Romînia Liberă, februarie 1960 (Anul 18, nr. 4759-4782)

1960-02-02 / nr. 4759

1/ Prima lună, primele succese CARANSEBEŞ (de la coresponden­tul nostru).­­ Laminatorii de la uzinele „Oţelul Roşu“ din ra­ionul Caransebeş au depăşit planul pe luna ianuarie cu peste 1800 tone laminate. S-a evidenţiat în mod deose­bit colectivul laminorului de platine care a elaborat peste prevederi 1600 tone laminate. In fruntea întrecerii se află în prezent schimbul condus de maistrul Matei Uher care a adus o contribuţie de seamă la realizările obţinute în prima lună a anului. * PETROŞANI (de la corespondentul nostru). — In acţiunea pe care o desfăşoară pentru a realiza în medie o tonă de cărbune pe fiecare post şi de fiecare om, minerii din Valea Jiu­lui reuşesc să obţină importante­­suc­cese. De exemplu, în luna ianuarie ei au extras cu 7.473 tone cărbune mai mult decît prevedea planul de pro­ducţie. Din această cantitate 1.163 tone este cărbune cocsificabil. Şi de data aceasta rezultate bune au obţinut harnicii mineri de la Petril­a, care au extras în plus 3.590 tone cărbune. Au raportat de asemenea importante de­păşiri de plan colectivele de muncă de la Lonea, Aninoasa şi altele. f U­r­c­u - Cum vreţi sä vä construiţi acare­turile ? - Ca la Haţeg. - La ce preţ ? - Mic, tot ca la Haţeg. Acest dialog a revenit ca un refren in toate discuţiile pe care le-am avut, zilele trecute, cu colectiviştii din păr­ţile de sus ale regiunii Hunedoara. N-am vorbit cu doi-’trei, ci cu nenu­măraţi oameni şi de la Orăştie şi de la Alba şi din alte părţi. Toţi mi-au spus la fel. Am stat şi ne-am întrebat: Oare cum vor fi lucrat oamenii din Ţara Haţegului de le-a mers vestea, ce metodă vor fi folosit ei de-au putut să ridice numai construcţii ieftine? Ca să mă dumiresc am luat trenul şi am plecat intr-acolo. Un an rodnic Pînâ la sfîrşitul anului 1958, In raionul Haţeg nu erau decit patru gos­podării colective. Cuprindeau 126 de familii şi stăpineau cam 650 de hec­tare teren agricol. Unităţi cu o ve­chime de 4 şi chiar de 5 ani, acestea avuseseră timp să se închege bine, să se dezvolte din punct de vedere eco­nomic. In acel an, deşi clima aspră de munte le făcuse multe greutăţi, mai toate obţinuseră recolte mari la griu, la porumb, la cartofi. Primele două culturi dăduseră la hectar intre 2-3000 kg, iar a treia mai bine de două vagoane. Aceste producţii erau aproape încă odată mai mari decît cele pe care le obţinuseră ţăranii muncitori ce lucraseră de unul sin­gur. Se îndătinase în gospodării şi obiceiul de a creşte vaci cu lapte, turme de oi. Astfel, ele au putut să vîndă statului nu numai cereale ci şi brînză şi lină, ceea ce le-a sporit ve­niturile. A sporit şi nivelul de trai al colectiviştilor. In bătătura lor s-au ri­dicat case noi , şi-au cumpărat mobilă, aparate de radio. Comuniştii din raion au avut grijă ca aceste lucruri să nu rămină necu­noscute de către cei ce nu munceau încă laolaltă. S-au organizat intilniri cu colectiviştii, vizite acasă la el. Şi treptat, treptat, alături de cele 126 familii au prins a veni altele şi altele. In primele luni ale anului 1959 s au inaugurat în raion 20 de noi gospodă­rii. Ele reunesc peste 2000 de familii de ţărani muncitori şi au în perimetru cam 8000 ha. de teren agricol. A fost rodnic