Romînia Liberă, septembrie 1959 (Anul 17, nr. 4629-4654)
1959-09-01 / nr. 4629
Nr. 4629 In Gospodăriile Agricole de Stat Producia de grîu poate fi sporita "Recent la Institutul de cercetări pentru mecanizarea și electrificarea agriculturii din Capitală, a avut loc o consfătuire privind cultura griului în gospodăriile agricole de stat din regiunea Bucureşti. La consfătuire au participat tovarăşii : Al. Moghioroş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Bucur Şchiopu, adjunct alministrului Agriculturii şi Silviculturii, Gh. Necula, primsecretar al Comitetului regional Bucureşti al P.M.R., Vasile Mateescu, preşedintele sfatului popular al regiunii Bucureşti, consiliile de conducere ale gospodăriilor agricole de stat, şefii de secţie şi brigadierii fruntaşi în cultura griului, mecanicii şefi şi şefii brigăzilor pentru mecanizare completă din gospodăriile agricole de stat din regiunea Bucureşti, secretari ai comitetelor raionale ale P.M.R. din regiune, specialişti de la institutele de cercetări şi din Departamentul gospodăriilor agricole de stat. Participanţii la consfătuire au analizat rezultatele obţinute de gospodăriile agricole de stat în organizarea producţiei de grîu şi îndeosebi măsurile agrotehnice ce trebuie aplicate în noul an agricol pentru obţinerea unei producţii cît mai ridicate la hectar. Referatele prezentate şi discuţiile care au avut loc au arătat că în acest fin gospodăriile agricole de stat din această mare regiune agricolă a ţării, au obţinut, în ciuda condiţiilor climatice neprielnice într-o mare parte a regiunii, o recoltă bună de grîu. Astfel ele au livrat pentru fondul central de cereale al statului peste prevederile planului anual mai mult de 6000 tone de grîu şi secară. A multe gospodării agricole de stat, printre care Dragalina, Mănăstirea, Periş, Buftea, Bucşani, Mărculeşti şi altele au recoltat în medie 2000-2300 kg. grîu la hectar. Aceasta dovedeşte — aşa cum au subliniat numeroşi vorbitori la consfătuire — rezervele mari pe care le au gospodăriile agricole de stat în sporirea simţitoare a producţiei şi la aceasta cultură, împărtăşind experienţa lor, numeroşi muncitori fruntaşi, brigadieri, mecanizatori, ingineri şi tehnicieni au scos în evidenţă însemnătatea pe care o are în mărirea producţiei de grîu aplicarea diferenţiată a măsurilor agrotehnice la această cultură. S-a subliniat îndeosebi necesitatea adîncirii arăturilor de vară pînă la 40 cm., fertilizarea solului prin aplicarea de îngrăşăminte naturale şi chimice în cea mai mare parte odată cu arătura de bază şi în funcţie de soiul cultivat şi de solul fiecărei gospodării, precum şi introducerea pe 60 la sută din suprafaţa ce se va cultiva cu grîu a soiurilor de înaltă productivitate. A fost de asemenea scoasă în evidenţă importanţa respectării epocii optime de însămînţare, care in regiune variază între 15 septembrie — 15 octombrie, necesitatea recoltării griului în două faze pentru asigurarea cantitativă şi calitativă a recoltei, precum şi aplicării diferenţiate şi la vremea celorlalte lucrări în cultura griului. Participanţii la consfătuire au subliniat că prin aplicarea întregului complex de măsuri agrotehnice gospodăriile agricole de stat din regiunea Bucureşti pot obţine în anul viitor peste 2000 kg. grîu la hectar, gospodăriile agricole Dragalina, Urziceni şi Mînăstirea angajîndu-se să obţină 3000 kg. la hectar. Asemenea consfătuiri au avut loc în toate regiunile ţării. (Agerpres) Lucrările conferinţei internaţionale a reprezentanţilor Institutelor de marxism-leninism In cadrul şedinţei, din 31 august a celei de-a V-a conferinţe internaţionale a reprezentanţilor Institutelor de marxism,leninism, institutelor şi comisiilor de istorie ale partidelor comuniste şi muncitoreşti, tovarăşul Gh. Vasilichi, directorul Institutului de istorie a partidului de pe lîngă C.C al P.M.R., şeful delegaţiei din R.P. Română a expus cuvâitul