Romînia Liberă, septembrie 1959 (Anul 17, nr. 4629-4654)

1959-09-01 / nr. 4629

Nr. 4629 In Gospodăriile Agricole de Stat Producia de grîu poate fi sporita "Recent la Institutul de cercetări pen­­tru mecanizarea și electrificarea agri­culturii din Capitală, a avut loc o consfătuire privind cultura griului în gospodăriile agricole de stat din re­giunea Bucureşti. La consfătuire au participat to­varăşii : Al. Moghioroş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Bucur Şchiopu­, adjunct al­­ministrului Agricul­turii şi Silviculturii, Gh. Necula, prim­­secretar al Comitetului regional Bucu­reşti al P.M.R., Vasile Mateescu, pre­şedintele­­ sfatului popular al regiunii Bucureşti, consiliile de conducere ale gospodăriilor agricole de stat, şefii de secţie şi brigadierii fruntaşi în cultura griului, mecanicii şefi şi şefii brigăzilor pentru mecanizare completă din gospo­dăriile­ agricole de stat din regiunea Bucureşti, secretari ai comitetelor ra­ionale ale P.M.R. din regiune, specia­lişti de la institutele de cercetări şi din Departamentul gospodăriilor agricole de stat. Participanţii la consfătuire au anali­zat rezultatele obţinute de gospo­dăriile agricole de stat în organizarea producţiei de grîu şi îndeosebi măsurile agrotehnice ce trebuie aplicate în noul an agricol pentru obţinerea unei producţii cît mai ridicate la hectar. Referatele prezentate şi discuţiile care au avut loc au arătat că în acest fin gospodăriile agricole de stat din această mare regiune agricolă a ţării, au obţinut, în ciuda condiţiilor clima­tice neprielnice într-o mare parte a re­giunii, o recoltă bună de grîu. Astfel ele au livrat pentru fondul central de cereale al statului peste prevederile planului anual mai mult de 6000 tone de grîu şi secară. A multe gospodării agricole de stat, printre care Draga­­lina, Mănăstirea, Periş, Buftea, Buc­şani, Mărculeşti şi altele au recoltat în medie 2000-2300 kg. grîu la hectar. Aceasta dovedeşte — aşa cum au su­bliniat numeroşi vorbitori la consfă­tuire — rezervele mari pe care le au gospodăriile agricole de stat în spo­rirea simţitoare a producţiei şi la a­­ceasta cultură, împărtăşind experienţa lor, numeroşi muncitori fruntaşi, brigadieri, mecani­zatori, ingineri şi tehnicieni au scos în evidenţă însemnătatea pe care o are în mărirea producţiei de grîu aplicarea diferenţiată a măsurilor agrotehnice la această cultură. S-a subliniat îndeo­sebi necesitatea adîncirii arăturilor de vară pînă la 40 cm., fertilizarea solu­lui prin aplicarea de îngrăşăminte na­turale şi chimice în cea mai mare parte odată cu arătura de bază şi în funcţie de soiul cultivat şi de solul fiecărei gospodării, precum şi introducerea pe 60 la sută din suprafaţa ce se va cul­tiva cu grîu a soiurilor de înaltă pro­ductivitate. A fost de asemenea scoasă în evi­denţă importanţa respectării epocii op­time de însămînţare, care in regiune variază între 15 septembrie — 15 oc­tombrie, necesitatea recoltării griului în două faze pentru asigurarea canti­tativă şi calitativă a recoltei, precum şi aplicării diferenţiate şi la vreme­a celorlalte lucrări în cultura griului. Participanţii la consfătuire au subliniat că prin aplicarea întregului complex de măsuri agrotehnice gospodăriile agri­cole de stat din regiunea Bucureşti pot obţine în anul viitor peste 2000 kg. grîu la hectar, gospodăriile agricole Dragalina, Urziceni şi Mînăstirea an­­gajîndu-se să obţină 3000 kg. la hectar. Asemenea consfătuiri au avut loc în toate regiunile ţării. (Agerpres) Lucrările conferinţei internaţionale a reprezentanţilor Institutelor de marxism-leninism In cadrul şedinţei, din 31 august a celei de-a V-a conferinţe interna­ţionale a reprezentanţilor Institute­lor de marxism,leninism, institutelor şi comisiilor de istorie ale partide­lor comuniste şi muncitoreşti, tova­răşul Gh. Vasilichi, directorul Insti­tutului de istorie a partidului de pe lîngă C.C­ al P.M.R., şeful delega­ţiei din R.P. Română a