Romînia Liberă, iunie 1960 (Anul 18, nr. 4861-4886)
1960-06-01 / 4861. szám
Miarcuri 1 iunie 1960 — nr. 4891 i Milioane Să veniţi la vară la noi in vizită" , ne-a spus la plecare din Băile Victoria-Oradea, unul dintre pădurarii adunaţi pentru a se consfătui asupra planului de primăvară. O să vă minunaţi de frumuseţea codrului nostru orădean, de umbra şi răcoarea lui, de vinat , o să vă plingeţi, păstrăvi numai să puteţi prinde atiţia. Atunci, poate o să scrieţi şi despre păduri... Ca se simte nevoia şi aveţi ce scrie. Că pomul e ca şi omul. Greu se naşte. Mai firea creşte Par uşor ii vine moartea, Dacă, frate, nu-i ţii partea. Mi-a turnat licoare dulce in singe pădurarul cel cu graiu-n versuri. Tot timpul, gîndul mă purta spre pădurile orădenie. Hotărit lucru, la vară — îmi ziceam — plec in concediu la pădurarul meu. La Oradea nu mi-a venit sorocul să mă duc dar în pădurile de prin părţile Calafatului am fost după cum şi pe aleile gospodarilor din Mihail Kogălniceanu, raionul Medgidia am fost. Şi ochii mi s-au bucurat de sutele, miile de siluete zvelte ale plopilor hibrizi din Calafat, de mlădiţele verzi ale jugaştrilor care întovărăşesc străzile satului amintit şi acoperă cu verdeaţă noul său parc. Asemenea lor în sute de alte sate şi oraşe au răsărit în aceşti ani mii. Zeci de mii, sute de mii de pomi care şi-au alăturat coroana lor învoită codrilor nesfîrşiţi ai ţării. Şi mă gindeam cu recunoştinţă la gospodarii aceştia ai ţării, la pădurarii şi muncitorii forestieri care ostenesc zi şi noapte, pe vreme bună sau rea, pentru îngrijirea zestrei bogate a poporului, atit de pirdalnic prădată de către boieri. Mi-au apărut în minte gospodarii Dobrogei şi pădurarii Calafatului şi Oradiei în ziua cînd citeam avid în foile, cu cerneala încă umedă, proiectul de Directive ale celui de-al 111-lea Congres al partidului. Două cifre s-au oprit atunci în faţa mea şi ochii n-au mai putut să se despartă de ele. Prima vorbea de împăduririle ce se vor face în viitorii 6 ani; peste 400 000 ha; a doua, despre pădurile de plopi negri hibrizi care se vor întinde pe o suprafaţă de 50.000 ha de pămînturi inapte pentru agricultură. Am pus mina pe creion şi mi s-a deschis un mic nou univers: 400.000 ha — înseamnă de fapt dar brîu verde lat de aproape 2 km de jur, de jur-imprejuril întregii patrii ; 50 000 ha — înseamnă o altă cingătoare peste întreg mijlocul de siluete a ţării. Amîndouă: milioane şi milioane de noi siluete care-şi vor înălţa peste munţi şi văi, de pe pămînturi altădată neroditoare, coama bogată, pastelînd cu verde crud hărţile şi zările, imensa retortă a naturii ce va dărui zi de zi ozon proaspăt, răcoros. Dar mai ales mă bucuram pentru ceea ce vor aduce o parte din aceste siluete a omului muncii, pentru care Directivele partidului hotărăsc să se producă în anii ce vin de 3 ori mai multă mobilă, de 4 ori mai mult placaj, o imensă cantitate de plăci fibro-lemnoase. Mă gîndeam la copiii ce vor culege gălbinele poenilor la drumeţii obosiţi şi însetaţi ce vor binecuvînta mina gospodarilor la ciutele ce vor zburda în luminişuri şi la ciocîrliile ce-şi vor tremura glasul peste întinsuri. Da, mă gindeam la toate acestea. Dar gîndul mă purta parcă mai mult la femeia ce va mîngîia înfiorată luciul mesei noi, la strungarul ce-şi va odihni privirea pe furnirul bibliotecii scăldate în ape, la belşugul de mobilă şi materiale de construcţie ce-l vor aduce. Şi m-am hotărit să pun mina pe condei şi să aştern pe hîrtie cele de mai sus, cu gîndul că oamenii muncii, toţi cei ce-şi iubesc patria şi care au citit şi aprobat din tot sufletul lor Directivele vor pune umărul la îngrijirea, îmbogăţirea şi apărarea bogăţiei verzi a ţarii. Şi cine nu se pot face ? Ne gîndim bunăoară, la gospodarii satelor, la deputaţii şi cetăţenii pe care partidul îi îndeamnă : „Sădiţi pomi „Îngrijiţi pomii !“, „Refaceţi arboretul degradat din pădurile comunale!