Romînia Liberă, iunie 1960 (Anul 18, nr. 4861-4886)

1960-06-01 / 4861. szám

Miarcuri 1 iunie 1960 — nr. 4891 i Milioane S­ă veniţi la vară la noi in vi­zită" , ne-a spus la plecare din Băile Victoria-Oradea, unul dintre pădurarii adunaţi pentru a se consfătui asupra planu­lui de primăvară. O să vă minu­naţi de frumuseţea codrului nos­tru orădean, de umbra şi răcoa­rea lui, de vinat , o să vă plin­­geţi, păstrăvi numai să puteţi prin­de atiţia. Atunci, poate o să scrieţi şi despre păduri... Ca se simte nevoia şi aveţi ce scrie. Că pomul e ca şi omul. Greu se naşte. Mai firea creşte Par uşor ii vine moartea, Dacă, frate, nu-i ţii partea. Mi-a turnat licoare dulce in sin­­ge pădurarul cel cu graiu-n ver­suri. Tot timpul, gîndul mă purta spre pădurile orădenie. Hotărit lu­cru, la vară — îmi ziceam — plec in concediu la pădurarul meu. La Oradea nu mi-a venit soro­cul să mă duc dar în pădurile de prin părţile Calafatului am fost după cum şi pe aleile gospodarilor din Mihail Kogălniceanu, raionul Medgidia am fost. Şi ochii mi s-au bucurat de sutele, miile de siluete zvelte ale plopilor hibrizi din Ca­lafat, de mlădiţele verzi ale jugaş­trilor care întovărăşesc străzile sa­tului amintit şi acoperă­ cu ver­deaţă noul său parc. Asemenea lor în sute de alte sate şi oraşe au răsărit în aceşti ani mii. Zeci de mii, sute de mii de pomi care şi-au alăturat coroana lor învoită codri­lor nesfîrşiţi ai ţării. Şi mă gin­­deam cu recunoştinţă la gospoda­rii aceştia ai ţării, la pădurarii şi muncitorii forestieri care ostenesc zi şi noapte, pe vreme bună sau rea, pentru îngrijirea zestrei boga­te a poporului, atit de pirdalnic prădată d­e către boieri. Mi-au apărut în minte gospodar­­ii Dobrogei şi pădurarii Calafa­tului şi Oradiei în ziua cînd ci­team avid în foile, cu cerneala încă umedă, proiectul de Directi­ve ale celui de-al 111-lea Congres al partidului. Două cifre s-au o­­prit atunci în faţa mea şi ochii n-au mai putut să se despartă de ele. Prima vorbea de împăduririle ce se vor face în viitorii 6 ani; peste 400 000 ha; a doua, despre pădurile de plopi negri hibrizi care se vor întinde pe o suprafaţă de 50.000 ha de pămînturi inapte pen­tru agricultură. Am pus mina pe creion şi mi s-a deschis un mic nou univers: 400.000 ha — înseamnă de fapt dar brîu verde lat de aproape 2 km de jur, de jur-imprejuril întregii pa­trii ; 50 000 ha — înseamnă o altă cingătoare peste întreg mijlocul de siluete a ţării. Amîndouă: milioane şi mi­lioane de noi siluete care-şi vor înălţa peste munţi şi văi, de pe pămînturi altădată neroditoare, coama bogată, pastelînd cu verde crud hărţile şi zările, imensa re­tortă a naturii ce va dărui zi de zi ozon proaspăt, răcoros. Dar mai ales mă bucuram pen­tru ceea ce vor aduce o parte din aceste siluete a omului muncii, pentru care Directivele partidului hotărăsc să se producă în anii ce vin de 3 ori mai multă mobilă, de 4 ori mai mult placaj, o imensă cantitate de plăci fibro-lemnoase. Mă gîndeam la copiii ce vor culege gălbinele poenilor la dru­meţii obosiţi şi însetaţi ce vor bi­­necuvînta mina gospodarilor la ciutele ce vor zburda în lumini­şuri şi la ciocîrliile ce-şi vor