureştiului Un car alegoric înfăţişează de a­­ceastă dată marea acţiune de con­strucţie ce se desfăşoară în Capitala ţării ce împlineşte anul acesta cinci veacuri de existenţă. Inscripţia de pe machetele blocurilor şi macaralelor arată că în Capitală se clădesc 6.400 apartamente. In coloana raionului V. I. Lenin se văd acum studenţii universităţii „C. I. Partion", fiii muncitorilor şi ţăranilor muncitori care miine vor mări rîndu­­rile intelectualităţii noastre, răsplătind condiţiile de învăţătură create de sta­tul nostru democrat-popular. Se apropie de tribune coloana A­­cademiei R.P.R., cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al ţării. Astăzi savanţi români cu renume mondial, cărora statul nostru le-a pus la dis­poziţie mijloace deosebite de studii şi cercetare, îşi închină întreaga lor ac­tivitate pentru rezolvarea problemelor practice şi teoretice ale dezvoltării e­­conomiei noastre socialiste. Cu vii aplauze sînt întîmpinaţi şi scriitorii, muzicienii, oamenii de tea­tru, artiştii plastici, toţi oamenii de artă, care se inspiră tot mai mult în creaţiile lor din viaţa şi lupta poporu­lui pe care îl slujesc. In sunetele instrumentelor populare şi în jocuri vesele păşesc acum în piaţă muncitori fruntaşi ai gospodă­riilor agricole de stat din jurul Bucu­reştiului. Este un bun prilej pentru ca tribunele să salute marile succese do­bîndite pe drumul transformării so­cialiste a agriculturii: peste 63 la sută din suprafaţa agricolă a ţării este astăzi cuprinsă în sectorul socialist. Iată şi miile de cetăţeni ai Bucu­reştiului care antrenaţi de deputaţii sfaturilor populare au întreprins fru­moase acţiuni pentru înfrumuseţarea Capitalei noastre dragi. Numai în preajma zilei de 1 Mai peste 435.000 de cetăţeni au contribuit prin muncă voluntară la aceste acţiuni. Exprimînd unitatea de neclintit dintre partid, guvern şi popor, băr­baţi, femei şi tineri trec într-o atmos­feră de mare entuziasm salutînd cu căldură pe conducătorii partidului guvernului. Trec sportivii ■■■ ...In faţa tribunelor apar alergînd sute de tineri sportivi, cu buchete de flori în mină. Izbucnesc în urale flu­­turînd flori albe, flori purpurii. Peste cîteva clipe, cu trupurile lor, scriu în marea piaţă: „1 Mai“. Aşa a în­ceput manifestaţia sportivilor din Ca­pitală. Cinstea de a deschide coloana o au sportivii raionului 1 Mai. Printre ei pe un car alegoric al clubului Di­namo pot fi văzuţi — ţinînd şi cercu­rile olimpice — sportivi ce au repre­zentat cu cinste ţara la Olimpiada din 1956 de la Melbourne, medaliaţii Is­­mailciuc şi Alexe, N. Linca, C. Dumi­­trescu, Ileana Petroşeanu, iar flacăra olimpică este ţinută de dublul campion olimpic la canoe Leon Rottman. In rîndurile sportivilor raionului 23 August, care urmează în coloană, trec sportivi ai uzinei cu acelaşi nume, cei de la „Republica“, cei ai clubului Metalul, printre care şi veteranul, dar mereu tînărul maestru emerit al spor­tului, Dinu Cristea. Aplauze furtunoase culeg şi sporti­vii raionului Tudor Vladimirescu din­tre care, handbalistele de la Cetatea Bucur, campioanele ţării la handbal în şapte, susţin din mers un meci la două porţi în miniatură. Minunată e coloana cu piloţii, paraşutiştii şi ae­­romodeliştii din cadrul A.V.S.A.P. cu carul alegoric al radioamatorilor. In această coloană distingem pe Elena Băcăoanu, muncitoarea de la fabrica „Griviţa“, care a cucerit pentru ţara noastră primul titlu mondial la para­şutism. Trec raioanele V. I. Lenin şi N. Bălcescu. Mereu şi mereu aceeaşi mare de steaguri, semeţe şi multico­lore, aceeaşi desfăşurare de trupuri tinere mlădioase şi viguroase­­Un ră­păit de tobe şi un grup de sportivi scrie cu trupurile lor: „P.M.R.