“, „Faceţi să crească pomi de-a lungul apelor şi digurilor!". Mă gîndeam la frumosul obicei din străbuni de a sădi un puiet la naşterea copilului, ca şi miile de pionieri care în anii din urmă au plantat păduri întregi dar care pot face mai multe. Mă gîndeam la miile de lucrători în domeniul sil at industrializării, ehe-VIC, maţi să dezvolte şi să apere această mare avuţie naţională şi cărora proiectul de Directive le indică sarcini concrete: împăduriri, măsuri de igienă a pădurilor, valorificarea superioară a lemnului şi atîtea altele. Către toţi aceştia ne poartă astăzi gîndul cînd îi chemăm să urmeze chemarea : Sădiţi pomi ! îngrijiţi pomii! Să răsară şi să înflorească siluete-milioane pe întinderile ţării ! M. RADIAN Peste 20.000 elevi şi pionieri din ţara noastră îşi vor petrece anul acesta vacanţa de vară în cele mai pitoreşti lopuri din regiunea Stalin. La Timişul de Sus, Predeal, Cisnădioara, Oraşul Victoria şi in alte localităţi situate la poalele munţilor au fost organizate 27 tabere. ★ . Luni seara a sosit în Capitală, venind din Australia Jessie M. G. Street, membră a Consiliului Mondial al Păcii, care ne va vizita ţara la invitaţia Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R. P. Romină. ★ Cooperativa „Arta lemnului" din Bucureşti a executat o serie de noi jucării. Dintre acestea fac parte purceluşul cu tobă, căţeluşul cu balansoar, elefantul pe trotinetă şi altele. * Oamenii muncii din satele regiunii Suceava acordă multă atenţie lucrărilor de îngrijire a păşunilor, în vederea sporirii producţiei de masă verde. Aproape 70.000 ha păşune au fost curăţate de arborete, scaieţi şi muşuroaie, iar pe mari suprafeţe s-au aplicat îngrăşăminte naturale. La aceste lucrări, un sprijin însemnat îi dau brigăzile de muncă patriotică ale tineretului. Comisia de femei din cadrul Uniunii Artiştilor Plastici, împreună cu Fondul Plastic din R.P.R. a organizat in sala „Nicolae Cristea" din str. , Brezoianu, nr. 23-25 o expoziţie care se va deschide, astăzi, la orele 13. • Astăzi la orele 12, se va deschide în Pavilionul C al Parcului de cultură şi odihnă ..I. V. Stalin“ expoziţia de artă plastică a tineretului şcolar, organizată de Ministerul Invăţămiîntului şi Culturii, C.C. lui U.T.M., ^Oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooc^ sfatul popular al Capitalei şi Con- siliu! naţional al femeilor din R.P.R. Intrarea la expoziţie se face prin şoseaua Nordului nr. 7—9. Casa de Economii şi Consemtraţiuni — C.E.C., face cunoscut că la tragerile la sorţi lunare ale obligaţiunilor C.E.C. din 30 iunie şi 31 decembrie 1960, in afara cîştigurilor în bani, Între 75.000 şi 800 lei, se vor acorda în plus numeroase cîştiguri în obiecte : autoturisme, motociclete, dormitoare, frigidere, televizoare, maşini de cusut, precum şi excursii în U.R.S.S., R. D. Germană, R. Cehoslovacă, R. P. Polonă, R. P. Ungară şi R. P. Bulgaria. La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane ADAS din 31 mai 1960, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere:: J.J.D.; G.S.F.; H.N.B. ; T.E.H.; F.K.P; E.O.F; W.L.Z; L.D.C. ★ ★ întreprinderea cinematografică de Stat jj a oraşului Bucureşti „ 1 jj anunţa spectatorii că îşi pot pro- 8 g cura din timp bilete la filmele care vor rula în lună iunie, pe baza abo- g namentelor încheiate pe lunile an- terioare. De asemenea se pot face abona- a mente noi, pentru cei interesați, la toate cinematografele din Capitală pînă la data de 5 iunie 1960. Pentru a cunoaște avantajele abo- ° namentului spectatorului de film, se g „ pot cere lămuriri la orice cinemato- 8 g graf din Capitală. ->oooooeoooooooooeoooo(»ooooooooooooooooooooooofcT I.M.B. GRUPUL DE ŞANTIERE Nr. 2 ORAŞUL VICTORIA, Raionul Făgăraş, Regiunea Stalin, posedă in custodie, următoarele materiale pe care le oferă spre vînzare şi anume : — Armături din fontă , şi oţel — Fitinguri din fontă şi oţel — Organe de asamblare — Materiale electrice Informaţii la telefon 3 interior, 381 din Orașul Victoria. TEATRE Lakme, 19.30: Teatrul de Operă şi Baletal R.P.R. ; Tartuffe, 20: Naţional I. L. Caragiale (sala Comedia); Titanic vals, 20 : Naţional I. L. Caragiale (sala Studio); Pygmalion, 20: Armatei (sala Magheru) ; Musafiri nepoftiţi, 20.30 : Armatei (sala StUdio) ; Hamlet, 20: Municipal (sala Matei Mille) ; Prinţ Şi cerşetor, 15.30: Hoţii, 20 : Tineretului ; Cuibul de piatră, 20: „C. Nottara“ (sala din C. Miile); Nud cu vioară, 20: „C. Nottara“ (sala Libertatea); Văduva veselă, 19.30: Opereta; Balada patriei, 20: Ansamblul de cîntece şi dansuri C.C.S. ; Vitamina M... muzica, 20 : „C. Tănase“ (sala Victoria) ; Păcală, 16.30: Ţăndărică (sala Orfeu); Punguţa cu doi bani, 16.30: Ţăndărică (sala Academiei); Cintăreţii de muzică uşoară Jimmy Makulis şi Ines Taddio, 20: O.S.T.A. (sala Sparturilor Fioreasca) Valurile Dunării : Patria ; Foma Gordeev: Republica, Lumina, înfrăţirea în* CINEMA tre popoare : Cercul: Magheru, Maxim Gorki, Gh. Doja : Război şi pace (seria I) : V. Alecsandri, Bucureşti, V. Roaită, Arta, Olga Bande, Grădina 13 Septembrie; Război şi pace (seria II) : I C. Frimu, Alex. Sabia, Mioriţa, Libertăţii ; Război şi pace (ambele serii) : Grădina Dinamo : Mamelucul : Elena Pavel, 1 Mai, Bălcescu ; Ea te iubeşte: Contra! ; Pescarii din arhipelag: Victoria, Donon Simo . Domnul Goe, Răpirea culorilor. Iepurele nu vrea să înveţe, Curajosul pui de cerb : Timpuri Noi; Program, special (pentru copii); Băieţii noştri: 13 Septembrie, Unirea, G Bacovia ; Mireasa răpită : Al. Popov; La doi paşi de graniţă ■ 8 Martie ; Săgeata albastră : Griviţa; Copiii minune : Cultural ; Oameni sau maturi : C. David ; Intrigă şi iubire: 23 August, Flacăra, Fidreasca; Războiul opiumului : T. Vladîmirescu ; Omul cu pantaloni scurţi : Munca ; Pe jos spre rai: Moşilor, Volga; Blana de vizon : Popular ; In pragul vieţii : 16 Februarie ; Prima zi de pace : M. Eminescu ; Mireasa răpită- Ilie Pintilie ; Isteţul Saşko : 8 Mai : Stele de mai: G. Coşbuc ; Pinidnul buclucaş : Drumul Serii ; Mexicul cîntă : 30 Decembrie, B. Delavrancea; In iureşul focului; Aurel Vlaicu. 16. Emisiunepentru cluburile din întreprinderi. Din cuprirs : Cu aparatul de filmat la Uzinele „Republica“; Brigada artistică de agitaţie a secţiei motoare a uzinelor „23 August"; Telejurnalulsăptămînii; Program de muzică distractivă : cîntă orchestra uzinelor „Grigore Preoteasa“. IO 12 IUNIE Programul I. 7.15: „Pe strune de ghitară“, muzică ușoară. 9 . Suita nr. 3 în Re major de Johann Sebastian Bach. Interpretează orchestra simfonică a Radiodifuziunii din Berlin, dirijor : Hermann Abendroth ; 12 : Melodii, melodii, melodii ; 18.40 : Cîntece lirice româneşti ; 19.05 : Tribuna radio : Sarcinile ştiinţei privind sporirea producţiei agricole animale şi vegetale ; 19.45 : Transmisie din sala Ateneului a concertului orchestrei simfonice a Cinematografiei, cu concursul corului Filarmonicii de Stat „George Enescu“. Dirijori : Paul Popescu şi Mircea Cristescu. Programul II. 17: Muzică popa. Iară romînească interpretată de Traian Unecan şi Grigore Kiazim . 19.45 : Concert de muzică populară sovietică. 21.45. Părinţi şi copii. Din cuprins : Să facem cunoscut copiilor noştri trecutul de luptă al clasei muncitoare . Se apropie examenele (reportaj) : 22.34 : „150 de ani de la naşterea lui Schumann" . Ciclul „Dragoste şi viaţă de femeie". Cîntă Kathleen Ferrier. La pian : John Newmark. ...I.—.. . ! România liberă de intru eteţii de mînne (Urmare din pag la) piilor. Ei învaţă încă de pe băncile şcolii să îndrăgească şi să respecte munca. Ei se deprind să preţuiască colectivul din care fac parte, participă cu însufleţire la activităţile obşteşti. Copiii noştri iubesc cu înflăcărare patria, partidul care ne conduce cu mină sigură spre un viitor luminos, preţuiesc cuceririle revoluţionare dobîndite prin luptă grea de către clasa noastră muncitoare. Copiii noştri cresc în spiritul respectului faţă de alte popoare, in spiritul păcii şi al prieteniei. Omenirea a cunoscut în ultima jumătate de veac două războaie crincene care au secerat milioane de vieţi omeneşti. In timpul ultimului război, barbarii fascişti au organizat cu sadism şi cu singe rece adevărate fabrici ale morţii, la Auschwitz, la Maidanek, la Dachau. Aici şi-au găsit moartea milioane de oameni nevinovaţi printre care şi nenumăraţi copii. Oamenii cinstiţi din toată lumea urăsc războiul, luptă activ pentru instaurarea unei păci trainice pe pământ. Forţele păcii, în fruntea cărora se află Uniunea Sovietică, şi ţările lagărului socialist,cresc cu fiecare zi care