Romînia Liberă, mai 1959 (Anul 17, nr. 4526-4550)
1959-05-03 / nr. 4526
Pag. 2-0 * Măreaţa demonstraţie din Bucureşti (Urmare din pag. 1a) este ritmică, alinierea perfectă, puştile, mitralierele sclipesc pe umeri. Oamenii aceştia în bluze albastre ştiu să mînuie straşnic ciocanul, strungul, volanul. Dar pentru ca munca lor să nu fie tulburată de nimeni, pentru a apăra munca, libertatea şi cuceririle lor, faţă de oricine ar cuteza să se atingă de ele, ei au învăţat să mînuiască şi arma. Ei vezi şi inima ţi se umple de bucurie şi de încredere. Pot să se joace liniştiţi copiii. Pot să viseze nestingheriţi adolescenţii. Poate să creeze în siguranţă întregul popor. Oamenii în bluze albastre — poporul înarmat — veghează plini de vigilenţi Florile pocii Din nou s-a făcut linişte in piaţă. Privirile oamenilor din tribune se îndreaptă spre intrarea în piaţă. Dintr-acolo apare o copilă cu o gigîlice. E in clasa a treia la şcoala elementară nr. 5. Duce in miini două fanioane mici. Ajunge in faţa tribunei, le desface, şi începe să facă un semnal. Aşa cum e acum iţi face impresia unei păsări care vrea să zboare. Peste citeva momente se aude zvon de trompete. ...•' • ' • ' Vin pionierii. Demonstraţia lor — îmbinare de graţie, de gingăşie şi de avini — este primită cu ropote prelungi de aplauze. Un grup de pionieri se desprinde din rinduri şi urcă la tribună pentru a oferi flori conducătorilor partidului şi guvernului. Este un omagiu cald şi spontan de dragoste şi de recunoştinţă pentru partidul care le poartă o grijă de adevărat părinte, care le-a dăruit o copilărie plină de bucurii şi de frumuseţi, le-a dat posibilitatea să înveţe, lor, fiilor de oameni din popor, care altădată erau sortiţi doar argăţiei şi ignoranţei. Ei, pionierii, ţin să arate în această zi că sunt vrednici de dragostea cu care sunt înconjuraţi. Pe un panou mare pe care-l poartă scrie: ,,Ce vrem să devenim?“. Răspunsul îl dau coloanele care urmează. Ele sunt formate din pionieri îmbrăcaţi în chip de ceferişti, aviatori, chimişti, ţărani, medici etc., purtind instrumente adecvate. Cei mai mici pionieri şi-au pus pe cap corole galbene de lalele. Impresia de flori pe care ţi-o dau devine astfel mai puternică, mai pregnantă. Văzîndu-i, cineva din tribună strigă o lozincă chemind la apărarea păcii. E o izbucnire spontană din glas consensului unanim. Da, pentru ca aceste flori fragede să nu pălească sub cenuşa bombelor nucleare, pentru ca ele să aducă fructul atit de mult aşteptat, înainte de orice, e nevoie de pace, de bună înţelegere între popoare. Acest deziderat l-au exprimat în chip plastic pionierii noştri, de t Mai in piaţa Stalin. El este al tuturor copiilor lumii. Bucuria muncii împlinite O mare de steaguri tricolore şi purpurii anunţă sosirea în faţa tribunelor a primelor coloane ale marii demonstraţii a oamenilor muncii din Bucureşti. Cu braţele încărcate de florile primăverii, purtînd panouri cu lozinci şi grafice, mii şi mii de demonstranţi trec în rinduri strînse , exprimînd din toată inima bucuria de a trăi într-o ţară liberă şi fericită, bucuria muncii împlinite, a marilor victorii repurtate sub conducerea partidului de poporul nostru muncitor. Lozincile şi panourile purtate de muncitorii şi tehnicienii uzinelor bucureştene ilustrează nu numai succesele dobîndite, ci şi hotărîrea lor nestrămutată de a contribui cu toate forţele şi capacitatea creatoare la apropierea momentului în care ţara noastră va termina în linii mari construirea socialismului, trecînd cu succes la o nouă etapă de dezvoltare, aceea a desăvârşirii construcţiei socialiste. In piaţă îşi face apariţia un frumos şi