Romînia Liberă, februarie 1960 (Anul 18, nr. 4759-4782)
1960-02-02 / nr. 4759
1/ Prima lună, primele succese CARANSEBEŞ (de la corespondentul nostru). Laminatorii de la uzinele „Oţelul Roşu“ din raionul Caransebeş au depăşit planul pe luna ianuarie cu peste 1800 tone laminate. S-a evidenţiat în mod deosebit colectivul laminorului de platine care a elaborat peste prevederi 1600 tone laminate. In fruntea întrecerii se află în prezent schimbul condus de maistrul Matei Uher care a adus o contribuţie de seamă la realizările obţinute în prima lună a anului. * PETROŞANI (de la corespondentul nostru). — In acţiunea pe care o desfăşoară pentru a realiza în medie o tonă de cărbune pe fiecare post şi de fiecare om, minerii din Valea Jiului reuşesc să obţină importantesuccese. De exemplu, în luna ianuarie ei au extras cu 7.473 tone cărbune mai mult decît prevedea planul de producţie. Din această cantitate 1.163 tone este cărbune cocsificabil. Şi de data aceasta rezultate bune au obţinut harnicii mineri de la Petrila, care au extras în plus 3.590 tone cărbune. Au raportat de asemenea importante depăşiri de plan colectivele de muncă de la Lonea, Aninoasa şi altele. f Urcu - Cum vreţi sä vä construiţi acareturile ? - Ca la Haţeg. - La ce preţ ? - Mic, tot ca la Haţeg. Acest dialog a revenit ca un refren in toate discuţiile pe care le-am avut, zilele trecute, cu colectiviştii din părţile de sus ale regiunii Hunedoara. N-am vorbit cu doi-’trei, ci cu nenumăraţi oameni şi de la Orăştie şi de la Alba şi din alte părţi. Toţi mi-au spus la fel. Am stat şi ne-am întrebat: Oare cum vor fi lucrat oamenii din Ţara Haţegului de le-a mers vestea, ce metodă vor fi folosit ei de-au putut să ridice numai construcţii ieftine? Ca să mă dumiresc am luat trenul şi am plecat intr-acolo. Un an rodnic Pînâ la sfîrşitul anului 1958, In raionul Haţeg nu erau decit patru gospodării colective. Cuprindeau 126 de familii şi stăpineau cam 650 de hectare teren agricol. Unităţi cu o vechime de 4 şi chiar de 5 ani, acestea avuseseră timp să se închege bine, să se dezvolte din punct de vedere economic. In acel an, deşi clima aspră de munte le făcuse multe greutăţi, mai toate obţinuseră recolte mari la griu, la porumb, la cartofi. Primele două culturi dăduseră la hectar intre 2-3000 kg, iar a treia mai bine de două vagoane. Aceste producţii erau aproape încă odată mai mari decît cele pe care le obţinuseră ţăranii muncitori ce lucraseră de unul singur. Se îndătinase în gospodării şi obiceiul de a creşte vaci cu lapte, turme de oi. Astfel, ele au putut să vîndă statului nu numai cereale ci şi brînză şi lină, ceea ce le-a sporit veniturile. A sporit şi nivelul de trai al colectiviştilor. In bătătura lor s-au ridicat case noi , şi-au cumpărat mobilă, aparate de radio. Comuniştii din raion au avut grijă ca aceste lucruri să nu rămină necunoscute de către cei ce nu munceau încă laolaltă. S-au organizat intilniri cu colectiviştii, vizite acasă la el. Şi treptat, treptat, alături de cele 126 familii au prins a veni altele şi altele. In primele luni ale anului 1959 s au inaugurat în raion 20 de noi gospodării. Ele reunesc peste 2000 de familii de ţărani muncitori şi au în perimetru cam 8000 ha. de teren agricol. A fost rodnic deci pentru haţegani anul 1959. In acelaşi timp insă el le-a pus în faţă şi o seamă de probleme. Cînd au intrat în colectiv, oamenii nu au adus cu ei numai pămînt şi pluguri, grape şi vînturători. Au îmbogăţit avuţia gospodăriilor şi cu un mare număr de vite. Cei din Hobiţa s-au înscris cu 53 de vaci şi bivoliţe şi cu 10 boi, cei din Uric cu 34 de vaci, cu 20 de bivoli, şi cu 22 de boi, cei de la Galaţi, comuna Pui, cu 50 de vaci, cu 13 bivoli, cu 28 de boi şi cu aproape 100 de oi. Pentru ca gospodăriile colective să tragă