Romînia Liberă, iulie 1959 (Anul 17, nr. 4577-4602)

1959-07-02 / nr. 4577

: (i ;» M -n ;8­­.8 •8 ii 8 î8 ;8 ;8 Î8 ?8 *8 ‘8 '8 8 8« 8 8 18 N­OTE: Echilibristică Podul de peste Cracău de la 8 Girov, un pod lung de peste 100­8 metri peste care șoferii, din raionul­­ Piatra Neamț trebuie să treacă 8 des a început să se deterioreze. A 8 ajuns pină acolo încît la capătul 8 ainspre răsărit n-au mai rămas de­cit biinele de pe una din părţile sale. Porţiunea ce s-a păstrat în­ 8 treagă are o lăţime de cel mult doi 8 paşi. Pe aici trebuie să-şi conducă 8 şoferii vehiculele. Parcurgerea po- 8 dului respectiv devine astfel echili- Ji bristică In toată regula.­­ Trebuie să precizăm că în maşi­­g nile cu pricini nu sunt altceva de- \\ cu­ oameni şi materiale. Dacă în- \\ tr-o bună zi unul dintre şoferi va­­ greşi, se poate lesne deduce la ce g urmări se va ajunge. }\ Concluzia care reiese este deci f: că podul de la Girov trebuie repa­ fj rat pentru ca circulaţia de-a lun- \\ gul lui, circulaţie care se va inten-­­ sifica din motive lesne de înţeles ji în cursul actualei campanii de re- rt coltare, să se poată efectua în con­­diţii normale. Secţia de drumuri \\ şi poduri a sfatului popular re- j gional Bacău trebuie să ia măsuri d in acest sens.­­ O chestiune de logică Este cunoscut faptul că toate ho-­­ telurile din ţară au camere cu un singur pat precum si camere cu doua paturi, destinate familiilor.­­ Or, dat fiind faptul că solicitatorii pentru un singur pat sunt mult­­ mai numeroşi decit cei pentru două, in marea majoritate a hotelu­rilor s-a încetăţenit obiceiul ca, după epuizarea camerelor cu un singur pat, sa se închirieze came­­rele mai mari la cte doi călători, urmind ca fiecare să plătească cite­a jumătate din tariful legal.­­ La hotelurile de stat din Sight- 5­şoara insă, situaţia este alta. Ce- il ..uţenii sunt puşi in situaţia de a ţ, plăti costul integral al camerei cu­­ două paturi sau să-şi caute adă- j post unde or şti. De aici o situa- g fie curioasă: camerele stau ade- \\ sea goale, iar cetăţenii care nu j) sunt dispuşi să plătească tariful­­ pentru două paturi n-au unde dormi. )­ Această lipsă de logică, care lo­veşte şi in rentabilitatea hoteluri­lor, ar trebui să dea de gindit to­varăşilor din cadrul sfatului popu­lar orăşenesc. Intirzieri nejustificate Locuitorii oraşului Suceava aş­teaptă, de multă vreme, termina­rea teatrului de vară care ar con­tribui mult la îmbunătăţirea acti­vităţii culturale. In ciuda impor­tanţei viitorului aşezămînt, prin­­tr-o inexplicabilă atitudine de ne­păsare şi dezinteres, lucrarea se tărăgănează de foarte multă vre­me. Sezonul teatrelor de vară a venit. A venit şi la Suceava, unde din păcate teatrul nu-i gata şi — ceea ce-i mai rău — nici perspec­tive de-a fi grabnic terminat n-are dacă se menţine ritmul de lucru actual. Este timpul ca această pro­blemă să intre in grabnica cerce­tare a Comitetului executiv regio­nal. Cei răspunzători de executa­rea construcţiei să dea seamă pen­tru grava atitudine de subaprecie­re a importanţei pomenitului aşe­­zămilnr. Vinovaţii trebuie aflaţi şi traşi la răspundere, iar lucrarea e terminată repede pentru a putea îi fi folosită in această vară. „ La sfirşitul anului trecut, încă 1 îi 10 muncitori de la şantierul naval jj ■n Olteniţa s-au mutat împreuna cu g ii familiile lor in locuinţe individuale \\ 1 construite cu împrumut de la stat. g Si Noii locatari s-au adresat chiar din g “la primele zile după mutare Oficiului g * •1 raional Olteniţa ai întreprinderii g I Regionale de Electricitate Bucu- g g reşti, solicitind racordarea la sur­­i sa de energie electrică pentru com­­i­sum casnic, care se găseşte doar g g la circa 100 metri distanţă. După g g a,de citeva luni locatarii s-au a­ g g dresat din nou cu asemenea cereri, g g întreprinderii Regionale de Elec- g ft-tricitate București. Nici l.R.E.R-ul }{ \i {director tov. Gh. Popescu) nu s-a g g sinchisit prea mult de cererile juste jj » și întemeiate ale locatarilor. 8 g Se pare că asemenea cereri in- 8 I temeiate — ca cele ale locatarilor g W­ din cartierul de locuințe de la san- 8 « herul naval Olteniţa, sint conside- » Ui fale ca avind importanță minoră 8 tpentru conducerea I.R.E.R.