Romînia Liberă, iunie 1959 (Anul 17, nr. 4551-4575)

1959-06-02 / nr. 4551

Pag. 2-0 E nevoie şi de măsuri corespunzătoare Pe marginea unor deficienţe în activitatea gospodărească din oraşul Deva în ultimii ani, la Deva s-au înfăp­tuit multe pe plan gospodăresc. Bună­oară, s-au deschis numeroase unităţi comerciale şi ateliere ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Printre acestea se nu­mără bufetul „Expres“, magazinul „Gostat“, atelierele de reparat bici­clete, aparate de radio şi multe al­tele. De asemenea multe unităţi co­merciale şi de deservire au fost reno­vate sau sunt în curs de renovare. Paralel cu dezvoltarea reţelei se ob­servă şi o îmbunătăţire substanţială a aprovizionării cu cele mai căutate produse. E îmbucurător faptul că în ultimul timp unităţile agricole şi în primul rind gospodăriile de stat aduc o contribuţie importantă la aprovizio­narea oraşului cu produse lactate, ouă, carne şi băuturi. Localnicii văd de asemenea cum în fiecare cartier se face cîte ceva nou : apar blocuri de locuinţe, se introduce gaz metan şi se modernizează stră­zile. E suficient dacă amintim noul hotel, blocurile muncitoreşti din stră­zile Eminescu, Filimon Sîrbu, Gene­ral Bălan şi altele. La aceste reali­zări au contribuit comitetul executiv, deputaţii sfatului popular şi mulţi ce­tăţeni. Măsurile luate sunt binevenite dar... S-a discutat şi... s-a uitat De multă vreme distribuirea petro­lului în oraş se efectuează greu. Să nu se creadă cumva că lipseşte acest produs. Dimpotrivă, petrolul există şi se vinde în fiecare zi la două cen­tre care dispun de utilajul necesar. Necazul consumatorilor provine din altă cauză. Cele două centre unde se distribuie produse petrolifere sunt si­tuate la extremităţile oraşului, respec­tiv în cartierele Ciangăi şi Viile noi. Cei care doresc petrol sau benzină pentru curăţat, dar locuiesc în alte cartiere, pierd cel puţin o oră ca să se aprovizioneze. Despre treaba asta s-a discutat şi se discută. Anul tre­cut chiar, deputaţii sfatului popular orăşenesc au analizat lucrurile în ca­drul unei sesiuni şi au hotărît ca în anumite zile să se vindă petrol la alte unităţi dar­.. s-a uitat. Ar fi cazul însă ca secţia comercială să ia neîntîrziat măsurile cuvenite. In studiu ... O ramificaţie a rîului Cerna trece prin oraşul Deva. In decursul vremii, în loc să se cureţe albia acestui rîu, s-au întreprins anumite măsuri pen­tru înălţarea malurilor. Ca urmare, pe anumite porţiuni apa Cernei curge la un nivel mai ridicat decît terenu­rile din jur şi decît gurile de canal care se varsă în ea. Din cauza aceasta cînd plouă, pe porţiunea de la stadio­nul vechi spre oraş, se formează, ală­turi de Cerna, un adevărat lac. Acesta scade treptat dar nu se termină de primăvara pină toamna, creînd multe greutăţi pentru cetăţeni. Oamenii au cerut de multe ori să fie canalizată albia rîului, fapt care ar duce şi la rezolvarea altor pro­bleme privind canalizarea întregului oraş. De fiecare dată însă, secţiile de resort de la comitetul executiv orăşe­nesc şi de la comitetul executiv re­gional au răspuns că problema e un... „studiu”. De altfel au venit mulţi teh­nicieni la faţa locului care studiază şi analizează. De fiecare dată s-au preconizat însă cu totul alte soluţii dar nu s-au luat măsuri pentru reali­zarea lor. De ce totuşi nu se adoptă o măsură corespunzătoare ? La acea­sta ar putea răspunde comitetele exe­cutive regional şi orăşenesc. Lipsă de preocupare Aprovizionarea cu legume şi zarza­vaturi lasă şi ea de multe ori de dorit. Cauzele acestei situaţii sunt determinate de anumite încurcături şi lipsuri care se manifestă în acti­vitatea organizaţiilor comerciale care răspund de aprovizionarea oraşului cu legume şi zarzavaturi. De exem­plu