de închidere la primul punct al ordinei de zi. Au continuat discuţiile la cel de al doilea punct al ordinei de zi. Au luat cuvîntul: I. Rosner (Austria), N. R. Donîi (U.RS.S.), Jaques Chambaz (Franţa), N. Goldberger (R.P.R.), J. Jakobs (Anglia). In cursul după-amiezii, participanţii la conferinţă au lucrat în Comisia pentru publicarea documentelor de partid şi în comisia privind colaborarea Institutelor în vederea organizării bibliotecilor şi arhivelor, a schimbului de documente, de cercetători ştiinţifici şi a publicării revistelor de istorie-Lucrările conferinţei continuă. Se îmbogăţeşte Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti In vederea sărbătoririi a 500 de ani de existenţă a oraşului Bucureşti expoziţia Muzeului de istorie a oraşului Bucureşti, care cuprinde 5000 de piese , valoroase materiale arheologice, documente şi diverse piese din cele mai diferite perioade şi domenii de activitate, păstrătoare a trecutului oraşului şi a luptelor maselor populare — va fi îmbogăţită cu noi materiale. Se vor expune în original diferite :documente rare, piese de aur, monezi din diferite epoci, tezaurul cu monezi turceşti descoperit recent în Bucureşti şi numeroase alte obiecte descoperite pe şantierelearheologice ale Capitalei. Secţia de istorie modernă şi contemporană a muzeului va fi completată cu aspecte noi din lupta muncitorilor din Bucureşti, iar la secţia „Construirea socialismului“ vor fi prezentate cele mai noi realizări din domeniul edilitar — urbanistic. Un colectiv al muzeului a pregătit pentru editare broşura intitulată „Bucureşti — scurt istoric“. Bogat ilustrată şi într-o formă accesibilă maselor largi, broşura tratează istoria oraşului Bucureşti de la aşezările omeneşti străvechi de pe teritoriul actualului oraş, începînd de la primele urme aflate pe aceste locuri, şi pînă la oraşul înfloritor din zilele noastre. Vor fi editate un album festiv cu imagini bucureştene intitulat „Bucureşti la a 500-a aniversare“, precum şi patru pliante care vor înfăţişa piese din Muzeu din perioada modernă, contemporană şi aspecte din epoca construirii socialismului. La Mînăstirea Mihai Vodă (arhivele statului), la Spitalul Colţea, primul spital, din oraşul Bucureşti, la Gara Filaret, prima gară bucureşteană, locuri legate de trecutul istoric al oraşului, se vor aşeza plăci cu inscripţii reprezentative. In a doua decadă a lunii septembrie în colaborare cu Academia R. P. Româno, la Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti se vor organiza comunicări ştiinţifice consacrate aniversării a 500 de ani de existenţă a oraşului Bucureşti. O vie activitate desfăşoară şantierul arheologic Bucureşti pentru a aduce noi date privind istoria oraşului nostru. (Agerpres) ooo- Lista oficială de cîştiguri U obligaţiunile C.E.C. 5% cu cîştiguri Tragerea de bază din 31 august 1959 Cîştigurile de mai sus revin obligaţiunilor de bază de 200 lei. Obligaţiunile cîştigătoare, în valoare fracţionary ,de 100, 50 şi 25 lei, cîştigă Ch. V., respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus. £ 5 Seria obligatiunilor câștigătoare « £ III Valoarea cîștigurilor i s « te z s .5 2 ~ 'Z Parțială 1 01428 02 75.000 I 06837 03 50.000 1 11167 05 25.000 1 05807 29 10.000 1 24153 26 10.000 I 03522 12 5.000 1 10622 07 5.000 1 16708 48 5.000 1 18540 24 5.000 I 21995 44 5.000 1 22582 43 5.000 terminația seriei 25 497 12 2.000 25 542 01 2.000 25 719 13 2.000 25 780 38 2.000 250 00 33 800 250 33 09 800 250 58 32 800 ** Din lucrările votate în adunările populare la începutul acestui an, în raionul Alexandria, regiunea Bucureşti — au fost terminate şi date în folosinţă pînă în prezent 3 şcoli de şapte ani în comunele Măgura, Buzescu şi Atîrnaţi; 5 cămine culturale în comunele Nenciuleşti, Brînceni, Plosca, Pielea şi Ulmeni ; 7 săli de clasă în comunele Mavrodin, Grosu şi Vităneşti. De asemenea a fost terminată împrejmuirea şcolii şi a