de la animale foloase, trebuiau în primul rînd să se aibă la un loc. Cu alte cuvinte era nevoie de adăposturi. Tehnicienii de la sfătul popular raional au întocmit proiecte pentru 18 grajduri şi pentru mai multe saivane. Pînă la sfîrşitul anului toate acestea au fost realizate. Şi nu cu orice preţ. Să stăm şi să socotim. Pentru grajdul colectiviştilor din satul Uric, care are o capacitate de 100 de capete bovine, materialele şi manopera care s-au consumat valorează doar 36.000 lei, ceea ce înseamnă cite 360 lei pe cap de vită. Costul grajdului care s a făcut la gospodăria colectivă din Hobiţa, grajd cu o capacitate de 70 de capete, se ridică la 30.000 lei. Cum s-a putut ajunge la costuri atit de mici ? La această întrebare vom încerca să răspundem mai jos. Triumful spiritului practic Aşezată Intre munţii Retezat, Sebeş şi al Ţarcului, Ţara Haţegului este brăzdată de o mulţime de ape. Dintre stîncile colţuroase ale Sebeşului ţîşneşte furtunos Streiul. De sub Retezatul Izvorăşte Riul Mare. Intr-un anume loc acestea se unesc cu şuvoaie mai mici cum ar fi Riul Alb şi Riul Bărbat. Înălţimea de la care coboară dă apelor de aici viteză şi forţă. Oricît de tare ar fi roca pe care o întîlnesc în cale ea nu le poate rezista. Bucăţi de granit, pietre răzleţe sînt antrenate într-un torent ameţitor şi cărate de vale. Ajunse la locuri mai drepte, mai puţin prăvălate, apele se domolesc şi depun ostenite toată povara cu care singure s-au încărcat. Meandrele, luncile sînt totdeauna pline de bolovani. Dar nu numai în piatră este bogată Ţara Haţegului. Pe înălţimile sale cresc mindre păduri. E atîta lemn aici incit, cum se spune, butucii aproape că intră singuri în ogradă. Lemn, piatră - ce elemente mai bune pentru construcţii s-ar putea afla ? înspre ele şi-au îndreptat privirile şi colectiviştii din Haţeg. Nu însă fără să fi trebuit să învingă anumite porniri. S-au găsit printre ei unii oameni fuduli, lată-l, de pildă, pe colectivistul Leana Oprişa de la Uric. — Să facem pentru vite acareturi de cărămidă, de beton şi de ţiglă, a zis el într-o adunare generală ce s-a ţinut în primăvară. O să ne fie mai mare fata cind or vedea cei din afară de ce sintem noi in stare. Ion Oprea, preşedintele, care stătea lingă el, l-a tras însă de mînecă. — Dar te-ai gîndit cit ne-ar costa „fala" asta ? Ține seama că noi nu avem aici nici ciment, nici presă pentru cărămidă, nici țiglă. Intr-adevăr, Leanu nu se prea gindise la asta. Cînd ION PAVELESCU (Continuare In pag. 3 a) !• s O 1 LA SECŢIA DE DECOR Acordind mai mare atenţie calităţii produselor, colectivul fabricii de faianţă din Sighişoara a reuşit să obţină rezultate frumoase. La acestea şi-a adus partea ei de contribuţie şi tovarăşa Maria Mocanu, ce lucrează în secţia de decor a fabricii Foto ! NICU VASILE Proletari din toate tarile, uniţi-vai mm liberă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Primele cantităţi de antibiotice furajere IAŞI (de la corespondentul nostru). Colectivul fabricii de antibiotice din Iaşi a obţinut o nouă şi interesantă realizare în producţie. Este vorba de fabricarea pe scară industrială, prin valorificarea deşeurilor, a unor produse care introduse in hrana vitelor şi păsărilor, constituie un puternic factor biostimulator pentru creşterea şi îmgrăşarea lor. De pe poarta fabricii ieşene au plecat primele cantităţi de ciclofurin-aureociclină furajeră , ambalată în pungi de o jumătate, 1 kg. şi 2 kg. cu destinaţia gospodăriilor agricole de stat Zalău şi Jibou-Cluj precum şi Cocargea, regiunea Constanţa. 