de la 1 aprilie unităţile „Apro­zar“ au trecut la U.R.C.. Se vede treaba însă că au fost preluate nu numai unităţile dar şi lipsurile. In anumite perioade magazinele de legume s-au deschis la orele 7, deşi toate instituţiile şi-au schimbat de mult timp programul de lucru. Şi asta n-ar fi poate nimic dar produsele în loc să vină direct la magazine, merg mai întîi la depo­zitul de la marginea oraşului, unde-şi fac de obicei stagiul de aşteptare ca numai după aceea să fie puse în vînzare. Pe de altă parte cantită­ţile de legume şi zarzavaturi oferite consumatorilor sînt insuficiente faţă de nevoi. E recomandabil deci ca to­varăşii din conducerea U.R.C.C să ia neîntîrziat măsuri. Am semnalat numai cîteva aspecte ale unor deficienţe care trebuie li­chidate. Locuitorii oraşului aşteaptă măsurile corespunzătoare. I. COJOCARI­ corespondentul „pomi­niei libere" In regiunea Hunedoara ★ In regiunea Galaţi Insă mmn­tarea orezului trebuie grăbită GALAŢI (de la corespondentul nos­tru).­­ Datorită surselor de apă şi a numeroaselor terenuri indicate şi a­­menajate, în regiunea Galaţi s au creat condiţii pentru extinderea consi­derabilă a culturii orezului. Pentru acest an s-a prevăzut ca in gospodă­riile de stat şi colective, pe lingă su­prafeţele amenajate în anii trecuţi, cultura orezului să fie extinsă pe încă 2.500 ha. Planul prevede ca in acest an orezul să ocupe o suprafaţă de aproape 5.000 ha. Era firesc ca în cursul lunii tre­cute să se fi acordat o atenţie deose­bită executării semănatului acestei culturi. Să examinăm pe scurt rezul­tatele obţinute pînă acum în această direcţie. Acolo unde sfaturile populare şi conducerile gospodăriilor de stat au luat din timp măsurile corespun­zătoare s-au obţinut rezultate bune la însămînţarea orezului. Astfel, in ra­ionul Filimon Sîrbu (unde s a termi­nat­­ timp amenajarea terenurilor) însămînţarea celor 1.300 hi. s-a efec­tuat la timpul optim. Nu se poate spune acelaşi lucru despre felul cum s-a procedat în raionul Brăilii. Aci, deşi la trei gospodării colective pro­­ducatoare de orez însămînţatul s-a terminat la timp, totuşi în cuprinsul raionului, pînă acum cîteva zile, mai erau de însămînţat peste 300 ha. Au rămas, de asemenea, în urmă şi lu­crările de amenajare a unei noi ore­zarii de 200 ha, în cadrul gospodăriei de stat ,Dr. Alexandrov" din raionul Macin, ceea ce a făcut ca pînă în prezent aci să nu se însămînţeze nici un hectar. De asemenea, în ra­ioanele Galaţi şi Lieşti nu a fost în­­sămînţată cu orez nici jumătate din suprafaţa planificată. La data de 30 mai, în regiunea Galaţi mai era de însămînţat cu orez o suprafaţă de peste 2.000 ha. Deoa­rece timpul este destul de înaintat, este necesar ca comitetele executive ale sfaturilor populare şi conducerea Trustului regional Gostat să treacă de îndată la urgentarea însămînţării orezului, astfel ca de pe întreaga su­­prefaţă planificată să se poată ob­ține producții cît mai mari. N O T A \s De ce telefonic?! Datorită lucrărilor care s-au­­ efectuat pe litoral, anul acesta un­ui număr mult mai mare de oameni­­ ai muncii îşi vor putea petrece 8 odihna in bune condiţiuni in sta- p­ţiunile Vasile Roaită, Eforia, Ma- 8 maia, Mangalia etc. 8 In scopul asigurării locurilor ne. ne­cesare şi a unei bune deserviri a­­ populaţiei Întreprinderea staţiunii jj Vasile Roaită a publicat anunţuri „ prin care invită organizaţiile de­­ masă, instituţiile, întreprinderile şi 8 salariaţii să facă din timp înscrieri jj pentru tot sezonul. „ Evident, măsura este bună, dar 8 din nefericire incompletă. Anunţul­­ respectiv arată celor interesaţi că 8 cererile (şi bine­înţeles eventualele­­ amănunte) trebuie să fie adresate­­ întreprinderii respective din Vasile 8 Roaită prin... telefon. În acest fel, dacă o instituţie sau 8 un om al muncii din Satu-Mare, 8 Suceava sau Arad vrea să trans- g­mită o cerere sau să ceară unele 8 explicaţii, trebuie să suporte chel- 8 tuiala unei convorbiri telefonice , destul de costisitoare (dacă avem­­ în vedere şi distanţa care separă 8 aceste oraşe). Şi presupunind că­ sunt mulţi amatori (mai apropiaţi 8 geografic de litoral) dispuşi să­­ facă acest lucru, este greu de ere- 8 zut că un singur telefon la Vasile g Roaită poate să rezolve problema. 