“. E exprimarea mulţumirii şi dragostei lor faţă de partid care a creat minu­nate Condiţii de dezvoltare miş­cării noastre sportive. Trec, neîncetat, în coloane, sportivii Capitalei... Un grup de fete de la şcoala nr. 19 Ion Creangă, poartă, pline de graţie, panouri rotunde pe care se văd porumbelul păcii, şi mîi­­nile înfrăţite ale celor ce muncesc în lumea întreagă. Urmează sportivii ra­ionului Griviţa Roşie. In faţa tribune­lor un grup înscrie cu trupul lui ini­­ţialele scumpei noastre patrii: „R.P­ R.“. Fanfara intonează maiestos imnul Republicii după care izbucnesc ropote nesfîrşite de aplauze. Iatăm­ pe sportivii din zecile de cluburi ale raionului Gh. Gheorghiu- Dej. Ferm şi elegant e pasul caden­ţat al sportivilor de la C.C.A., cînd trupurile lor înscriu în piaţă iniţialele „U.R.S.S.“ marele platou clocoteşte de urale. Coloana sportivilor Capitalei este încheiată de cei ai raionului I. V. Sta­lin, în rîndul cărora, pe un car ale­goric, se ridică o splendidă piramidă umană. In vîrful piramidei, pe un steag desfășurat în bătaia vîntului flutură cuvîntul „PACE“, cuvînt scump tuturor sportivilor noştri, în­tregului nostru popor, care construieşte cu hărnicie şi dragoste, sub condu­cerea înţeleaptă a partidului, viaţa nouă, înfloritoare, viaţa socialistă. ★ In piaţă răsună acum acordurile solemne ale Internaţionalei, împreună cu fanfara, imnul de luptă al clasei muncitoare din întreaga lume este evi­­ta­t de toţi cei de faţă. Demonstraţia din ziua de 1 Mai a oamenilor mun­cii din Capitală a luat sfirşit. Pînă seara tîrziu însă, în ciuda timpului nefavorabil, pe numeroase estrade amenajate în pieţe şi parcuri, pe scenele caselor de cultură, au avut loc serbări populare. ION PAVELESCU TUDOR GHEORGHIU şi ION BOCIOACA ?­ Feţele pionierilor exprimă ca întotdeauna multă voioşie şi bucurie Foto : NICU VASILE Tineri în straie albe au format din trupurile lor o piramidă vie peste care flutură steagul păcii. Foto : NICU VASILE România liberă SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI In oraşele patriei ÎNFRĂŢIŢI ÎN MUNCA Pentru pace, pentru fericirea poporului HUNEDOARA (de la coresponden­tul nostru). — Dimineaţa zilei de 1 Mai a găsit Hunedoara îmbrăcată în haină sărbătorească. Drapelele arbo­rate la ferestrele caselor, pe şantiere sau lingă marile agregate siderurgice fluturau în adierea vîntului. La mitingul organizat în noua pia­ţă a oraşului a luat cuvîntul tov. A. Colceriu primsecretar al comitetului orăşenesc P.M.R. Hunedoara. Vorbi­torul a arătat pe scurt importanţa acestei zile şi a trecut în revistă cî­teva din marile succese obţinute în ultima vreme de oamenii muncii hu­­nedoreni. Prin faţa tribunei au început să curgă apoi valurile de oameni. Furna­­lişti, oţelari,, laminatori şi construc­tori, lucrători din toate întreprinde­rile şi instituţiile oraşului, romîni, maghiari şi germani, peste 35 000 de oameni, demonstrează pentru solida­ritatea internaţională a oamenilor mun­cii, pentru pace, pentru fericirea po­porului. Intâietatea la demonstraţie a fost acordată siderurgiştilor de la Combinatul Siderurgic „Gh. Gheor­ghiu-Dej“. Ei au multe de raportat în această zi partidului şi guvernu­lui. In cadrul întrecerii pe care o desfăşoară cu reşiţenii, ei au dat anul 16.265 tone oţel, 22.287 tone cocs, 4.697 tone fontă şi 9.380 tone ţagle şi blum­u­ri. Numai îţi primul trimestru harnicii siderurgişti au realizat 4.211.000 lei economii prin reducerea preţului de cost. La demonstraţie se zăresc figuri cunoscute de fruntaşi : oţelarii Dumi­tru Şerb­an, Dumitru Brînzei, Teodor Caramanlis, laminoriştii Iordan Ilea, Francisc