deci pentru haţegani anul 1959. In acelaşi timp insă el le-a pus în faţă şi o seamă de probleme. Cînd au intrat în colectiv, oamenii nu au adus cu ei numai pămînt şi plu­guri, grape şi vînturători. Au îmbogă­ţit avuţia gospodăriilor şi cu un mare număr de vite. Cei din Hobiţa s-au înscris cu 53 de vaci şi bivoliţe şi cu 10 boi, cei din Uric cu 34 de vaci, cu 20 de bivoli, şi cu 22 de boi, cei de la Galaţi, comuna Pui, cu 50 de vaci, cu 13 bivoli, cu 28 de boi şi cu aproa­pe 100 de oi. Pentru ca gospodăriile colective să tragă de la animale fo­loase, trebuiau în primul rînd să se aibă la un loc. Cu alte cuvinte era nevoie de adăposturi. Tehnicienii de la sfătul popular raional au întocmit proiecte pentru 18 grajduri şi pentru mai multe saivane. Pînă la sfîrşitul a­­nului toate acestea au fost realizate. Şi nu cu orice preţ. Să stăm şi să so­cotim. Pentru grajdul colectiviştilor din sa­tul Uric, care are o capacitate de 100 de capete bovine, materialele şi ma­nopera care s-au consumat valo­rează doar 36.000 lei, ceea ce în­seamnă cite 360 lei pe cap de vită. Costul grajdului care s a făcut la gos­podăria colectivă din Hobiţa, grajd cu o capacitate de 70 de capete, se ri­dică la 30.000 lei. Cum s-a putut ajunge la costuri atit de mici ? La această întrebare vom încerca să răspundem mai jos. Trium­ful spiritului practic Aşezată Intre munţii Retezat, Sebeş şi al Ţarcului, Ţara Haţegului este brăzdată de o mulţime de ape. Din­tre stîncile colţuroase ale Sebeşului ţîşneşte furtunos Streiul. De sub Rete­zatul Izvorăşte Riul Mare. Intr-un anu­me loc acestea se unesc cu şuvoaie mai mici cum ar fi Riul Alb şi Riul Bărbat. Înălţimea de la care coboară dă apelor de aici viteză şi forţă. Ori­­cît de tare ar fi roca pe care o întîl­­nesc în cale ea nu le poate rezista. Bucăţi de granit, pietre răzleţe sînt an­trenate într-un torent ameţitor şi că­rate de vale. Ajunse la locuri mai drepte, mai puţin prăvălate, apele se domolesc şi depun ostenite toată po­vara cu care singure s-au încărcat. Meandrele, luncile sînt totdeauna pline de bolovani. Dar nu numai în pia­­tră este bogată Ţara Haţegului. Pe înălţimile sale cresc mindre păduri. E atîta lemn aici incit, cum se spune, butucii aproape că intră singuri în ogradă. Lemn, piatră - ce elemente mai bune pentru construcţii s-ar putea afla ? înspre ele şi-au îndreptat privi­rile şi colectiviştii din Haţeg. Nu însă fără să fi trebuit să învingă anumite porniri. S-au găsit printre ei unii oa­meni fuduli, lată-l, de pildă, pe colec­tivistul Leana Oprişa de la Uric. — Să facem pentru vite acareturi de cărămidă, de beton şi de ţiglă, a zis el într-o adunare generală ce s-a ţinut în primăvară. O să ne fie mai mare fata cind or vedea cei din afară de ce sintem­ noi in stare. Ion Oprea, preşedintele, care stătea lingă el, l-a tras însă de mînecă. — Dar te-ai gîndit cit ne-ar costa „fala" asta ? Ține seama că noi nu avem aici nici ciment, nici presă pen­tru cărămidă, nici țiglă. Intr-adevăr, Leanu nu se prea gindise la asta. Cînd ION PAVELESCU (Continuare In pag. 3­ a) !