expus cu­­vâ­itul de închidere la primul punct al ordinei de zi. Au continuat discuţiile la cel de­ al doilea punct al ordinei de zi. A­u luat cuvîntul: I. Rosner (Austria), N. R. Donîi (U.RS.S.), Jaques Chambaz (Franţa), N. Goldberger (R.P.R.), J. Jakobs (Anglia). In cur­sul după-amiezii, partici­panţii­­ la conferinţă au lucrat în Comisia pentru publicarea documen­­telor de partid şi în comisia privind colaborarea Institutelor în vederea organizării bibliotecilor şi arhivelor, a schimbului de documente, de cer­cetători ştiinţifici şi a publicării re­vistelor de istorie-Lucrările conferinţei continuă. Se îmb­o­găţeşte Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti In vederea sărbătoririi a 500 de ani de existenţă a oraşului Bucureşti expoziţia Muzeului de istorie a ora­şului Bucureşti, care cuprinde 5000 de piese , valoroase materiale arheolo­gice, documente şi diverse piese din cele mai diferite perioade şi domenii de activitate, păstrătoare a trecutului oraşului şi a luptelor maselor popu­lare — va fi îmbogăţită cu noi ma­teriale. Se vor expune în original di­ferite :documente rare, piese de aur, monezi din diferite epoci, tezaurul cu monezi turceşti descoperit recent în Bucureşti şi numeroase alte obiec­te descoperite pe şantierele­­arheolo­gice ale Capitalei. Secţia de istorie modernă şi contemporană a muzeului va fi completată cu aspecte noi din lupta muncitorilor din Bucureşti, iar la secţia „Construirea socialismului“ vor fi prezentate cele mai noi reali­zări din domeniul edilitar — urba­nistic. Un colectiv al muzeului a pregătit pentru editare broşura intitulată „Bucureşti — scurt istoric“. Bogat ilustrată şi într-o formă accesibilă maselor largi, broşura tratează isto­ria oraşului Bucureşti de la aşezările omeneşti străvechi de pe teritoriul ac­tualului oraş, începînd de la primele urme aflate pe aceste locuri, şi pînă la oraşul înfloritor din zilele noastre. Vor fi editate un album festiv cu imagini bucureştene intitulat „Bucu­reşti la a 500-a aniversare“, precum şi patru pliante care vor înfăţişa piese din Muzeu din perioada modernă, contemporană şi aspecte din epoca construirii socialismului. La Mînăstirea Mihai Vodă (arhi­vele statului), la Spitalul Colţea, pri­mul spital, din oraşul Bucureşti, la Gara Filaret, prima gară bucureştea­nă, locuri legate de trecutul istoric al oraşului, se vor aşeza plăci cu in­scripţii reprezentative. In a doua decadă a lunii septem­brie în colaborare cu Academia R. P. Româno, la Muzeul de istorie a ora­şului Bucureşti se vor organiza co­municări ştiinţifice consacrate aniver­sării a 500 de ani de existenţă a ora­şului Bucureşti. O vie activitate desfăşoară şantie­rul arheologic Bucureşti pentru a aduce noi date privind istoria ora­şului nostru. (Agerpres) ­ooo- Lista oficială de cîştiguri U obligaţiunile C.E.C. 5% cu cîştiguri Tragerea de bază din 31 august 1959 Cîştigurile de mai sus revin obligaţiuni­lor de bază de 200 lei. Obligaţiunile cîşti­­gătoare, în valoare fracţionary ,de 100, 50 şi 25 lei, cîştigă Ch. V., respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus. £ 5 Seria obliga­­tiunilor câștigătoare « £ III Valoarea cîștigurilor i s «­ te z s .5 2 ~ 'Z Parțială 1 01428 02 75.000 I 06837 03 50.000 1 11167 05 25.000 1 05807 29 10.000 1 24153 26 10.000 I 03522 12 5.000 1 10622 07 5.000 1 16708 48 5.000 1 18540 24 5.000 I 21995 44 5.000 1 22582 43 5.000 terminația seriei 25 497 12 2.000 25 542 01 2.000 25 719 13 2.000 25 780 38 2.000 250 00 33 800 250 33 09 800 250 58 32 800 ** Din lucrările votate în adunările populare l­a începutul acestui an, în ra­ionul Alexandria, regiunea Bucureşti — au fost terminate şi d­ate în folo­sinţă pînă în prezent 3 şcoli de şapte ani în comunele Măgura, Buzescu şi Atîrnaţi; 5 cămine culturale în comu­nele Nenciuleşti, Brînceni, Plosca, Pie­lea şi Ul­meni ; 7 săli de clasă în co­munele Mavrodin, Grosu şi Vităneşti. De asemenea a fost terminată împrej­muirea şcolii