trece, ele sînt în stare să pună frîu pornirilor războinice ale imperialiştilor. Copiii noştri trebuie să trăiască, să crească, să ajungă oameni adevăraţi, oameni în toată puterea cuvîntului., Copiii lumii, au nevoie de pace. Trebuie să luptăm pentru a o asigura ! Parcul copiilor din oraşul Oneşti, Foto : NICU VASILE Un festival internaţional excepţional Interviu cu Mircea Basarab în legătură cu Festivalul „Primăvara la Praga" Reîntors din R. Cehoslovacă unde a participat la manifestările din cadrul Festivalului muzical „Primăvara la Praga“, dirijorul Mircea Basarab şi-a împărtăşit cîteva din impresiile sale. — Deşi am participat pentru prima oară la manifestările muzicale prilejuite de Festivalul „Primăvara la Praga", faima acestei competiţii muzicale internaţionale îmi era cunoscută de multă vreme. Alături de alte asemenea manifestări cu caracter Internaţional, Festivalul „Primăvara la Praga" şi-a creat o tradiţie unanim recunoscută în toată lumea, datorită reputaţiei orchestrelor, soliştilor şi dirijorilor participanţi, precum şi bogatei vieţi muzicale care pulsează în ţara prietenă, a publicului ceh cunoscător al muzicii. Şi în acest an, Festivalul s-a bucurat de participarea unor distinşi muzicieni din lumea întreagă. Aş cita aici pe dirijorul şi violonistul sovietic Chiril Kondraşin şi Leonid Kogan, dirijorii, Andre Cluytens, John Barbirolli, Constantin Iliev, Jan Krenz, pianista Monique Haas şi alţii. Ca de obicei, Festivalul s-a deschis cu concertul Filarmonicei cehe dirijată de Karel Ancerl, care a executat întregul ciclu „Patria mea" de Smetana. Valoarea Filarmonicei cehe este unanim cunoscută. Am regăsit calităţile orchestrei şi ale dirijorului în felul în care a fost executat concertul de deschidere. Am ascultat apoi o valoroasă formaţie muzicală pe care spectatorii români au avut prilejul s-o asculte cu cîtva timp în urmă: orchestra radiodifuziunii din Katowice, condusă de dirijorul Jan Krenz, care s-a bucurat de un mare succes. Din seria concertelor audiate şi care mi-au lăsat o adîncă impresie,aş aminti pe cel dirijat de André Cluytens. E un dirijor de o fină şi subtilă muzicalitate. A dirijat un program alcătuit din lucrări de Janacek, Schumann şi Mussorgski.Ravel cu o adîncă înţelegere a fiecărei piese, interpretată Intr-o manieră sobră, profund personală. In sfîrşit, am fost martorul marelui succes repurtat de tînărul nostru violonist Ştefan Ruha care, sub bagheta dirijorului italian Remortel a cîntat concertul pentru vioară şi orchestră de Mendelsohn-Bartholdy. — Ce aţi dirijat în cadrul Festivalului? — Am condus orchestra Radiodifuziunii cehe într-un concert în care l-am avut ca solist pe violonistul mexican Henric Schering. Am inclus în program piese de Mozart, Prokofiev, Respighi şi o lucrare a unui compozitor contemporan ceh, Peztrezelka. — Şi acum, după întoarcerea in ţară, Ce concerte pregătiţi ? — Am dirijat un concert al Filarmonicii în care solistă a fost violonista italiană Gioconda de Vito şi am dat, împreună cu Filarmonica, un concert la Ploeşti pentru muncitorii din acest oraş. Acum pregătesc un concert simfonic închinat celui de al 1ll-lea Congres al partidului, în programul căruia figurează lucrări de George Enescu, Th. Rogalski şi Anatol Vieru. I. DELEANU ŞTIRI SPORTIVE • Turneul internaţional feminin de şah de la Tbilisi a luat sfîrşit. Polihroniade (R.P.R) a cîştigat la Kaka,Karize, Zvorîkima la Ceaikovskaia şi Togonidze la Konarkovska. In urma acestor rezultate clasamentul final se prezintă astfel : 1. Larisa Volpert (Leningrad) 40 puncte . . .2. Ga.prindiaşvili (R.S.S. Gruzină) 8l/a puncte ; 3. Togonidze (R.S.S. Gruzină) 7'/2 "puncte... 