Romînia Liberă, iunie 1959 (Anul 17, nr. 4551-4575)
1959-06-02 / nr. 4551
Pag. 2-0 E nevoie şi de măsuri corespunzătoare Pe marginea unor deficienţe în activitatea gospodărească din oraşul Deva în ultimii ani, la Deva s-au înfăptuit multe pe plan gospodăresc. Bunăoară, s-au deschis numeroase unităţi comerciale şi ateliere ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Printre acestea se numără bufetul „Expres“, magazinul „Gostat“, atelierele de reparat biciclete, aparate de radio şi multe altele. De asemenea multe unităţi comerciale şi de deservire au fost renovate sau sunt în curs de renovare. Paralel cu dezvoltarea reţelei se observă şi o îmbunătăţire substanţială a aprovizionării cu cele mai căutate produse. E îmbucurător faptul că în ultimul timp unităţile agricole şi în primul rind gospodăriile de stat aduc o contribuţie importantă la aprovizionarea oraşului cu produse lactate, ouă, carne şi băuturi. Localnicii văd de asemenea cum în fiecare cartier se face cîte ceva nou : apar blocuri de locuinţe, se introduce gaz metan şi se modernizează străzile. E suficient dacă amintim noul hotel, blocurile muncitoreşti din străzile Eminescu, Filimon Sîrbu, General Bălan şi altele. La aceste realizări au contribuit comitetul executiv, deputaţii sfatului popular şi mulţi cetăţeni. Măsurile luate sunt binevenite dar... S-a discutat şi... s-a uitat De multă vreme distribuirea petrolului în oraş se efectuează greu. Să nu se creadă cumva că lipseşte acest produs. Dimpotrivă, petrolul există şi se vinde în fiecare zi la două centre care dispun de utilajul necesar. Necazul consumatorilor provine din altă cauză. Cele două centre unde se distribuie produse petrolifere sunt situate la extremităţile oraşului, respectiv în cartierele Ciangăi şi Viile noi. Cei care doresc petrol sau benzină pentru curăţat, dar locuiesc în alte cartiere, pierd cel puţin o oră ca să se aprovizioneze. Despre treaba asta s-a discutat şi se discută. Anul trecut chiar, deputaţii sfatului popular orăşenesc au analizat lucrurile în cadrul unei sesiuni şi au hotărît ca în anumite zile să se vindă petrol la alte unităţi dar.. s-a uitat. Ar fi cazul însă ca secţia comercială să ia neîntîrziat măsurile cuvenite. In studiu ... O ramificaţie a rîului Cerna trece prin oraşul Deva. In decursul vremii, în loc să se cureţe albia acestui rîu, s-au întreprins anumite măsuri pentru înălţarea malurilor. Ca urmare, pe anumite porţiuni apa Cernei curge la un nivel mai ridicat decît terenurile din jur şi decît gurile de canal care se varsă în ea. Din cauza aceasta cînd plouă, pe porţiunea de la stadionul vechi spre oraş, se formează, alături de Cerna, un adevărat lac. Acesta scade treptat dar nu se termină de primăvara pină toamna, creînd multe greutăţi pentru cetăţeni. Oamenii au cerut de multe ori să fie canalizată albia rîului, fapt care ar duce şi la rezolvarea altor probleme privind canalizarea întregului oraş. De fiecare dată însă, secţiile de resort de la comitetul executiv orăşenesc şi de la comitetul executiv regional au răspuns că problema e un... „studiu”. De altfel au venit mulţi tehnicieni la faţa locului care studiază şi analizează. De fiecare dată s-au preconizat însă cu totul alte soluţii dar nu s-au luat măsuri pentru realizarea lor. De ce totuşi nu se adoptă o măsură corespunzătoare ? La aceasta ar putea răspunde comitetele executive regional şi orăşenesc. Lipsă de preocupare Aprovizionarea cu legume şi zarzavaturi lasă şi ea de multe ori de dorit. Cauzele acestei situaţii sunt determinate de anumite încurcături şi lipsuri care se manifestă în activitatea organizaţiilor comerciale care răspund de aprovizionarea oraşului cu legume şi zarzavaturi. De