­­­ îi Este de datoria conducerii aces- 8 8 tei întreprinderi să analizeze mai 8 8 temeinic modul cum sunt rezolvate 8 8 cererile oamenilor muncii de către 8 8 oficiile raionale în subordine și de 8 8 întreprinderea regională însăşi, lu- | tt­ind totodată măsurile corespunză- 8 8 toare ca serviciile şi salariaţii săi 8 8 să lucreze mai operativ, atunci 8 8 cind este vorba de satisfacerea ne­tt voilor oamenilor muncii.­­ Direcţia Silvică Regională P­-8 teşti a amenajat o caravană cine- 8 matografică care să prezinte spec- ii li tacole in cele mai îndepărtate 5 f parchete. Muncitorii forestieri au ", f) primit cu bucurie această măsură, 8 w lată însă că în anul 1958 cara- 8 g vana a fost folosită numai jumă- 1! g tate din timpul electiv de lucru, 8 g pe motiv că se face rodajul ma. 8 g şinii. Către sfîrşitul anului s-au 8 g defectat aparatele de Ulmat şi au 8 g fost trimise spre reparat în ale- ui g lierele întreprinderii regionale 8 g cinematografice. 8 g De şase luni aparatele stau re- 1 g parate şi nefolosite în aceste ate­li Here iar maşina caravanei cine- s g­matografice s-a transformat in j g autobus. De nenumărate ori nun­­ii ciorii forestieri au cerut să se­­ g repună în funcţiune caravana ll cinematografică. Doleanţa lor n-a­­ g fost însă satisfăcută. Ce părere ti g are Direcţia Silvică Regională Pi­­ji g teşti, de această stare de lucruri ? , 8 |) iÂÎÂÎÂÎÂâRâĂiSâilCâ I Tărăgăneală... ii 8 Muncitorii forestieri 8 II așteaptă || Nr. 4577 AZI VĂ INFORMĂM DESPRE: Dezvoltarea agrometeorologiei în ţara noastră Secţia agrometeorologică din cadrul Institutului Meteorologic se ocupă cu o serie de probleme de mare impor­tanţă în economia ţării. O evidenţă per­manentă a condiţiilor agro-meteorolo­­gice permite informarea periodică a sectorului agricol cu date şi prevederi de timp. În acest scop s-a înfiinţat pe întregul cuprins al ţării o reţea de staţii meteorologice dotate cu instalaţii, aparate şi instrumente speciale pentru determinarea temperaturii, umezelii solului şi a condiţiilor fizice din stra­tul de aer de lingă sol­ Staţiile dispun şi de termometre de sol, care în tot timpul anului furnizează date asupra perioadei optime de insămînţare a di­feritelor culturi. Stabilirea datei op­time de insămînţare este una din con­diţiile principale în obţinerea unei re­colte bogate. Tot prin staţiile Institutului se fac observaţii asupra umezelii solului. Da­tele obţinute sînt preţioase pentru una din problemele importante ale agricul­turii —­ irigaţiile, căci numai cunos­­cînd umezeala solului se pot stabili în mod judicios normele de irigare a cîm­­purilor cultivate cu grîu, porumb, etc. Pentru determinarea apei în sol, Insti­tutul a organizat o serie de puncte unde se efectuează observaţii după o metodă sovietică şi anume cu evapori­­metrele Popov. In colaborare cu ICAR, cu Ministerul Agriculturii şi Silviculturii secţia agro­meteorologică a organizat efectuarea unor cercetări complexe agro-microcli­matice în cîmpuri experimentale de cultură a porumbului, ca de pildă la Fundulea. Se studiază astfel condiţiile microclimatice specifice diverselor cul­turi — condiţii care se deosebesc mult de la o cultură la alta. De asemenea, se determină în acest fel condiţiile de viaţă ale plantelor de cultură în dife­rite stadii de recoltare. Aceste cercetări reprezintă o bază pentru raionarea cul­turilor pe teritoriul ţării, pentru acli­matizarea plantelor, pentru folosirea maximă a condiţiilor optime şi evita­rea celor defavorabile, deoarece de la un an la altul şi de­ la o regiune la alta condiţiile de timp sunt foarte variabile-Secţia înaintează Ministerului Agri­culturii şi Silviculturii un buletin agro­­meteorologic zilnic şi decadal, în care sunt analizate acele elemente meteoro­logice care influenţează puternic pro­cesul de dezvoltare a culturilor. Secţia transmite de asemenea, avertismente de agravare a timpului (îngheţuri tîr­­zii, brume, etc.) care sînt difuzate ope­rativ în toată ţara. Datorită prognoze­lor elaborate, în ultimii 2 ani s-au evitat în regiunile viticole stropiri pentru