Tămaş, Geza Cosm­a, şi mulţi alţii, în aceiaşi clipă, la oţelărie, la fur­nale, sau la cocserie se elaborează alte şarje, se înscriu noi succese pe grafice. Şi în această zi la marele combinat siderurgic flăcările au ră­mas nestinse. Vin apoi în rinduri compacte con­structorii de la I C.S.H. care însoţesc care alegorice cu cele mai semnifica­tive machete ale construcţiilor din Hunedoara. Printre ei se găsesc meş­terii care au dat Hunedoarei peste 3.000 de apartamente şi locuinţe in­dividuale, cel mai mare furnal, uzina cocso-chimică, noua oţelărie, Blumin­­gul, şi multe altele. Cîteva ore au trecut prin faţa tri­bunei coloanele de demonstranţi, ma­­nifestîndu-şi încrederea neţărmurită în partid şi guvern, bucuria că trăiesc in zilele noastre şi hotărirea de a acesta — pînă la 1 Mai — peste plan apăra pacea şi fericirea poporului. TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru). — In piaţa I. V. Stalin din Tg. Mureş — complet reamenajată în cinstea lui 1 Mai — aproape 40.000 de oameni ai muncii din Tg. Mureş au demonstrat cu ocazia zilei solida­rităţii internaţionale a celor ce mun­cesc. In cadrul mitingului au luat cuvîn­­tul, tovarăşii Ioan Băţagă şi Molnár Janos, secretari ai comitetului regio­nal de partid, care au vorbit în lim­bile romînă şi maghiară despre însem­nătatea zilei de 1 Mai. Apoi, zeci de mii de muncitori şi tehnicieni, ingi­neri şi funcţionari, elevi, studenţi şi gospodine, au demonstrat ore în şir în faţa tribunei, exprimîndu-şi ataşa­mentul lor faţă de partid, faţă de regi­mul nostru democrat,popular. Umăr la umăr, oamenii muncii romîni şi maghiari — înfrăţiţi în munca paş­nică de construire a socialismului în patria noastră — trec în grupuri com­pacte, exprimînd prin panouri, gra­fice şi frumoase care alegorice succe­­sele obţinute în întrecerea socialistă desfășurată în cinstea zilei de 1 Mai. In întreprinderile din Tg. Mureș s au economisit peste plan materiale în valoare de aproape 500.000 lei. Muncitorii fabricii de zahăr „Bernath Andrei" — întreprindere fruntașă pe ramură — ,au produs peste plan 1.927 000 kilograme de zahăr. De asemenea colectivul fabricii de cără­mizi şi ţigle „Mureşeni“ care a defi­lat cu drapelul roşu de producţie de întreprindere fruntaşă pe ţară a pro­dus peste plan în primele patru luni ale anului 1.689.000 cărămizi şi 665.000 ţigle, din care se pot construi 67 locuinţe şi peste 330 de acoperi­şuri. In prima regiune colectivizată a ţării CONSTANŢA (de la corespondentul nostru­). La marginea de răsărit a ţă­rii, pe ţărmul udat de apele Mării Negre, oraşul-port Constanţa, ca atîtea ,alte oraşe ale patriei, a cinstit şi el sărbătoreşte ziua solidarităţii interna­ţionale a celor ce muncesc. Despre însemnătatea istorică şi in­ternaţională a acestei zile, despre luptele din trecut, ale muncitorimii din ţara noastră pentru o viaţă mai bună, despre, realizările cu care locuitorii re­giunii Constanţa au întîmpinat această sărbătoare, a vorbit în faţa celor a­­dunaţi la miting tov. Ion Iuga, secretar al­ comitetului regional de partid. In sunetele fanfarei, gărzile mun­citoreşti au trecut­­ apoi prin faţa tri­bunei, deschizînd demonstraţia oameni­lor muncii Printre primii care au de­filat au fost cei 1.200 de membri ai brigăzilor utemiste de muncă patrio­tică. Prezenţa lor a marcat elanul care însufleţeşte azi pe toţi locuitorii oraşu­lui şi regiunii Constanţa, care parti­cipă prin muncă voluntară la înfăptui­rea a nenumărate realizări: peste 150.000­ metri cubi piatră spartă, tran­sportată pe şosele, zeci de mii de pomi plantaţi pe marginea drumurilor, mii de hectare de terenuri amenajate pen­tru irigaţii etc. I-am recunoscut