exemplu de la 1 aprilie unităţile „Aprozar“ au trecut la U.R.C.. Se vede treaba însă că au fost preluate nu numai unităţile dar şi lipsurile. In anumite perioade magazinele de legume s-au deschis la orele 7, deşi toate instituţiile şi-au schimbat de mult timp programul de lucru. Şi asta n-ar fi poate nimic dar produsele în loc să vină direct la magazine, merg mai întîi la depozitul de la marginea oraşului, unde-şi fac de obicei stagiul de aşteptare ca numai după aceea să fie puse în vînzare. Pe de altă parte cantităţile de legume şi zarzavaturi oferite consumatorilor sînt insuficiente faţă de nevoi. E recomandabil deci ca tovarăşii din conducerea U.R.C.C să ia neîntîrziat măsuri. Am semnalat numai cîteva aspecte ale unor deficienţe care trebuie lichidate. Locuitorii oraşului aşteaptă măsurile corespunzătoare. I. COJOCARI corespondentul „pominiei libere" In regiunea Hunedoara ★ In regiunea Galaţi Insă mmntarea orezului trebuie grăbită GALAŢI (de la corespondentul nostru). Datorită surselor de apă şi a numeroaselor terenuri indicate şi amenajate, în regiunea Galaţi s au creat condiţii pentru extinderea considerabilă a culturii orezului. Pentru acest an s-a prevăzut ca in gospodăriile de stat şi colective, pe lingă suprafeţele amenajate în anii trecuţi, cultura orezului să fie extinsă pe încă 2.500 ha. Planul prevede ca in acest an orezul să ocupe o suprafaţă de aproape 5.000 ha. Era firesc ca în cursul lunii trecute să se fi acordat o atenţie deosebită executării semănatului acestei culturi. Să examinăm pe scurt rezultatele obţinute pînă acum în această direcţie. Acolo unde sfaturile populare şi conducerile gospodăriilor de stat au luat din timp măsurile corespunzătoare s-au obţinut rezultate bune la însămînţarea orezului. Astfel, in raionul Filimon Sîrbu (unde s a terminat timp amenajarea terenurilor) însămînţarea celor 1.300 hi. s-a efectuat la timpul optim. Nu se poate spune acelaşi lucru despre felul cum s-a procedat în raionul Brăilii. Aci, deşi la trei gospodării colective producatoare de orez însămînţatul s-a terminat la timp, totuşi în cuprinsul raionului, pînă acum cîteva zile, mai erau de însămînţat peste 300 ha. Au rămas, de asemenea, în urmă şi lucrările de amenajare a unei noi orezarii de 200 ha, în cadrul gospodăriei de stat ,Dr. Alexandrov" din raionul Macin, ceea ce a făcut ca pînă în prezent aci să nu se însămînţeze nici un hectar. De asemenea, în raioanele Galaţi şi Lieşti nu a fost însămînţată cu orez nici jumătate din suprafaţa planificată. La data de 30 mai, în regiunea Galaţi mai era de însămînţat cu orez o suprafaţă de peste 2.000 ha. Deoarece timpul este destul de înaintat, este necesar ca comitetele executive ale sfaturilor populare şi conducerea Trustului regional Gostat să treacă de îndată la urgentarea însămînţării orezului, astfel ca de pe întreaga suprefaţă planificată să se poată obține producții cît mai mari. N O T A \s De ce telefonic?! Datorită lucrărilor care s-au efectuat pe litoral, anul acesta unui număr mult mai mare de oameni ai muncii îşi vor putea petrece 8 odihna in bune condiţiuni in sta- pţiunile Vasile Roaită, Eforia, Ma- 8 maia, Mangalia etc. 8 In scopul asigurării locurilor ne. necesare şi a unei bune deserviri a populaţiei Întreprinderea staţiunii jj Vasile Roaită a publicat anunţuri „ prin care invită organizaţiile de masă, instituţiile, întreprinderile şi 8 salariaţii să facă din timp înscrieri jj pentru tot sezonul. „ Evident, măsura este bună, dar 8 din nefericire incompletă. Anunţul respectiv arată celor interesaţi că 8 cererile (şi bineînţeles eventualele amănunte) trebuie să fie adresate întreprinderii respective din Vasile 8 Roaită prin... telefon. În acest fel, dacă o instituţie sau 8 un om al muncii din Satu-Mare, 8 Suceava sau Arad vrea să trans- gmită o cerere sau să ceară unele 8 explicaţii, trebuie să suporte chel- 8 tuiala unei convorbiri telefonice , destul de costisitoare (dacă avem în vedere şi distanţa care separă 8 aceste oraşe). Şi presupunind că sunt mulţi amatori (mai apropiaţi 8 geografic de litoral) dispuşi să facă acest lucru, este greu de ere- 8 zut că un singur telefon la Vasile g Roaită poate să rezolve problema. 