şi a sfatului popular în comuna Gălineşti, a fost electrificată comuna Poroschia. In comuna Pieliţa a fost construit un nou local pentru sfa­tul popular iar comuna Storobăneasa a fost radioficată și se continuă lucră­rile de electrificare. dr Duminică s-a înapoiat în Capitală cel de al doilea grup de 300 de colec­tiviști care au făcut o călătorie în Uni­unea Sovietică cu „trenul prieteniei", organizată de Consiliul General A.R.L.U.S. în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi O.N.T. Carp­aţi. Colectiviştii români au vizitat expoziţia „Realizările economiei naţio­nale a U.R.S.S.“, oraşele Moscova şi Kiev, colhozuri şi au avut întîlniri cu muncitori sovietici. Luni a sosit în Capitală, la invitaţia I.R.R.C.S., graficianul elveţian Aldo Patocchi, împreună cu soţia. In timpul şederii în ţară, artistul elveţian va lua contact cu artişti plastici romîni şi va prezenta o expoziţie a lucrărilor sale. La staţiunea experimentală pomicolă din Geoagiu, regiunea Hunedoara a avut loc recent o şedinţă lărgită a con­siliului ştiinţific al Institutului de Cer­cetări Hortiviticole. La această consfă­tuire la care au participat reprezen­tanţi ai institutului amintit şi delegaţi­a din toate staţiunile hortiviticole din ţară s-a analizat activitatea acestei staţiuni şi s-a elaborat un plan pentru anul următor. Deputatul laburist Konni Zilliacus, aflat în ţară la invitaţia I.R.R.C.S., a vizitat în ultimele zile Combinatul poli­grafic „Casa Scînteii“, Institutul de ge­riatrie şi unele muzee din Capitală. Oaspetele a avut de asemenea o între­vedere cu acad. M. Ralea, preşedintele Institutului român pentru releţiile cul­turale cu străinătatea. In prezent dl. Zilliacus vizitează re­giunea Constanţa. Luni după-amiază, Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“, din Bucureşti, care întreprinde un turneu în ţară, a orga­nizat la Teatrul Naţional din Cluj un matineu literar în cadrul căruia Ion Masoff, secretar literar al Teatrului Naţional din Bucureşti, a conferenţiat despre „începuturi de teatru în Tran­silvania". S-au recitat versuri ale unor poeţi clasici şi contemporani, români, maghiari şi germani. Seara, artiştii Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ au prezentat comedia „Revizorul“ de N. Gogol, în regia lui Sică Alexandrescu, artist al poporului. Spectacolul s-a bucurat de un fru­mos succes. La 1 octombrie a.c. vor începe cursu­rile universităţii populare pentru cadre­le medico-sanitare din Capitală. Se vor prezenta în cadrul celor 60 de prelegeri un ciclu de lecţii privind ştiinţele so­ciale şi ştiinţele naturii. De asemenea vor fi expuse lecţii despre actualităţi medicale, de­ontologie, alergologie etc. ★ Duminică, scriitorul sovietic Boris Polevoi, care ne vizitează ţara cu pri­lejul celei de-a 15-a aniversări a eli­berării Romîniei de sub jugul fascist, s-a întîlnit la sediul filialei Cluj a Uni­unii Scriitorilor din R. P. Romina cu scriitori români şi maghiari din acest oraş. Oaspetele a fost salutat de Nagy István, membru corespondent al Academiei R.P.R., preşedintele filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din R. P. Romînă. Scriitorul Boris Polevoi a mulţumit pentru primirea prietenească ce i s-a făcut. Colectivul fabricii de produse chimice .Constantin Istratiu din Capitală a realizat o serie de noi coloranţi : roşu lanacrom, galben lanacrom şi violet la­­nacrom, trei coloranţi azonaffoli şi co­lorantul cu rezistenţă superioară albas­tru direct strălucitor. Pentru ob­ţinerea acestor coloranţi a fost necesară reali­­zarea unor produşi intermediari care nu s-au mai fabricat pînă azi la noi în ţară. O parte a delegaţiilor de femei care la invitaţia Consiliului Naţional al Femeilor din R. P. Română au luat parte la sărbătorirea celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre, au vizitat oraşul şi regiunea Cluj. Au fost vizitate Uzinele „Ianoş Her­­bak", Teatrul Naţional, Biblioteca centrală universitară, clinicile