2.250 litri lapte de fiecare vacă furajată ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). In gospodăriile colective din regiunea Stalin, numărul vacilor cu lapte va creşte anul acesta cu mai mult de 14.500 capete, deci în proporţie de 228 la sută faţă de anul trecut. In urma folosirii celor mai înaintate metode de îngrijire şi hrănire a vacilor, se prevede anul acesta obţinerea unei producţii de cel puţin 2.250 lapte de la fiecare vacă furajată. Pentru asigurarea unei hrane consistente pe terenurile gospodăriilor colective din regiune suprafaţa semănată cu porumb siloz va crește mai bine de două ori. Anul XVIII nr. 4759 4 pagini 20 bani Marți 2 februarie 1960 Foto : MIHAI POPESCU Ultima revizie... după care tractoarele S.M.T. Ciorogîrla, din raionul Domneşti vor putea lua drumul ogoarelor. Marin Dumitrescu face această operaţie în prezenţa mecanizatorilor care au executat reparaţiile: Hie Ivan, Florea Păun, Constantin Coman şi Ştefan Diureanu. La 31 ianuarie a avut loc în U.R.S.S. Lansarea celei de a doua rachete balistice puternice în direcţia Pacificului • S-a confirmat din nou înalta precizie a sistemului de ghidare a rachetei • A fost încheiată cu succes etapa respectiva de realizare a rachetei MOSCOVA 1 (Agerpres). — TASS transmite : In conformitate cu planul de realizare a unei rachete balistice mai puternice cu mai multe trepte în vederea lansării de sateliţi grei ai Pămîntului şi în vederea efectuării de zboruri cosmice spre planetele sistemului solar, la 31 ianuarie a.c. a avut loc cea de-a doua lansare a unei astfel de rachete. Penultima treaptă a rachetei, împreuna cu macheta ultimei trepte, a atins suprafaţa Oceanului Pacific în regiunea stabilită la 31 ianuarie a.c. ora 19:58 (ora Moscovei). Macheta ultimei trepte a fost observată in timpul zborului în atmosferă și a fost reperată la căderea în apă de către staţiile de radiolocaţie şi de staţiile optice şi acustice instalate pe nave. Datele furnizate de măsurătorile efectuate au confirmat o dată mai mult înalta precizie a sistemului de ghidare a rachetei. Prin lansarea efectuată la 31 ianuarie a.c. a fost încheiată cu succes etapa respectivă de realizare a rachetei. In legătură cu aceasta, agenţia TASS este împuternicită să declare că regiunea cuprinsă între coordonatele indicate în comunicatul TASS din 8 ianuarie 1960 a fost eliberată pentru navigaţie şi comunicaţiile aeriene înainte de termen, la 1 februarie. =0= Cadre în vederea folosirii izotopilor radioactivi Pentru pregătirea de specialişti în vederea extinderii aplicării izotopilor radioactivi în diverse domenii ale economiei şi ştiinţei, comitetul pentru energie nucleară al Consiliului de Miniştri şi Institutul de Fizică Atomică al Academiei R. P. Romíne organizează in fiecare an cursuri speciale. Pină acum acestea au fost absolvite de circa 200 de persoane care lucrează in Institutele de cercetări ale Academiei R. P. Romine, In Industriile chimică și petroliferă, in agricultură, în domeniul medico-sanitar etc. In prezent se fac înscrierile pentru cel de-al 10-lea ciclu de lecţii care va dura 3 luni de zile. Cadre didactice ale catedrei de fizică atomică de la Universitatea ,,C. I. Parhon" şi specialişti de la Institutul de fizică atomică predau la aceste cursuri noţiuni de fizică nucleară, de detectare şi măsurare a radiaţiilor, de utilizare şi manipulare a izotopilor radioactivi, etc. (Agerpres) Prin valorificarea rezervelor interne muncii, reducerii preţului de cost, Îmbunătăţirii calităţii produselor. La Uzina „Tehnofrig" prin regruparea utilajelor s-au montat, la începutul anului, pe aceeaşi suprafaţă noi maşini-unelte. La fabrica de tricotaje „Varga Katalin", prin extinderea dispozitivului de automatizare la toate maşinile de tricotat, un singur muncitor va putea deservi cinci maşini. La unele maşini, a căror acţionare era comună, se montează acum motoare electrice pentru fiecare maşină, ceea ce va duce la sporirea producţiei cu 10-15 la sută şi la reducerea consumului de energie