sfatului popular în comuna Gălineşti, a fost electrificată comuna Poroschia. In comuna Pieliţa a fost construit un nou local pentru sfatul popular iar comuna Storobăneasa a fost radioficată și se continuă lucrările de electrificare. dr Duminică s-a înapoiat în Capitală cel de al doilea grup de 300 de colectiviști care au făcut o călătorie în Uniunea Sovietică cu „trenul prieteniei", organizată de Consiliul General A.R.L.U.S. în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi O.N.T. Carpaţi. Colectiviştii români au vizitat expoziţia „Realizările economiei naţionale a U.R.S.S.“, oraşele Moscova şi Kiev, colhozuri şi au avut întîlniri cu muncitori sovietici. Luni a sosit în Capitală, la invitaţia I.R.R.C.S., graficianul elveţian Aldo Patocchi, împreună cu soţia. In timpul şederii în ţară, artistul elveţian va lua contact cu artişti plastici romîni şi va prezenta o expoziţie a lucrărilor sale. La staţiunea experimentală pomicolă din Geoagiu, regiunea Hunedoara a avut loc recent o şedinţă lărgită a consiliului ştiinţific al Institutului de Cercetări Hortiviticole. La această consfătuire la care au participat reprezentanţi ai institutului amintit şi delegaţia din toate staţiunile hortiviticole din ţară s-a analizat activitatea acestei staţiuni şi s-a elaborat un plan pentru anul următor. Deputatul laburist Konni Zilliacus, aflat în ţară la invitaţia I.R.R.C.S., a vizitat în ultimele zile Combinatul poligrafic „Casa Scînteii“, Institutul de geriatrie şi unele muzee din Capitală. Oaspetele a avut de asemenea o întrevedere cu acad. M. Ralea, preşedintele Institutului român pentru releţiile culturale cu străinătatea. In prezent dl. Zilliacus vizitează regiunea Constanţa. Luni după-amiază, Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“, din Bucureşti, care întreprinde un turneu în ţară, a organizat la Teatrul Naţional din Cluj un matineu literar în cadrul căruia Ion Masoff, secretar literar al Teatrului Naţional din Bucureşti, a conferenţiat despre „începuturi de teatru în Transilvania". S-au recitat versuri ale unor poeţi clasici şi contemporani, români, maghiari şi germani. Seara, artiştii Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ au prezentat comedia „Revizorul“ de N. Gogol, în regia lui Sică Alexandrescu, artist al poporului. Spectacolul s-a bucurat de un frumos succes. La 1 octombrie a.c. vor începe cursurile universităţii populare pentru cadrele medico-sanitare din Capitală. Se vor prezenta în cadrul celor 60 de prelegeri un ciclu de lecţii privind ştiinţele sociale şi ştiinţele naturii. De asemenea vor fi expuse lecţii despre actualităţi medicale, deontologie, alergologie etc. ★ Duminică, scriitorul sovietic Boris Polevoi, care ne vizitează ţara cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist, s-a întîlnit la sediul filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din R. P. Romina cu scriitori români şi maghiari din acest oraş. Oaspetele a fost salutat de Nagy István, membru corespondent al Academiei R.P.R., preşedintele filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din R. P. Romînă. Scriitorul Boris Polevoi a mulţumit pentru primirea prietenească ce i s-a făcut. Colectivul fabricii de produse chimice .Constantin Istratiu din Capitală a realizat o serie de noi coloranţi : roşu lanacrom, galben lanacrom şi violet lanacrom, trei coloranţi azonaffoli şi colorantul cu rezistenţă superioară albastru direct strălucitor. Pentru obţinerea acestor coloranţi a fost necesară realizarea unor produşi intermediari care nu s-au mai fabricat pînă azi la noi în ţară. O parte a delegaţiilor de femei care la invitaţia Consiliului Naţional al Femeilor din R. P. Română au luat parte la sărbătorirea celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre, au vizitat oraşul şi regiunea Cluj. Au fost vizitate Uzinele „Ianoş Herbak", Teatrul Naţional, Biblioteca centrală universitară, clinicile