8 O soluţie practică ar fi difuza- rea de urgenţă in întreaga ţară a unui prospect sau fixarea unor cen- 8 tre unde să se dea amănuntele res- 80 pective. Avlnd asemenea date la g dispoziţie, întreprinderile sau in- In stituţiile, oamenii muncii ar putea 8 mai uşor şi ln deplină cunoştinţă g de cauză să se fixeze asupra felu- 8 lui cum îşi vor petrece concediul. 8 ÎS» 00 a© 00 OC OO 60 «00000 000000 CO 00 co OO OO0000 00OO CO c «© «se ce oe 06 oo oo oo oe cc ©o no oo oo «o oo oo co oo oo c» oo oo Mana este considerată pe bună dreptate cea mai periculoasă boală a viţei de vie. Ploile care au căzut în ultimul timp pot favoriza apariţia atacului de mană. Luarea unor măsuri în vederea împiedicării infecţiei şi îndeosebi tratamentul chimic prin efectuării stropirilor cu zeamă bordeleză creează condiţii să se obţină producţii sporite de struguri la hectar. In clişeu : Muncitoarea Ana Popa de la gospodăria de stat Măgurele, regiunea Ploeşti executînd stropitul viţei de vie. Foto : AGERPRES. Romínia libera Reducerea preţului de cost la lucrările de foraj (Urmare din pag. 1 a)treprinderea de foraj din cadrul trustului extracţie Ploeşti de pildă, nu şi-a realizat sarcina de plan decît în proporţie de 91,1 la sută şi nici nu a îndeplinit vitezele de lucru planificate, ceea ce a condus şi la nerealizarea sarcinei de reducere a preţului de cost al metrului forat. O stare asemănătoare de lucruri s-a constatat şi la întreprinderea de foraj Răşina din cadrul trustului de foraj Tg. Jiu unde costurile după deviz au fost depăşite cu 9,1 la sută. Deşi cheltuielile cu avariile şi complicaţiile au fost reduse substanţial faţă de anul precedent, totuşi sume importante au fost cheltuite şi în trimestrul I 1959 pentru avariile şi complicaţiile apărute la sondele în foraj; cele mai mari pierderi în acest domeniu s-au înregistrat la trustul de explorări geologice. Cauza acestor avarii şi complicaţii trebuie căutată în primul rind în lipsa de preocupare a unor cadre de conducere, ca cele de la întreprinderile de foraj Răşina, Ploeşti, întreprinderea de foraj Craiova, din cadrul Trustului de Explorări Geologice care nu au urmărit îndeaproape regimul de foraj, controlul prăjinilor, curăţirea noroiului, întreţinerea instalaţiilor şi în special a pompelor de circulaţie. Nici serviciul de foraj din Direcţia generală foraj extraclieniţei nu a controlat în mod susţinut, în această perioadă, activitatea unor trusturi de foraj şi nu a luat măsuri mai categorice pentru eliminarea lipsurilor. Preţul de cost al fiecărui metru forat s-ar fi putut reduce într-o măsură mai mare, dacă Direcţia generală foraj extracţie ţiţei, trusturile şi întreprinderile de foraj s-ar fi preocupat mai intens de introducerea şi generalizarea metodelor noi de lucru. Astfel, o rămînere în urmă o au întreprinderile de foraj Ploeşti, Craiova, Răşina în extinderea forajului cu turbină, a elementelor de mică mecanizare, etc. In întreprinderile de foraj Răşina, Craiova, Atpmeşti şi Zemeş nu a fost acordată toată atenţia recuperării integrale a materialelor de la instalaţiile demontate. Preţul de cost, cel mai cuprinzător indice de plan ce sintetizează întreaga activitate a