apoi în rîndul ma­nifestanţilor pe mulţi din fruntaşii în­trecerii socialiste din uzina de la Nă­vodari, al cărei vrednic colectiv a întîmpinat ziua de 1 Mai cu realizări deosebite: 2.300 tone superfosfat peste planul lunii aprilie, intrarea în probe tehnologice a secţiei­ de fluorosilicat şi în probe mecanice a instalaţiei de granulare a superfosfatului. Pe­ panourile purtate de construc­torii de vase de la şantierul naval maritim, se putea citi că planul de producţie-marfă pe trimestrul I a fost depăşit cu 13 la sută. Economiile ob­ţinute de ei, peste 200.000 lei, au fost o contribuţie însemnată la cele peste 5 milioane de lei economisiţi pînă acum de întreprinderile industriale ale regiu­­nii. Regiunea Constanţa nu este însă numai deţinătoarea unei industrii în continuă dezvoltare Pe ogoarele ei în­frăţite, muncesc azi colectiviştii, că­rora mii de tractoare şi maşini agricole perfecţionate Ie uşurează munca şi îi ajută să cunoască o viaţă de bunăstare şi belşug. Locuiesc azi în case noi, construite în ultimii ani, 23.000 de colectivişti, lumina electrică a pătruns în 15.000 de case, aproape 20.000 co­lectivişti şi-au cumpărat aparate de radio. Colectiviştii din Palatul Mare, din Anadalchiei şi Viile Noi, care au trecut prin faţa tribunei, se numără şi ei printre aceştia. Alături de ei, toţi colectiviştii din regiune şi toate gos­podăriile agricole de stat, au raportat cu mîndre, pentru prima oară la a­­ceastă dată, terminarea însămînţării culturilor din epoca I şi a II-a. Rînd pe rînd, au trecut prin faţa tribunei mii de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile constăn­­ţene. Raportînd Îndeplinirea angaja­mentelor luate, ei au manifestat pentru pace, solidaritatea oamenilor murjeii de pretutindeni, arătîndu-şi întreaga lor recunoştinţă faţă de partid şi guvern, fată de marea­­noastră vecină și prie­tenă, Uniunea, Sovietică. Expresie a unităţii de neclintit dintre partid, guvern şi popor CLUJ. (de la corespondentul nos­tru). — La poalele Feleacului, unde se deschide minunata perspectivă a Pieţii Malinovski, totul este­­ învest­­mîntat în haina marilor sărbători. De la tribuna drapată în roşu din faţa Teatrului Naţional, ia cuvîntul tov. Vasile Bene, secretar al comite­tului regional Cluj al P.M.R. care —■ cu prilejul mitingului închinat zilei de 1 Mai — trece în revistă frumoa­sele succese ale oamenilor muncii din regiune. A început demonstraţia, in­ovaţiile mulţimii, desprindem lozincile stri­gate în limbile romînă şi maghiară, care exprimă unitatea neclintită din­tre partid, guvern şi popor. Rînd pe rind, oamenii muncii romîni şi ma­ghiari din fabricile şi uzinele cluje­ne, păşesc braţ la braţ prin faţa tri­bunei, raportînd succesele lor închi­nate zilei de 1 Mai. In această pe­rioadă a anului, planul industrial din regiunea Cluj a fost depăşit cu mai bine de două procente. Uzinele Sodi­ce din Ocna Mureşului au economi­sit peste 1.800.000 lei, muncitorii uzi­nelor „Janos Herbak" au economisit aproape 800.000 lei, iar feroviarii clujeni au realizat economii în valoa­re de peste un milion lei. Alături de muncitori, trec mii de elevi şi studenţi din şcolile şi univer­sităţile clujene. Ei îşi exprimă dra­gostea şi recunoştinţa faţă de partid şi guvern, care poartă o părintească grijă viitoarei intelectualităţi a patriei. Condiţiile noi de învăţătură şi trai create studenţilor, îşi găsesc expresia în noile şi frumoasele cămine studen­ţeşti, în cantinele,şi laboratoarele puse la dispoziţia lor. In aceeaşi după amiază, mii de clu­jeni au luat parte la serbările popu­lare. DelSecoza PLOEŞTI (de la corespondentul nostru). — încă din zorii zilei, mii de