• s O 1 LA SECŢIA DE DECOR Acordind mai mare atenţie calităţii pro­duselor, colectivul fabricii de faianţă din Sighişoara a reuşit să obţină re­zultate frumoase. La acestea şi-a a­­dus partea ei de contribuţie şi to­varăşa Maria Mo­­canu, ce lucrează în secţia de decor a fabricii Foto ! NICU VASILE Proletari din toate tarile, uniţi-vai mm liberă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Primele cantităţi de antibiotice furajere IAŞI (de la corespondentul nos­tru).­­ Colectivul fabricii de antibio­tice din Iaşi a obţinut o nouă şi in­teresantă realizare în producţie. Este vorba de fabricarea pe scară indus­trială, prin valorificarea deşeurilor, a unor produse care introduse in hrana vitelor şi păsărilor, constituie un pu­ternic factor biostimulator pentru creş­terea şi îm­grăşarea lor. De pe poarta fabricii ieşene au ple­cat primele cantităţi de ciclofurin-au­­reociclină furajeră , ambalată în pungi de o jumătate, 1 kg. şi 2 kg. cu destinaţia gospodăriilor agricole de stat Zalău şi Jibou-Cluj precum şi Co­­cargea, regiunea Constanţa. 2.250 litri lapte de fiecare vacă furajată ORAŞUL STALIN (de la corespon­dentul nostru). In gospodăriile colecti­ve din regiunea Stalin, numărul vaci­lor cu lapte va creşte anul acesta cu mai mult de 14.500 capete, deci în pro­porţie de 228 la sută faţă de anul trecut. In urma folosirii celor mai înain­tate metode de îngrijire şi hrănire a vacilor, se prevede anul acesta obţine­rea unei producţii de cel puţin 2.250­­­ lapte de la fiecare vacă furajată. Pen­tru asigurarea unei hrane consistente pe terenurile gospodăriilor colective din regiune suprafaţa semănată cu po­rumb siloz va crește mai bine de două ori. Anul XVIII nr. 4759 4 pagini 20 bani Marți 2 februarie 1960 Foto : MIHAI POPESCU Ultima revizie... după care trac­toarele S.M.T. Ciorogîrla, din ra­ionul Domneşti vor putea lua dru­mul ogoarelor. Marin Dumitrescu face această operaţie în prezenţa mecanizatorilor care au executat reparaţiile: Hie Ivan, Florea Păun, Constantin Coman şi Ştefan Di­u­­reanu. La 31 ianuarie a avut loc în U.R.S.S. Lansarea celei de a doua rachete balistice puternice în direcţia Pacificului • S-a confirmat din nou înalta precizie a sistemului de ghidare a rachetei • A fost încheiată cu succes etapa respectiva de realizare a rachetei MOSCOVA 1 (Agerpres). — TASS transmite : In conformitate cu planul de realizare a unei ra­chete balistice mai puternice cu mai multe trepte în vederea lansării de sateliţi grei ai Pămîntului şi în vederea efectuării de zboruri cosmice spre planetele sistemului solar, la 31 ianuarie a.c. a avut loc cea de-a doua lansare a unei astfel de rachete. Penultima treaptă a rachetei, împreuna cu ma­cheta ultimei trepte, a atins suprafaţa Oceanului Pacific în regiunea stabilită la 31 ianuarie a.c. ora 19:58 (ora Moscovei). Macheta ultimei trepte a fost observată in timpul zborului în atmosferă și a fost reperată la căderea în apă de către staţiile de radiolocaţie şi de staţii­le optice şi acustice instalate pe nave. Datele furnizate de măsurătorile efectuate au confirmat o dată mai mult înalta precizie a siste­mului de ghidare a rachetei. Prin lansarea efectua­tă la 31 ianuarie a.c. a fost încheiată cu succes etapa respectivă de realizare a rachetei. In legă­tură cu aceasta, agenţia TASS este împuternicită să declare că regiunea cuprinsă între coordonate­le indicate în comunicatul TASS din 8 ianuarie 1960 a fost eliberată pentru navigaţie şi comuni­caţiile aeriene înainte