univer­sitare, Grădina Botanică, şantierele de construcţii de locuinţe, magazine şi monumente de artă din vechiul centru ardelean, cooperativa de consum din Iclod, raionul Gherla, salina Ocna- Dej, gospodăria agricolă colectivă Cîţ­­cău, raionul Dej. Delegaţiile de femei s-au întîlnit cu activele comitetelor raional şi orăşe­nesc al femeilor. In Editura Tehnică a apărut lucrarea „Semiconductoare şi aplicaţiile lor tehnice“ de M. S. Sominski, traducere din limba rusă. Lucrarea se adresează maselor largi de cititori care se inte­resează de problemele tehnice, fiind utilă şi specialiştilor cărora le arată multiplele domenii de utilizare a se­miconductoarelor. Pentru a veni în ajutorul circum­scripţiilor cu comune îndepărtate şi a asigura o mai bună asistenţă sanitară colectiviştilor, sfatul popular al raio­nului Timişoara a organizat recent 7 caravane sanitare alcătuite din medici de diferite specialităţi. Caravanele s-au deplasat în comu­nele Stamura Romînă, Sinmihaiul Ger­­man, Stanciova, Nadăş şi altele. In primele zile ale deplasării s-au dat aproape 1000 de consultaţii. ★ Biblioteca Academiei R.P.R., filiala Cluj a primit aparate mari de citit mi­crofilme care au fost instalate la bi­bliotecile Institutului de calcul, Insti­tutului de chimie, Institutului de medi­cină şi la Biblioteca Centrală. Ele sunt de un mare ajutor pentru­­Studierea microfilmelor cu lucrări ştimilace din ţară şi străinătate. ★ La tragerea de amortizare a asigu­rărilor de viaţă ADAS din 31 august 1959, au ieşit următoarele opt combi­naţii de litere : X.H.H. W.V.F. M-Y.A. H.K.B. E.L.R. V.G.K. M.F.B. M.Z.H. Român­ia liberă Fabrica din Livezi produce în acest an o cantitate aproape dublă de zahăr Colectivul de muncă de la Fabrica de zahăr Livezi-Podari, din regiunea Craio­va, aduce o contribuţie importantă la traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de Plenara C.C. al P.M.R. din noiem­brie 1958 industriei zahărului din ţara noastră, de creştere a capacităţilor de prelucrare existente, de sporire a pro­ducţiei de zahăr. Datorită măsurilor tehnico-organizatorice puse în practică de colectivul de aici, fabrica va putea da în acest an o producţie de 3.700 vagoane de zahăr, cantitate aproape dublă față de anul 1958 Acum fabrica se află în plină cam­panie de fabricație. Depozitele ei pri­mesc zilnic mii de saci cu zahăr din noua recoltă. Vizitele delegaţiilor sindicale străine întorşi în Capitală, după o vizită întreprinsă în ţară, membrii delega­ţiilor sindicale străine care au parti­cipat la sărbătorirea zilei de­ 23 Au­gust în ţara noastră au fost luni oas­peţii metalurgiştilor de la Uzinele „23 August“. Ei au vizitat sectoarele mecanică grea, mecanică uşoară, ate­lierele automotoare şi secţia de va­goane unde s-au interesat de condi­ţiile de muncă şi de viaţă ale mun­citorilor din această importantă între­prindere. Oaspeţii au apreciat calita­tea produselor fabricate la Uzinele „23 August“ cunoscute prin produ­sele lor şi peste hotare. A fost vizitată de asemenea, ex­poziţia „15 ani de la eliberarea pa­triei noastre de sub jugul fascist“, deschisă în incinta uzinelor, expoziţie care oglindeşte dezvoltarea în anii puterii populare a acestei mari uni­tăţi constructoare de maşini din ţara noastră. (Agerpres) Gospodăria colectivă „1907“ din satul Flămînzi IAŞI (de la corespondentul nostru).­­ Satul Flămînzi din raionul Hîrlău, de unde în anul 1907 s-a aprins flacăra răscoalei ţăranilor asupriţi, a cunoscut duminică un eveniment însemnat din viaţa sa. In acea zi, 155 de familii de ţărani muncitori, printre care se numă­rau Neculai Ungureanu, Dumitru Go­­gescu şi alţi participanţi ai răscoalei de acum jumătate de veac, şi-au adunat laolaltă pămînturile şi vitele de muncă, fornăind gospodăria colectivă „1907“. P­RONOEXPr­­ES La tragerea concursului special Pro­­noexpres de la 30 august au fost ex­trase din urnă următoarele numere : 4, 31, 10, 21, 23, 41. Numere de rezer­vă : 17, 2. Fond de prem­ii aproximativ lei 980.000. Pentru premiile suplimen­tare în obiecte oferite gratuit, au fost extrase următoarele numere : 48, 18, 47, 7, 49, 22 Numere de rezer­vă : 39, 33. Pad­. 