sugestiv car alegoric. De o parte şi de alta sunt înălţate două planigloburi, pe care roşul aprins ilustrează teritoriul care cuprinde astăzi ţările puternicului lagăr al socialismului. Zeci de machete împrejmuiesc platforma carului alegoric înscriind la loc de frunte că în anul 1965 ţările lagărului socialist vor produce mai mult de 50 la sută din producţia industrială mondială. Lozinca „Toţi pentru unul şi unul pentru toţi“ exprima şi ea la rîndul ei solidaritatea frăţească dintre popoarele ţărilor socialiste, comunitatea de idealuri ce le uneşte într-o mare şi frăţească familie. Alte care alegorice vin să prezinte celor aflaţi în tribune înfăptuirile oamenilor muncii din întreprinderile Capitalei. Constructorii de maşini de la uzinele „23 August“ au aşezat pe carul alegoric al raionului lor macheta trenului automotor Diesel-electric ce a redus distanţa dintre cetatea lui Bucur şi litoralul Mării Negre numai la două ore şi jumătate, machetele vagoanelor cisternă sau de marfă de mare capacitate şi a altor agregate prin care marea uzină bucureşteană contribuie la utilarea industriei noastre socialiste. Metalurgiştii de la „23 August“ poartă drept cinstire a friitaşilor, portretele strungarului Vasile Costin, cazangiului Grigore Nour, frezorului Petre Popescu. Carul alegorical raionului Tudor Vladimirescu ne vesteşte despre roadele muncii încununate de succes ale cîtorva din principalele întreprinderi ale raionului. Motoarele şi compresoarele uzinei „Timpuri Noi“, aparatele tehnico-medicale ale fabricii ,,Electrotehnica“ cu cea mai nouă realizare, bisturiul electric, ultimul tip de aparat de protecție al Industriei Optice Române, sunt tot atîtea mărturii ale capacității creatoare a oamenilor muncii. Pentru partidul nostru drog de pretutindeni se aud în piaţa Stalin urale şi ovaţii înflăcărate pentru Partidul Muncitoresc Român, forţa conducătoare în ţara noastră, pentru Comitetul său Central în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Muncitor, tehnician, om de ştiinţă sau de artă, student sau elev, fiecare îşi exprimă ataşamentul faţă de politica partidului şi guvernului care-i conduce din victorie în victorie, care-i învaţă să înfrîngă greutăţile inerente acestei perioade. ( , Cu acelaşi entuziasm manifestează miile de demonstranţi pentru prietenia veşnică cu marele popor sovietic şi gloriosul său partid comunist, pentru frăţia şi colaborarea strînsă cu poporul chinez şi toate celelalte popoare din marea familie a socialismului. Alături de bravii ceferişti ai Complexului C.F.R. „Griviţa Roşie“, continuatorii unor glorioase tradiţii de muncă şi luptă, alături de constructorii de combine de la uzinele „Semănătoarea“, de cei care făuresc pompe la uzinele „Vasile Rodiţă", de metalurgiştii de la uzinele „Mao Tze-dun", trec în coloane pline de freamătul sărbătorii, oamenii muncii din industria bunurilor de consum a Capitalei. Ca şi constructorii de maşini ei poartă grafice ce vorbesc despre înfăptuirile în cinstea lui 1 Mai, poartă portretele unor muncitori fruntaşi. Cei de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej", deţinători pentru a 14-a oară consecutiv a steagului roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură, raportează că în luna aprilie au realizat 44 modele noi de confecţii iar planul a fost împlinit cu trei zile mai devreme. Trec oamenii muncii din întreprinderile, atelierele, spitalele, , şcolile şi cartierele raionului 1 Mai. In primul trimestru întreprinderile din raion răspunzînd chemării celor 8 unităţi din Capitală au realizat economii în valoare de 27 milioane lei, iar in cinstea lui 1 Mai au mai