de termen, la 1 februarie. =0= Cadre în vederea folosirii izotopilor radioactivi Pentru pregătirea de specialişti în vederea extinderii aplicării izotopilor radioactivi în diverse domenii ale eco­nomiei şi ştiinţei, comitetul pentru e­­nergie nucleară al Consiliului de Mi­niştri şi Institutul de Fizică Atomică al Academiei R. P. Romíne organi­zează in fiecare an cursuri speciale. Pină acum acestea au fost absolvite de circa 200 de persoane care lucrează in Institutele de cercetări ale Acade­miei R. P. Romine, In Industriile chi­mică și petroliferă, in agricultură, în domeniul medico-sanitar etc. In prezent se fac înscrierile pentru cel de-al 10-lea ciclu de lecţii care va dura 3 luni de zile. Cadre didactice ale catedrei de fi­zică atomică de la Universitatea ,,C. I. Parhon" şi specialişti de la In­stitutul de fizică atomică predau la aceste cursuri noţiuni de fizică nu­cleară, de detectare şi măsurare a ra­diaţiilor, de utilizare şi manipulare a izotopilor radioactivi, etc. (Agerpres) Prin valorificarea rezervelor interne muncii, reducerii preţului de cost, Îm­bunătăţirii calităţii produselor. La Uzina „Tehnofrig" prin regruparea utilajelor s-au montat, la începutul anului, pe aceeaşi suprafaţă noi ma­­şini-unelte. La fabrica de tricotaje „Varga Katalin", prin extinderea dis­pozitivului de automatizare la toate maşinile de tricotat, un singur munci­tor va putea deservi cinci maşini. La unele maşini, a căror acţionare era comună, se montează acum motoare electrice pentru fiecare maşină, ceea ce va duce la sporirea producţiei cu 10-15 la sută şi la reducerea consu­mului de energie electrică. Au fost luate unele măsuri tehnico­­organizatorice în vederea ridicării in­dicilor de utilizare a cuptoarelor la fabrica de porţelan. Prin verificarea şi redimensionarea capsulelor de şamotă, controlul minuţios al idealităţii semifa­bricatelor înainte de introducerea ior in cuptor, ridicarea calificării munci­torilor de la încărcare, în prezent se încarcă peste 11 kg produse pe fie­care metru cub de cuptor. (Agerpres) Colectivele întreprinderilor indus­triale din oraşul Cluj desfăşoară o largă acţiune de descoperire şi valo­rificare a rezervelor interne în vederea sporirii producţiei şi productivităţii Se extinde iniţiativa sprijinirii muncitorilor pentru ridicarea calificării profesionale HUNEDOARA — Iniţiativa pornită anul trecut de inginerii de la oţelăria Martin nr. 1 a Combinatului siderur­gic Hunedoara, de a ac­orda un sprijin organizat muncitorilor pentru ridicarea calificării profesionale se extinde IST­ mai mult. Numărul oţelarilor care ur­mează cursurile a crescut de la 240 cîţi au participat la primele lecţii la aproape 400. Lecţiile predate pînă a­­cum au ajutat pe oţelari să-şi îmbună­tăţească munca. Acestea se reflectă în rezultatele obţinute în primele 25 de zile din luna ianuarie cînd s-a realizat pe întreaga oţelărie un indice mediu de utilizare mai mare cu 7,9 la sută decît cel obţinut în anul trecut. Această preţioasă iniţiativă este îm­brăţişată şi de alte colective de side­­rurgişti din combinat. La cursurile organizate de inginerii de la secţia I-a furnale iau parte pes­te 160 de muncitori. Zilele trecute şi-a început activitatea un curs pentru la­­minatori. Prima lecţie a fost asculta­tă de 