8 O­­ soluţie practică ar fi difuza-­­ rea de urgenţă in întreaga ţară a­­ unui prospect sau fixarea unor cen- 8 tre unde să se dea amănuntele res- 80 pective. Avlnd asemenea date la g dispoziţie, întreprinderile sau in- I­n stituţiile, oamenii muncii ar putea 8 mai uşor şi ln deplină cunoştinţă g de cauză să se fixeze asupra felu- 8 lui cum îşi vor petrece concediul. 8 ÎS» 00 a© 00 OC OO 60 «00000 000000 CO 00 co OO OO0000 00OO CO c­ «© «se ce oe 06 oo oo oo oe cc ©o no oo oo «o oo oo co oo oo c» oo oo Mana este conside­rată pe bună drep­tate cea mai peri­culoasă boală a viţei de vie. Ploile care au căzut în ultimul timp pot favoriza apariţia atacului de mană. Luarea unor mă­suri în vederea îm­piedicării infecţiei şi îndeosebi trata­mentul chimic prin efectuări­i stropiri­lor cu zeamă bor­­deleză creează con­diţii să se obţină producţii sporite de struguri la hectar. In clişeu : Munci­toarea Ana Popa de la gospodăria de stat Măgurele, regiunea Ploeşti e­­xecutînd stropitul viţei de vie. Foto : AGERPRES. Romín­ia libera Reducerea preţului de cost la lucrările de foraj (Urmare din pag. 1­ a)­treprinderea de foraj din cadrul trus­tului extracţie Ploeşti de pildă, nu şi-a realizat sarcina de plan decît în pro­porţie de 91,1 la sută şi nici nu a în­deplinit vitezele de lucru planificate, ceea ce a condus şi la nerealizarea sar­­­cinei de reducere a preţului de cost al metrului forat. O stare asemănătoare de lucruri s-a constatat şi la întreprinde­rea de foraj Răşina din cadrul trustu­­lui de foraj Tg. Jiu unde costurile după deviz au fost depăşite cu 9,1 la sută. Deşi cheltuielile cu avariile şi complicaţiile au fost reduse substanţial faţă de anu­l precedent, totuşi sume importante au fost cheltuite şi în tri­mestrul I 1959 pentru avariile şi com­plicaţiile apărute la sondele în foraj; cele mai mari pierderi în acest dome­niu s-au înregistrat la trustul de ex­plorări geologice. Cauza acestor avarii şi complicaţii trebuie căutată în primul rind în lipsa de preocupare a unor cadre de condu­cere, ca cele de la întreprinderile de foraj Răşina, Ploeşti, întreprinderea de foraj Craiova, din cadrul Trustului de Explorări Geologice care nu au ur­mărit îndeaproape regimul de foraj, controlul prăjinilor, curăţirea noroiului, întreţinerea instalaţiilor şi în special a pompelor de circulaţie. Nici serviciul de foraj din Direcţia generală foraj extraclie­niţei nu a controlat în mod susţinut, în această perioadă, activita­tea unor trusturi de foraj şi nu a luat măsuri mai categorice pentru elimina­rea lipsurilor. Preţul de cost al fiecărui metru fo­rat s-ar fi putut reduce într-o măsură mai mare, dacă Direcţia generală foraj extracţie ţiţei, trusturile şi întreprinde­rile de foraj s-ar fi preocupat mai in­tens de introducerea şi generalizarea metodelor noi de lucru. Astfel, o rămî­­nere în urmă o au întreprinderile de foraj Ploeşti, Craiova, Răşina în extin­derea forajului cu turbină, a elemente­lor de mică mecanizare, etc. In întreprinderile de foraj Răşina, Craiova, Atpm­eşti şi Zemeş nu a fost acordată toată atenţia recuperării in­tegrale a materialelor de la instalaţiile demontate. Preţul de cost, cel mai cuprinzător indice de plan ce sintetizează întreaga activitate a