3-a (Sublinierile aparţin redacţiei) N. S. Hruşciov în vizită la scriitorul M. A. Şolohov Vrem să facem totul pentru a lichida starea de „război rece“ a declarat N. S. Hruşciov la mitingul din piaţa staniţei­­Veşenskaia MOSCOVA 31 (Agerpres) TASS transmite: La 30 august N. S. Hruş­­ciov a sosit in staniţa Veşenskaia in vizita­­ la cunoscutul scriitor sovietic Mihail Şolohov. N. S. Hruşciov a fost intimpinat de conducători de partid şi de stat din regiunile Rostov şi Stalin­grad. Pretutindeni el a fost salutat cu bucurie şi cu aclamaţii cordiale. In piaţa staniţei a avut loc un mare miting la care au luat cuvîntul condu­cători ai organizaţiilor obşteşti, Mihail Şolohov şi N. S. Hruşciov­ Participanţii la miting au întîmpinat cu vii aplauze apariţia la tribună a eminentului lor consătean Mihail Alek­­sandrovici Şolohov. In cuvîntarea sa vie şi emoţionantă, el a spus printre altele . Apreciem cu toţii în mod deosebit, vizita lui Nikita Sergheevici şi pen­tru că în ajunul unei întîlniri de cea mai mare răspundere, a întrlnirii de importanţă istorică cu preşedintele S.U.A., el a găsit posibilitatea, fie şi pentru scurt timp, să ne viziteze şi să se intereseze de viaţa locuitorilor de pe cursul superior al Donului. (Aplauze). Scumpe Nikita Sergheevici! Veţi pleca cu avionul peste ocean. Dar, iată, această părticică a poporului so­vietic, întregul popor sovietic şi nu numai poporul sovietic vor fi cu gindul alături de dv. Şi în numele locuito­rilor staniţei Veşenskaia şi al scum­pilor noştri oaspeţi din Stalingrad şi Voronej vreau să vă asigur că şi noi vom fi alături de dv. acolo, în Ame­rica. (Aplauze). Vă dorim scumpe Niki­ta Sergheevici sănătate şi succes în toate. (Aplauze furtunoase, prelun­gite). La miting a luat cuvîntul tovarăşul N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. şi preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., întîmpinat cu aplauze furtunoase de toţi cei prezenţi. In prima parte a cuvîntării sale, to­varăşul N. S. Hruşciov a vorbit despre munca intensă pentru transpunerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al XXI-lea şi ale Plenarei din iunie a C.C. al P.C.U.S., despre larga mişcare populară ce se desfăşoară în oraşele şi satele din ţară pentru îndeplinirea înainte de termen a planului septenal subliniind că sunt îndeplinite cu suc­ces şi depăşite sarcinile planului sep­tenal aprobate de Congresul al XXI- lea al P­C­U­S­­ IN­ PREZENT SITUAŢIA DIN ŢARA NOASTRA ESTE FOARTE BUNA, a­ spus N. S. Hruşciov. A­­CEST FAPT SE DATORESTE UNI­TĂŢII DE NEZDRUNCINAT A PO­PORULUI IN JURUL SCUMPULUI SAU PARTID COMUNIST. N. S. Hruşciov a subliniat că în lupta întregului popor pentru con­struirea comunismului un mare şi im­portant rol îl joacă intelectualitatea sovietică ieşită din rîndurile poporu­lui, intelectualitate din care fac par­te şi scriitorii sovietici. Prin operele lor cele mai bune, scriitorii noştri contribuie la întărirea unităţii pop­oru­­lui, ajută la educarea oamenilor so­vietici in spiritul comunismului. Un exemplu viu al acestui fapt este crea­ţia marelui nostru scriitor sovietic Mihail Aleksandrovici Şolohov. (A­­plauze furtunoase). Tovarăşul N. S. Hruşciov a făcut o profundă analiză a însemnătăţii crea­ţiei lui Şolohov. Mihail Aleksandrovici Şolohov, a spus vorbitorul, este bine cunoscut atît în ţara noastră cît şi dincolo de hotarele ei. Operele sale de mare talent au făcut ocolul lumii întregi, sunt editate şi citite în toate colţurile lumii. Numai în Uniunea So­vietică cărţile lui Şolohov sunt editate într-un tiraj de 30 milioane de exem­plare în 60 de limbi. Partidul nostru şi întregul popor sovietic II apreciază pe Mihail Alek­sandrovici Şolohov ca pe un eminent artist care şi-a consacrat marele său