oameni ai muncii din oraşul Plo­eşti şi din împrejurimi s-au adunat pe Bulevardul Independenţei, pentru a participa la mitingul festiv consa­crat zilei de 1 Mai. Bilanţul rodnic al realizărilor do­bîndite în întrecerea desfăşurată în cinstea Zilei solidarităţii internaţio­nale a celor ce muncesc, a fost făcut de tov. Dumitru Balalia, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al co­mitetului regional Ploeşti al P.M R. Vorbitorul a arătat că planul produc­ţiei globale a fost depăşit­­ de la începutul anului şi pînă în prezent — cu 96 milioane lei, iar prin reducerea preţului de cost s-au realizat economii de circa 44 milioane lei. Frumoasa demonstraţie a oameni­ petroliştii­ lor muncii a fost deschisă de gărzile muncitoreşti, urmate de micuţii trom­­petişti şi toboşari din fruntea coloanei a peste 6.000 de pionieri. Apariţia în faţa tribunei a destoinicilor con­structori de utilaj petrolifer de la uzi­nele „1 Mai", este salutată cu vii aplauze. Impresionează în chip deose­bit carul alegoric al uzinei, pe care se află o turlă de foraj, precum şi pa­noul cu realizările obţinute în cinstea zilei de 1 Mai, producerea peste plan a 101,1 tone piese de oţel, 5,9 tone piese de fontă şi terminarea a două instalaţii pentru foraj de mare adîn­­cime. Defilează apoi mii de muncitori distilatori din rafinăriile oraşului şi petrolişti din schela Boldeşti. Seara, în pieţe şi parcuri au avut loc serbări populare, cu concursul a numeroase formaţii artistice de ama­tori. La Galaţi Alături de ceilalţi muncitori gălăţeni, defilează acum laminatorii de tablă subţire TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). — La mitingul închinat zilei de 1 Mai a luat cuvîntul tovarăşul Vasile Daju, secretar al comitetului regional P.M.R., care a vorbit despre însemnătatea zi­lei de 1 Mai şi despre realizările cu care muncitorii oraşului şi regiunii Timişoara au întîmpinat această săr­bătoare a clasei muncitoare din lumea întreagă. Demonstraţia oamenilor muncii care a urmat, a constituit o puternică ex­presie a solidarităţii frăţeşti interna­ţionale a oamenilor muncii şi totodată o trecere în revistă a succeselor obţi­nute în regiunea Timişoara în cadrul uriaşei opere de construire a socialis­mului în ţara noastră. Coloanelor gărzii muncitoreşti le au urmat pionierii şi şcolarii. Apoi, au trecut muncitorii de la „Electromotor“ care au raportat că azi produc într-o lună cit produceau într-un an înainte de 1949. Au trecut carele alegorice şi co­loanele întreprinderilor fruntaşe pe ţară : întreprinderea Poligrafică, deţi­nătoare pentru a cincea oară conse­cutiv a steagului roşu de producţie, „Ion Fonaghi",­­,Industria Lunii“, în­treprinderea regională metalurgică. Toate aceste colective au contribuit din plin, alături de colectivele celorlalte întreprinderi din regiune la realizarea, în cinstea lui 1 Mai, a unor economii de peste 30 milioane lei. Au urmat co­loanele instituţiilor de artă din oraş, de la Operă, Teatrul de Stat Român, Ger­man şi Maghiar, de la Filarmonica de Stat, dansatorii Ansamblului Sîrb de Stat, studenţii celor şase facultăţi, co­lectivişti, muncitori ai gospodăriilor de stat din Giarmata, Recaş, Biled etc , trec muncitori de la S.M.T. Freidorf, muncitorii centrului me­canic , ultimii au trecut sportivii... Demonstraţia oamenilor muncii din oraşul Timişoara a durat mai bine de două ore. Dar sărbătoarea lui 1 Mai a continuat şi în după-amiaza zilei în sălile de spectacol din oraş, unde for­maţiile de amatori şi instituţiile de artă au prezentat bogate programe artistice. Foto : VICTOR TEODORU Umăr lîngă umăr Iaşi, în vestmînt de sărbătoare IAŞI (de la corespondentul