230 de laminatori, mecanici, fo­­chişti, macaragii. Pentru buna desfăşurare a cursu­rilor conducerea combinatului şi comi­tetul sindical au pus la dispoziţia si­­derurgiştilor 5 săli bine amenajate. Pentru ca lecţiile ce se predau pentru siderurgişti să fie la nivelul cerinţe­­­lor, iffgrneffi"sif#Bi‘g'fffi, “cu sprijinul comitetului sindical şi a S.R.S.C., au înfiinţat în combinat un lectorat unde oameni de ştiinţă din diferite centre universitare din ţară ţin pentru in­gi­­nerii şi tehnicienii care predau cursuri­le un ciclu de conferinţe. (Agerpres) Os Pe şantierele Borzeşti-Oneşti Muncă susţinută în vederea scurtării termenelor de dare în funcţiune In secţia D.D.T. de la uzina de sodă, montajul a fost executat in proporţie de 95 la sută, fiind avansat cu o lună faţă de plan. Muncitorii se străduiesc ca pînă la sfîrşitul lunii februarie să înceapă probele mecanice. La secţia monoclor-benzen şi staţia de frig lucră­rile de montaj au fost terminate, iar la depozitele de acid sulfuric şi clor au fost executate peste 90 la sută din a­­ceste lucrări. In secţia principală a uzinei de sodă — Electroliza sodei — după ce s-au montat transformatorii de înaltă ten­siune — se lucrează acum la montajul altor instalaţii energetice şi al con­ductelor. In ritm viu se desfăşoară munca şi la obiectivele rafinăriei nr. 10. La sec­ţia de cocsare, unde Intrările de con­strucţie sunt executate in proporţie de 70 la sută, a început montajul şi au fost atacate noi obiective. întrecerea brigăzilor de constructori fruntaşe, printre care cele conduse de fierarul betonist Gheorghe Bucelea, zidarul Ştefan Dragomirescu şi dulgherul An­drei Beer, are ca principal obiectiv gră­birea ritmului lucrărilor in vederea în­ceperii montajului înainte de termen. (Agerpres) BACAU.­­ Constructorii şi mon­­torii de pe şantierele de la Borzeşti- Oneşti depun eforturi susţinute in ve­derea scurtării termenelor de dare in funcţiune a noilor obiective industriale ce se ridică aici. Procesul milimetrilor De pe la mijlocul lunii trecute, în coloanele ziaru­lui „Drum Nou“ din Ora­şul Stalin au început să se oglindească dezbaterile u­­nui proces deosebit care a stîrnit încă din primele zile un mare interes în rîndul cititorilor. Interesul faţă de acest proces — după cum se va vedea încă nemaiîntîlnit în juris­­prudenţă — este bine în­temeiat, datorită­­ părţilor care se înfruntă. „Partea reclamantă“ este milimetrul, bine cunoscut nouă tuturor. „Acuzaţii“ sunt tehnologii din cîteva întreprinderi metalurgice ale Oraşului Stalin. Con­form pieselor aflate la do­sar, milimetrul a adus în faţa instanţei pe tehnologi acuzîndu-i de risipă de metal. Iată cîteva spicuiri din declaraţia milimetrului făcută în faţa instanţei: „Jenii nu mă iau în consi­deraţie poate şi pentru fap­tul că sunt prea mic. Dacă ei nu mă iau în seamă, în schimb eu nu pot să închid ochii în faţa risipei“. In continuare, milimetrul se referă la cîteva cazuri concrete de la uzinele „Strungul“, adresîndu-se direct tehnologilor acestei întreprinderi : „Cunoaşteţi care este greutatea brută şi netă la corpul broaştei tip A şi la penele de P/4 ţoii pentru broasca tip A? Nu cunoaşteţi ? Regret. Vă spun eu : Corpul broaştei tip A are o greutate de 75 kg. brut şi 47 kg. net, iar penele de IV4 