tre­mura glasul peste întinsuri. Da, mă gindeam la toate acestea. Dar gîndul mă purta parcă mai mult la femeia ce va mîngîia înfiorată lu­ciul mesei noi, la strungarul ce-şi va odihni privirea pe furnirul biblio­tecii scăldate în ape, la belşugul de mobilă şi materiale de construcţie ce-l vor aduce. Şi m-am hotărit să pun mina pe condei şi să aştern pe hîrtie cele de mai sus, cu gîndul că oamenii muncii, toţi­ cei ce-şi iubesc patria şi care au citit şi aprobat din tot sufletul lor Directivele vor pune u­­mărul la îngrijirea, îmbogăţirea şi apărarea bogăţiei verzi a ţarii. Şi cine nu se pot face ? Ne gîndim bunăoară, la gospo­darii satelor, la deputaţii şi cetă­ţenii pe care partidul îi îndeamnă : „Sădiţi pomi „Îngrijiţi po­mii !“, „Refaceţi arboretul de­­gradat­ din pădurile comu­nale!“, „Faceţi să crească pomi de-a lungul apelor şi digurilor!". Mă gîndeam la frumosul obicei din străbuni de a sădi un puiet la naşterea copil­ul­ui, ca ş­­­i miile de pionieri care în anii din urmă au plantat păduri întregi dar care pot face mai multe. Mă gîndeam la miile de lucrători în domeniul sil­ at industrializării, ehe-VIC, maţi să dezvolte şi să apere a­­ceastă mare avuţie naţională şi cărora proiectul de Directive le in­dică sarcini concrete: împădu­riri, măsuri de igienă a pădur­ilor, valorificarea superioară a lemnu­lui şi atîtea altele. Către toţi aceştia ne poartă as­tăzi gîndul cînd îi chemăm să ur­meze chemarea : Sădiţi pomi ! în­grijiţi pomii! Să răsară şi să în­florească siluete-milioane pe în­tinderile ţării ! M. RADIAN Peste 20.000 elevi şi pionieri din ţara noastră îşi vor petrece anul acesta va­­canţa de vară în cele mai pitoreşti lopuri din regiunea Stalin. La Timişul de Sus, Predeal, Cisnădioara, Oraşul Victoria şi in­ alte localităţi situate la poalele munţilor au fost organizate 27 tabere. ★ . Luni seara a sosit în Capitală, venind din Australia Jessie M. G. Street, mem­bră a Consiliului Mondial al Păcii, care ne va vizita ţara la invitaţia Comitetu­­lui naţional pentru apărarea păcii din R. P. Romină. ★ Cooperativa „Arta lemnului" din Bucu­reşti a executat o serie de noi jucării. Dintre acestea fac parte purceluşul cu tobă, căţeluşul cu balansoar, elefantul pe trotinetă şi altele. * Oamenii muncii din satele regiunii Suceava acordă multă atenţie lucrărilor de îngrijire a păşunilor, în vederea sporirii producţiei de masă verde. A­­proape 70.000 ha păşune au fost cu­răţate de arborete, scaieţi şi muşuroaie, iar pe mari suprafeţe s-au aplicat în­grăşăminte naturale. La aceste lucrări, un sprijin însemnat îi dau brigăzile de muncă patriotică ale tineretului. Comisia de femei din cadrul Uniunii Artiştilor Plastici, împreună cu Fon­dul Plastic din R.P.R. a organizat in sala „Nicolae Cristea" din str. , Bre­­zoianu, nr. 23­-25 o expoziţie care se va deschide, a­stăzi, la orele 13. •­ Astăzi la orele 12, se v­a deschide în Pavilionul C al Parcului de cul­tură şi odihnă ..I. V. Stalin“ expo­ziţia de artă plastică a tineretului şcolar, organizată de Ministerul In­­văţămiîntului şi Culturii, C.C. lui U.T.M., ^Oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooc^ sfatul popular al