adăugat alte zece milioane lei. Se schimbă straiele Bucureştiului Un car alegoric înfăţişează de această dată marea acţiune de construcţie ce se desfăşoară în Capitala ţării ce împlineşte anul acesta cinci veacuri de existenţă. Inscripţia de pe machetele blocurilor şi macaralelor arată că în Capitală se clădesc 6.400 apartamente. In coloana raionului V. I. Lenin se văd acum studenţii universităţii „C. I. Partion", fiii muncitorilor şi ţăranilor muncitori care miine vor mări rîndurile intelectualităţii noastre, răsplătind condiţiile de învăţătură create de statul nostru democrat-popular. Se apropie de tribune coloana Academiei R.P.R., cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al ţării. Astăzi savanţi români cu renume mondial, cărora statul nostru le-a pus la dispoziţie mijloace deosebite de studii şi cercetare, îşi închină întreaga lor activitate pentru rezolvarea problemelor practice şi teoretice ale dezvoltării economiei noastre socialiste. Cu vii aplauze sînt întîmpinaţi şi scriitorii, muzicienii, oamenii de teatru, artiştii plastici, toţi oamenii de artă, care se inspiră tot mai mult în creaţiile lor din viaţa şi lupta poporului pe care îl slujesc. In sunetele instrumentelor populare şi în jocuri vesele păşesc acum în piaţă muncitori fruntaşi ai gospodăriilor agricole de stat din jurul Bucureştiului. Este un bun prilej pentru ca tribunele să salute marile succese dobîndite pe drumul transformării socialiste a agriculturii: peste 63 la sută din suprafaţa agricolă a ţării este astăzi cuprinsă în sectorul socialist. Iată şi miile de cetăţeni ai Bucureştiului care antrenaţi de deputaţii sfaturilor populare au întreprins frumoase acţiuni pentru înfrumuseţarea Capitalei noastre dragi. Numai în preajma zilei de 1 Mai peste 435.000 de cetăţeni au contribuit prin muncă voluntară la aceste acţiuni. Exprimînd unitatea de neclintit dintre partid, guvern şi popor, bărbaţi, femei şi tineri trec într-o atmosferă de mare entuziasm salutînd cu căldură pe conducătorii partidului guvernului. Trec sportivii ■■■ ...In faţa tribunelor apar alergînd sute de tineri sportivi, cu buchete de flori în mină. Izbucnesc în urale fluturînd flori albe, flori purpurii. Peste cîteva clipe, cu trupurile lor, scriu în marea piaţă: „1 Mai“. Aşa a început manifestaţia sportivilor din Capitală. Cinstea de a deschide coloana o au sportivii raionului 1 Mai. Printre ei pe un car alegoric al clubului Dinamo pot fi văzuţi — ţinînd şi cercurile olimpice — sportivi ce au reprezentat cu cinste ţara la Olimpiada din 1956 de la Melbourne, medaliaţii Ismailciuc şi Alexe, N. Linca, C. Dumitrescu, Ileana Petroşeanu, iar flacăra olimpică este ţinută de dublul campion olimpic la canoe Leon Rottman. In rîndurile sportivilor raionului 23 August, care urmează în coloană, trec sportivi ai uzinei cu acelaşi nume, cei de la „Republica“, cei ai clubului Metalul, printre care şi veteranul, dar mereu tînărul maestru emerit al sportului, Dinu Cristea. Aplauze furtunoase culeg şi sportivii raionului Tudor Vladimirescu dintre care, handbalistele de la Cetatea Bucur, campioanele ţării la handbal în şapte, susţin din mers un meci la două porţi în miniatură. Minunată e coloana cu piloţii, paraşutiştii şi aeromodeliştii din cadrul A.V.S.A.P. cu carul alegoric al radioamatorilor. In această coloană distingem pe Elena Băcăoanu, muncitoarea de la fabrica „Griviţa“, care a cucerit pentru ţara noastră primul titlu mondial la paraşutism. Trec raioanele V. I. Lenin şi N. Bălcescu. Mereu şi mereu aceeaşi mare de steaguri, semeţe şi multicolore, aceeaşi desfăşurare de trupuri tinere mlădioase şi viguroaseUn răpăit de tobe şi un grup de sportivi scrie cu trupurile lor: „P.M.R.