electrică. Au fost luate unele măsuri tehnicoorganizatorice în vederea ridicării indicilor de utilizare a cuptoarelor la fabrica de porţelan. Prin verificarea şi redimensionarea capsulelor de şamotă, controlul minuţios al idealităţii semifabricatelor înainte de introducerea ior in cuptor, ridicarea calificării muncitorilor de la încărcare, în prezent se încarcă peste 11 kg produse pe fiecare metru cub de cuptor. (Agerpres) Colectivele întreprinderilor industriale din oraşul Cluj desfăşoară o largă acţiune de descoperire şi valorificare a rezervelor interne în vederea sporirii producţiei şi productivităţii Se extinde iniţiativa sprijinirii muncitorilor pentru ridicarea calificării profesionale HUNEDOARA — Iniţiativa pornită anul trecut de inginerii de la oţelăria Martin nr. 1 a Combinatului siderurgic Hunedoara, de a acorda un sprijin organizat muncitorilor pentru ridicarea calificării profesionale se extinde IST mai mult. Numărul oţelarilor care urmează cursurile a crescut de la 240 cîţi au participat la primele lecţii la aproape 400. Lecţiile predate pînă acum au ajutat pe oţelari să-şi îmbunătăţească munca. Acestea se reflectă în rezultatele obţinute în primele 25 de zile din luna ianuarie cînd s-a realizat pe întreaga oţelărie un indice mediu de utilizare mai mare cu 7,9 la sută decît cel obţinut în anul trecut. Această preţioasă iniţiativă este îmbrăţişată şi de alte colective de siderurgişti din combinat. La cursurile organizate de inginerii de la secţia I-a furnale iau parte peste 160 de muncitori. Zilele trecute şi-a început activitatea un curs pentru laminatori. Prima lecţie a fost ascultată de 230 de laminatori, mecanici, fochişti, macaragii. Pentru buna desfăşurare a cursurilor conducerea combinatului şi comitetul sindical au pus la dispoziţia siderurgiştilor 5 săli bine amenajate. Pentru ca lecţiile ce se predau pentru siderurgişti să fie la nivelul cerinţelor, iffgrneffi"sif#Bi‘g'fffi, “cu sprijinul comitetului sindical şi a S.R.S.C., au înfiinţat în combinat un lectorat unde oameni de ştiinţă din diferite centre universitare din ţară ţin pentru inginerii şi tehnicienii care predau cursurile un ciclu de conferinţe. (Agerpres) Os Pe şantierele Borzeşti-Oneşti Muncă susţinută în vederea scurtării termenelor de dare în funcţiune In secţia D.D.T. de la uzina de sodă, montajul a fost executat in proporţie de 95 la sută, fiind avansat cu o lună faţă de plan. Muncitorii se străduiesc ca pînă la sfîrşitul lunii februarie să înceapă probele mecanice. La secţia monoclor-benzen şi staţia de frig lucrările de montaj au fost terminate, iar la depozitele de acid sulfuric şi clor au fost executate peste 90 la sută din aceste lucrări. In secţia principală a uzinei de sodă — Electroliza sodei — după ce s-au montat transformatorii de înaltă tensiune — se lucrează acum la montajul altor instalaţii energetice şi al conductelor. In ritm viu se desfăşoară munca şi la obiectivele rafinăriei nr. 10. La secţia de cocsare, unde Intrările de construcţie sunt executate in proporţie de 70 la sută, a început montajul şi au fost atacate noi obiective. întrecerea brigăzilor de constructori fruntaşe, printre care cele conduse de fierarul betonist Gheorghe Bucelea, zidarul Ştefan Dragomirescu şi dulgherul Andrei Beer, are ca principal obiectiv grăbirea ritmului lucrărilor in vederea începerii montajului înainte de termen. (Agerpres) BACAU. Constructorii şi montorii de pe şantierele de la Borzeşti- Oneşti depun eforturi susţinute in vederea scurtării termenelor de dare in funcţiune a noilor obiective industriale ce se ridică aici. Procesul milimetrilor De pe la mijlocul lunii trecute, în coloanele ziarului „Drum Nou“ din Oraşul Stalin au început să se oglindească dezbaterile unui proces deosebit care a stîrnit