universitare, Grădina Botanică, şantierele de construcţii de locuinţe, magazine şi monumente de artă din vechiul centru ardelean, cooperativa de consum din Iclod, raionul Gherla, salina Ocna- Dej, gospodăria agricolă colectivă Cîţcău, raionul Dej. Delegaţiile de femei s-au întîlnit cu activele comitetelor raional şi orăşenesc al femeilor. In Editura Tehnică a apărut lucrarea „Semiconductoare şi aplicaţiile lor tehnice“ de M. S. Sominski, traducere din limba rusă. Lucrarea se adresează maselor largi de cititori care se interesează de problemele tehnice, fiind utilă şi specialiştilor cărora le arată multiplele domenii de utilizare a semiconductoarelor. Pentru a veni în ajutorul circumscripţiilor cu comune îndepărtate şi a asigura o mai bună asistenţă sanitară colectiviştilor, sfatul popular al raionului Timişoara a organizat recent 7 caravane sanitare alcătuite din medici de diferite specialităţi. Caravanele s-au deplasat în comunele Stamura Romînă, Sinmihaiul German, Stanciova, Nadăş şi altele. In primele zile ale deplasării s-au dat aproape 1000 de consultaţii. ★ Biblioteca Academiei R.P.R., filiala Cluj a primit aparate mari de citit microfilme care au fost instalate la bibliotecile Institutului de calcul, Institutului de chimie, Institutului de medicină şi la Biblioteca Centrală. Ele sunt de un mare ajutor pentruStudierea microfilmelor cu lucrări ştimilace din ţară şi străinătate. ★ La tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă ADAS din 31 august 1959, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : X.H.H. W.V.F. M-Y.A. H.K.B. E.L.R. V.G.K. M.F.B. M.Z.H. România liberă Fabrica din Livezi produce în acest an o cantitate aproape dublă de zahăr Colectivul de muncă de la Fabrica de zahăr Livezi-Podari, din regiunea Craiova, aduce o contribuţie importantă la traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de Plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 industriei zahărului din ţara noastră, de creştere a capacităţilor de prelucrare existente, de sporire a producţiei de zahăr. Datorită măsurilor tehnico-organizatorice puse în practică de colectivul de aici, fabrica va putea da în acest an o producţie de 3.700 vagoane de zahăr, cantitate aproape dublă față de anul 1958 Acum fabrica se află în plină campanie de fabricație. Depozitele ei primesc zilnic mii de saci cu zahăr din noua recoltă. Vizitele delegaţiilor sindicale străine întorşi în Capitală, după o vizită întreprinsă în ţară, membrii delegaţiilor sindicale străine care au participat la sărbătorirea zilei de 23 August în ţara noastră au fost luni oaspeţii metalurgiştilor de la Uzinele „23 August“. Ei au vizitat sectoarele mecanică grea, mecanică uşoară, atelierele automotoare şi secţia de vagoane unde s-au interesat de condiţiile de muncă şi de viaţă ale muncitorilor din această importantă întreprindere. Oaspeţii au apreciat calitatea produselor fabricate la Uzinele „23 August“ cunoscute prin produsele lor şi peste hotare. A fost vizitată de asemenea, expoziţia „15 ani de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist“, deschisă în incinta uzinelor, expoziţie care oglindeşte dezvoltarea în anii puterii populare a acestei mari unităţi constructoare de maşini din ţara noastră. (Agerpres) Gospodăria colectivă „1907“ din satul Flămînzi IAŞI (de la corespondentul nostru). Satul Flămînzi din raionul Hîrlău, de unde în anul 1907 s-a aprins flacăra răscoalei ţăranilor asupriţi, a cunoscut duminică un eveniment însemnat din viaţa sa. In acea zi, 155 de familii de ţărani muncitori, printre care se numărau Neculai Ungureanu, Dumitru Gogescu şi alţi participanţi ai răscoalei de acum jumătate de veac, şi-au adunat laolaltă pămînturile şi vitele de muncă, fornăind gospodăria colectivă „1907“. PRONOEXPrES La tragerea concursului special Pronoexpres de la 30 august au fost extrase din urnă următoarele numere : 4, 31, 10, 21, 23, 