combaterea manei la viţa de vie, ceea ce a adus statului econo­mii de 20.000.000 Iei. Pe linia de cercetare, secţia sprijină permanent diferite sectoare ale agricul­turii cu date din arhiva ştiinţifică de care dispune. ALICE MIHALCEA S­PORT A început turneu­ internaţional de volei In incinta patinoarului artificial ,,23 August“ s-au disputat ieri primele în­­trlniri în cadrul turneului internaţio­nal de volei la care participă repre­zentativele masculine şi feminine din 6 ţări, printre cele mai valoroase din lume. In prima zi s-au disputat trei jocuri masculine care s-au încheiat cu urmă­toarele rezultate : R.P.R. I - R.P.R. II 3-0 (15-7; 15-11 ; 15-13) Ambele echipe s-au comportat modest ceea ce a influențat asupra nivelului de joc. Moscova — R. P. Chineză 3—2 (15— 9; 14—16; 15-5; 11—15; 15—9). Un meci interesant şi pasionant prin evo­luţia dramatică a scorului în care în­vinşii s-au comportat neaşteptat de bine opunînd o dîrză rezistenţă echipei mo­scovite. în timp ce învingătorii s-au remarcat printr-un joc simplu dar to­tuşi eficace, chinezii au alternat exe­cuţii tehnice remarcabile cu greşeli ele­mentare, care denotă lipsă de matu­ritate. R. P. Polonă — R. P. Ungară 3-1 (15—11, 16-14, 13—15, 15-7). Astăzi turneul continuă după ur­mătorul program : ora 16,30 : Mosco­va — R. P. Chineză (f) ; R. P. Ungară — R.P.R. (f) ; ora 17 - R. P. Polonă — R. Cehoslovacă (f) ; R.P.R. I — R­­P. Chineză (m) ; Moscova — R. P. Polonă (m) ; R.P.R. II - R. Ceho­slovacă (m). Ştiri • Echipa Vefa (Istanbul) vă apare astăzi în fa­ţa spectatorilor bucureşteni , ora 17,30 pe stadionul Dinamo in­tr-un meci cu o combinată a echipei Dinamo Bucureşti. In deschidere la ora 15,45 , A. S. Pompierul — Metalul Ti­­tani. • Concursul international de pen­tatlon modern de la Moscova a conti­nuat cu desfășurarea probei de scrimă. Pe primul loc s-a clasat campionul olimpic I. Der­iu­ghin cu 22 victorii. Con­curentul român Dan Ionescu a ocupat locul 4 cu 18 victorii. După două probe în clasamentul individual conduce Tu­­h­akov cu 2070 puncte urmat de Pu­­ciujkin cu 2017 puncte, Deriughin cu 1996 puncte și Ţintea (R.P.R.) cu 1973 puncte. Pe echipe conduce reprezenta­tiva R. P. Române — 5697 puncte, ur­mată de R.S.F.S.R. I — 5662 puncte, R.S.S. Ucraineană — 5449 puncte, R. D. Germană — 5229 puncte. • La Lugoj s-a încheiat competiţia internaţională de lupte clasice rezer­vată juniorilor „Concursul speranţelor olimpice" la care au participat spor­tivi din R. P. Ungară, R.P.F. Iugosla­via şi R. P. Romînă. Tinerii luptători romîr­i au confirmat forma în care se află cîştigînd primul loc la 6 din cele opt categorii. Pe echipe victoria finală a revenit formației R. P. Române cu 29 puncte urmată de R.P.R. II cu 22 punc­te, R.P.F. Iugoslavia cu 16 puncte și R.­ P. Ungară cu 14 puncte. Colecţia de cărţi rare a bibliotecii centrale „Mihail Eminescu" din Iaşi s-a îmbogăţit cu o nouă piesă deose­bit de valoroasă. Este vorba de „Evan­ghelia cu învăţături“ tipărită de diaco­nul Cores­ în anul 1580—81 la tiparniţa din Braşov. Aceasta este una din pri­mele tipărituri din ţara noastră în limba romînă şi care a apărut numai în citeva exemplare. Colectivul teatrului C.F.R. Giuleşti a prezentat zilele trecute la Caransebeş spectacolul „Domnişoara Nastasia“ de G­r. Zamfirescu bucurindu-se de un deosebit succes. „ In ziua de 5 iulie a.c., In Capitală se va desfăşura faza republicană a celui de al II-lea concurs al posturilor sani­tare şcolare ale Crucii Roşii din clasele a V-a şi a VIII-a a şcolilor elementare şi de cultură generală şi din anul I al şcolilor profesionale şi medii tehnice. La faza pe ţară a concursului vor con­cura 17­­posturi sani­tare şcola­re fruntaşe pe regiuni.­ ­ Astăzi la ora 18 are loc la Giurgiu deschiderea expoziţiei regionale bienale de artă populară. Expoziţia este orga­nizată de Casa regională a Creativei Populare Bucureşti. In primele 5 luni ale acestui an cele 3 avioane cu care este dotată staţia Aviasan din Bacău au efectuat aproape 350 de zboruri. In acest timp au fost transportaţi spre spitale 150 de bolnavi, 150 kg. sânge şi plasmă şi aproape 100 kg. vaccinuri şi diferite medicamente.