“. E exprimarea mulţumirii şi dragostei lor faţă de partid care a creat minunate Condiţii de dezvoltare mişcării noastre sportive. Trec, neîncetat, în coloane, sportivii Capitalei... Un grup de fete de la şcoala nr. 19 Ion Creangă, poartă, pline de graţie, panouri rotunde pe care se văd porumbelul păcii, şi mîinile înfrăţite ale celor ce muncesc în lumea întreagă. Urmează sportivii raionului Griviţa Roşie. In faţa tribunelor un grup înscrie cu trupul lui iniţialele scumpei noastre patrii: „R.P R.“. Fanfara intonează maiestos imnul Republicii după care izbucnesc ropote nesfîrşite de aplauze. Iatăm pe sportivii din zecile de cluburi ale raionului Gh. Gheorghiu- Dej. Ferm şi elegant e pasul cadenţat al sportivilor de la C.C.A., cînd trupurile lor înscriu în piaţă iniţialele „U.R.S.S.“ marele platou clocoteşte de urale. Coloana sportivilor Capitalei este încheiată de cei ai raionului I. V. Stalin, în rîndul cărora, pe un car alegoric, se ridică o splendidă piramidă umană. In vîrful piramidei, pe un steag desfășurat în bătaia vîntului flutură cuvîntul „PACE“, cuvînt scump tuturor sportivilor noştri, întregului nostru popor, care construieşte cu hărnicie şi dragoste, sub conducerea înţeleaptă a partidului, viaţa nouă, înfloritoare, viaţa socialistă. ★ In piaţă răsună acum acordurile solemne ale Internaţionalei, împreună cu fanfara, imnul de luptă al clasei muncitoare din întreaga lume este evitat de toţi cei de faţă. Demonstraţia din ziua de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală a luat sfirşit. Pînă seara tîrziu însă, în ciuda timpului nefavorabil, pe numeroase estrade amenajate în pieţe şi parcuri, pe scenele caselor de cultură, au avut loc serbări populare. ION PAVELESCU TUDOR GHEORGHIU şi ION BOCIOACA ? Feţele pionierilor exprimă ca întotdeauna multă voioşie şi bucurie Foto : NICU VASILE Tineri în straie albe au format din trupurile lor o piramidă vie peste care flutură steagul păcii. Foto : NICU VASILE România liberă SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI In oraşele patriei ÎNFRĂŢIŢI ÎN MUNCA Pentru pace, pentru fericirea poporului HUNEDOARA (de la corespondentul nostru). — Dimineaţa zilei de 1 Mai a găsit Hunedoara îmbrăcată în haină sărbătorească. Drapelele arborate la ferestrele caselor, pe şantiere sau lingă marile agregate siderurgice fluturau în adierea vîntului. La mitingul organizat în noua piaţă a oraşului a luat cuvîntul tov. A. Colceriu primsecretar al comitetului orăşenesc P.M.R. Hunedoara. Vorbitorul a arătat pe scurt importanţa acestei zile şi a trecut în revistă cîteva din marile succese obţinute în ultima vreme de oamenii muncii hunedoreni. Prin faţa tribunei au început să curgă apoi valurile de oameni. Furnalişti, oţelari,, laminatori şi constructori, lucrători din toate întreprinderile şi instituţiile oraşului, romîni, maghiari şi germani, peste 35 000 de oameni, demonstrează pentru solidaritatea internaţională a oamenilor muncii, pentru pace, pentru fericirea poporului. Intâietatea la demonstraţie a fost acordată siderurgiştilor de la Combinatul Siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“. Ei au multe de raportat în această zi partidului şi guvernului. In cadrul întrecerii pe care o desfăşoară cu reşiţenii, ei au dat anul 16.265 tone oţel, 22.287 tone cocs, 4.697 tone fontă şi 9.380 tone ţagle şi blumuri. Numai îţi primul trimestru harnicii siderurgişti au realizat 4.211.000 lei economii prin reducerea preţului de cost. La demonstraţie se zăresc figuri cunoscute de fruntaşi : oţelarii Dumitru Şerban, Dumitru Brînzei, Teodor