întreprinderilor, arată­ mo­dul în care unităţile noastre îşi înde­plinesc sarcinile de plan, dacă folo­sesc cu chibzuinţă mijloacele materiale şi băneşti, precum şi dacă luptă pentru realizarea de economii, utilizînd inte­gral resursele interne. Iată de ce este necesar ca lupta pentru reducerea pre­ţului de cost să se ducă în mod sis­tematic şi să constituie o preocupare pentru toţi petroliştii din activitatea d­e foraj. La sfîrşitul primului trimestru al acestui an conducerea M.I.P.Ch. a ana­lizat felul cum a fost realizat preţul de cost la foraj, scoţîndu-se cu acest prilej la iveală lipsurile care mai dăi­nuie încă în activitatea de foraj, cau­zele care le generează şi stabilindu-se măsuri concrete pentru remedierea lor, întreprinderilor de foraj le revine sar­cina de a aduce la îndeplinire măsuri­le trasate cu această ocazie de către minister. Factorii care duc la reducerea pre­ţului de cost al metrului forat sunt nu­meroşi şi complexi. Este necesar ca fiecare petrolist să-i cunoască în amă­nunţime, să fie convins de însemnătatea lor. In acest fel petroliştii de la foraj vor putea realiza în mod ritmic sarci­nile reieşite din lucrările Plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958. Din sălile tribunalelor Pedepse meritate O bandă de hoţi, formată din Ilea­na Secăriu, Constantin Kiss şi Gheor­­ghe Bumbu de la O.R.A.C.A-Făget şi-a însuşit, prin descărcări fictive în carnetele de evidenţă ale producă­torilor din raioanele Făget şi Lugoj- Timişoara, contravaloarea unei canti­tăţi dle peste 32.000 kg. carne de porc şi vită. Toate acestea s-at făcut sub aripa ocrotitoare a directorului Iona Dra­­goş. Ei aveau drept complice pe a­­chizitorii Sintescu şi Dabija care re­crutau „clienţi". Delapidatorii au fost condamnaţi la muncă silnică pe via­ţă, complicii la cîte 15 ani muncă silnică iar directorul la 7 ani în­chisoare. Tuturor l s-a confiscat întreaga avere fiind obligaţi să plătească des­păgubiri civile în mod solidar suma de 224.250 lei. Sentinţa a rămas de­finitivă. Speculanţi sancţionaţi Fostul comerciant Rahil Wilderman din Brăila, str. Ştefan cel Mare nr. 472, fusese condamnat în iulie 1958 la 2 ani închisoare pentru speculă şi pedeapsa i se suspendase. El însă nu a înţeles să se integreze în muncă şi a început să cumpere stofe pe care le „comercializa“ la talcioc ca îmbră­­căminte de ocazie, înşelînd pe cumpă­rătorii naivi. Drept complici îi avea pe Max Schwartz din Brăila, str. Şte­fan cel Mare nr. 361 şi Aurica Schwartz din Bucureşti, str. Ardeleni nr. 38. R. Wilderman a fost condam­nat pentru speculă la 5 ani închi­soare cocepţională, la care s-au a­­dăugat şi cei 2 ani închisoare pentru care fusese condamnat cu suspen­dare, deci total 7 ani închisoare şi confiscarea parţială a averii. Com­plicii săi au fost condamnaţi la cîte 3 ani închisoare. Sentinţa a rămas definitivă. Pentru şantierele de construcţii Printre numeroasele produse ale fabricii „Steaua Roşie“ din Capi­tală se numără şi cilindrul com­­presor. Acest utilaj serveşte pe marile şantiere de construcţii la compresări de pămînt. In clişeu: Şeful de echipă Dumitru Bîrlea îm­preună cu lăcătuşul Nicolae Birzan de la secţia de construcţii metalice a fabricii, făcînd ultimele rectifi­cări unui nou lot de compresoare cilindrice. Foto : V. TEODORU Etapa de duminică a campionatului ca­tegoriei A la fotbal a avut o desfăşu­rare care s-a arătat foarte puţin de la prevederile generale. Rezultatele înre­gistrate sînt în general normale, chiar dacă la Bacău şi Constanţa echipele ■locale (Dinamo­­şi Farul) au împărţit cu oaspeţii (Steagul Roşu şi Ştiinţa Cluj) — spre meritul acestora — punc­tele puse în joc. De asemenea, numiri scorul este neobişnuit în întîlnirea de la Ploeşti, căci altminteri