talent slujirii măreţei cauze a con­struirii comunismului. (Aplauze furtu­noase). Operele lui Şolohov — a spus N. S. Hruşciov — ajută oamenilor să înţe­leagă just importanţa istorică a fap­telor eroice săvîrşite de poporul nostru sub conducerea scumpului partid co­munist. Creaţia profund partinică şi popu­lară a lui Şolohov arată cu o incontes­­tabilă putere de convingere că drumul parcurs de ţara noastră a fost greu, complicat, dar a fost singura cale justă spre viaţa fericită a întregului popor. (Aplauze furtunoase). Partidul comunist a condus poporul nostru pe această cale leninistă. Şi în operele lui Mihail Şolohov întâlnim minunaţi comunişti , conducători şi organizatori care trăiesc aceeaşi viaţă cu poporul. Şolohov ştie să arate ca nimeni altul rolul partidului comunist, care a ridicat poporul la lupta pentru construirea vieţii noi şi pentru educa­rea omului nou. Partidul nostru a acordat întotdea­una şi continuă să acorde o mare a­­tenţie dezvoltării literaturii şi artei, îi consideră pe scriitori drept ajutoarele lui active şi devotate în educarea co­munistă a oamenilor muncii. In pre­zent, când ţara a intrat în perioada construcţiei desfăşurate a comunis­mului, acest rol al artei creşte în mod deosebit. Construim comunismul în numele omului, în numele fericirii. Oamenii trebuie să ajungă în comu­nism eliberaţi de deprinderile­­ legate de proprietatea privată, de egoism, de interese meschine, de tot ceea ce îm­piedică pe­ oameni să trăiască în chip comunist. Pentru literatura sovietică este important nu numai să redea ac­ţiunile şi faptele oamenilor, ci şi să arate izvoarele ideologice ale erois­mului care ia naştere în cadrul luptei pentru victoria comunismului. M. A. Şolohov arăta la cel de-al doilea congres al scriitorilor că spiri­tul partinic al artistului sovietic rezi­dă în încrederea lui profundă în jus­teţea cauzei noastre: „Fiecare dintre noi scrie la îndemnul inimii sale, iar inimile noastre aparţin partidului şi poporului drag pe care îl slujim prin arta noastră“. Tocmai din acest spi­rit partinic, aparţinînd organic creaţiei lui Solohov, şi din legătura perma­nentă cu viaţa poporului său, izvorăş­te marea forţă a operelor sale. (Aplauze furtunoase). POPORUL NOSTRU, PARTIDUL NOSTRU APRECIAZA MULT FAP­TUL CA TN ACEASTA MINUNATA PERIOADĂ DE REALIZĂRI GRAN­DIOASE, M. A. SOLOHOV REPRE­ZINTA CU CINSTE LITERATURA SOVIETICA, OGLINDESTE CU CINSTE FAPTELE EROICE ALE PO­PORULUI SOVIETIC, BARBAŢIA ŞI DEVOTAMENTUL NEŢĂRMURIT AL OAMENILOR SOVIETICI FAŢA DE CAUZA PARTIDULUI LENINIST CARE TRANSFORMA VIAŢA PE BAZA ÎNVĂŢĂTURII NEMURITOA­RE A MARXISM-LENINISMULUI. (Aplauze furtunoase). Şolohov este un eminent artist, un cronicar de mare taierit care oglindeş­te în mod veridic măreaţa noastră epocă. Ii dorim noi şi mari succese în activitatea sa creatoare. (Aplauze furtunoase). Creaţia lui Şolohov trezeşte un viu interes în rîndul a milioane de citi­tori din străinătate, care vor să afle adevărul despre Ţara Sovietică şi des­pre poporul sovietic, despre felul în care a luat naştere şi s-a statornicit în lupte eroice orînduirea socială so­cialistă, cea mai umană. Ştiţi, a spus N. S. Hruşciov, că în viitorul apropiat urmează să plec în Statele Unite ale Americii, răspunzînd invitaţiei preşedintelui Eisenhower. Am plăcerea de a invita în această călătorie pe Mihail Aleksandrovici. (Aplauze furtunoase). Cred că şi lui îi va fi de folos să cunoască mai în­deaproape viaţa Americii contempo­rane. N. S. Hruşciov a consacrat o mare parte a cuvîntării sale problemelor situaţiei internaţionale, problemei co­existenţei paşnice şi apropiatului schimb de vizite între şefii guvernelor Uniunii Sovietice şi Statelor Unite ale Americii, în prezent, a arătat N. S. Hruşciov, absolut toţi oamenii sunt interesaţi şi preocupaţi de problema asigurării păcii in lumea întreagă, problemă considerată, pe bună dreptate, ca fiind cea mai importantă din viaţa internaţională. Vorbind despre