întreprinderilor, arată modul în care unităţile noastre îşi îndeplinesc sarcinile de plan, dacă folosesc cu chibzuinţă mijloacele materiale şi băneşti, precum şi dacă luptă pentru realizarea de economii, utilizînd integral resursele interne. Iată de ce este necesar ca lupta pentru reducerea preţului de cost să se ducă în mod sistematic şi să constituie o preocupare pentru toţi petroliştii din activitatea de foraj. La sfîrşitul primului trimestru al acestui an conducerea M.I.P.Ch. a analizat felul cum a fost realizat preţul de cost la foraj, scoţîndu-se cu acest prilej la iveală lipsurile care mai dăinuie încă în activitatea de foraj, cauzele care le generează şi stabilindu-se măsuri concrete pentru remedierea lor, întreprinderilor de foraj le revine sarcina de a aduce la îndeplinire măsurile trasate cu această ocazie de către minister. Factorii care duc la reducerea preţului de cost al metrului forat sunt numeroşi şi complexi. Este necesar ca fiecare petrolist să-i cunoască în amănunţime, să fie convins de însemnătatea lor. In acest fel petroliştii de la foraj vor putea realiza în mod ritmic sarcinile reieşite din lucrările Plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958. Din sălile tribunalelor Pedepse meritate O bandă de hoţi, formată din Ileana Secăriu, Constantin Kiss şi Gheorghe Bumbu de la O.R.A.C.A-Făget şi-a însuşit, prin descărcări fictive în carnetele de evidenţă ale producătorilor din raioanele Făget şi Lugoj- Timişoara, contravaloarea unei cantităţi dle peste 32.000 kg. carne de porc şi vită. Toate acestea s-at făcut sub aripa ocrotitoare a directorului Iona Dragoş. Ei aveau drept complice pe achizitorii Sintescu şi Dabija care recrutau „clienţi". Delapidatorii au fost condamnaţi la muncă silnică pe viaţă, complicii la cîte 15 ani muncă silnică iar directorul la 7 ani închisoare. Tuturor l s-a confiscat întreaga avere fiind obligaţi să plătească despăgubiri civile în mod solidar suma de 224.250 lei. Sentinţa a rămas definitivă. Speculanţi sancţionaţi Fostul comerciant Rahil Wilderman din Brăila, str. Ştefan cel Mare nr. 472, fusese condamnat în iulie 1958 la 2 ani închisoare pentru speculă şi pedeapsa i se suspendase. El însă nu a înţeles să se integreze în muncă şi a început să cumpere stofe pe care le „comercializa“ la talcioc ca îmbrăcăminte de ocazie, înşelînd pe cumpărătorii naivi. Drept complici îi avea pe Max Schwartz din Brăila, str. Ştefan cel Mare nr. 361 şi Aurica Schwartz din Bucureşti, str. Ardeleni nr. 38. R. Wilderman a fost condamnat pentru speculă la 5 ani închisoare cocepţională, la care s-au adăugat şi cei 2 ani închisoare pentru care fusese condamnat cu suspendare, deci total 7 ani închisoare şi confiscarea parţială a averii. Complicii săi au fost condamnaţi la cîte 3 ani închisoare. Sentinţa a rămas definitivă. Pentru şantierele de construcţii Printre numeroasele produse ale fabricii „Steaua Roşie“ din Capitală se numără şi cilindrul compresor. Acest utilaj serveşte pe marile şantiere de construcţii la compresări de pămînt. In clişeu: Şeful de echipă Dumitru Bîrlea împreună cu lăcătuşul Nicolae Birzan de la secţia de construcţii metalice a fabricii, făcînd ultimele rectificări unui nou lot de compresoare cilindrice. Foto : V. TEODORU Etapa de duminică a campionatului categoriei A la fotbal a avut o desfăşurare care s-a arătat foarte puţin de la prevederile generale. Rezultatele înregistrate sînt în general normale, chiar dacă la Bacău şi Constanţa echipele ■locale (Dinamoşi Farul) au împărţit cu oaspeţii (Steagul Roşu şi Ştiinţa Cluj) — spre meritul acestora — punctele puse în joc. De asemenea, numiri scorul este neobişnuit în întîlnirea de la Ploeşti, căci altminteri