Capitalei şi Con-­ siliu! naţional al femeilor din R.P.R. Intrarea la expoziţie se face prin şo­seaua Nordului n­r. 7—9. Casa de Economii şi­ Consemtraţiuni — C.E.C., face cunoscut că la tragerile la sorţi lunare ale obligaţiunilor C.E.C. din 30 iunie şi 31 decembrie 1960, in afara cîştigurilor în bani, Între 75.000 şi 800 lei, se vor acorda în plus nume­roase cîştiguri în obiecte : autoturisme, motociclete, dormitoare, frigidere, tele­vizoare, maşini de cusut, precum şi excursii în U.R.S.S., R. D. Germană, R. Cehoslovacă, R. P. Polonă, R. P. Un­gară şi R. P. Bulgaria. La tragerea de amortizare a asi­­gurărilor mixte de persoane ADAS din 31 mai 1960, au ieşit urmă­toarele opt combinaţii de litere:: J.J.D.; G.S.F.; H.N.B. ; T.E.H.; F.K.P; E.O.F; W.L.Z; L.D.C. ★ ★ întreprinderea cinematografică de Stat jj a oraşului Bucureşti „ 1 jj anunţa spectatorii că îşi pot pro- 8 g cura din timp bilete la­ filmele care­­ vor rula în lună iunie, pe baza abo- g namentelor încheiate pe lunile an-­­ terioare. De asemenea se pot face abona- a mente noi, pentru cei interesați, la­­ toate cinematografele din Capitală pînă la data de 5 iunie 1960. Pentru a cunoaște avantajele abo- ° namentului spectatorului de film, se g „ pot cere lămuriri la orice cinemato- 8 g graf din Capitală. ->oooooeoooooooooeoooo(»ooooooooooooooooooooooofcT I.M.B. GRUPUL DE ŞANTIERE Nr. 2 ORAŞUL VICTORIA, Raionul Făgăraş, Regiunea Stalin, posedă in custodie, următoarele materiale pe care le oferă spre vînz­are şi anume : — Armături din fontă , şi oţel — Fitinguri din fontă şi oţel — Organe de asamblare — Materiale electrice Informaţii la telefon 3 inte­rior, 381 din Orașul Victoria. TEATRE Lakme, 19.30: Tea­­trul de Operă şi Balet­­al R.P.R. ; Tartuffe, 20: Naţio­nal I. L. Caragiale (sala Comedia); Ti­tanic vals, 20 : Naţional I. L. Cara­­giale (sala Studio); Pygmalion, 20: Armatei (sala Magheru) ; Musafiri nepoftiţi, 20.30 : Armatei (sala StU­­dio) ; Hamlet, 20: Municipal (sala Matei Mil­le) ; Prinţ Şi cerşetor, 15.30: Hoţii, 20 : Tineretului ; Cuibul de piatră, 20: „C. Nottara“ (sala din C. Miile); Nud cu vioară, 20: „C. Nottara“ (sala Libertatea); Vă­duva veselă, 19.30: Opereta; Balada patriei, 20: Ansamblul de cîntece şi dansuri C.C.S. ; Vitamina M... muzica, 20 : „C. Tănase“ (sala Victoria) ; Păcală, 16.30: Ţăn­dărică (sala Orfeu); Punguţa cu doi bani, 16.30: Ţăndărică (sala Aca­­demiei); Cintăreţii de muzică uşoa­ră Jimmy Makulis şi Ines Taddio, 20: O.S.T.A. (sala Sparturilor Fio­­reasca) Valurile Dunării : Patria ; Foma Gor­deev: Republica, Lu­­mina, înfrăţirea în* CINEMA tre popoare : Cercul: Magheru, Maxim Gorki, Gh­. Doja : Război şi pace (se­ria I) : V. Alecsandri, Bucureşti, V. Roaită, Arta, Olga Bande, Grădina 13 Septembrie; Război şi pace (se­ria II) : I C. Frimu, Alex. Sabia, Mioriţa, Libertăţii ; Război şi pace (ambele serii) : Grădina Dinamo : Mamelucul : Elena Pavel, 1 Mai,­­ Bălcescu ; Ea te iubeşte: Contra! ; Pescarii din arhipelag: Victoria, Donon Simo . Domnul Goe, Răpirea culorilor. Iepurele nu vrea să înveţe, Curajosul pui de cerb : Timpuri Noi; Program, special (pentru copii); Băieţii noştri: 13 Septembrie, Uni­rea, G