nos­tru) , Impunătoarea piaţă a Unirii, a îmbrăcat din nou vineri dimineaţa vestmînt de sărbătoare. Aici s-au a­­dunat locuitorii din Copou şi din Ni­cotină, din Tătăraşi ca şi din Păcu­rari, din toate cartierele oraşului, pen­tru a cinsti măreaţa zi a solidarităţii şi frăţiei celor ce muncesc din întrea­ga lume. La orele 9, de la tribuna oficială, tov. Gh. Vasiliu, secretar al comitetu­lui regional de partid, a adresat oa­menilor muncii din Iaşi, tradiţionala felicitare de 1 Mai, urîndu-le noi suc­cese în opera de construcţie socialistă în patria noastră. In acordurile marşurilor de fanfară a început apoi demonstraţia oamenilor muncii. In primele rînduri au păşit munci­torii Atelierelor C. F. R. care poartă numele neuitatului luptător pentru cauza clasei muncitoare, Ilie Pintilie. Au urmat miile de textilişti ieşeni şi harnicii făuritori ai antibioticelor ro­­mâmeşti, care au închinat zilei de 1 Mai, cele mai frumoase succese în producţie. Inti­mpinaţi cu aceeaşi căl­dură, au demonstrat coloanele nesfîr­şite ale muncitorilor constructori care vor executa în acest an 1.000 aparta­mente pentru oamenii muncii. Prin faţa tribunelor au păşit apoi lucrători pe tărîmul ştiinţei, in rîndul cărora se aflau numeroşi savanţi cu renume. Mulţumind partidului şi gu­vernului pentru condiţiile ce le-au fost create în vederea desfăşurării activi­tăţii lor de cercetători, ei şi-au ma­nifestat hotărîrea fermă de a-şi cana­liza toate eforturile lor creatoare slu­jirii cu devotament a patriei lor dragi, a poporului muncitor. Demonstraţia oamenilor ieşeni a constituit o puternică afirmare a dra­gostei pe care o poartă cetăţenii din acest oraş , pentru Uniunea Sovietică, dorinţa lor neclintită de a contribui din plin la înflorirea patriei lor şi la apărarea păcii în lume. Duminică 5 mai 1959 . Ar. 4525 Cuvîntul constructorilor de la Bicaz BICAZ (de la corespondentul nos­tru). — Imaginea caracteristică a Bi­­cazului o dau benele lunecind pe ca­bluri deasupra barajului, şi depunind, pe blocurile lui, ca nişte albine­ gi­gantice, mierea lor, tone întregi de beton. Dar in această zi benele stau cu­minţi lingă malul drept. Nici plutele care se scurg pe Bistriţa zi şi noapte nu se mai văd.­­ Mai este sărbătoare şi pe marele şantier al hidrocentralei la fel ca in întreaga „V. I. Lenin" (ară. Iată cum au întîmpinat colectivele de muncă de la Bicaz această mare sărbătoare. In blocul 9 al barajului s-a pus mai de mult o lozincă: „In cinstea zilei de 1 Mai, să turnăm 10.000 metri cubi peste plan. Nici 0 zi sub 2.000 metri cubi beton de calitate!" Constructorii s-au ţinut de cuvint. De la 1 ianuarie la 26 apri­lie s-au turnat în plus peste 18.000 metri cubi beton. Şi angajamentele tuneliştilor de la intrare au fost mari. Printre cei care au contribuit la realizarea lor, se numără şi Ion Grigoraş, maistru me­canic, inovator distins cu Medalia Muncii. Acum suride din tribună to­­varăşilor săi de muncă cu care a be­tonat la inelele interioare cu 22 metri liniari peste angajamentele luate. Demonstraţia a avut loc în centru. Pe şoseaua modernizată. Trec un pas voios copiii muncitori­lor, inginerilor, tehnicienilor, schimbul de miine al oamenilor muncii. Soţiile constructorilor împing citeva landouri, pe care scrie cuvîntul „Pace". lată carele alegorice. O sondeză de la baraj, o hidroseparatoare de agre­gate realizată de mecanicii şi lăcătu­şii de la Atelierele centrale. Apoi ma­cheta barajului, o turbină In minia­­tură a centralei electrice. Simfi că aici la Bicaz, ca şi In alte părţi aii ţării, cei ce muncesc sunt solidari în lupta şi munca pentru construirea unei vieţi fericite, pentru apărarea păcii.

Next