victoria echipei petroliste a fost unanim pronosticată. In rezumat o etapă calmă dar nu fără urmări asupra clasamentului (mai ales privit în perspectivă), în care s-au înscris rezultatele : Petrolul — Ştiinţa Timişoara 7—1 ; C.C.A. — Progresul 3—1 ; Dinamo Bucureşti — Rapid 3—2 ; Dinamo Bacău — Steagul Roşu 1—1 ; Hui — U.T.A. 1—0 ; Farul — Ştiinţa Cluj 3—3. La Ploeşti victoria de mare impresie a echipei Petrolul a asigurat acesteia mai departe, primul loc în Clasament, odată cu rotunjirea golaverajului (2,14) — cu mult cel mai bun din categorie. Liderul a jucat de aşa manieră încît să se pună la adăpost de vreo surpriză şi în reuşita avută se vede limpede hotărîrea cu care urmăreşte cîştigarea titlului de campion. Cu toate acestea, deşi s-a apropiat cu încă un pas de titlu de care o mai desparte doar două etape, formaţia ploeşteană mai are de furcă pînă la această eventuală reuşită. Cu victoriile dobîndite duminică, C.C.A. şi Dinamo Bucureşti au rămas pe vechile poziţii în apropierea liderului, al cărui loc un clasament îl asaltează mai departe. Mult mai periculoasă e desigur echipa militarilor bucureşteni care se află la numai un punct diferenţă, dar teoretic nici Dinismo Bucureşti (la 3 puncte diferenţă) nu e afară din cursă, deşi şansele de reuşită apar mai minime. Cele două echipe bucureştene — amintite mai sus — au avut comportări meritorii în partidele disputate duminică, în cuplajul de pe Stadionul ,,23 August“. In specif , a făcut impresie C.C.A. care, pe un teren desfundat de ploaie şi în faţa unui adversar care şi-a jucat cu străşnicie şansele, a dobîndit o victorie clară. Echipa militarilor bucureşteni şi-a asigurat succesul printr-un joc bine închegat (în ciuda terenului alunecos), printr-o activitate susţinută — cu numai mici scăderi de tempo — şi printr-o voinţă de a învinge care a ajutat-o deopotrivă în momentele dificile ca şi în cele în care avea deplină stăpînire pe comandamentele jocului. Dintr-o formaţie care a corespuns aproape integral, se cuvin subliniate meritele dovedite în plus de Apulzan, Raksi, Bone şi Voinescu. Şi pentru că Progresul a făcut de asemenea, în ian Siam bin o partidă bună, jocul plăcut, a ţinut încordată atenţia spectatorilor şi a obţinut aplauze repetate. Dinamo Bucureşti şi Rapid, a căror întâlnire a urmat pe acelaşi stadion, a oferit un spectacol mai puţin reuşit pentru că nervozitatea ambelor echipe ie-a făcut să comită multe stîngăcii. Victoria a răsplătit echipa mai bună, mai tehnică, mai clară în acţiuni. Dar ea a fost uşurată şi de accidentarea jucătorilor rapidişti Greavu şi Stancu ajunşi la un moment dat să ocupe cele două posturi de extremă ale echipei lor. Aceasta şi ca o consecinţă a durităţii imprimate pe alocuri partidei. Ar mai merita consemnat faptul că deşi Rapid a avut efectivul descompletat şi Dinamo a jucat mai bine decît în ultimele partide susţinute şi a meritat să cîştige, feroviarii s-au ţinut scai de adversar, împiedecîndu-i să cîştige cu un scor mit detaşat — cum ar fi vrut. Mai mult, feroviarii bucureşteni au ratat şi o lovitură de la „11 metri“executată de Ene II. Ce e de aşteptat mai departe în lupta pentru titlu ? Probabil că desnodămîntul va veni numai în ultima etapă de campionat. Pe hîrtie C.C.A. ar avea un mic avantaj, cum se degaja din partidele ce au rămas să se dispute în ultimele două etape : Petrolul — U.T.A., C.C.A. — Jiul, Ştiinţa Timişoara — Dinamo Bucureşti (etapa a XXI-a), U.T.A. — C.C.A., Dinamo Bucureşti — Petrolul (etapa a XXII-a). In zona retrogradării etapa de duminică a apăsat mai greu pe Ştiinţa Timişoara. Greul eşec înregistrat la Ploeşti i-a şubrezit mai mult golaverajul (0,421), cînd s-ar putea ca la socoteala