Bacovia ; Mireasa răpită : Al. Popov; La doi paşi de graniţă ■ 8 Martie ; Săgeata albastră : Griviţa; Copiii minune : Cultural ; Oameni sau maturi : C. David ; Intrigă şi iu­bire: 23 August, Flacăra, Fidreasca; Războiul opiumului : T. Vladîmires­­cu ; Omul cu pantaloni scurţi : Mun­ca ; Pe jos spre rai: Moşilor, Volga; Blana de vizon : Popular ; In pragul vieţii : 16 Februarie ; Prima zi de pace : M. Eminescu ; Mireasa răpită- Ilie Pintilie ; Isteţul Saşko : 8 Mai : Stele de mai: G. Coşbuc ; Pinidn­ul buclucaş : Drumul Serii ; Mexicul cîntă : 30 Decembrie, B. Delavrancea; In iureşul focului; Aurel Vlaicu. 16. Emisiune­­pen­­tru cluburile din întreprinderi. Din cu­prir­s : Cu apara­tul de filmat la Uzinele „Republi­ca“; Brigada artistică de agitaţie a secţiei motoare a uzinelor „23 Au­­gust"; Telejurnalul­­săptămînii; Pro­­gram de muzică distractivă : cîntă orchestra uzinelor „Grigore Preo­teasa“. IO 1­2 IUNIE­­ Programul I. 7.15: „Pe strune de ghi­tară“, muzică ușoa­­ră. 9 . Suita nr. 3 în Re major de Johann Sebastian Bach. Interpretează orchestra sim­­fonică a Radiodifuziunii din Berlin, dirijor : Hermann Abendroth ; 12 : Melodii, melodii, melodii ; 18.40 : Cîntece lirice româneşti ; 19.05 : Tri­buna radio : Sarcinile ştiinţei pri­vind sporirea producţiei agricole animale şi vegetale ; 19.45 : Trans­­misie din sala Ateneului a concer­tului orchestrei simfonice a Cinema­tografiei, cu concursul corului Fi­larmonicii de Stat „George Enescu“. Dirijori : Paul Popescu­ şi Mircea Cristescu. Programul II. 17: Muzică popa. Iară romînească interpretată de Traian Un­ecan şi Grigore Kiazim . 19.45 : Concert de muzică populară sovietică. 21.45. Părinţi şi copii. Din cuprins : Să facem cunoscut copiilor noştri trecutul de luptă al clasei muncitoare . Se apropie exa­­menele (reportaj) : 22.34 : „150 de ani de la naşterea lui Schumann" . Ciclul „Dragoste şi viaţă de femeie". Cîntă Kathleen Ferrier. La pian :­­ John Newmark. ...I.—.. . ! Român­ia liberă de intru eteţii de mînne (Urmare din pag­ l­a) piilor. Ei învaţă încă de pe bănci­le şcolii să îndră­gească şi să res­pecte munca. Ei se deprind să preţui­­ască colectivul din care fac parte, participă cu însu­fleţire la activităţi­le obşteşti. Copiii noştri iubesc cu înflăcărare patria, partidul care ne conduce cu mină sigură spre un vii­tor luminos, preţu­iesc cuceririle re­voluţionare dobîn­­dite prin luptă grea de către cla­sa noastră munci­toare. Copiii noştri cresc în spiritul respectului faţă de alte popoare, in spiritul păcii şi al prieteniei. Omenirea a cunoscut în ultima ju­mătate de veac două războaie crin­­cene care au secerat milioane de vieţi omeneşti. In timpul ultimului război, barbarii fascişti au organizat cu sadism şi cu singe rece adevărate fabrici ale morţii, la Auschwitz, la Maidanek, la Dachau. Aici şi-au gă­sit moartea milioane de oameni nevi­novaţi printre care şi nenumăraţi copii. Oamenii cinstiţi­­ din toată lumea urăsc războiul, luptă activ pentru instaurarea unei păci trainice pe pă­mânt. Forţele păcii, în fruntea cărora se află Uniunea Sovietică, şi ţările lagărului socialist,­cresc cu fiecare zi care trece, ele