­ ­ In sala cinematografului „Muncito­rul“ din oraşul Bacău a avut loc miercuri dimineaţa deschiderea cursului de perfecţionare a învăţătorilor şi edu­catoarelor. La cursuri, care vor dura o lună­ă de zile, iau parte aproape 600 de învăţăto­ri şi educatoare din cuprinsul regiunii. „ S.R.S.C. organizează în Sala Lecto­­ratului Central din strada Biserica Am­­zei 5—7, azi la orele 19 conferinţa : — ,, Probleme actuale ale situaţiei inter­naţionale. Conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe". Vorbeş­te Eugen Preda,ziarist. * In acest an suprafaţa de teren rezer­vată în regiunea Galaţi culturilor duble pentru însâmî­ntarea secarei fu­rajere de păşunat şi a amestecului de porumb, floarea soarelui şi mazarei pentru însilozare va fi de 36.000 ha. In raioanele Brăila şi Călmăţui, pe România libera Vizitele delegaţiei comerciale columbiene teros de Columbia“ şi întreprinderea de stat pentru comerţul exterior „Prod­­export“ în numele întreprinderilor ro­­mâneşti de stat pentru comerţ exte­rior. Această convenţie pune bazele primelor schimburi de mărfuri între R. P- Romînă şi Columbia. Miercuri dimineaţă delegaţia comer­cială columbiană a părăsit ţara noa­stră, înainte de plecare dl. Hernan Echa­­varria Olozaga, preşedintele delega­ţiei, a făcut o declaraţie unui redac­tor al Agenţiei Române de Presă „A­­gerpres“. „Scopul vizitei noastre in frumoasa dv. ţară — a spus dl. Hernan Echa­­varria Olozaga — a fost acela de a analiza posibilităţile reciproce de schimburi şi de a încheia o convenţie. Suntem­ foarte fericiţi că am ajuns la o înţelegere cu întreprinderea „Prod­­export“. A fost o discuţie foarte cor­dială şi nu a fost nevoie de prea mult timp pentru a ne înţelege. Este o con­venţie de cliring, prin care bunuri columbiene vor fi schimbate cu pro­duse româneşti. Columbia va exporta îndeosebi cafea, precum şi alte pro­duse şi România în special utilaj in­dustrial, între care material rulant, utilaj petrolifer, tractoare şi altele, precum şi unele chimicale, cum ar fi, de exemplu, negru de fum şi alte mărfuri“. Referindu-se la impresiile despre ţara noastră, preşedintele delegaţiei comerciale columbiene a spus, ,Am vizitat Uzinele „23 August" şi „Repu­blica" din Bucureşti, „1 Mai"-Ploeşti, „Ernst Thälmann" şi „Steagul Roşu" din Oraşul Stalin. Delegaţia noastră a fost deosebit de impresionată de teh­nica românească. Ca să fim sinceri am fost foarte surprinşi că Romînia are astfel de echipament şi tehnicieni. Aveţi o ţară şi un popor minunat. Peisagiile ţării dv. sînt încîntătoare". In încheiere dl. Hernan Echavarria Olozaga s-a referit la perspectivele relaţiilor economice romîno-columbie­­ne subliniind că dată fiind noua struc­tură economică a ţării noastre există condiţii pentru a se dezvolta un co­merţ bun între Romînia şi Columbia. Timp de citeva zile ţara noastră a fost vizitată pentru prima oară de o delegaţie comercială columbiană. De­legaţia a vizitat mai multe obiective industriale şi oraşe din ţara noastră. Marţi membrii delegaţiei au fost primiţi de Ana Tom­a, adjunct al mi­nistrului Comerţului­ Cu acest prilej s-a discutat asupra posibilităţii stabi­lirii schimburilor comerciale între R. P. Romînă şi Columbia. In aceeaşi zi s-a semnat o convenţie comercială între „Federacion Nacional de Cafe­ în cinstea celei de a 15-a aniversări a eliberării patriei Concurs de fotografii organizat de ziarul „Romînia liberă“ și revista „Magazin Ziarul „Romînia liberă" și revista „Magazin" organizează în cinstea celei de a 15-a ani­versări a eliberării patriei noastre, un concurs de foto­­grafii. Fotografiile urmează să pre­zinte multiplele și variatele realizări înfăptuite în acești ani în patria noastră. Regulamentul concursului prevede următoarele puncte : — Concursul este deschis tu­turor fotografilor amatori. — Fiecare participant poate trimite un număr nelimitat de fotografii. — Mărimea fotografiilor tre­buie să fie de cel puţin 9x12 cm. — Fotografiile nepu­blicate nu se înapoiază. — La concurs nu se primesc fotografii care au mai apărut în ziare, reviste etc. cele mai bune fotografii vor primi următoarele premii­: Premiul 1: 750 