41. Numere de rezervă : 17, 2. Fond de premii aproximativ lei 980.000. Pentru premiile suplimentare în obiecte oferite gratuit, au fost extrase următoarele numere : 48, 18, 47, 7, 49, 22 Numere de rezervă : 39, 33. Pad. 3-a (Sublinierile aparţin redacţiei) N. S. Hruşciov în vizită la scriitorul M. A. Şolohov Vrem să facem totul pentru a lichida starea de „război rece“ a declarat N. S. Hruşciov la mitingul din piaţa staniţeiVeşenskaia MOSCOVA 31 (Agerpres) TASS transmite: La 30 august N. S. Hruşciov a sosit in staniţa Veşenskaia in vizita la cunoscutul scriitor sovietic Mihail Şolohov. N. S. Hruşciov a fost intimpinat de conducători de partid şi de stat din regiunile Rostov şi Stalingrad. Pretutindeni el a fost salutat cu bucurie şi cu aclamaţii cordiale. In piaţa staniţei a avut loc un mare miting la care au luat cuvîntul conducători ai organizaţiilor obşteşti, Mihail Şolohov şi N. S. Hruşciov Participanţii la miting au întîmpinat cu vii aplauze apariţia la tribună a eminentului lor consătean Mihail Aleksandrovici Şolohov. In cuvîntarea sa vie şi emoţionantă, el a spus printre altele . Apreciem cu toţii în mod deosebit, vizita lui Nikita Sergheevici şi pentru că în ajunul unei întîlniri de cea mai mare răspundere, a întrlnirii de importanţă istorică cu preşedintele S.U.A., el a găsit posibilitatea, fie şi pentru scurt timp, să ne viziteze şi să se intereseze de viaţa locuitorilor de pe cursul superior al Donului. (Aplauze). Scumpe Nikita Sergheevici! Veţi pleca cu avionul peste ocean. Dar, iată, această părticică a poporului sovietic, întregul popor sovietic şi nu numai poporul sovietic vor fi cu gindul alături de dv. Şi în numele locuitorilor staniţei Veşenskaia şi al scumpilor noştri oaspeţi din Stalingrad şi Voronej vreau să vă asigur că şi noi vom fi alături de dv. acolo, în America. (Aplauze). Vă dorim scumpe Nikita Sergheevici sănătate şi succes în toate. (Aplauze furtunoase, prelungite). La miting a luat cuvîntul tovarăşul N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. şi preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., întîmpinat cu aplauze furtunoase de toţi cei prezenţi. In prima parte a cuvîntării sale, tovarăşul N. S. Hruşciov a vorbit despre munca intensă pentru transpunerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al XXI-lea şi ale Plenarei din iunie a C.C. al P.C.U.S., despre larga mişcare populară ce se desfăşoară în oraşele şi satele din ţară pentru îndeplinirea înainte de termen a planului septenal subliniind că sunt îndeplinite cu succes şi depăşite sarcinile planului septenal aprobate de Congresul al XXI- lea al PCUS IN PREZENT SITUAŢIA DIN ŢARA NOASTRA ESTE FOARTE BUNA, a spus N. S. Hruşciov. ACEST FAPT SE DATORESTE UNITĂŢII DE NEZDRUNCINAT A POPORULUI IN JURUL SCUMPULUI SAU PARTID COMUNIST. N. S. Hruşciov a subliniat că în lupta întregului popor pentru construirea comunismului un mare şi important rol îl joacă intelectualitatea sovietică ieşită din rîndurile poporului, intelectualitate din care fac parte şi scriitorii sovietici. Prin operele lor cele mai bune, scriitorii noştri contribuie la întărirea unităţii poporului, ajută la educarea oamenilor sovietici in spiritul comunismului. Un exemplu viu al acestui fapt este creaţia marelui nostru scriitor sovietic Mihail Aleksandrovici Şolohov. (Aplauze furtunoase). Tovarăşul N. S. Hruşciov a făcut o profundă analiză a însemnătăţii creaţiei lui Şolohov. Mihail Aleksandrovici Şolohov, a spus vorbitorul, este bine cunoscut atît în ţara noastră cît şi dincolo de hotarele ei. Operele sale de mare talent au făcut ocolul lumii întregi, sunt editate şi citite în toate colţurile lumii. Numai în Uniunea Sovietică cărţile lui Şolohov sunt editate într-un tiraj de 30 milioane de exemplare în 60 de limbi. Partidul nostru şi întregul popor sovietic II apreciază pe Mihail Aleksandrovici Şolohov ca pe un eminent artist care şi-a consacrat