Caramanlis, laminoriştii Iordan Ilea, Francisc Tămaş, Geza Cosma, şi mulţi alţii, în aceiaşi clipă, la oţelărie, la furnale, sau la cocserie se elaborează alte şarje, se înscriu noi succese pe grafice. Şi în această zi la marele combinat siderurgic flăcările au rămas nestinse. Vin apoi în rinduri compacte constructorii de la I C.S.H. care însoţesc care alegorice cu cele mai semnificative machete ale construcţiilor din Hunedoara. Printre ei se găsesc meşterii care au dat Hunedoarei peste 3.000 de apartamente şi locuinţe individuale, cel mai mare furnal, uzina cocso-chimică, noua oţelărie, Blumingul, şi multe altele. Cîteva ore au trecut prin faţa tribunei coloanele de demonstranţi, manifestîndu-şi încrederea neţărmurită în partid şi guvern, bucuria că trăiesc in zilele noastre şi hotărirea de a acesta — pînă la 1 Mai — peste plan apăra pacea şi fericirea poporului. TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru). — In piaţa I. V. Stalin din Tg. Mureş — complet reamenajată în cinstea lui 1 Mai — aproape 40.000 de oameni ai muncii din Tg. Mureş au demonstrat cu ocazia zilei solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. In cadrul mitingului au luat cuvîntul, tovarăşii Ioan Băţagă şi Molnár Janos, secretari ai comitetului regional de partid, care au vorbit în limbile romînă şi maghiară despre însemnătatea zilei de 1 Mai. Apoi, zeci de mii de muncitori şi tehnicieni, ingineri şi funcţionari, elevi, studenţi şi gospodine, au demonstrat ore în şir în faţa tribunei, exprimîndu-şi ataşamentul lor faţă de partid, faţă de regimul nostru democrat,popular. Umăr la umăr, oamenii muncii romîni şi maghiari — înfrăţiţi în munca paşnică de construire a socialismului în patria noastră — trec în grupuri compacte, exprimînd prin panouri, grafice şi frumoase care alegorice succesele obţinute în întrecerea socialistă desfășurată în cinstea zilei de 1 Mai. In întreprinderile din Tg. Mureș s au economisit peste plan materiale în valoare de aproape 500.000 lei. Muncitorii fabricii de zahăr „Bernath Andrei" — întreprindere fruntașă pe ramură — ,au produs peste plan 1.927 000 kilograme de zahăr. De asemenea colectivul fabricii de cărămizi şi ţigle „Mureşeni“ care a defilat cu drapelul roşu de producţie de întreprindere fruntaşă pe ţară a produs peste plan în primele patru luni ale anului 1.689.000 cărămizi şi 665.000 ţigle, din care se pot construi 67 locuinţe şi peste 330 de acoperişuri. In prima regiune colectivizată a ţării CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). La marginea de răsărit a ţării, pe ţărmul udat de apele Mării Negre, oraşul-port Constanţa, ca atîtea ,alte oraşe ale patriei, a cinstit şi el sărbătoreşte ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Despre însemnătatea istorică şi internaţională a acestei zile, despre luptele din trecut, ale muncitorimii din ţara noastră pentru o viaţă mai bună, despre, realizările cu care locuitorii regiunii Constanţa au întîmpinat această sărbătoare, a vorbit în faţa celor adunaţi la miting tov. Ion Iuga, secretar al comitetului regional de partid. In sunetele fanfarei, gărzile muncitoreşti au trecut apoi prin faţa tribunei, deschizînd demonstraţia oamenilor muncii Printre primii care au defilat au fost cei 1.200 de membri ai brigăzilor utemiste de muncă patriotică. Prezenţa lor a marcat elanul care însufleţeşte azi pe toţi locuitorii oraşului şi regiunii Constanţa, care participă prin muncă voluntară la înfăptuirea a nenumărate realizări: peste 150.000 metri cubi piatră spartă, transportată pe şosele, zeci de mii de pomi plantaţi pe marginea drumurilor, mii de hectare de terenuri