9. Polihroniade (R.P.R.) 3a puncte. • După cum s-a mai tuunat între 20 şi 25 iunie echipa selecţionată de box a R.S.S. Ucrainene va susţine două întîlniri la Bucureşti şi Brăila. In primul meci pugiliştii sovietici, vor întîlni echipa reprezentativă a ţării noastre.. In vederea acestei întîlniri federaţia romina a alcătuit următorul Jos I: M. Dobrescu, Puiu Nicolae, E. Cismaş, I. Turcu, I. Mihalik, V. Czekeîi, I. Marcu, V. Neaga, Gh. Eremia, Şerbu Neacşu, C. Stănescu, I. Monea, M. Nicolau, Gh Negrea şi V. Mariuţan • Intr-o scrisoare adresată Comitetului Olimpic Internaţional (C.I.O.), preşedintele federaţiei internaţionale de judo Risei Kano (Japonia) a cerut includerea acestuia sport în programul viitoarelor Jocuri Olimpice care vor avea loc în anul 1964 , Tokio. Lista oficială de cîştiguri la obligaţiunile C.E.C. 5% cu cîştiguri Tragerea de bază din 31 mai 1060. Cîştigurile de mai sus revin obligaţiunilor de bază de 200 lei. Obligaţiunile ciştigătoare în valoare fracţională de 100, 50 şi 25 lei, cîştigă W V*, respectiv 1/8 din cîştiguirile de mai sus. Plata cîştigurilor se face de toate casele raionale de economii. N-rul cîştigurilor Seria obligaţiunii cîştigătoare N-rul obligaţiunii cîştigătoare Valoarea cîştigurilor Parţială 1 17034 24 75.0001 09116 43 50.0001 10832 18 25.0001 23990 18 10.0001 28897 17 10.0001 00833 26 5.0001 08840 38 5.0001 15337 36 5.0001 18612 11 5.0001 19904 06 5.0001 24074 01 5.0001 25970 16 5.0001 27433 30 5.000 Terminația seriei 35 153 17 2.000 35 435 48 2.000 35 712 49 2.000 35 744 39 2.000 35 782 06 2.000 350 27 44 800 350 41 06 800 350 84 41 800 Oraşul devine mai frumos CLUJ (de la corespondentul nostru). Locuitorii oraşului Cluj iau parte activă la nenumăratele acţiuni iniţiate de către sfatul popular orăşenesc, în vederea înfrumuseţării şi unei tot mai bune gospodăriri a oraşului Numai în ultimele săptămîni, Clujul s-a îmbogăţit cu incă 5 parcuri, totalizind o suprafaţă de peste 27.000 metri pătraţi. In rodul acestora se numără şi cele de pe străzile Bobilnei, Csaba, A. Frîticu etc. Rezultate deosebite au fost obţinute şi în ceea ce priveşte pavarea si piclotirea unor străzi centraleşi periferice,i unde au fost executate lucrări pe o suprafaţă ce depăşeşte 12.000 metri pătraţii la diferite cartiere ale oraşului au fost înfiinţate in ultimele săptămini un număr de 13 noi unităţi comerciale din radul cărora fac parte şi cele 8 brigăzi moderne din Piaţa Mihai Viteazu. Potrivit angajamentelor luse în cinstea celii de-al îll-lea Congres al partidului, o preocupare cu totul deosebită a fost acordată, în ultima vreme acţiunii de electrificare a străzilor periferice. Până acum, numărul străzilor electrificate în acest an se ridică la peste 30. La înfăptuirea tuturor acestor lucrări, locuitorii oraşului au adus un aport cu totul deosebit. Prin muncă şi ajutorul dat de cetăţeni, valoarea economiilor realizate la aceste lucrări se ridică la apreciabila sumă de 230.000 lei. Lucrări de irigaţii Pe şantierele gospodăriilor de stat din regiunea Stalin, unde se execută importante lucrări de irigare, au fost date în exploatare staţii de pompare care grăbesc aceste lucrări. In urma acestui fapt şi a organizării mai bune a muncii pe şantierele gospodăriilor de stat, au fost irigate pînă în prezent 775 ha. De asemenea, în gospodăriile colective s-au terminat complet lucrările de amenajare pentru irigarea altor 947 ha. VIZITA LUI M. DALEA LA LEONID BREJNEV MOSCOVA. — TASS : La 31 mai Leonid Brejnev a primit la Kremlin vizita ambasadorului român Mihai Dalea. Mihai Dalea a făcut această vizită de curioasa lui Leonid Brejnev în legătură cu cu alegerea sa în funcţia de preşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. REZULTATELE ALEGERILOR DIN R. D. VIETNAM HANOI Agerpres. La alegerile pentru cea de-a doua legislatură a Adunării naţionale a R. D. Vietnam, care, au avut loc la 8 mai, s-au prezentat 8.192.795 alegători, adică 97,52 la sută din cei 8.401.234 înscrişi pe listele electorale. Candidaţii Frontului Patriei din Vietnam au obţinut majoritatea covîrşitoare a voturilor — 8.135.308 — faţă de 3.209 voturi contra şi 54.278 buletine anulate. Au fost aleşi 362 deputaţi, reprezentând toate partidele politice şi,î’organizaţiile obşteşti, toate confesiiţnile,iar naţionalităţile. MANIFESTAŢII CONSACRATE LUI T. ARGHEZI PESTE HOTARE TIRANA. — Agenţia Telegrafică Albaneză : La Tirana a avut loc o reuniune a Uniunii Scriitorilor şi Artiştilor din R. P. Albania consacrată celei, de-a S0-a aniversări a scriitorului român Tudor Arghezi. La reuniune au participat Misto Treska preşedintele Comitetului albanez