finală să aibă nevoie de el. Rezolvarea „problemelor“ din această zonă e încă confuză, actuala clasificare fiind : Jiul 16 puncte, Farul 15 puncte, Ştiinţa Timişoara 13 puncte, Ştiinţa Cluj 12 puncte. Ce s-ar putea anticipa ? Jiul, cu două partide viitoare în deplasare, (cu C.C.A. şi Ştiinţa Cluj), s-ar putea să rămînă la actualul punctaj. Aceasta înseamnă că, dacă Farul Constanţa «âtştigă duminica,pe teren propriu, partida ca Steagul Roşu, ceea ce e foarte posibil, depăşeşte Jiul în clasament şi scapă de retrogradare. Periculoasă pentru poziţia Jiului ar mai putea fi Ştiinţa Timişoara dacă ar câştiga ambele partide ce le are de susţinut pe teren propriu, (cu Dinamo Bucureşti şi Dinamo Bacău). Un singur punct pierdut în aceste jocuri ar nărui însă aspiraţiile studenţilor timişoreni, pentru că la egalitate de puncte cu Jiul în clasament i-ar trage spre fund golaverajul. Abia după aceea ar putea să intre în discuţie Ştiinţa Cluj, căreia i-ar trebui (la riindu-i) două victorii în jocurile cu Repid şi Jiul — ambele pe teren propriu — dar şi trei goluri marcate fără să primească vreunul, ca să-şi asigure un golaveraj mai bun decît Jiul, la egalitate de puncte în ataşament. Dar peste toate acestea s-ar putea ca datele „problemei“ să ajungă altele, de pildă dacă fiul ar obţine un singur punct în meciurile ce le mai are de disputat (ceea ce nu se poate spune că e cu totul exclus). Şi s-ar mai putea... Dar mai bine să aşteptăm să treacă măcar încă o etapă. I. BOCIOACA whutHtfiHmftf/ff/i/tff Campionatul categoriei A de fotbal! Nici etapa de duminică n-a adus clarificări în clasament «HO fi ! O fază la poarta lui Mindru în partida C.C.A. Progresul. Foto : R. SCURIU Succese romîneşti peste hotare Oraşul polonez Cracovia a găzduit sîmbătă şi duminică cea de a doua ediţie a „Cupei Europei“ la gimnastică, competiţie ce s-a bucurat de participarea celor mai valoroase gimnaste din 14 ţări europene. In ziua I-a a competiţiei concurentele şi-au disputat şansele pentru stabilirea clasamentului la individual compus. Această confruntare a dat cîştig de cauză polonezei Natalia Kot, a cărei victorie finală este cotată ca una dintre cele mai mari surprize. O frumoasă comportare au avut-o în această competiţie reprezentantele noastre Elena Teodorescu şi Sonia Iovan care, confirmînd buna reputaţie ce şi-au cîştigat-o cu prilejul diferitelor concursuri, au reuşit şi de astă dată să se impună ocupînd locurile doi şi respectiv trei la individual compus. Ziua a doua a fost rezervată întrecerilor pentru primeleşase clasate pe fiecare aparat. Au cîştigat Natalia Kot (sărituri), Astahova (paralele şi sol) şi Ceaslavska (bîrnă). Elena Teodorescu a ocupat locul doi la paralele, patru la sărituri şi sol şi şase la bîrnă, iar Sonia lov în locul doi ,la bîrnă şi patru la paralele. La Madrid se desfăşoară în prezent întrecerile din cadrul „Cupei ţărilor latine“ la tir. Echipa ţării noastre alcătuită din Constantin Antonescu, Valentin Enea şi Marin Ferecatu a dobîndit un Frumos succes la proba de armă liberă calibru redus 4x40 focuri, oulocul întîi cu 3.372 puncte. Pe doi s-a clasat echipa Franței cu puncte, pînd locul 3.35! Echipa U.R.S.S. campioană europeană la baschet Ediţia dinacest an e campionatului european de baschet a luat sfîrşit duminică seara la Istanbul cu victoria categorică a echipei Uniunii Sovietice care a cîştigat pentru a cincea oară titlul de campioană a Europei. De-a lungul întregului campionat, baschetbaliştii sovietici au lăsat o excelentă impresie reuşindsă termine această grea competiţie fără să înregistreze nici o înfrîngere. Echipa ţării noastre care duminică, în ultimul joc, a fost învinsă de formaţia R.P. Polone cu 67—66 