victoria e­­chipei petroliste a fost unanim pronos­ticată. In rezumat o etapă calmă dar nu fără urmări asupra clasamentului (mai ales privit în perspectivă), în care s-au înscris rezultatele : Petro­lul — Ştiinţa Timişoara 7—1 ; C.C.A. — Progresul 3—1 ; Dinamo Bucureşti — Rapid 3—2 ; Dinamo Bacău — Steagul Roşu 1—1 ; Hui — U.T.A. 1—0 ; Farul — Ştiinţa Cluj 3—3. La Ploeşti victoria de mare impresie a echipei Petrolul a asigurat acesteia mai departe, primul loc în Clasament, odată cu rotunjirea golaverajului (2,14) — cu mult cel mai bun din categorie. Liderul a jucat de aşa manieră încît să se pună la adăpost de vreo surpriză şi în reuşita avută se vede limpede hotărîrea cu care urmăreşte cîştigarea titlului de campion. Cu toate acestea, deşi s-a apropiat cu încă un pas de ti­tlu de care o mai desparte doar două etape, formaţia ploeşteană mai are de furcă pînă la această eventuală reuşită. Cu victoriile dobîndite duminică, C.C.A. şi Dinamo Bucureşti au rămas pe ve­chile poziţii în apropierea liderului, al cărui loc un clasament îl asaltează mai departe. Mult mai periculoasă e desigur echipa militarilor bucureşteni care se află la numai un punct dife­renţă, dar teoretic nici Dinis­mo Bucu­reşti (la 3 puncte diferenţă) nu e afară din cursă, deşi şansele de reuşită apar mai minime. Cele­ două echipe bucureştene — a­­mintite mai sus — au avut comportări meritorii în partidele disputate dumini­că, în cuplajul de pe Stadionul ,,23 August“. In specif , a făcut impresie C.C.A. care, pe un teren desfundat de ploaie şi în faţa unui adversar care şi-a jucat cu străşnicie şansele, a do­­bîndit o victorie clară. Echipa milita­rilor bucureşteni şi-a asigurat succesul printr-un joc bine închegat (în ciuda terenului alunecos), printr-o activitate susţinută — cu numai mici scăderi de tempo — şi printr-o voinţă de a în­vinge care a ajutat-o deopotrivă în mo­mentele dificile ca şi în cele în care a­­vea deplină stăpînire pe comandamen­tele jocului. Dintr-o formaţie care a co­respuns aproape integral, se cuvin subliniate meritele dovedite în plus de Apulzan, Raksi, Bone şi Voinescu. Şi pentru că Progresul a făcut de aseme­nea, în ian Siam bin o partidă bună, jocul­­ plăcut, a ţinut încordată atenţia spec­tatorilor şi a obţinut aplauze repetate. Dinamo Bucureşti şi Rapid, a căror întâlnire a urmat pe acelaşi stadion, a oferit un spectacol mai puţin reuşit pentru că nervozitatea ambelor echipe ie-a făcut să comită multe stî­ngăcii. Victoria a răsplătit echipa mai bună, mai tehnică, mai clară în acţiuni. Dar ea a fost uşurată şi de accidentarea jucătorilor rapidişti Greavu şi Stancu ajunşi la un moment dat să ocupe cele două posturi de extremă ale echipei lor. Aceasta şi ca o consecinţă a duri­tăţii imprimate pe alocuri partidei. Ar mai merita consemnat faptul că deşi Rapid a avut efectivul descompletat şi Dinamo a jucat mai bine decît în ultimele partide susţinute şi a me­ritat să cîştige, feroviarii s-au ţinut scai de adversar, împiedecîndu-i să cîştige cu un scor mit detaşat — cum ar fi vrut. Mai mult, feroviarii bucu­reşteni au ratat şi o lovitură de la „11 metri“­­executată de Ene II. Ce e de aşteptat­­ mai departe î­n lupta pentru titlu ? Probabil că des­­nodămîntul va veni numai în ultima etapă de campionat. Pe hîrtie C.C.A. ar avea un mic avantaj, cum se de­gaja din partidele ce au rămas să se dispute în ultimele două etape : Pe­trolul — U.T.A., C.C.A. — Jiul, Ştiinţa Timişoara — Dinamo Bucureşti (etapa a XXI-a), U.T.A. — C.C.A., Dinamo Bucureşti — Petrolul (etapa a XXII-a). In zona retrogradării etapa de du­minică a apăsat mai greu pe Ştiinţa Timişoara. Greul eşec înregistrat la Ploeşti i-a şubrezit mai mult golavera­­jul (0,421), cînd s-ar putea ca la soco­teala finală