încă din primele zile un mare interes în rîndul cititorilor. Interesul faţă de acest proces — după cum se va vedea încă nemaiîntîlnit în jurisprudenţă — este bine întemeiat, datorită părţilor care se înfruntă. „Partea reclamantă“ este milimetrul, bine cunoscut nouă tuturor. „Acuzaţii“ sunt tehnologii din cîteva întreprinderi metalurgice ale Oraşului Stalin. Conform pieselor aflate la dosar, milimetrul a adus în faţa instanţei pe tehnologi acuzîndu-i de risipă de metal. Iată cîteva spicuiri din declaraţia milimetrului făcută în faţa instanţei: „Jenii nu mă iau în consideraţie poate şi pentru faptul că sunt prea mic. Dacă ei nu mă iau în seamă, în schimb eu nu pot să închid ochii în faţa risipei“. In continuare, milimetrul se referă la cîteva cazuri concrete de la uzinele „Strungul“, adresîndu-se direct tehnologilor acestei întreprinderi : „Cunoaşteţi care este greutatea brută şi netă la corpul broaştei tip A şi la penele de P/4 ţoii pentru broasca tip A? Nu cunoaşteţi ? Regret. Vă spun eu : Corpul broaştei tip A are o greutate de 75 kg. brut şi 47 kg. net, iar penele de IV4 ţoii au o greutate brută de 55 kg. şi netă de 24.400 kg. N-aţi sezisat nimic ? Păcat. La primul reper, se aruncă prin uzinare 28 kilograme, iar la al doilea 39.600 kg., adică mai mult de jumătate. Veţi spune: ce ai tu, milimetru, cu greutatea, cînd aici unitatea de măsură este gramul? Şi el este mic ca şi mine. Dar eu pot să cîntăresc mai multe grame şi chiar kilograme... La inelul interior se aruncă 7 milimetri, (n.a. este vorba de uzinarea pe strung a corpului broaştei tip A.), la peretele exterior 35 milimetri, iar la un alt perete interior 12 milimetri. In total se aruncă prin şpan 53 milimetri care cîntăresc 28 kg. Iată ce importanţă are un milimetru de metal aruncat prin şpan, tovarăşi tehnologi ! ...Ce bine ar fi dacă aţi lua fiecare reper în parte şi l-aţi studia, împreună cu maiştrii de la turnătorie, de la forje şi de la sectorul mecanic! Cîţi milimetri de metal nu s-ar putea reduce şi cite tone de metal nu s-ar putea economisi în plus ? („Drum nou“ nr. 4682). In faţa unor asemenea probe zdrobitoare, „acuzaţii“ au trebuit să recunoască faptele. Astfel, răspunzînd declaraţiei milimetrului, colectivul tehnologilor de la uzinele „Strungul“ spunea între altele: „...am examinat cu deosebită atenţie atît cazul particular cit şi problema expusă în declaraţia menţionată, ajungind la concluzia că se aruncă prin uzinare foarte mult metal la cele două repere“. Iar după ce se vorbeşte despre măsurile preconizate pentru înlăturarea risipei la cele două repere, ceea ce va avea drept rezultat o economie de 4 tone metal, se spune în încheiere: „Discutarea în colectivul nostru a declaraţiei milimetrului a produs o mare frămîntare şi a intensificat preocuparea tuturor tehnologilor pentru realizarea de economii“. („Drum nou“ nr. 4688). Procesul intentat de milimetru şi-ar fi continuat astfel cursul normal. Numai că, între timp, la dosar s-au adăugat noi probe edificatoare. O serie de „martori“ s-au prezentat în faţa instanţei şi prin declaraţiile lor, ce sprijineau întrutotul pe cea a milimetrului, au adus probe şi despre activitatea unor tehnologi din alte întreprinderi. Frezorul Cornel Catrinoiu de la sectorul bloc-motor al uzinelor „Steagul Roșu“ spune între altele: „Milimetrul are perfectă dreptate... Blocul motor iese din turnătorie cu o greutate de 180 kg. După ce dispozitivele pneumatice ale frezei îl eliberează din strînsoare, el mai cîntăreşte 163 kg. De la fiecare bloc motor se aruncă 17 kg. şpan, ceea ce Înseamnă că de la cele 40 blocuri pe care le execut în 8 ore se pierd 680 kg. metal... Dacă tehnologii noştri s-ar ocupa de reducerea adausurilor de prelucrare la această operaţie, pierderile s-ar putea reduce la