lei. Premiul II: două premii a 500 lei. Premiul III: două premii a 300 lei. Cinci mențiuni a 100 lei. — Fotoarafiile publicate în ziar vor primi onorariul cuve­nit conform tarifelor în vi­­goare. — Fotoarafiile pentru con­curs se primesc pînă la 10 august 1959 pe adresa ziaru­lui „Romînia liberă" sau revis­tei „Magazin“, cu menţiunea „Pentru concursul de fotogra­fii" (Piaţa Scînteii 1). — Fiecare fotografie va fi însoţită pe lîngă explicaţia res­pectivă, care trebuie riguros verificată, de prenumele, nu­mele, adresa şi ocupaţia auto­rului. Recomandăm participanţilor să folosească mijloace cores­punzătoare pentru expedierea fotografiilor în aşa fel încît ele să nu se deterioreze. 66 Premierea unor echipe artistice de pionieri Miercuri după-amiază, la Teatrul de Vară al Palatului Pionierilor a­­avut loc premierea celor mai bune echipe artistice participante la con­cursul cultural-artistic al pionierilor din Capitală, organizat de Comitetul orăşenesc U.T.M. Bucureşti şi de sec­ţia de învăţămînt a sfatului popular al Capitalei. Acest concurs avind ca temă „Iţi mulţumim, partid iubit !*" a antrenat în activitatea culturală şi artistică zeci de mii de pionieri ai şcolilor din Bucureşti. La formaţiile­­corale, pe locul I s-au clasificat corurile şcolilor nr. 52, 117 şi 31 (ciclul II) şi cele ale şcolilor nr. 70 şi 22 (ciclul 1). In urma între­cerii echipelor de dansuri populare, premiul I a fost obţinut de echipele mixte de la şcolile nr. 163 şi 184 (ciclul II) şi de la şcolile nr. 91 şi 18, (ciclul 1), precum şi de echipele de fete de la şcolile nr. 127 şi 121. La dansuri clasice, pe locul 1 s-au situat şcolile nr 127 şi 26. Au obţi­nut de asemenea premiul I orchestra Casei de copii ,,A. S. Makarenko“ şi cea a şcolii nr. 184. Formaţiile şi solişti fruntaşi au pri­mit premii în obiecte şi cărţi.­­Agerpres­ ILA PESCUIT­ a­ în tâmpul liber amatorii de pescuit bucureşteni găsesc prilejul unor ore de plăcută destindere încercîndu-şi aptitudinile în lacurile din preajma Capitalei. , Foto : AGERPRES unele terenuri eliberate de culturile timpurii s-au şi însămințat culturi du­ble pe suprafețe importante. PRONOEXPRES In urma tragerii concursului Prono­­expres din 1 iulie, a­u fost extrase din urnă următoarele numere : 15 22 42 48 35 26 Numere de rezervă : 2 39 Fond de premii: 734719 lei. Tragerea din u­rnă a concursului spe­cial Pronoexp­res din 8 iulie, va avea loc la București. LOTO CENTRAL Pentru tragerea specială LOTO CEN­TRAL din 26 iunie au fost stabilite pe baza celor nouă numere extrase pentru premiile de categoriile I—Vil­a și spe­ciale A B. C. următoarele premii : La premiul special A : 5 premii de cîte 20.207 lei, plus 2 sferturi ; la pre­miul special B : 2 sferturi de cîte 25.798 lei ; la premiul special C : 1 premiu de 34.920 lei, plus 6 sferturi ; la cate­goria I : 13 premii de cîte 19.807 lei, plus 16 sferturi ; La categoria a II-a : 55 premii de cîte 4.984 lei, plus 50 sfer­turi ; La categoria a IlI-a : 79 premii de cîte 3.493 lei, plus 69 sferturi ; La categoria a IV-a : 132 premii de cîte 1.998 lei, plus 144 sferturi ; la catego­ria a V-a : 208 premii de cîte 1.263 lei, plus 232 sferturi ; la categoria a Vl-a : 419 premii de cîte 651 lei, plus 390 sfer­turi ; la categoria a Vil-a : 463 premii de­ cîte 565 lei, plus 526 sferturi. Se reportează pentru tragerea LOTO CENTRAL de vineri 3 iulie: 51597 lei la premiul special B. Pe baz­a celor cinci numere extrase pentru premiile suplimentare de 15.000 — 1.000 lei, au fost stabilite următoa­rele premii : 1 premiu de 3.750 lei, (sfert din suma fixă de 15.000 lei) ; 8 premii de 5.000 lei, plus 5 sferturi ; 39 premii de 2.000 lei, plus 29 sferturi ; 103 premii de 1.000 lei, plus 80 sfert­uri Pe baz­a celor două numere extrase din urnă în faza a treia a tragerii au­­ fost stabilite : 1681 premii de cîte 100 lei, plus 2.093 sferturi. PICTOCOII CINEMATOGRAFE : Patria, Bucureşti, 13 Septembrie (grădina), Mioriţa, Moşilor (gră­dină), Grădina Dinamo, N. Bălcescu , Cîn­­tăreţul mexican­­ Republica, I. C. Frimu (sală şi grădină), Al. Sahia (sală şi grădină), Libertăţii (sală şi grădină), Săgeata albastră, Magheru, Lumina, Donca