să aibă nevoie de el. Rezolvarea „problemelor“ din această zonă e încă confuză, actuala clasi­ficare fiind : Jiul 16 puncte, Farul 15 puncte, Ştiinţa Timişoara 13 puncte, Ştiinţa Cluj 12 puncte. Ce s-ar putea anticipa ? Jiul, cu două partide viitoare în deplasare, (cu C.C.A. şi Ştiinţa Cluj), s-ar putea să rămînă la actualul punctaj. Aceasta înseamnă­ că, dacă Farul Constanţa «âtştigă du­minica,­­pe teren propriu, partida ca Steagul Roşu, ceea ce e foarte po­sibil, depăşeşte Jiul în clasament şi scapă de retrogradare. Periculoasă pentru poziţia Jiului ar mai putea fi Ştiinţa Timişoara dacă ar câştiga ambele partide ce le are de sus­ţinut pe teren propriu, (cu Dinamo Bucureşti şi Dinamo Bacău). Un sin­gur punct pierdut în aceste jocuri ar nărui însă aspiraţiile studenţilor timi­şoreni, pentru că la egalitate de puncte cu Jiul în clasament i-ar trage spre fund golaverajul. Abia după aceea ar putea să intre în discuţie Ştiinţa Cluj, căreia i-ar trebui (la riindu-i) două vic­torii în jocurile cu Repid şi Jiul — ambele pe teren propriu — dar şi trei goluri marcate fără să primească vre­unul, ca să-şi asigure un golaveraj mai bun decît Jiul, la egalitate de puncte în ataşament. Dar peste toate acestea s-ar putea ca datele „problemei“ să ajungă altele, de pildă dacă fiul ar obţine un singur punct în meciurile ce le mai are de disputat (ceea ce nu se poate spune că e cu totul exclus). Şi s-ar mai pu­tea... Dar mai bine să aşteptăm să treacă măcar încă o etapă. I. BOCIOACA wh­utHtfiHmftf/ff/i/tff Campionatul categoriei A de fotbal! Nici etapa de duminică n-a adus clarificări în clasament «HO fi ! O fază la poarta lui Mindru în partida C.C.A. Progresul. Foto : R. SCURIU Succese romîneşti peste hotare Oraşul polonez Cracovia a găzduit sîmbătă şi duminică cea de a doua edi­ţie a „Cupei Europei“ la gimnastică, competiţie ce s-a bucurat de partici­parea celor mai valoroase gimnaste din 14 ţări europene. In ziua I-a a competiţiei concuren­tele şi-au disputat şansele pentru sta­bilirea clasamentului la individual com­pus. Această confruntare a dat cîştig de cauză polonezei Natalia Kot, a că­rei victorie finală este cotată ca u­na dintre cele mai mari surprize. O frumoasă comportare au avut-o în această competiţie reprezentantele noastre Elena Teodorescu şi Sonia Io­van care, confirmînd buna reputaţie ce şi-a­u cîştigat-o cu prilejul diferitelor concursuri, au reuşit şi de astă dată să se impună ocupînd locurile doi şi respectiv trei la individual compus. Ziua a doua a fost rezervată între­cerilor pentru primele­­şase clasate pe fiecare aparat. Au cîştigat Natalia Kot (sărituri), Astahova (paralele şi sol)­ şi Ceaslavska (bîrnă). Elena­ Teodo­­rescu a ocupat locul doi la paralele, patru la sărituri şi sol şi şase la bîrnă, iar Sonia lov în locul doi ,la bîrnă şi patru la paralele. La Madrid se desfăşoară în prezent întrecerile din cadrul „Cupei ţărilor la­tine“ la tir. Echipa ţării noastre alcă­tuită din Constantin Antonescu, Valen­tin Enea şi Marin Ferec­atu a dobîn­­dit un Frumos succes la proba de armă liberă calibru redus 4x40 focuri, o­u­­locul întîi cu 3.372 puncte. Pe doi s-a clasat echipa Franței cu puncte, pînd locul 3.35! Echipa U.R.S.S. campioană europeană la baschet Ediţia din­­acest an e­ campionatului european de baschet a luat sfîrşit du­minică seara la Istanbul cu victoria categorică a echipei Uniunii Sovietice care a cîştigat pentru a cincea oară ti­tlul de campioană a Europei. De-a lungul întregului campionat, baschet­baliştii sovietici au lăsat o excelentă impresie reuşind­­să termine această grea competiţie fără să înregistreze nici o înfrîngere. Echipa ţării noastre care duminică, în ultimul joc, a fost învinsă de for­maţia R.P. Polone cu 67—66 a