actuala situaţie in­ternaţională, tovarăşul N. S. Hruş­ciov a arătat că, apreciată după cri­teriul principal — menţinerea păcii în întreaga lume — situaţia internaţio­nală nu este atît de rea. Ea este chiar bună. Referindu-se la declaraţia preşe­dintelui S.U.A., Eisenhower, la con­ferinţa de presă din 25 august, N. S. Hruşciov a spus : Sîntem pe deplin satisfăcuţi de declaraţia preşedinte­lui S.U.A. făcută la conferinţa de presă­ Această declaraţie arată că dl Eisenhower este dispus să con­­tribuie la înlăturarea încordării în relaţiile dintre state. Considerăm aceasta ca o bază favorabilă pentru apropiatul schimb rodnic de păreri cu preşedintele. Preşedintele S.U.A., a spus N. S. Hruşciov, îşi dă seama că principalul constă acum în asigurarea păcii in lumea întreagă. In această privinţă nu avem divergenţe cu preşedintele şi salut sincer declaraţia lui. N. S. Hruşciov a remarcat cu re­gret că, răspunzînd la întrebările ziariştilor, preşedintele S.U A. a re­luat într-o oarecare măsură unele expresii purtînd amprenta „războiu­lui rece“. Aş dori să cred, a spus şeful guvernului sovietic, că în a­­cest caz preşedintele nu a făcut de­­cit să plătească un tribut vechilor păreri preconcepute. N. S- Hruşciov a arătat în conti­nuare că relaţiile sovieto-engleze au început să se îmbunătăţească simţi­­tor şi că volumul schimburilor co­merciale cu Franţa, Italia şi Ger­mania occidentală a crescut. Aplicăm cu fermitate principiile coexistenţei paşnice. Noi spunem: Să nu ne amestecăm unul în tre­burile interne ale altuia, să nu cău­tăm să rezolvăm cu forţa armelor divergenţele ideologice şi alte pro­bleme litigioase. Dacă ne vom înţe­lege pe această bază vom găsi uşor mijloace pentru asigurarea co­existenţei paşnice. în cazul acesta ar fi asigurate condiţii în care răz­boiul ar fi exclus din viaţa socie­tăţii PARTIDUL NOSTRU, COMITE­TUL CENTRAL, GUVERNUL SOVIE­TIC, a declarat N. S­. Hruşciov, SÎNT FERM CONVINŞI CA AM AJUNS LA O ETAPA CIND ACEA­STA VA DEVENI REALITATE. Fie­care nou succes al U­R.S S., succe­sele tuturor ţărilor socialiste apro­pie această perioadă. Ideea coexis­­tenţei paşnice va triumfă. Comunis­mul şi-a apărat dreptul la existenţă, a spus N. S. Hruşciov. După cum a arătat istoria îndelungată, a lupta împotriva comunismului cu tunuri şi bombe atomice este o cauză întru­­totul lipsită de speranţă. Dacă per­sonalităţile din ţările capitaliste sunt atît de convinse de superioritatea fi­lozofiei lor, a modului lor de viaţă, n-au decît să accepte chemarea la întrecerea paşnică. Noi propunem pacea, iar aceia care sînt pentru „războiul rece" ne îm­ping la agravarea situaţiei, la con­tinuarea cursei înarmărilor. VREM SA FACEM TOTUL PENTRU A LICHIDA STAREA DE „RĂZBOI RECE“ şi a slăbi implicit încordarea internaţională, a spus N. S. Hruşciov. Coexistenţa paşnică şi rachetele încărcate, pregă­tite pentru a fi lansate pe teritoriile altor state , sunt lucruri incompati­bile. Cind vorbim despre coexistenţa paşnică, avem in vedere crearea în rindurile poporului a convingerii că războiul care nu există astăzi, nu va exista mîine şi nici mai tîrziu. De aceea, a spus N. S. Hruşciov în continuare, acceptăm reducerea armamentelor, acceptăm retragerea trupelor noastre din R.D. Germană, Polonia şi Ungaria, dacă puterile occidentale se vor declara şi ele dispuse să-şi retragă trupele de pe teritoriile statelor străine. Ne dăm desigur seama, a­­ arătat N. S­ Hruşciov, că între Uniunea Sovietică şi Statele Unite există multe divergenţe. Nu negăm aceasta. Dar astăzi problema se pune în fe­lul următor : să menţinem şi pe vii­tor aceste divergenţe, să nu acţio­năm împotriva eventualelor ascuţiri sau să căutăm căi pentru înlătura­rea lor? UNIUNEA SOVIETICA SE DECLARĂ DISPUSA SA CAUTE ACORDURI RECIPROC ACCEPTA­BILE IN CELE MAI ARZĂTOARE PROBLEME INTERNAŢIONALE. Totodată N. S. Hruşciov a subliniat că în primul rînd trebuie rezolvate problemele cele­ mai actuale, din cau­za cărora