marele său talent slujirii măreţei cauze a construirii comunismului. (Aplauze furtunoase). Operele lui Şolohov — a spus N. S. Hruşciov — ajută oamenilor să înţeleagă just importanţa istorică a faptelor eroice săvîrşite de poporul nostru sub conducerea scumpului partid comunist. Creaţia profund partinică şi populară a lui Şolohov arată cu o incontestabilă putere de convingere că drumul parcurs de ţara noastră a fost greu, complicat, dar a fost singura cale justă spre viaţa fericită a întregului popor. (Aplauze furtunoase). Partidul comunist a condus poporul nostru pe această cale leninistă. Şi în operele lui Mihail Şolohov întâlnim minunaţi comunişti , conducători şi organizatori care trăiesc aceeaşi viaţă cu poporul. Şolohov ştie să arate ca nimeni altul rolul partidului comunist, care a ridicat poporul la lupta pentru construirea vieţii noi şi pentru educarea omului nou. Partidul nostru a acordat întotdeauna şi continuă să acorde o mare atenţie dezvoltării literaturii şi artei, îi consideră pe scriitori drept ajutoarele lui active şi devotate în educarea comunistă a oamenilor muncii. In prezent, când ţara a intrat în perioada construcţiei desfăşurate a comunismului, acest rol al artei creşte în mod deosebit. Construim comunismul în numele omului, în numele fericirii. Oamenii trebuie să ajungă în comunism eliberaţi de deprinderile legate de proprietatea privată, de egoism, de interese meschine, de tot ceea ce împiedică pe oameni să trăiască în chip comunist. Pentru literatura sovietică este important nu numai să redea acţiunile şi faptele oamenilor, ci şi să arate izvoarele ideologice ale eroismului care ia naştere în cadrul luptei pentru victoria comunismului. M. A. Şolohov arăta la cel de-al doilea congres al scriitorilor că spiritul partinic al artistului sovietic rezidă în încrederea lui profundă în justeţea cauzei noastre: „Fiecare dintre noi scrie la îndemnul inimii sale, iar inimile noastre aparţin partidului şi poporului drag pe care îl slujim prin arta noastră“. Tocmai din acest spirit partinic, aparţinînd organic creaţiei lui Solohov, şi din legătura permanentă cu viaţa poporului său, izvorăşte marea forţă a operelor sale. (Aplauze furtunoase). POPORUL NOSTRU, PARTIDUL NOSTRU APRECIAZA MULT FAPTUL CA TN ACEASTA MINUNATA PERIOADĂ DE REALIZĂRI GRANDIOASE, M. A. SOLOHOV REPREZINTA CU CINSTE LITERATURA SOVIETICA, OGLINDESTE CU CINSTE FAPTELE EROICE ALE POPORULUI SOVIETIC, BARBAŢIA ŞI DEVOTAMENTUL NEŢĂRMURIT AL OAMENILOR SOVIETICI FAŢA DE CAUZA PARTIDULUI LENINIST CARE TRANSFORMA VIAŢA PE BAZA ÎNVĂŢĂTURII NEMURITOARE A MARXISM-LENINISMULUI. (Aplauze furtunoase). Şolohov este un eminent artist, un cronicar de mare taierit care oglindeşte în mod veridic măreaţa noastră epocă. Ii dorim noi şi mari succese în activitatea sa creatoare. (Aplauze furtunoase). Creaţia lui Şolohov trezeşte un viu interes în rîndul a milioane de cititori din străinătate, care vor să afle adevărul despre Ţara Sovietică şi despre poporul sovietic, despre felul în care a luat naştere şi s-a statornicit în lupte eroice orînduirea socială socialistă, cea mai umană. Ştiţi, a spus N. S. Hruşciov, că în viitorul apropiat urmează să plec în Statele Unite ale Americii, răspunzînd invitaţiei preşedintelui Eisenhower. Am plăcerea de a invita în această călătorie pe Mihail Aleksandrovici. (Aplauze furtunoase). Cred că şi lui îi va fi de folos să cunoască mai îndeaproape viaţa Americii contemporane. N. S. Hruşciov a consacrat o mare parte a cuvîntării sale problemelor situaţiei internaţionale, problemei coexistenţei paşnice şi apropiatului schimb de vizite între şefii guvernelor Uniunii Sovietice şi Statelor Unite ale Americii, în prezent, a arătat N. S. Hruşciov, absolut toţi oamenii sunt interesaţi şi preocupaţi de problema asigurării păcii in lumea întreagă, problemă considerată, pe bună dreptate, ca fiind cea mai importantă din viaţa internaţională. Vorbind