ocupat locul 8 în clasamentul final al campio­­­natului. dlinii)exsazea Lui Continuînd iniţiativa deschisă cu montajul Shakespeare, într-o manieră capabilă să ilustreze nu numai dome­niul artistic propriu al acestor titani ai literaturii universale dar şi influenţa exercitată de opera lor asupra muzi­cii, — televiziunea face o meritorie şi actuală consemnare a calendarului cul­tural. Emisiunea „Puşkin şi muzica" realizată de Fli­rica Gheorghiescu şi M. Radnev la împlinirea a 160 de ani de la naşterea genialului poet al vea­cului trecut — „soare al poeziei ruse“, cum l-au numit contemporanii săi — a întrunit, într-un amplu montaj bio­­grafic-istoric, epoca, viaţa şi opera puş­­kiniană. Pelicula documentară, secven­ţe de filme artistice şi interpreţi din studio au concurat deopotrivă la cerce­tarea complexă a genezei unei creaţii monumentale pe cît de fecundă pe a­­tît de măiestrită şi reprezentativă pen­tru spiritul revoluţionar şi patriotic al marelui popor rus. Cel mai bun oma­giu adus nemuritorului cântăreţ al li­bertăţii este desigur, cu acest prilej, interpretarea la un nivel artistic supe­rior a unor arii şi pasaje coregrafice de către binecunoscuţii şi apreciaţii noştri artişti de operă : Teodora Luca­­ciu, Elena Dima, Iulia Buciuceanu, David Ohanesian, Valentin Loghin, Mircea Buciu, artist emerit, Valentin Teodorian, Ion Stoian, Cora Benador şi Eugen Mărcui. Regia (Lucian Ionescu) cu o promptă obişnuinţă a reunit cursiv sursele de imagine în cadru, fără a de­monstra preferinţa vreunei sublinieri. Totul a curs limpede, liniştit şi didac­tic ca şi scenariul. Astfel, ne am aflat încă odată în faţa unei emisiuni creată cu rîvnă şi exigenţă căreia, în aparenţă, nu i s-ar putea reproşa nimic. Opere de seamă ca Ruslan şi Ludmila, Aleko (după poemul „Ţiganii“), F­mtîna din Bacci­­sarai, O­ne­ghin, Rusalka, Ţar Saltan, Călăreţul de aramă, Dama de pică, Boris Godunov — o întreagă literatură de capodopere aduse în scena operei de pleiada strălucită a marilor compo­zitori ruşi şi sovietici au fost trecute în revistă pe ecranele televizorului în­tr-un compendiu care nu a solicitat nici îngăduinţa artistică, nici răbdarea noastră. Şi totuşi, pornind de la concepţia montajului şi trecînd prin spiritul ex­punerii sale didactice la selecţia, în ge­neral bună dar incompletă, a ariilor, ne declarăm doar în parte satisfăcuţi de o prezentare Puşkin, în primul rind pen­tru că însuşi contactul cu o asemenea­­personalitate (evident, prin operă) poa­te şi trebuie să elibereze fantezia ori­cărui redactor de tipicul şcolăresc al lecţiei de literatură, in cuprinsul mon­tajului am aflat versuri înflăcărate şi celebre din lirica militantă a poetului. Ele vorbesc şi astăzi cu egală pătrun­dere despre misiunea poetului, despre necesitatea imperioasă a operei sale de a deveni ecoul năzuinţelor poporului. Dar în cele peste 800 de poezii ale lui Puşkin, chipul poetului văzut din un­ghiul menirii sale ocupă un loc a că­rui însemnătate nu credem necesar să o mai dezbatem. Oare esenţa şi tot­odată vastitatea liricii sale n-ar fi fost mai bine îmbrăţişate dacă încâlcind cronologia, această ştiinţă a etajării comode, s-ar fi organizat întregul ma­terial cu mai multă îndrăzneală ? In Puşkin avem o pildă excepţională de unitate profundă a principiilor eti­ce şi estetice, de scriitor-luptător, de artist-cetăţean. Privit prin oglinda ope­rei, el se dezvăluie la proporţiile colo­sale pe care i le-a creat îndeplinirea exemplară a chemării sale, ridicîndu-şi cu pana monumentul în inima oameni­lor simpli de pretutindeni. „In veacul meu cel crîncen slăvit-am libertatea“— scria în 1836 poetul arătînd că „de a­­ceea, de popoare, mult timp voi fi iu­bit". Și, într-adevăr, astăzi opera sa ri­valizează