a ocupat locul 8 în clasamentul final al campionatului. dlinii)exsazea Lui Continuînd iniţiativa deschisă cu montajul Shakespeare, într-o manieră capabilă să ilustreze nu numai domeniul artistic propriu al acestor titani ai literaturii universale dar şi influenţa exercitată de opera lor asupra muzicii, — televiziunea face o meritorie şi actuală consemnare a calendarului cultural. Emisiunea „Puşkin şi muzica" realizată de Flirica Gheorghiescu şi M. Radnev la împlinirea a 160 de ani de la naşterea genialului poet al veacului trecut — „soare al poeziei ruse“, cum l-au numit contemporanii săi — a întrunit, într-un amplu montaj biografic-istoric, epoca, viaţa şi opera puşkiniană. Pelicula documentară, secvenţe de filme artistice şi interpreţi din studio au concurat deopotrivă la cercetarea complexă a genezei unei creaţii monumentale pe cît de fecundă pe atît de măiestrită şi reprezentativă pentru spiritul revoluţionar şi patriotic al marelui popor rus. Cel mai bun omagiu adus nemuritorului cântăreţ al libertăţii este desigur, cu acest prilej, interpretarea la un nivel artistic superior a unor arii şi pasaje coregrafice de către binecunoscuţii şi apreciaţii noştri artişti de operă : Teodora Lucaciu, Elena Dima, Iulia Buciuceanu, David Ohanesian, Valentin Loghin, Mircea Buciu, artist emerit, Valentin Teodorian, Ion Stoian, Cora Benador şi Eugen Mărcui. Regia (Lucian Ionescu) cu o promptă obişnuinţă a reunit cursiv sursele de imagine în cadru, fără a demonstra preferinţa vreunei sublinieri. Totul a curs limpede, liniştit şi didactic ca şi scenariul. Astfel, ne am aflat încă odată în faţa unei emisiuni creată cu rîvnă şi exigenţă căreia, în aparenţă, nu i s-ar putea reproşa nimic. Opere de seamă ca Ruslan şi Ludmila, Aleko (după poemul „Ţiganii“), Fmtîna din Baccisarai, Oneghin, Rusalka, Ţar Saltan, Călăreţul de aramă, Dama de pică, Boris Godunov — o întreagă literatură de capodopere aduse în scena operei de pleiada strălucită a marilor compozitori ruşi şi sovietici au fost trecute în revistă pe ecranele televizorului într-un compendiu care nu a solicitat nici îngăduinţa artistică, nici răbdarea noastră. Şi totuşi, pornind de la concepţia montajului şi trecînd prin spiritul expunerii sale didactice la selecţia, în general bună dar incompletă, a ariilor, ne declarăm doar în parte satisfăcuţi de o prezentare Puşkin, în primul rind pentru că însuşi contactul cu o asemeneapersonalitate (evident, prin operă) poate şi trebuie să elibereze fantezia oricărui redactor de tipicul şcolăresc al lecţiei de literatură, in cuprinsul montajului am aflat versuri înflăcărate şi celebre din lirica militantă a poetului. Ele vorbesc şi astăzi cu egală pătrundere despre misiunea poetului, despre necesitatea imperioasă a operei sale de a deveni ecoul năzuinţelor poporului. Dar în cele peste 800 de poezii ale lui Puşkin, chipul poetului văzut din unghiul menirii sale ocupă un loc a cărui însemnătate nu credem necesar să o mai dezbatem. Oare esenţa şi totodată vastitatea liricii sale n-ar fi fost mai bine îmbrăţişate dacă încâlcind cronologia, această ştiinţă a etajării comode, s-ar fi organizat întregul material cu mai multă îndrăzneală ? In Puşkin avem o pildă excepţională de unitate profundă a principiilor etice şi estetice, de scriitor-luptător, de artist-cetăţean. Privit prin oglinda operei, el se dezvăluie la proporţiile colosale pe care i le-a creat îndeplinirea exemplară a chemării sale, ridicîndu-şi cu pana monumentul în inima oamenilor simpli de pretutindeni. „In veacul meu cel crîncen slăvit-am libertatea“— scria în 1836 poetul arătînd că „de aceea, de popoare, mult timp voi fi iubit". Și, într-adevăr, astăzi opera sa rivalizează