jumătate. Dar aceştia, nici după ce au fost citaţi ca parte pirită în procesul milimetrilor nu s-au preocupat de acest lucru“ („Drum nou“ nr. 4686). Mărturii la fel de edificatoare au mai depus strungarul Valeriu Anghelea de la secţia mecanicăa Atelierelor de automotoare C.F.R. şi loan Grigore, strungar la fabrica „Rulmentul“. Şi, desigur, astfel de noi mărturii nu vor înceta să vină. Esenţial este că toţi dau dreptate milimetrului, cerînd sus şi tare ca tehnologii să-şi ia mai în serios sarcinile, acţionînd cu hotărîre în direcţia reducerii adausurilor de prelucrare, sursă însemnată de economisire a metalului. Milimetrii ar fi îndreptăţiţi să intenteze procesul unor tehnologi din alte regiuni ale ţării. Sperăm însă că nu vor fi puţine cazurile în care ipoteticii acuzaţi vor preveni asemenea lucruri. Cit despre cine va cîştiga procesul de la Oraşul Stalin, socotim că lucrurile sînt cit se poate de clare. In faţa unor asemenea dovezi, este evident că numai milimetrul poate avea cîştig de cauză. Dar nu numai atît. Cîştigul va fi de partea economiei naţionale, a fiecărui om al muncii, căci triumful milimetrului înseamnă în cele din urmă mai multe maşini din aceeaşi cantitate de metal. TUDORGHEORGHIU • Declaraţiile edificatoare ale „părţii reclamante“ • In faţa probelor, „acuzaţii“1 recunosc faptele Noi dovezi depuse la dosar • Interesantele relatări ale martorilor •• Cine va cîștiga procesul ? CĂRĂMIZI PESTE PLAN PENTRU 30 DE APARTAMENTE PIATRA NEAMŢ (de la corespondentul nostru). Muncitorii fabricilor de cărămizi din Roman şi Piatra Neamţ desfăşoară o Însufleţită întrecere, avînd ca obiectiv trimiterea pe marile şantiere a unor cantităţi tot mai mari de materiale de construcţii Ca prim rezultat, colectivele celor două fabrici au reuşit să-şi realizeze sarcinile de plan pe luna ianuarie cu mult înainte de termen. Pînă ieri ele au produs peste plan o cantitate de 510.000 cărămizi, din care s ar putea construi circa 30 de apartamente. PRIME DE VECHIME PENTRU LAMINATORI GALAŢI (de la corespondentul nostru). Pentru activitate îndelungată în câmpul muncii şi pentru rezultate deosebite obţinute în producţie, un însemnat număr de laminatori de la uzinele „Cristea Nîcolae“-Galaţi au primit prime de vechime în sumă totală de 759.000 lei. Printre cei premiaţi se află tovarăşii Iosif Benke, Ştefan Ionescu, Alexandru Moghior şi alţii. Cu o sumă totală de 700.000 lei au fost premiaţi şi laminatorii de la uzina „Liminorul“-Brăila. LOCUINŢE DATE IN FOLOSINŢA IAŞI (de la corespondentul nostru). Zilele acestea au fost puse la dispoziţia locatarilor alte 4 din cele 5 blocuri construite pe str. Vasile Alecsandri din centrul oraşului. In acelaşi timp a fost terminată construcţia a 2 blocuri situate în str. Păcurari. Muncitorii constructori sunt ocupaţi acum cu terminarea pentru săptămânile viitoare a altor blocuri de locuințe. Cum va fi vremea Institutul Meteorologic Central anunţă pentru zilele de 3, 4 şi 5 februarie următorul timp probabil : In Bucureşti . Vreme rece, cu cer schimbător. Tempo, iar ninsoare slabă. Vînt modenat din est. Temperatura în general staţionară. In ţară. Vreme rece la început, apoi în curs de încălzire ușoară. Cerul va fi schimbător, mai mult noros sînt slab pînă la potrivit din sectorul estic. Temperatura minimă va fi cuprinsă între minus 2 și minus 12 grade, iar maximă între minus 6 și plus 4 grade. „CUPA PRIETENIEI ii ★ ★ ★ Fază din meciul de baschet intre selecţionata studenţească a R.P.R. şi echipa de tineret a R. P. Bulgaria, disputat duminici seara în sala Fioreasca Foto * C. ANTONIER (Citiţi in pag. 3-a relatări despre Intilnirea tineretului şi studenţilor din ţările regiunii Balcanilor și Mării Adriatice, și despre manifestările sportive din cadrul ,,Cupei Prieteniei") * * ■e