despre actuala situaţie internaţională, tovarăşul N. S. Hruşciov a arătat că, apreciată după criteriul principal — menţinerea păcii în întreaga lume — situaţia internaţională nu este atît de rea. Ea este chiar bună. Referindu-se la declaraţia preşedintelui S.U.A., Eisenhower, la conferinţa de presă din 25 august, N. S. Hruşciov a spus : Sîntem pe deplin satisfăcuţi de declaraţia preşedintelui S.U.A. făcută la conferinţa de presă Această declaraţie arată că dl Eisenhower este dispus să contribuie la înlăturarea încordării în relaţiile dintre state. Considerăm aceasta ca o bază favorabilă pentru apropiatul schimb rodnic de păreri cu preşedintele. Preşedintele S.U.A., a spus N. S. Hruşciov, îşi dă seama că principalul constă acum în asigurarea păcii in lumea întreagă. In această privinţă nu avem divergenţe cu preşedintele şi salut sincer declaraţia lui. N. S. Hruşciov a remarcat cu regret că, răspunzînd la întrebările ziariştilor, preşedintele S.U A. a reluat într-o oarecare măsură unele expresii purtînd amprenta „războiului rece“. Aş dori să cred, a spus şeful guvernului sovietic, că în acest caz preşedintele nu a făcut decit să plătească un tribut vechilor păreri preconcepute. N. S- Hruşciov a arătat în continuare că relaţiile sovieto-engleze au început să se îmbunătăţească simţitor şi că volumul schimburilor comerciale cu Franţa, Italia şi Germania occidentală a crescut. Aplicăm cu fermitate principiile coexistenţei paşnice. Noi spunem: Să nu ne amestecăm unul în treburile interne ale altuia, să nu căutăm să rezolvăm cu forţa armelor divergenţele ideologice şi alte probleme litigioase. Dacă ne vom înţelege pe această bază vom găsi uşor mijloace pentru asigurarea coexistenţei paşnice. în cazul acesta ar fi asigurate condiţii în care războiul ar fi exclus din viaţa societăţii PARTIDUL NOSTRU, COMITETUL CENTRAL, GUVERNUL SOVIETIC, a declarat N. S. Hruşciov, SÎNT FERM CONVINŞI CA AM AJUNS LA O ETAPA CIND ACEASTA VA DEVENI REALITATE. Fiecare nou succes al UR.S S., succesele tuturor ţărilor socialiste apropie această perioadă. Ideea coexistenţei paşnice va triumfă. Comunismul şi-a apărat dreptul la existenţă, a spus N. S. Hruşciov. După cum a arătat istoria îndelungată, a lupta împotriva comunismului cu tunuri şi bombe atomice este o cauză întrutotul lipsită de speranţă. Dacă personalităţile din ţările capitaliste sunt atît de convinse de superioritatea filozofiei lor, a modului lor de viaţă, n-au decît să accepte chemarea la întrecerea paşnică. Noi propunem pacea, iar aceia care sînt pentru „războiul rece" ne împing la agravarea situaţiei, la continuarea cursei înarmărilor. VREM SA FACEM TOTUL PENTRU A LICHIDA STAREA DE „RĂZBOI RECE“ şi a slăbi implicit încordarea internaţională, a spus N. S. Hruşciov. Coexistenţa paşnică şi rachetele încărcate, pregătite pentru a fi lansate pe teritoriile altor state , sunt lucruri incompatibile. Cind vorbim despre coexistenţa paşnică, avem in vedere crearea în rindurile poporului a convingerii că războiul care nu există astăzi, nu va exista mîine şi nici mai tîrziu. De aceea, a spus N. S. Hruşciov în continuare, acceptăm reducerea armamentelor, acceptăm retragerea trupelor noastre din R.D. Germană, Polonia şi Ungaria, dacă puterile occidentale se vor declara şi ele dispuse să-şi retragă trupele de pe teritoriile statelor străine. Ne dăm desigur seama, a arătat N. S Hruşciov, că între Uniunea Sovietică şi Statele Unite există multe divergenţe. Nu negăm aceasta. Dar astăzi problema se pune în felul următor : să menţinem şi pe viitor aceste divergenţe, să nu acţionăm împotriva eventualelor ascuţiri sau să căutăm căi pentru înlăturarea lor? UNIUNEA SOVIETICA SE DECLARĂ DISPUSA SA CAUTE ACORDURI RECIPROC ACCEPTABILE IN CELE MAI ARZĂTOARE PROBLEME INTERNAŢIONALE. Totodată N. S. Hruşciov a subliniat că în primul rînd trebuie rezolvate problemele cele mai actuale, din cauza cărora