este frînată însănătoşirea situaţiei internaţionale. Printre aceste probleme, a spus el, înscriem in primul rînd încheierea unui Tratat de pace cu Germania. In continuare, N. S. Hruşciov a făcut o profundă analiză a situaţiei internaţionale, a expus măsurile în­făptuite de Uniunea Sovietică în sco­pul destinderii încordării internaţiona­le şi întăririi păcii în întreaga lume. In prezent, în centrul atenţiei între­gii lumi se află problema slăbirii în­cordării­­ internaţionale şi lichidării „războiului rece".. Iată de ce ştirea privind schimbul de vizite între şefii guvernelor Uniunii Sovietice şi Sta­telor Unite ale Americii a avut un ecou atît de viu şi larg. La 29 august, a spus tovarăşul N. S. Hruşciov, s-a primit răspunsul cancelarului Republicii Federale Ger­mane, domnul Adenauer, la mesajul meu din 18 august a.c. La prima citire, acest răspuns face o impresie favorabilă, dar asemenea documente, alcătuite de diplomaţi cu experienţă necesită nu numai o citire atentă ci şi un studiu minuţios, înţelegerea a ceea ce scrie printre rinduri. Dacă ne referim la fondul mesajului de răspuns al d-lui Adenauer, trebuie remarcat în primul rînd că el este mult mai reţinut în ceea ce priveşte tonul şi, în această privinţă, se deo­sebeşte considerabil de documentele anterioare ale guvernului R. F. Ger­mane. In mesajul d-lui Adenauer sunt a­­bordate probleme deosebit de impor­tante, este exprimată dorinţa de a se ajunge la o înţelegere mai bună a acestor probleme acute în inieresul dezvoltării colaborării între ţările noastre. Dacă aceste cuvinte vor fi urmate de fapte se poate presupune că vom putea înlătura bariera care ne desparte în discutarea problemelor actuale ale relaţiilor internaţionale şi vom putea face un anumit pas pe calea destinderii încordării internaţio­nale şi îmbunătăţirii relaţiilor dintre U.R.S.S. şi R.F.G. Trebuie subliniat că aceste probleme sînt tratate în mesaj într-o formă cu totul succintă şi generală, iar noi am dori ca guvernul R. F. Germane să expună mai complet propunerile cu privire la rezolvarea unor probleme importante ca problema dezarmării şi a lichidării „rămăşiţelor războiului“ şi cea a dezvoltării colaborării între ţă­rile noastre. După părerea noastră, aceste probleme nu sînt insolubile, dacă şi cealaltă parte doreşte rezolva­rea lor. Ele pot fi rezolvate dacă pu­terile occidentale doresc sincer regle­mentarea paşnică a problemelor inter­naţionale actuale. Fireşte că am să răspund cu plăce­re la acest mesaj al d-lui Adenauer. Aş vrea să cred că acest mesaj nu este un document în care se vorbeşte despre un lucru şi se subînţelege un altul. Sînt obişnuit să gîndesc aşa cum gîndesc oamenii simpli, care ac­ceptă cu încredere sensul direct al cu­vintelor şi nu să caut un alt sens care se află numai între rînduri. Aş vrea să cred că guvernul R.F.G. doreşte într-adevăr să contribuie la destinde­rea Încordării internaţionale. În încheierea cuvîntării sale, tovară­şul N. S. Hruşciov a spus: VREAU SA SUBLINIEZ ÎNCĂ O DATA CA PLEC IN STATELE UNI­TE CU INTENŢII BUNE, CU DO­RINŢA FIERBINTE DE A CONTRI­BUI IN MODUL CUVENIT LA CAU­ZA DESTINDERII ÎNCORDĂRII IN­TERNATIONALE, LA CAUZA CON­SOLIDĂRII PĂCII. SINTEM FERM HOTARITI SA ADOPTAM MASURI CARE SA CONTRIBUIE LA TOPI­REA GHEŢEI „RĂZBOIULUI RECE" SI SA PERMITĂ POPOARELOR SA RESPIRE UŞURATE. AS VREA SA NĂDĂJDUIESC CA SI GUVERNUL S.U.A. ESTE CĂLĂUZIT DE ACE­LEAŞI CONSIDERENTE. Oricărui om cu judecată sănătoasă îi este clar că de pe urma îmbunătăţi­rii relaţiilor sovieto-americane au de cîştigat nu numai popoarele Uniunii Sovietice şi S.U.A., ci şi popoarele tuturor ţărilor mari şi mici, întrucît ele nu vor război, ci sînt însetate de pace trainică şi îndelungată. ★ Serbarea populară din staniţa Veşen­skaia a constituit o emoţionantă de­monstraţie a dragostei fierbinţi a oame­nilor muncii din regiunea Donului toţi de marele partid leninist, N. S. Hruşciov şi M. A. Şolohov în staniţa Veşenskaia.

Next