pentru relaţiile culturale cu străinătatea, Dimităr Shuteriqi, preşedintele Uniunii Scriitorilor şi Artiştilor din R. P. Albania şi numeroase alte personalităţi ale vieţii culturale. Au luat parte, de asemenea, reprezentanți ai Ambasadei R. P. Romíne la Tirana. * DJAKARTA (Agerpres). — Presa indoneziana a publicat articole și fotografii cu prilejul celei de-a 80-a aniversări a poetului Tudor Arghezi. Ziarele „Hakian Rákját“ și „Pemuda“ au publicat articole despre viaţa şi însemnătatea operei marelui poet român însoţite de fotografia poetului. Ziarul „Indonesian Observer“ a publicat un articol sub titlul „Tudor Arghezi, cel mai mare poet român contemporan“, însoţit de portretul poetului, precum şi poezia „Testament“, în traducere în limba engleză. REZULTATELE ALEGERILOR DIN ALGERIA PARIS Agerpres : Datele oficiale cu privire la rezultatele alegerilor din Al exieAlve geria, date publicităţii la 31 mai arată că în întreaga Algerie s-au abţinut de la vot aproximativ 44 la sută din alegători. Potrivit datelor Comisiei centrale electorale, 292 din consilierii aleşi sprijină politica generalului de Gaulle, 85 sunt adepţi ai lozincii colonialiste a „integrării“ (adică a includerii complete a Algeriei în componenţa Franţei — n.r.) 53 nu au o apartenenţă politică definită, iar 10 (dintre care 7 socialişti) aparţin unor grupări de stînga. „ANGLIA AR TREBUI SA RECUNOASCĂ GUVERNUL GERMANIEI RĂSĂRITENE“ LONDRA 31 Agerpres. D Intr-un articol publicat marţi dimineaţa, ziarul conservator britanic „Daily Express" subliniază că „Anglia ar trebui să recunoască guvernul Germaniei Răsăritene Accentutnd faptul că in actualele împrejurări internaţionale recunoaşterea de către Marea Britanie a guvernului R.D. Germane reprezintă o măsură politică realistă ziarul arată că guvernul de la Londra nu trebuie să se lase influenţat de eventualele presiuni care s-ar exercita asupra sa pentru a împiedica o asemenea acţiune. „Anglia recunoaşte deja China — scrie „Daily Express“ — în timp ce Statele Unite nu recunosc nici China nici Germania Răsăriteană. Nu există, deci nici un motiv să se creadă că, recunoscând Germania Răsăriteană, Anglia s-ar îndepărta de a. Hatul său, S.U.A..." Páti. 3-0 Vizita lui A. N. Kosighin la Roma ROMA 31 (Agerpres). — TASS transmite : A. N. Kosighin, primvicepreşedinte al Consiliului de Ministri al U.R.S.S., plecind din Argentina spre patrie, s-a oprit la Roma, ca invitat personal al ambasadorului sovietic in Italia, S. P- Hozirev. La 31 mai, A. N. Kosighin a făcut o vizită preşedintelui Republicii Italia, G. Granchi şi a avut cu el o convorbire. Preşedintele Granchi l-a invitat pe A. N. Kosighin la recepţia organizata cu prileja sărbătorii nationale italiene — Ziua Republicii. In timpul recepţiei a avut loc o convorbire intre A. N. Kosighin si primul ministru al Realiei, F- Tambroni. 19 ani de la fapta eroică a lui Manolis Glezos ATENA 31 (Agerpres). — TASS transmite: Ziua de 31 mai este o dată însemnata în viata poporului grec : se împlinesc 19 ani de cînd Manolis Glezos a zmuls steagul hitlerist cu svastica de pe Acropole. Această faptă eroică a sa a fost un semnal pentru lupta de eliberare a poporului grec împotriva ocupanţilor hitlerişti Sărbătorind această dată, opinia publică din Grecia cere cu tot mai multă hotărîre eliberarea eroului naţional al Greciei. După cum relatează ziarul „AVGHI“ din toate colţurile ţării sosesc pe adresa guvernului telegrame din partea unor greci de diferite convingeri politice şi din partea unor organizaţii în care se cere să fie puşi in libertate Glezos şi ceilalţi democraţi, şi să se redea ţării liniştea şi democraţia. Numai în ultimele zile au sosit asemenea telegrame din partea locuitorilor din Peristeri şi Koridalos (suburbii ale Atenei), Aghia, Varvara (cartier al Atenei), din partea muncitorilor constructori şi a unor locuitori din judeţele Rodopi şi Ahaia, etc. LONDRA 31 (Agerpres). — Numeroşi membri laburişti ai parlamentului ca şi o serie de alte personalităţi din Anglia au adresat primului ministru al Greciei, Karamanlis, o telegramă în care îi cer punerea în libertate a lui Glezos. ATENA 31 (Agerpres). — Manolis