ca răspândire şi tiraj doar cu Shakespeare şi Tolstoi. Ni se pare deci că prezentat în felul acesta Puşkin ar fi fost mult mai aproape de noi la a­ l T­­uc­hi şi 160-a aniveirsare. In acelaşi timp un montaj conceput pe cadrul larg al răs­punderii poetului în fata poporului ar fi oferit strălucita posibilitate de a cerceta — chiar și în treacăt — in­fluenta puskiniană dincolo de hotarele patriei sale. Este cu adevărat uimitor că autorii montajului n-au găsit o cît de vagă aluzie la înrîurirea poetului asupra literaturii din tara a cărei tele­viziune îl omagiază în faţa spectatoru­lui român. Costache Negruzzi, Mihail Eminescu, Vasile Alecsandri, precum şi traducătorii săi Alexandru Donici, Dui­­liu Zamfirescu, Vasile Conta ar fi pu­tut vorbi, chiar la televizune, despre această latură pasionantă a universa­lităţii lui Puşkin, bineînţeles dacă mai trăiau astăzi. In absenţa lor, redactorii montajului nu şi-au amintit nici măcar de emoţionanta scrisoare a lui Negruzzi („Calipso“) din cuprinsul căreia aflăm despre cunoştinţa unică dar memora­bilă dintre Puşkin şi un scriitor român. Că această lacună a fost totală, ne-a dovedit-o însuşi faptul că nici măcar prin tangenţă n-au fost amintite la prezentarea fragmentelor din „Ruslan şi Ludmila“, „Aleko“, „Boris Godu­nov“, influenţa puternică exercitată de cele trei opere asupra concepţiei isto­rice şi literare a cîtorva creaţii ale lui C. Negruzzi şi Vasile Alecsandri. De altfel, credem că din cuprinsul monta­jului nu trebuia să lipsească splendidul cîntec de leagăn din finalul operei „Mazeppa“ de Caikovski (după poe­mul „Poltava"), şi o referire mai am­plă la „Fata căpitanului“, operă enci­clopedică a vieţii ruseşti, în genul lui Evghenii Oneghin, cu un înalt conţi­nut ideologic şi excepţional de valo­roasă sub raportul veridicităţii istorice. Subscriind pentru continuarea ciclu­lui şi genului de montaj iniţiat la te­leviziune, cu Shakespeare şi Puşkin, a­minţim totuşi realizatorilor o cerinţă exprimată de Puşkin în scrisoarea că­tre Viazemski, referitoare la Jukovski, dar întrutotul potrivită şi aici : „E tim­pul să aibe idei proprii şi imagini ori­ginale”. EUGEN ATANASIU Nr. 4581 scurt • Noii campioni europeni de box, In ordinea categoriilor sînt : Hom­berg (R.F.G.), Rascher (R.F.G.), Adamski (R.P.P.), Makki (Finlan­da), Fanghibarian (U.R.S.S.), Dra­gosa (R.P.P.), B­envenutti (Italia), Salkov (U.R.S.S.), Pietrzikowski (R.P.P.), Abramov (U.R.S.S.). In întîlnirea finală cu Pietrzikowski, boxerul român Gh. Negrea a fost invins prin K.O. în rundul II. • Titlul de campion republican de semifond la ciclism pe acest an a revenit lui Gabriel Moiceanu (Di­namo). • Duminică a luat sfîrșit cam­pionatul republican de handbal fe­minin cu victoria echipei Olimpia Bucureşti. • Campionatele mondiale femi­nine de baschet se vor desfăşura anul acesta între 10 şi 20 octom­brie la Moscova. « Selecţionata de fotbal a Alge­riei a susţinut aseară pe stadionul Republicii o întâlnire cu o selecţio­nată sindicală din ramura petrol­­chimie. După un joc foarte frumos meciul s-a terminat la egalitate : 2­2. • Viitoarele campionate europene de baschet se vor desfășura in anul 1961 la București sau Tel Aviv. Lista oficială de ciştiguri 1« obligaţiunile C.E.C. 5% cu ciştiguri Tragerea de bază din 31 mai 1959 • h 9­ 0 0 ~ 0) * o ? •2 £ i £ S o I £J 3 O 3­­* Valoarea c­îștigurilor . 3 u Sit z s «J 3 3 75 0 y ° Im 7 -5 Parțială 1 02073 26 75.000 1 05136 50 50.000 1 18911 24 25.000 1 10999 04 10.000 1 23235 26 10.000 1 03529 10 5.000 1 04063 36 5.000 1 06573 01 5.000 1 07515 20 5.000 1 14865 18 5.000 1 20372 terminația seriei 39 5.000 25 295 07 2.000 25 395 46 2.000 25 557 07 2.000 25 918 08 2.000 259 25 36 800 250 43 18 800 250 49 33 800

Next