Simp : Taina lui Zemskov , V. Alecsandri, Elena Pavel (sală şi grădină), 1 Mai (sală şi gradină), înfră­ţirea între popoare : Fata în negrii­­ Central, Arta (sală şi grădină) , Umbrela sfîntului Petru­­ 13 Septembrie : Bancnota de 1 milion lire ; Maxim Gorki : Zboară cocorii ! Vic­toria­: Articolul 420 , Timpuri Noi : Noi trăim la Minsk, Ştiinţă----şi tehnîcă­­nr. 1/~ 1959, Doi vecini a Tineretului : Oleko, Dun­­dici ; Gh. Doja, Volga : Cîntec­ul matrozilor­ Al. Popov: Ştiinţă şi tehnică nr. 2/1959, Arcul miraculos, Seria întîlneşte Parisul, Sport romînesc nr. 2/1959, Iepurele nu vrea să înveţe ; 8 Martie (sală şi grădină), Fla­căra (sală şi grădină); G. Coşbuc : Ivan Brovkin se însoară ! Griviţa : D-ale carna­valului ; V. Roaită : Tatăl meu actorul ! 8 Mai : Godzila ! Unirea : Facerea lumii | C. David : De partea cealaltă ; Munca : Misiune specială : 23 August (sală şi gră­dină); Fata din Kiev (seria I); Cultural : Fata dinn Kiev (seria II); Popular: Marinarul îndrăgostit ; Iile Pintilie (sală şi grădină): O dată în viaţă ; M. Eminescu : Steaguri pe turnuri ; Olga Bancic (sală şi grădină)­, Au­rel Vl­al­cu : Alarmă la graniţă ; G. Bacovia: Favoritul 13; Drumul Serii, T. Vladimairescu (sală şi grădină) : Frunze roşiiB. Dela­­vrancea : Spioana din Hong-Kong ; 30 De­cembrie : Cio Cio-San. TELEVIZIUNE : 19: Informaţiile după a­miezii ; 19,05: Emisiune pentru pionieri şi şcolari : ,,Poveste despre pinguini"; 19,25: Sfatul medicului : ,,Importanţa aerului, apei şi soarelui pentru întărirea sănătăţii" de doctor Matei Barna de la Institutul de igie­nă şi sănătate publică ; 19,40: Filmul docu­mentar : ,,în regiunea nopţilor solare" ; 20,15: Jurnalul televiziunii ; 20,35 : Prezen­tarea filmului muzical sovietic ,,Volga, Vol­ga"; 22,05: Poșta televiziunii ; 22,20 : Ulti-­­ mele știri. jTIMP^UllPJpBABIU Institutul Meteorologic Central anunţă pentru zilele de 3, 4 şi 5 iulie, următorul timp probabil : In Bucureşti : Vreme relativ răcoroasă la început, apoi, în încălzire treptată. Cerul va fi schimbător. Ploi sub formă de averse vor­­ cădea în prima parte a intervalului. Tem­peratura în creştere uşoară. Vînt­ moderat din sectorul vestic, în ţară. Vremea se va răci uşor în pri­ma parte a intervalului, apoi se va încălzi treptat. Cerul va fi schimbător, mai mult senin noaptea şi dimineaţa. înourări izolate urmate de ploi de scurtă durată se vor pro­duce cu deosebire în est şi sud-est­. Tempe­ratură în scădere uşoară la început, apoi in creştere. Minimele vor oscila între 10 şi 20 grade, iar maximele intre 24 şi 32 de grade. Pag. 7-a Hifii COMM IMMOITi VARŞOVIA­­ (Ag­erpres). — După cum transmite agenţia PAP, la Var­şovia a fost scurmată declaraţia­ cu prilejul vizitei în R. P. Polonă a de­legaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Bulgaria. In declaraţie se arată că cele două părţi constată că evoluţia eveni­mentelor confirmă creşterea neconte­nită a rolului şi influenţei statelor socialiste­­asupr­a dezvoltării situaţiei internaţionale. Declaraţia arată că po­litica paşnică a ţărilor soci­a­lis­te şi în primul rînd iniţiativele Uniunii So­vietice au contribuit la îmbunătăţirea atmosferei politice î­n lume în­­ultimul timp. Referindu-se la tratativele care vor fi reluate la Geneva, declaraţi­a­ arată că cele două guverne acordă sprijinul lor deplin propunerilor sovietice pre­zentate în timpul conferinţei, propu­neri care constituie o nouă dovadă a bunăvoinţei U.R.S.S. şi creează o nouă platformă de înţelegere. Declaraţia polono-bulgară trece în revistă numeroase alte probleme in­ternaţionale actuale. Referindu-se la problema creării unei zone denuclea­­rizate în regiunea Balcanilor, declara­ţia arată: „Transformarea regiunii Balcanilor şi Adriaticii într-o zonă liberă de arme atomice şi rachetă precum şi de baze de lansare a aces­tor arme ar putea de asemenea să slăbească încordarea şi să ducă la colaborarea paşnică a statelor din a­­ceastă zonă. Cele două delegaţii constată că anumite cercuri imperia­liste se străduiesc din nou, în ultimul timp, să înrăutăţească raporturile din­tre ţările balcanice şi să transforme această peninsulă