Glezos, eroul naţional al Greciei, căruia i s-a conferit premiul internaţional al O.I.Z., a donat acest premiu şcolii din satul Aphanthos, insula Naxos, în care a învăţat, pentru amenajarea unui cinematograf şi achiziţionarea de material didactic. La întrecere cu razele cosmice --------------- Pe marginea sesiunii de la Dubna —---------- în domeniul cercetărilor nuclea- re Uniunea Sovietică ocupă Iohp cuire frunte. Ne mai amintim fiică de 'Puternicia ' impresie provocată de punerea în funcţiune a uriaşului sincrofazotron de , 10 miliarde electron, volţi al Institutului unificat de cercetări nucleare de la Dubna. Ritmul accelerat al progresului ştiinţific a făcut însă ca în numai câţivia ani şi această formidabilă realizare să devină pe cale de a fi depăşită. Creşterea impresionantă a dimensiunilor acceleratorilor de particule, necesară ,pentru a se putea obţine particule cu energii cît mai mari pune probleme foarte serioase constructorilor. Din acest motiv oamenii de ştiinţa omită posibilitatea de a se obţine efectele dorite cu ajutorul alttor maşini mai uşoare, funcţionînd după principii noi. In Uniunea Sovietică aceste sforţări au fost încununate de succes. La cea de a 8-a sesiune a Consiliului ştiinţific al Institutului unificat de cercetări nucleare de la Dubna, în care sia discutat proiectul unui plan cincinal de dezvoltare a Institutului, a fost expusă macheta în funcţiune a unui accelerator de particule încărcate de un tip cu totul nou. Cu acest tip de acceleratori se vor putea organiza experienţe echivalente unor energii mult mai mari chiar şi decît cele realizate cu actualul sincrofazotron de la Dubna. De ce este nevoie de energii atît de mari? este una din primele întrebări pe care ne-o punem atunci cînd auzim cifreleuriaşe, care exprimă energia particulelor accelerate în acceleratorii moderni. Cercetarea proprietăţilor particulelor elementare se face prin metoda experimentală bine cunoscută,acţionind asupra lor şi observîndu-se efectele. Cu cît avem la dispoziţie un mijloc de acţiune mai puternic, cuatît este mai largă gama de efecte care se pot obţine, cu atît efectele sînt mai intense ,şi de mai uşor de observat. Modul de lucru al acceleratorilor de particula, nucleare este în liniimari următorul. Cu ajutorul unor cîmpluri electrice ,și magnetice aplicate într-un anumit, Tel se accelerează particule încărcate „pompînd“ în ele energie. Cu cit energia lor este mai mare, cu atît viteza lor este mai ridicată. Energia particulelor accelerate se măsoară în electronvolți. Cu aceste „proiectile" se „bom-. bardează" ţinte formate din materiale), diferite şi se observă efectul lovituri-' lor proiectilelor asupra particulelor dîh materialul țintei. Efectele devin observabile sub forma unor urme care apar în emulsia fotografică a ţintei sau în dispozitive speciale, camerele cu bule şi camerele cu ceaţă. Urmele particulelor devin vizibile sub forma unor şiraguri formate fie din grăunţi de argint precipitat în emulsia fotografică, fie din bule de gaz sau picături minuscule de lichid, care sunt fotografiate automat. Măsurarea numărului, a„ lungimii, a grosimii, a direcţiei şi a formei acestor urine dă indicaţii preţioase asupra însuşirilor particulelor elementare care le-au dat maştere. Coborîm în microcosmos Mărirea energiei „proiectilelor" acceleratorilor are încă o consecinţă de importanţă cu totul deosebită. Cu cit energia lor creşte, cu atît coborîm mai mult pe scara fenomenelor observabile. Ca şi ftlacrocosmosul, cu scara uriaşă a dimensiunilor astronomice, cu distanţele care se cifrează în miliarde de ani lumină, microcosmosul este tot atît de nemărginit! Cu mult înaintea fizicienilor, bazat pe concepţia materialistdialectică asupra lumii, Lenin a prevăzut acest adevăr încă acum 50 de ani scriind : „Electronul este tot atît de inepuizabil ca şi atomul, natura este infinită...