este frînată însănătoşirea situaţiei internaţionale. Printre aceste probleme, a spus el, înscriem in primul rînd încheierea unui Tratat de pace cu Germania. In continuare, N. S. Hruşciov a făcut o profundă analiză a situaţiei internaţionale, a expus măsurile înfăptuite de Uniunea Sovietică în scopul destinderii încordării internaţionale şi întăririi păcii în întreaga lume. In prezent, în centrul atenţiei întregii lumi se află problema slăbirii încordării internaţionale şi lichidării „războiului rece".. Iată de ce ştirea privind schimbul de vizite între şefii guvernelor Uniunii Sovietice şi Statelor Unite ale Americii a avut un ecou atît de viu şi larg. La 29 august, a spus tovarăşul N. S. Hruşciov, s-a primit răspunsul cancelarului Republicii Federale Germane, domnul Adenauer, la mesajul meu din 18 august a.c. La prima citire, acest răspuns face o impresie favorabilă, dar asemenea documente, alcătuite de diplomaţi cu experienţă necesită nu numai o citire atentă ci şi un studiu minuţios, înţelegerea a ceea ce scrie printre rinduri. Dacă ne referim la fondul mesajului de răspuns al d-lui Adenauer, trebuie remarcat în primul rînd că el este mult mai reţinut în ceea ce priveşte tonul şi, în această privinţă, se deosebeşte considerabil de documentele anterioare ale guvernului R. F. Germane. In mesajul d-lui Adenauer sunt abordate probleme deosebit de importante, este exprimată dorinţa de a se ajunge la o înţelegere mai bună a acestor probleme acute în inieresul dezvoltării colaborării între ţările noastre. Dacă aceste cuvinte vor fi urmate de fapte se poate presupune că vom putea înlătura bariera care ne desparte în discutarea problemelor actuale ale relaţiilor internaţionale şi vom putea face un anumit pas pe calea destinderii încordării internaţionale şi îmbunătăţirii relaţiilor dintre U.R.S.S. şi R.F.G. Trebuie subliniat că aceste probleme sînt tratate în mesaj într-o formă cu totul succintă şi generală, iar noi am dori ca guvernul R. F. Germane să expună mai complet propunerile cu privire la rezolvarea unor probleme importante ca problema dezarmării şi a lichidării „rămăşiţelor războiului“ şi cea a dezvoltării colaborării între ţările noastre. După părerea noastră, aceste probleme nu sînt insolubile, dacă şi cealaltă parte doreşte rezolvarea lor. Ele pot fi rezolvate dacă puterile occidentale doresc sincer reglementarea paşnică a problemelor internaţionale actuale. Fireşte că am să răspund cu plăcere la acest mesaj al d-lui Adenauer. Aş vrea să cred că acest mesaj nu este un document în care se vorbeşte despre un lucru şi se subînţelege un altul. Sînt obişnuit să gîndesc aşa cum gîndesc oamenii simpli, care acceptă cu încredere sensul direct al cuvintelor şi nu să caut un alt sens care se află numai între rînduri. Aş vrea să cred că guvernul R.F.G. doreşte într-adevăr să contribuie la destinderea Încordării internaţionale. În încheierea cuvîntării sale, tovarăşul N. S. Hruşciov a spus: VREAU SA SUBLINIEZ ÎNCĂ O DATA CA PLEC IN STATELE UNITE CU INTENŢII BUNE, CU DORINŢA FIERBINTE DE A CONTRIBUI IN MODUL CUVENIT LA CAUZA DESTINDERII ÎNCORDĂRII INTERNATIONALE, LA CAUZA CONSOLIDĂRII PĂCII. SINTEM FERM HOTARITI SA ADOPTAM MASURI CARE SA CONTRIBUIE LA TOPIREA GHEŢEI „RĂZBOIULUI RECE" SI SA PERMITĂ POPOARELOR SA RESPIRE UŞURATE. AS VREA SA NĂDĂJDUIESC CA SI GUVERNUL S.U.A. ESTE CĂLĂUZIT DE ACELEAŞI CONSIDERENTE. Oricărui om cu judecată sănătoasă îi este clar că de pe urma îmbunătăţirii relaţiilor sovieto-americane au de cîştigat nu numai popoarele Uniunii Sovietice şi S.U.A., ci şi popoarele tuturor ţărilor mari şi mici, întrucît ele nu vor război, ci sînt însetate de pace trainică şi îndelungată. ★ Serbarea populară din staniţa Veşenskaia a constituit o emoţionantă demonstraţie a dragostei fierbinţi a oamenilor muncii din regiunea Donului toţi de marele partid leninist, N. S. Hruşciov şi M. A. Şolohov în staniţa Veşenskaia.