intr-un „butoi cu pulbere“. Realizarea iniţiativelor ţări­lor socialiste referitoare la regiunea Balcanilor, se arată în declaraţie, ar contribui la consolidarea păcii şi securităţii în această parte a Europei". Declaraţia se referă în continuare la necesitatea continuării luptei pentru puritatea principiilor marxism­-leni­­nismului. Partidul Muncitoresc Unit Polonez şi Partidul Comunist Bulgar sînt convinse că legăturile frăţeşti şi colaborarea, precum şi unitatea ideo­logică a partidelor comuniste şi muncitoreşti sînt condiţii indispensa­bile pentru succesul mişcării comu­niste şi muncitoreşti i­ntern­a­ţionale. Importante cercetări efectuate în cadrul A. G. I. de oamenii de ştiinţă sovietici Un articol semnat in „PRAVDA'' de A. Nesmsianov preşedintele Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. MOSCOVA­­ (Agerpres). — TASS transmite : La 1 iulie se împlinesc doi ani de la începerea cercetărilor în ca­drul programului Anului Geofizic Inter­naţional (A.G.I.). Cu prilejul acestei aniversări ziarul „PRAVDA“ a publi­cat un articol semnat de Aleksandr Nesmeianov, preşedintele Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. Autorul propune ca anii 1960—1962 sa fie perioada princi­pală de prelucrare teoretică şi prac­tică a rezultatelor observaţiilor efec­tuate de oamenii de ştiinţă din 65 de ţări. Chiar şi numai rezultatele prelimi­nare ale cercetărilor, arată Nesmeia­­nov, dovedesc că pe baza materialelor culese pot fi trase concluzii de mare importanţă teoretică şi practică. Enu­­merînd principalele cercetări efectuate de oamenii de ştiinţă sovietici în ca­drul programului A.G.I., Nesmeianov relevă că după cum s-a stabilit, cu­rentele de aer la altitudinile de 9-12 km se observă nu numai la latitudinile mici, aşa cum se presupunea înainte, ci şi în zona temperată, şi deseori chiar dincolo de cercul polar. Cercetările fă­cute în stratosfera au stabilit că în ambele emisfere la mari altitudini cir­culaţia ciclonului polar terestru şi a anticiclonului de vară se extinde pînă la ecuator. S-a dovedit că adîncimile oceanelor şi mărilor nu pot fi folosite pentru „înmormîntarea“ deşeurilor radioac­tive, întrucît există curenţi verticali care ar ridica din nou aceste deşeuri la suprafaţă. Mari posibilităţi In domeniul stu­dierii părţii superioare a atmosferei te­restre au fost deschise prin lansarea sateliţilor artificiali şi a rachetelor. Ex­perienţele efectuate cu ajutorul rache­telor şi sateliţilor au permis să se cer­ceteze radiaţiile solare ultraviolete şi roentgen, să se descopere şi să se cer­ceteze zona radiaţiilor cosmice din a­­propierea Pămîntului, concentraţia me­teoriţilor în spaţiul cosmic precum şi să se efectueze alte cercetări. Pe baza calculării particulelor neutre din at­mosferă s-a presupus că limitea atmos­­ferei terestre se află la înălţimea de 3000 km. înrăutăţirea situaţiei economice a Turciei ISTANBUL­­ (Agerpres). — „Preţu­rile cresc din nou şi temperatura po­litică nestabilă a Turciei se ridică“ — transmite din Istanbul corespon­dentul agenţiei ASSOCIATED PRESS. „Guvernul primului ministru Adnan Menderes, încercând să stabilizeze e­­conomia zdruncinată a acestui aliat al N.A.T.O., permite creşterea preţu­rilor cerealelor, pîinîi, făinii, cărbu­nelui, biletelor de avion etc. Nu va surprinde pe nimeni — scria mai de­parte corespondentul — dacă febra care a ajuns la apogeu in luna mai, cu prilejul demonstraţiilor pro şi contra fostului preşedinte Ismét Inö­­nü, va reveni. Iziena în ciuda celor 75 de ani ai săi şi membri tineri ai partidului său republican-popular de opoziţie sînt pe cale să iasă din nou pe străzi pentru a ataca guvernul, cu toate că pînă la alegerile genera­le mai sunt doi ani“. Corespondentul agenţiei ASSOCIA­TED PRESS se referă apoi la creşte­rea costului vieţii. ,,In cursul ulti­melor zece luni — scrie el — cos­tul vieţii a crescut cu încă 35 la sută. O statistică neoficială compară nivelul preţurilor din luna trecută la 235 fată de 100 în ianuarie 1952“. Incercind să-şi întărească econo­mia sa, guvernul turc a luat­­măsuri similare cu alte ţări occidentale prin­tre care devalorizarea, restringerea consumului intern şi lărgirea expor­turilor. In încheierea corespondenţei sale, trimisul agenţiei ASSOCIATED PRESS scrie că tulburările politice din Turcia nu se datoresc numai creşterii costului vieţii. „Atitudinea guvernului Menderes faţă de presă şi cei care nu sînt de acord cu po­litica sa, suprimarea libertăţilor civi­le, tacticile opoziţiei, lupta crudă dintre partide, tonte sau un rol de jucat in această situaţie“.