“1). Cu ajutorul acceleratorilor, oamenii de ştiinţă reuşesc să meargă din ce în ce mai departe în infinitul mic. De pe acum prin folosirea celui mai nou accelerator departicule s-a ajuns la cunoaşterea unor fenomene din microcosmos în care distanțele care intervin sînt de ordinul a 10 la puterea minus 14 centimetri, adică sutimi de miimi de miliardimi de centimetru ! Această „putere de pătrundere" poate fi pusă alături de ig, celor mai puternice instrumente alfioritmice, radiotelescoapele, a căror puternic de pătrundere în macro, cosmos este de ordinul miliardelor de ani lumină. O dată cu obţinerea unor energii şi mai înalte ale particulelor accelerate, se va putea ajunge şi mai departe, se va putea afla din ce sunt construite şi particulele pe care astăzi le numim elementare se va putea ajunge, eventual la o teorie unitară a fenomenelor din microcosmos. După cund a arătat D. Blohimțev, directorul , Institutului unificat de cercetări nuclearede la Dubna, în raportul cu privire la proiectul planului cincinal de dezvoltare a institutului, la baza acestui plan stau cercetările fundamentale în domeniul fizicii particulelor elementare şi a nucleului atomic. Atenţia principală va fi îndreptată spre studierea structurii particulelor nucleare şi mai ales a structurii, precum şi spre studierea legilor care guvernează generarea şi interacţiunile acestor papillule. Cercetările vor fi îndreptate asupra unor fenomene din ce d in ce mai ,,subtire‘..,şi rare în domeniul fizicii microcosmoSunB. Aceste cercetări vor necesita perfecţionarea continuă a principalelor instalații experimentale ale laboratoarelor şi ale parcului de maşini electronice ale centrului de calcul. O maşină extraordinară în cadrul acestei perfecţionări, s-a pus la punct macheta în funcţia-1) V. I. Lenin, Opere, vol. 14 E.S.P.L.A., 1954, pag. 256. ne a unui accelerator bazat pe un principiu nou. Acest accelerator este de natură să dea cercetărilor un avînt cu totul neobişnuit. Principiul nou ,pe care se va baza funcţionarea lui îl va face să fie echivalent cu un accelerator de tip actual cu diametrul de ordinul kilometrilor. Construirea unui asemenea gigant ar prezenta în mod evident uriaşe dificultăţi de ordin practic care vor fi evitate cu ajutorul noului tip de accelerator. După cum a arătat prof. V. Petuhov, acceleratorul de tip nou va deschide calea spre împlinirea unui vechi vis al fizicienilor — acela de a obţine ciocniri între fascicule de particule accelerate care se deplasează in sensuri contrare. Aceasta va permite să se organizeze experienţe echivalente cu cele cear putea fi înfăptuite cu un fascicul cu o energie de o mie de miliarde electronvolţi. Cu totul remarcabil este însă faptul că fasciculele care se ciocnesc au energii de ordinul doar al zecilor de miliarde de electronvolţi. Această minune tehnică se poate realiza datorită unui fenomen extrem de interesant şi de neobişnuit la scara vitezelor cu care suntem familiarizaţi. Este vorba de fenomenel prevăzute de teoria relativităţii. In acest domeniu al vitezelor înalte nu se mai aplică legile mecanicii clasice. Pentru a calcula energia unei ciocniri nu mai putem aplica simpla adunare a energiilor particulelor care se ciocnesc. Energiia ciocnirii depinde de viteza particulelor şi creşte extrem de mult cu cît ne apropiem de viteza luminii. Teoria relativităţii arată că viteza luminii constituie o limită care nu poate fi depăşită. Astfel în cazul a doi iprotoni care se ciocnesc unul de altul avînd fiecare o energie de, să zicem, 10 miliarde electronvolţi fiecare, procesul de intensecţiune se va desfăşura ca şi cum unul din protoni ar fi un repaus, iar celălalt s-ar deplasa cu o energie de două sute de miliarde electronvolţi. Suma energiilor nu este deci de 20 de miliarde electronvolţi, ca în mecanica clasică, ci de 200 de miliarde electronvolţi, datorită efectului prevăzut de teoria relativităţii. Noul tip de accelerator de particule încărcate bazat pe acest fenomen se numeşte fazetron circular. El va da posibilitatea de a se obţine intensităţi de sute şi mii de ori mai mari in comparaţie cu alţi acceleratori. Noul instrument de cercetare va deschide o lume de fenomene noi, aflată departe în adîncimile microcosmosului. Descoperirile care vor putea fi făcute cu ajutorul noilor instrumente de cercetare vor spori extraordinar posibilităţile de transformare a naturii de către om. Ing. A. NEGREA