ţoii au o greutate brută de 55 kg. şi netă de 24.400 kg. N-aţi sezisat nimic ? Păcat. La primul reper, se aruncă prin uzinare 28 kilograme, iar la al doilea 39.600 kg., adică mai mult de jumăta­te. Veţi spune: ce ai tu, milimetru, cu greutatea, cînd aici unitatea de mă­sură este gramul? Şi el este mic ca şi mine. Dar eu pot să cîntăresc mai multe grame şi chiar kilo­grame... La inelul interior se aruncă 7 milimetri, (n.a. este vorba de uzina­­rea pe strung a corpului broaştei tip A.), la perete­le exterior 35 milimetri, iar la un alt perete interior 12 milimetri. In total se aruncă prin şpan 53 mili­metri care cîntăresc 28 kg. Iată ce importanţă are un milimetru de metal aruncat prin şpan, tovarăşi tehno­logi ! ...Ce bine ar fi dacă aţi lua fiecare reper în parte şi l-aţi studia, îm­preună cu maiştrii de la turnătorie, de la forje şi de la sectorul mecanic! Cîţi milimetri de metal nu s-ar putea reduce şi cite tone de metal nu s-ar putea econo­misi în plus ? („Drum nou“ nr. 4682). In faţa unor asemenea probe zdrobitoare, „acuza­ţii“ au trebuit să recunoas­că faptele. Astfel, răspun­­zînd declaraţiei milimetru­lui, colectivul tehnologilor de la uzinele „Strungul“ spunea între altele: „...am examinat cu deosebită a­­tenţie atît cazul particular cit şi problema expusă în declaraţia menţionată, a­­jungind la concluzia că se aruncă prin uzinare foar­te mult metal la cele două repere“. Iar după ce se vorbeşte despre măsurile preconizate pentru înlătu­rarea risipei la cele două repere, ceea ce va avea drept rezultat o economie de 4 tone metal, se spune în încheiere: „Discutarea în colectivul nostru a de­claraţiei milimetrului a produs o mare frămîntare şi a intensificat preocupa­rea tuturor tehnologilor pentru realizarea de eco­nomii“. („Drum nou“ nr. 4688). Procesul intentat de mi­limetru şi-ar fi continuat astfel cursul normal. Nu­mai că, între timp, la do­sar s-a­u adăugat noi pro­be edificatoare. O serie de „martori“ s-au prezentat în faţa instanţei şi prin de­claraţiile lor, ce sprijineau întrutotul pe cea a mili­metrului, au adus probe şi despre activitatea unor tehnologi din alte între­prinderi. Frezorul Cornel Catrinoiu de la sectorul bloc-motor al uzinelor „Steagul Roșu“ spune între altele: „Milimetrul are perfectă dreptate... Blocul motor iese din turnătorie cu o greutate de 180 kg. După ce dispozitivele pneu­matice ale frezei îl elibe­rează din strînsoare, el mai cîntăreşte 163 kg. De la fiecare bloc motor se arun­că 17 kg. şpan, ceea ce Înseamnă că de la cele 40 blocuri pe care le execut în 8 ore se pierd 680 kg. metal... Dacă tehnologii noştri s-ar ocupa de redu­cerea adausurilor de prelu­crare la această operaţie, pierderile s-ar putea reduce la jumătate. Dar aceştia, nici după ce au fost ci­taţi ca parte pirită în pro­cesul milimetrilor nu s-au preocupat de acest lucru“ („Drum nou“ nr. 4686). Mărturii la fel de edifi­catoare au mai depus strungarul Valeriu Anghe­­lea de la secţia mecanică­­a Atelierelor de automotoa­re C.F.R. şi loan Grigore, strungar la fabrica „Rul­mentul“. Şi, desigur, ast­fel de noi mărturii nu vor înceta să vină. Esenţial este că toţi dau dreptate mili­metrului, cerînd sus şi tare ca tehnologii să-şi ia mai în serios sarcinile, acţio­­nînd cu hotărîre în direcţia reducerii