sînt în stare să pună frîu pornirilor războinice ale imperia­liştilor. Copiii noştri trebuie să trăiască, să crească, să ajungă oameni adevăraţi, oameni în toată puterea cuvîntului., Copiii lumii, au nevoie de pace. Tre­buie să luptăm pentru a o asigura ! Parcul copiilor din oraşul Oneşti, Foto : NICU VASILE Un festival internaţional excepţional Interviu cu Mircea Basarab în legătură cu Festivalul „Primăvara la Praga" Reîntors din R. Cehoslovacă unde a participat la manifestările din cadrul Festivalului muzical „Primăvara la Praga“, dirijorul Mircea Basarab şi-a împărtăşit cîteva din impresiile sale. — Deşi am participat pentru prima oară la manifestările muzicale prile­juite de Festivalul „Primăvara la Praga", faima acestei competiţii muzi­cale internaţionale îmi era cunoscută de multă vreme. Alături de alte asemenea manifestări cu caracter Internaţional, Festivalul „Primăvara la Praga" şi-a creat o tradiţie unanim recunoscută în toată lumea, datorită reputaţiei orchestrelor, soliştilor şi di­rijorilor participanţi, precum şi boga­tei vieţi muzicale care pulsează în ţara prietenă, a publicului ceh cunoscător al muzicii. Şi în acest an, Festivalul s-a bucurat de participarea unor dis­tinşi muzicieni din lumea întreagă. Aş cita aici pe dirijorul şi violonistul so­­vietic Chiril Kondraşin şi Leonid Ko­­gan, dirijorii, Andre Cluytens, John Barbirolli, Constantin Iliev, Jan Krenz, pianista Monique Haas şi alţii. Ca de obicei, Festivalul s-a deschis cu concertul Filarmonicei cehe dirijată de Karel Ancerl, care a executat între­gul ciclu „Patria mea" de Smetana. Valoarea Filarmonicei ceh­e este unanim cunoscută. Am regăsit calită­ţile orchestrei şi ale dirijorului în felul în care a fost executat concertul de deschidere. Am ascultat apoi o valo­­roasă formaţie muzicală pe care spec­tatorii români au avut prilejul s-o asculte cu cîtva timp în urmă: orchestra radiodifuziunii din Katowice, condusă de dirijorul Jan Krenz, care s-a bucurat de un mare succes. Din seria concertelor audiate şi care mi-au lăsat o adîncă impresie,­­aş aminti pe cel dirijat de André Cluytens. E un dirijor de o fină şi subtilă mu­zicalitate. A dirijat un program alcăt­­uit din lucrări de Janacek, Schumann şi Mussorgski.Ravel cu o adîncă înţe­legere a fiecărei piese, interpretată In­tr-o manieră sobră, profund personală. In sfîrşit, am fost martorul marelui succes repurtat de tînărul nostru vio­lonist Ştefan Ruha care, sub bagheta dirijorului italian Remortel a cîntat concertul pentru vioară şi orchestră de Mendelsohn-Bartholdy. — Ce aţi dirijat în cadrul Festivalu­lui? — Am condus orchestra Radiodifu­ziunii cehe într-un concert în care l-am avut ca solist pe violonistul me­xican Henric Schering. Am inclus în program piese de Mozart, Prokofiev, Respighi şi o lucrare a unui compozi­tor contemporan ceh, Peztrezelka. — Şi acum, după întoarcerea in ţară, Ce concerte pregătiţi ? — Am dirijat un concert al Filarmo­­nicii în care solistă a fost violonista italiană Gioconda de Vito şi am dat, împreună cu Filarmonica, un concert la Ploeşti pentru muncitorii din acest oraş. Acum pregătesc un concert simfonic închinat celui de al 