amenajate pentru irigaţii etc. I-am recunoscut apoi în rîndul manifestanţilor pe mulţi din fruntaşii întrecerii socialiste din uzina de la Năvodari, al cărei vrednic colectiv a întîmpinat ziua de 1 Mai cu realizări deosebite: 2.300 tone superfosfat peste planul lunii aprilie, intrarea în probe tehnologice a secţiei de fluorosilicat şi în probe mecanice a instalaţiei de granulare a superfosfatului. Pe panourile purtate de constructorii de vase de la şantierul naval maritim, se putea citi că planul de producţie-marfă pe trimestrul I a fost depăşit cu 13 la sută. Economiile obţinute de ei, peste 200.000 lei, au fost o contribuţie însemnată la cele peste 5 milioane de lei economisiţi pînă acum de întreprinderile industriale ale regiunii. Regiunea Constanţa nu este însă numai deţinătoarea unei industrii în continuă dezvoltare Pe ogoarele ei înfrăţite, muncesc azi colectiviştii, cărora mii de tractoare şi maşini agricole perfecţionate Ie uşurează munca şi îi ajută să cunoască o viaţă de bunăstare şi belşug. Locuiesc azi în case noi, construite în ultimii ani, 23.000 de colectivişti, lumina electrică a pătruns în 15.000 de case, aproape 20.000 colectivişti şi-au cumpărat aparate de radio. Colectiviştii din Palatul Mare, din Anadalchiei şi Viile Noi, care au trecut prin faţa tribunei, se numără şi ei printre aceştia. Alături de ei, toţi colectiviştii din regiune şi toate gospodăriile agricole de stat, au raportat cu mîndre, pentru prima oară la această dată, terminarea însămînţării culturilor din epoca I şi a II-a. Rînd pe rînd, au trecut prin faţa tribunei mii de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile constănţene. Raportînd Îndeplinirea angajamentelor luate, ei au manifestat pentru pace, solidaritatea oamenilor murjeii de pretutindeni, arătîndu-şi întreaga lor recunoştinţă faţă de partid şi guvern, fată de mareanoastră vecină și prietenă, Uniunea, Sovietică. Expresie a unităţii de neclintit dintre partid, guvern şi popor CLUJ. (de la corespondentul nostru). — La poalele Feleacului, unde se deschide minunata perspectivă a Pieţii Malinovski, totul este învestmîntat în haina marilor sărbători. De la tribuna drapată în roşu din faţa Teatrului Naţional, ia cuvîntul tov. Vasile Bene, secretar al comitetului regional Cluj al P.M.R. care —■ cu prilejul mitingului închinat zilei de 1 Mai — trece în revistă frumoasele succese ale oamenilor muncii din regiune. A început demonstraţia, inovaţiile mulţimii, desprindem lozincile strigate în limbile romînă şi maghiară, care exprimă unitatea neclintită dintre partid, guvern şi popor. Rînd pe rind, oamenii muncii romîni şi maghiari din fabricile şi uzinele clujene, păşesc braţ la braţ prin faţa tribunei, raportînd succesele lor închinate zilei de 1 Mai. In această perioadă a anului, planul industrial din regiunea Cluj a fost depăşit cu mai bine de două procente. Uzinele Sodice din Ocna Mureşului au economisit peste 1.800.000 lei, muncitorii uzinelor „Janos Herbak" au economisit aproape 800.000 lei, iar feroviarii clujeni au realizat economii în valoare de peste un milion lei. Alături de muncitori, trec mii de elevi şi studenţi din şcolile şi universităţile clujene. Ei îşi exprimă dragostea şi recunoştinţa faţă de partid şi guvern, care poartă o părintească grijă viitoarei intelectualităţi a patriei. Condiţiile noi de învăţătură şi trai create studenţilor, îşi găsesc expresia în noile şi frumoasele cămine studenţeşti, în cantinele,şi laboratoarele puse la dispoziţia lor. In aceeaşi după amiază, mii de clujeni au luat parte la serbările populare. DelSecoza PLOEŞTI (de la corespondentul nostru). — încă din