adausurilor de prelucrare, sursă însemna­tă de economisire a meta­lului. Milimetrii ar fi în­dreptăţiţi să intenteze pro­ces­ul unor tehnologi din alte regiuni ale ţării. Spe­răm însă că nu vor fi puţi­ne cazurile în care ipoteti­cii acuzaţi vor preveni ase­menea lucruri. Cit despre cine va cîşti­ga procesul de la Oraşul Stalin, socotim că lucru­rile sînt cit se poate de clare. In faţa unor ase­menea dovezi, este evident că numai milimetrul poate avea cîştig de cauză. Dar nu numai atît. Cîştigul va fi de partea economiei naţionale, a fiecărui om al muncii, căci triumful mi­limetrului înseamnă în cele din urmă mai multe maşini din aceeaşi cantitate de metal. TUDORGHEORGHIU • Declaraţiile edificatoare ale „părţii recla­mante“ • In faţa probelor, „acuzaţii“1 recu­nosc faptele Noi dovezi depuse la dosar • Interesantele relatări ale martorilor •• Cine va cîștiga procesul ? CĂRĂMIZI PESTE PLAN PENTRU 30 DE APARTAMENTE PIATRA NEAMŢ (de la corespon­dentul nostru). Muncitorii fabricilor de cărămizi din Roman şi Piatra Neamţ desfăşoară o Însufleţită între­cere, avînd ca obiectiv trimiterea pe marile şantiere a unor cantităţi tot mai mari de materiale de construcţii­ Ca prim rezultat, colectivele celor două fabrici au reuşit să-şi realizeze sarcinile de plan pe luna ianuarie cu mult înainte de termen. Pînă ieri ele au produs peste plan o cantitate de 510.000 cărămizi, din care s ar putea construi circa 30 de aparta­mente. PRIME DE VECHIME PENTRU LAMINATORI GALAŢI (de la corespondentul nos­tru).­­ Pentru activitate îndelungată în câmpul muncii şi pentru rezultate deosebite obţinute în producţie, un în­semnat număr de laminatori de la uzinele „Cristea Nîcolae“-Galaţi au primit prime de vechime în sumă to­tală de 759.000 lei. Printre cei pre­miaţi se află tovarăşii Iosif Benke, Ştefan Ionescu, Alexandru Moghior şi alţii. Cu o sumă totală de 700.000 lei au fost premiaţi şi laminatorii de la uzina „Liminorul“-Brăila. LOCUINŢE DATE IN FOLOSINŢA IAŞI (de la corespondentul nostru). Zilele acestea au fost puse la dispoziţia locatarilor alte 4 din cele 5 blocuri construite pe str. Vasile Alecsandri din centrul oraşului. In acelaşi timp a fost terminată construcţia a 2 blocuri si­tuate în str. Păcurari. Muncitorii con­structori sunt ocupaţi acum cu termi­narea pentru săptămânile viitoare a altor blocuri de locuințe. Cum va fi vremea Institutul Meteo­rologic Central a­­nunţă pentru zilele de 3, 4 şi 5 februa­rie următorul timp probabil : In Bucureşti . Vreme rece, cu cer schimbător. Tempo, iar ninsoare slabă. Vînt modenat din est. Temperatura în general staţionară. In ţară. Vreme rece la început, apoi în curs de încălzire ușoară. Cerul va fi schimbător, mai mult noros sînt slab pînă la potrivit din sectorul estic. Temperatura mi­nimă va fi cuprinsă între minus 2 și minus 12 grade, iar maximă între minus 6 și plus 4 grade. „CUPA PRIETENIEI ii ★ ★ ★ Fază din meciul de baschet intre selecţionata studen­ţească a R.P.R. şi echipa de tineret a R. P. Bulgaria, disputat duminici seara în sala Fio­­reasca Foto * C. ANTONIER (Citiţi in pag. 3-a relatări despre In­­tilnirea tineretului şi studenţilor din ţările regiunii Bal­canilor și Mării A­­driatice, și despre manifestările spor­tive din cadrul ,,Cu­pei Prieteniei") * * ■e

Next