1ll-lea Congres al partidului, în progra­­mul căruia figurează lucrări de George Enescu, Th. Rogalski şi Ana­­tol Vieru. I. DELEANU ŞTIRI SPORTIVE • Turneul internaţional feminin de şah de la Tbilisi a luat sfîrşit. Polihro­­niade (R.P.R) a cîştigat la Kaka,Kari­ze, Zvorîkima la Ceaikovskaia şi Togo­­nidze la Konarkovska. In urma acestor rezultate clasamentul final se prezintă astfel : 1. Larisa Volpert (Leningrad) 40 puncte . . .2. Ga.prindiaşvili (R.S.S. Gruzină) 8l/a puncte ; 3. Togonidze (R.S.S. Gruzină) 7'/2 "puncte... 9. Poli­­hroniade (R.P.R.) 3­a puncte. • După cum s-a mai tuun­at între­ 20 şi 25 iunie echipa selecţionată de box a R.S.S. Ucrainene va susţine două în­­tîlniri la Bucureşti şi Brăila. In primul meci pugiliştii sovietici, vor întîlni e­­chipa reprezentativă a ţării noastre.. In vederea acestei întîlniri federaţia ro­mina a alcătuit următorul Jos I: M. Do­­brescu, Puiu Nicolae, E. Cismaş, I. Turcu, I. Mihalik, V. Czekeîi, I. Marcu, V. Neaga, Gh. Eremia, Şerbu Neacşu, C. Stănescu, I. Monea, M. Nicolau, Gh Negrea şi V. Mariuţan • Intr-o scrisoare adresată Comite­tului Olimpic Internaţional (C.I.O.), preşedintele federaţiei internaţionale de judo Risei Kano (Japonia) a cerut in­cluderea acestuia sport în programul viitoarelor Jocuri Olimpice care vor a­­vea loc în anul 1964 , Tokio. Lista oficială de cîştiguri la obligaţiunile C.E.C. 5% cu cîştiguri Tragerea de bază din 31 mai 1060. Cîş­tigurile de mai sus revin obligaţiuni­lor de bază de 200 lei. Obligaţiunile ciştigătoare în valoare fr­ac­ţion­ală de 100, 50 şi 25 lei, cîştigă W V*, respectiv 1/8 din cîştiguirile de mai sus. Plata cîştigurilor se face de toate casele raionale de economii. N-rul cîştigurilor Seria obli­gaţiunii cîştigătoare N-rul obligaţiunii cîştigătoare Valoarea cîştigurilor Parţială 1 17034 24 75.0001 09116 43 50.0001 10832 18 25.0001 23990 18 10.0001 28897 17 10.0001 00833 26 5.0001 08840 38 5.0001 15337 36 5.0001 18612 11 5.000­1 19904 06 5.000­1 24074 01 5.0001 25970 16 5.0001 27433 30 5.000 Terminația seriei 35 153 17 2.000 35 435 48 2.000 35 712 49 2.000 35 744 39 2.000 35 782 06 2.000 350 27 44 800 350 41 06 800 350 84 41 800 Oraşul devine mai frumos CLUJ (de la corespondentul nostru). Locuitorii oraşului Cluj iau parte ac­tivă la nenumăratele acţiuni iniţiate de către sfatul popular orăşenesc, în ve­derea înfrumuseţării şi unei tot mai bune gospodăriri a oraşului Numai în ultimele săptămîni, Clujul s-a îmbogă­ţit cu incă 5 parcuri, totalizind­ o su­prafaţă de peste 27.000 metri pătraţi. In r­odul acestora se numără şi cele de pe străzile Bobilnei, Csaba, A. Frîti­­cu etc. Rezultate deosebite au fost ob­ţinute şi în ceea ce priveşte pavarea si piclotirea unor străzi centrale­­şi pe­riferice,­i unde au fost executate lucrări pe o suprafaţă ce depăşeşte 12.