zorii zilei, mii de oameni ai muncii din oraşul Ploeşti şi din împrejurimi s-au adunat pe Bulevardul Independenţei, pentru a participa la mitingul festiv consacrat zilei de 1 Mai. Bilanţul rodnic al realizărilor dobîndite în întrecerea desfăşurată în cinstea Zilei solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, a fost făcut de tov. Dumitru Balalia, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al comitetului regional Ploeşti al P.M R. Vorbitorul a arătat că planul producţiei globale a fost depăşit de la începutul anului şi pînă în prezent — cu 96 milioane lei, iar prin reducerea preţului de cost s-au realizat economii de circa 44 milioane lei. Frumoasa demonstraţie a oameni petroliştii lor muncii a fost deschisă de gărzile muncitoreşti, urmate de micuţii trompetişti şi toboşari din fruntea coloanei a peste 6.000 de pionieri. Apariţia în faţa tribunei a destoinicilor constructori de utilaj petrolifer de la uzinele „1 Mai", este salutată cu vii aplauze. Impresionează în chip deosebit carul alegoric al uzinei, pe care se află o turlă de foraj, precum şi panoul cu realizările obţinute în cinstea zilei de 1 Mai, producerea peste plan a 101,1 tone piese de oţel, 5,9 tone piese de fontă şi terminarea a două instalaţii pentru foraj de mare adîncime. Defilează apoi mii de muncitori distilatori din rafinăriile oraşului şi petrolişti din schela Boldeşti. Seara, în pieţe şi parcuri au avut loc serbări populare, cu concursul a numeroase formaţii artistice de amatori. La Galaţi Alături de ceilalţi muncitori gălăţeni, defilează acum laminatorii de tablă subţire TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). — La mitingul închinat zilei de 1 Mai a luat cuvîntul tovarăşul Vasile Daju, secretar al comitetului regional P.M.R., care a vorbit despre însemnătatea zilei de 1 Mai şi despre realizările cu care muncitorii oraşului şi regiunii Timişoara au întîmpinat această sărbătoare a clasei muncitoare din lumea întreagă. Demonstraţia oamenilor muncii care a urmat, a constituit o puternică expresie a solidarităţii frăţeşti internaţionale a oamenilor muncii şi totodată o trecere în revistă a succeselor obţinute în regiunea Timişoara în cadrul uriaşei opere de construire a socialismului în ţara noastră. Coloanelor gărzii muncitoreşti le au urmat pionierii şi şcolarii. Apoi, au trecut muncitorii de la „Electromotor“ care au raportat că azi produc într-o lună cit produceau într-un an înainte de 1949. Au trecut carele alegorice şi coloanele întreprinderilor fruntaşe pe ţară : întreprinderea Poligrafică, deţinătoare pentru a cincea oară consecutiv a steagului roşu de producţie, „Ion Fonaghi",,Industria Lunii“, întreprinderea regională metalurgică. Toate aceste colective au contribuit din plin, alături de colectivele celorlalte întreprinderi din regiune la realizarea, în cinstea lui 1 Mai, a unor economii de peste 30 milioane lei. Au urmat coloanele instituţiilor de artă din oraş, de la Operă, Teatrul de Stat Român, German şi Maghiar, de la Filarmonica de Stat, dansatorii Ansamblului Sîrb de Stat, studenţii celor şase facultăţi, colectivişti, muncitori ai gospodăriilor de stat din Giarmata, Recaş, Biled etc , trec muncitori de la S.M.T. Freidorf, muncitorii centrului mecanic , ultimii au trecut sportivii... Demonstraţia oamenilor muncii din oraşul Timişoara a durat mai bine de două ore. Dar sărbătoarea lui 1 Mai a continuat şi în după-amiaza zilei în sălile de spectacol din oraş, unde formaţiile de amatori şi instituţiile de artă au prezentat bogate programe artistice. Foto : VICTOR TEODORU Umăr lîngă umăr Iaşi, în vestmînt de sărbătoare IAŞI (de la