­­ANKARA­­ (Agerpres).­­ In ulti­mul număr al revistei săptăminale „AKIS“, care apare la Ankara, sint publicate date statistice ale Ministe­rului Invătămîntului in legătură cu numărul școlilor din Turcia. Potrivit acestor date, din cele 35.305 sate din Turcia 16.067 nu au şcoli i in prezent 938.475 copii nu frecventează şco­ file. Din cele 560 de sate ale vilaetului Agza numai 122 au şcoli. In vilaetul Tardin au şcoli numai 163 de sate din 714. Situaţia nu este mai bună nici în celelalte vilaete. In vilaetul Diarbekir 469 de sate nu au şcoli, iar in vilaetul Urla — 449. Cea mai grea situaţie poate fi întilnită in vilaetele din vestul şi sud-vestul Anatoliei. Revista „AKIS“ denumeş­te această stare de lucruri „adevă­rul amar al Turciei contemporane“. 16.067 lipsite sate sunt de şcoli „Starea de pregătire" (Urmare din pag. l-a) mai clipească ce se mai poate clipi, încearcă să facă niţică or­dine in dărăpănata clădire atlan­tică. Un exemplu in acest sens îl constituie şi încercările acelora care cer ca poziţia occidentală la cea de a doua etapă a tratativelor să fie stabilită la o şedinţă a Con­siliului pactului agresiv N­A.T.O. După cum a devenit cunoscut, a­­ceasta propunere a fost făcută in­tr-un comunicat comun iraned­­italian și a fost reînnoită de gu­vernul Belgiei. Substratul unei ■ astfel de propuneri este dezvăluit ■ de ziarul francez „L'HUMANITE" care scrie că in această acţiune „este vorba de sprijinirea pozi­ţiei extremiste a Cancelarului Adenauer... ostilă unui acord in­ternaţional". Că la o asemenea conferinţă se urmăreşte exercitarea unor pre­siuni asupra Angliei, cucerirea unor poziţii dominante pentru Bonn şi Paris, precum şi clipirea fisurilor, e cit se poate de evi­dent. După cum recunoaşte însuşi „NEW YORK HERALD TRIBUNE", „situaţia alianţei occidentale este destul de grea. Germania occiden­tală este sfîşiată de divergenţe politice interne, Franţa se Ceartă făţiş Cu N.A.T.O. şi cu Statele Unite din cauza politicii SU.A. privind armele atomice, Marea Britanie este departe de a fi con­vinsă de necesitatea de a „nu se ceda nici cu o iotă» la Berlin". In rîndul alianţei atlantice, în mod deosebit se nuanţează poziţia Marii Britanii.­ Aşa cum reiese din relatarea­­ agenţiei­ France Presse, Anglia este împotriva convocării unei şedinţe a Consiliului N.A.T.O. In acelaşi timp, în Anglia se con­sideră drept „inoportună" o pro­iectată vizită a lui Adenauer. De altfel, potrivit relatărilor agenţii­lor occidentale, unele personali­tăţi de răspundere din Anglia se gindesc tot mai mult să adopte la Geneva o atitudine mai realistă, diferită intr-un anumit sens de cea a S.U.A. şi a Franţei. Semni­ficativ in acest sens este şi faptul că spre deosebire de atitudinea Casei Albe, in Anglia, recentele declaraţii ale ministrului de Ex­terne al U.R.S.S. cu privire la tra­tativele de la Geneva sunt primite favorabil de o parte a oficialită­­ţilor. După cum anunţă „Asocia­­ted Press", în cercuri­ din apropie­rea guvernului britanic se recu­noaşte faptul că „Uniunea Sovie­tică nu intenţionează să «înghită» Berlinul apusean în orbita comu­­nistă, aşa cum a afirmat secreta­­rul de stat Hefter". După fiţi se pare, guvernul en­glez ar avea o poziţie oarecum deosebită de a celorlalţi parteneri occidentali şi faţă de conferinţa lor nivel înalt, pe care premierul bri­tanic o consideră utilă. U.P.I. semnalează in­­ acest sens că „premierul Macmillan proiectează să continue acţiunea sa în vede­rea conferinţei la cel mai înalt nivel, neţinînd seama de opoziţia Statelor Unite, Franţei şi Germa­niei occidentale. Iată, sumar, cum se prezintă ’ „starea de pregătire" occidentală " cu numai 12 zile înainte de relua. ■ rea. tratativelor. VASILE I­O­AN .

Next