ca răspândire şi tiraj doar cu Shakespeare şi Tolstoi. Ni se pare deci că prezentat în felul acesta Puşkin ar fi fost mult mai aproape de noi la a l Tuchi şi 160-a aniveirsare. In acelaşi timp un montaj conceput pe cadrul larg al răspunderii poetului în fata poporului ar fi oferit strălucita posibilitate de a cerceta — chiar și în treacăt — influenta puskiniană dincolo de hotarele patriei sale. Este cu adevărat uimitor că autorii montajului n-au găsit o cît de vagă aluzie la înrîurirea poetului asupra literaturii din tara a cărei televiziune îl omagiază în faţa spectatorului român. Costache Negruzzi, Mihail Eminescu, Vasile Alecsandri, precum şi traducătorii săi Alexandru Donici, Duiliu Zamfirescu, Vasile Conta ar fi putut vorbi, chiar la televizune, despre această latură pasionantă a universalităţii lui Puşkin, bineînţeles dacă mai trăiau astăzi. In absenţa lor, redactorii montajului nu şi-au amintit nici măcar de emoţionanta scrisoare a lui Negruzzi („Calipso“) din cuprinsul căreia aflăm despre cunoştinţa unică dar memorabilă dintre Puşkin şi un scriitor român. Că această lacună a fost totală, ne-a dovedit-o însuşi faptul că nici măcar prin tangenţă n-au fost amintite la prezentarea fragmentelor din „Ruslan şi Ludmila“, „Aleko“, „Boris Godunov“, influenţa puternică exercitată de cele trei opere asupra concepţiei istorice şi literare a cîtorva creaţii ale lui C. Negruzzi şi Vasile Alecsandri. De altfel, credem că din cuprinsul montajului nu trebuia să lipsească splendidul cîntec de leagăn din finalul operei „Mazeppa“ de Caikovski (după poemul „Poltava"), şi o referire mai amplă la „Fata căpitanului“, operă enciclopedică a vieţii ruseşti, în genul lui Evghenii Oneghin, cu un înalt conţinut ideologic şi excepţional de valoroasă sub raportul veridicităţii istorice. Subscriind pentru continuarea ciclului şi genului de montaj iniţiat la televiziune, cu Shakespeare şi Puşkin, aminţim totuşi realizatorilor o cerinţă exprimată de Puşkin în scrisoarea către Viazemski, referitoare la Jukovski, dar întrutotul potrivită şi aici : „E timpul să aibe idei proprii şi imagini originale”. EUGEN ATANASIU Nr. 4581 scurt • Noii campioni europeni de box, In ordinea categoriilor sînt : Homberg (R.F.G.), Rascher (R.F.G.), Adamski (R.P.P.), Makki (Finlanda), Fanghibarian (U.R.S.S.), Dragosa (R.P.P.), Benvenutti (Italia), Salkov (U.R.S.S.), Pietrzikowski (R.P.P.), Abramov (U.R.S.S.). In întîlnirea finală cu Pietrzikowski, boxerul român Gh. Negrea a fost invins prin K.O. în rundul II. • Titlul de campion republican de semifond la ciclism pe acest an a revenit lui Gabriel Moiceanu (Dinamo). • Duminică a luat sfîrșit campionatul republican de handbal feminin cu victoria echipei Olimpia Bucureşti. • Campionatele mondiale feminine de baschet se vor desfăşura anul acesta între 10 şi 20 octombrie la Moscova. « Selecţionata de fotbal a Algeriei a susţinut aseară pe stadionul Republicii o întâlnire cu o selecţionată sindicală din ramura petrolchimie. După un joc foarte frumos meciul s-a terminat la egalitate : 22. • Viitoarele campionate europene de baschet se vor desfășura in anul 1961 la București sau Tel Aviv. Lista oficială de ciştiguri 1« obligaţiunile C.E.C. 5% cu ciştiguri Tragerea de bază din 31 mai 1959 • h 9 0 0 ~ 0) * o ? •2 £ i £ S o I £J 3 O 3* Valoarea cîștigurilor . 3 u Sit z s «J 3 3 75 0 y ° Im 7 -5 Parțială 1 02073 26 75.000 1 05136 50 50.000 1 18911 24 25.000 1 10999 04 10.000 1 23235 26 10.000 1 03529 10 5.000 1 04063 36 5.000 1 06573 01 5.000 1 07515 20 5.000 1 14865 18 5.000 1 20372 terminația seriei 39 5.000 25 295 07 2.000 25 395 46 2.000 25 557 07 2.000 25 918 08 2.000 259 25 36 800 250 43 18 800 250 49 33 800