corespondentul nostru) , Impunătoarea piaţă a Unirii, a îmbrăcat din nou vineri dimineaţa vestmînt de sărbătoare. Aici s-au adunat locuitorii din Copou şi din Nicotină, din Tătăraşi ca şi din Păcurari, din toate cartierele oraşului, pentru a cinsti măreaţa zi a solidarităţii şi frăţiei celor ce muncesc din întreaga lume. La orele 9, de la tribuna oficială, tov. Gh. Vasiliu, secretar al comitetului regional de partid, a adresat oamenilor muncii din Iaşi, tradiţionala felicitare de 1 Mai, urîndu-le noi succese în opera de construcţie socialistă în patria noastră. In acordurile marşurilor de fanfară a început apoi demonstraţia oamenilor muncii. In primele rînduri au păşit muncitorii Atelierelor C. F. R. care poartă numele neuitatului luptător pentru cauza clasei muncitoare, Ilie Pintilie. Au urmat miile de textilişti ieşeni şi harnicii făuritori ai antibioticelor româmeşti, care au închinat zilei de 1 Mai, cele mai frumoase succese în producţie. Intimpinaţi cu aceeaşi căldură, au demonstrat coloanele nesfîrşite ale muncitorilor constructori care vor executa în acest an 1.000 apartamente pentru oamenii muncii. Prin faţa tribunelor au păşit apoi lucrători pe tărîmul ştiinţei, in rîndul cărora se aflau numeroşi savanţi cu renume. Mulţumind partidului şi guvernului pentru condiţiile ce le-au fost create în vederea desfăşurării activităţii lor de cercetători, ei şi-au manifestat hotărîrea fermă de a-şi canaliza toate eforturile lor creatoare slujirii cu devotament a patriei lor dragi, a poporului muncitor. Demonstraţia oamenilor ieşeni a constituit o puternică afirmare a dragostei pe care o poartă cetăţenii din acest oraş , pentru Uniunea Sovietică, dorinţa lor neclintită de a contribui din plin la înflorirea patriei lor şi la apărarea păcii în lume. Duminică 5 mai 1959 . Ar. 4525 Cuvîntul constructorilor de la Bicaz BICAZ (de la corespondentul nostru). — Imaginea caracteristică a Bicazului o dau benele lunecind pe cabluri deasupra barajului, şi depunind, pe blocurile lui, ca nişte albine gigantice, mierea lor, tone întregi de beton. Dar in această zi benele stau cuminţi lingă malul drept. Nici plutele care se scurg pe Bistriţa zi şi noapte nu se mai văd. Mai este sărbătoare şi pe marele şantier al hidrocentralei la fel ca in întreaga „V. I. Lenin" (ară. Iată cum au întîmpinat colectivele de muncă de la Bicaz această mare sărbătoare. In blocul 9 al barajului s-a pus mai de mult o lozincă: „In cinstea zilei de 1 Mai, să turnăm 10.000 metri cubi peste plan. Nici 0 zi sub 2.000 metri cubi beton de calitate!" Constructorii s-au ţinut de cuvint. De la 1 ianuarie la 26 aprilie s-au turnat în plus peste 18.000 metri cubi beton. Şi angajamentele tuneliştilor de la intrare au fost mari. Printre cei care au contribuit la realizarea lor, se numără şi Ion Grigoraş, maistru mecanic, inovator distins cu Medalia Muncii. Acum suride din tribună tovarăşilor săi de muncă cu care a betonat la inelele interioare cu 22 metri liniari peste angajamentele luate. Demonstraţia a avut loc în centru. Pe şoseaua modernizată. Trec un pas voios copiii muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, schimbul de miine al oamenilor muncii. Soţiile constructorilor împing citeva landouri, pe care scrie cuvîntul „Pace". lată carele alegorice. O sondeză de la baraj, o hidroseparatoare de agregate realizată de mecanicii şi lăcătuşii de la Atelierele centrale. Apoi macheta barajului, o turbină In miniatură a centralei electrice. Simfi că aici la Bicaz, ca şi In alte părţi aii ţării, cei ce muncesc sunt solidari în lupta şi munca pentru construirea unei vieţi fericite, pentru apărarea păcii.