­000 me­tri pătraţii la diferite cartiere ale ora­­şu­lui au fost înfiinţate in ultimele săp­­tămini un număr de 13 noi unităţi co­merciale din r­adul cărora fac parte şi cele 8 brigăzi moderne din Piaţa Mihai Viteazu. Potrivit angajamentelor luse în cinstea celii de-al îll-lea Congres al partidului,­ o preocupare cu totul deosebită a fost acordată, în ultima vre­me acţiunii de electrificare a străzilor periferice. Până acum, numărul străzi­lor electrificate în acest an se ridică la peste 30. La înfăptuirea tuturor a­­cestor­ lucrări, locuitorii oraşului au adus un aport cu totul deosebit. Prin muncă şi ajutorul dat de cetăţeni, va­loarea economiilor realizate la aceste lucrări se ridică la apreciabila sum­ă de 230.000 lei. Lucrări de irigaţii Pe şantierele gospodăriilor de stat din regiunea Stalin, unde se execută im­portante lucrări de irigare, au fost date în exploatare staţii de pompare care grăbesc aceste lucrări. In urma acestui fapt şi a organizării mai bune a mun­cii pe şantierele gospodăriilor de stat, au fost irigate pînă în prezent 775 ha. De asemenea, în gospodăriile colective s-au terminat complet lucrările de ame­najare pentru irigarea altor 947 ha. ­ VIZITA LUI M. DALEA LA LEONID BREJNEV MOSCOVA. — TASS : La 31 mai Leo­nid­­ Brejnev a primit la Kremlin vizita ambasadorului român Mihai Dalea. Mi­hai Dalea a făcut această vizită de curioasa lui Leonid Brejnev în legătură cu cu alegerea sa în funcţia de preşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. REZULTATELE ALEGERILOR DIN R. D. VIETNAM HANOI Agerpres.­­ La alegerile pentru cea de-a doua legislatură a A­­dunării naţionale a R. D. Vietnam, care, au avut loc la 8 mai, s-au pre­zentat 8.192.795 alegători, adică 97,52 la sută din cei 8.401.234 înscrişi pe listele electorale. Candidaţii Frontului Patriei din Vietnam au obţinut majo­ritatea covîrşitoare a voturilor — 8.135.308 — faţă de 3.209 voturi contra şi 54.278 buletine anulate. Au fost aleşi 362 deputaţi, reprezentând toate parti­dele politice şi,î’organizaţiile obşteşti, toate confesiiţnile,iar naţionalităţile. MANIFESTAŢII CONSACRATE LUI T. ARGHEZI PESTE HOTARE TIRANA. — Agenţia Telegrafică Al­baneză : La Tirana a avut loc o reuniune a Uniunii Scriitorilor şi Artiştilor din R. P. Albania consacrată celei, de-a S0-a aniversări a scriitorului român Tudor Arghezi. La reuniune au participat Misto Treska preşedintele Comitetului albanez pentru relaţiile culturale cu străinătatea, Dimităr Shuteriqi, preşedintele Uniunii Scriito­rilor şi Artiştilor din R. P. Albania şi numeroase alte personalităţi ale vieţii culturale. Au luat parte, de ase­menea, reprezentanți ai Ambasadei R. P. Romíne la Tirana. * DJAKARTA (Agerpres). — Presa indo­neziana a publicat articole și fotografii cu prilejul celei de-a 80-a aniversări a poetului Tudor Arghezi. Ziarele „Hakian Rákját“ și „Pemuda“ au publicat arti­cole despre viaţa şi însemnătatea ope­rei marelui poet român însoţite de foto­grafia poetului. Ziarul „Indonesian Ob­server“ a publicat un articol sub titlul „Tudor Arghezi, cel mai mare poet ro­mân contemporan“, însoţit de portretul poetului, precum şi poezia „Testament“, în traducere în limba engleză. REZULTATELE ALEGERILOR DIN ALGERIA PARIS Agerpres : Datele oficiale cu privire la rezultatele alegerilor din Al­­ exieAlve­ geria, date publicităţii la 31 mai arată că în întreaga Algerie s-au abţinut de la vot aproximativ 44 la sută din ale­gători. Potrivit datelor Comisiei cen­trale electorale, 292 din consilierii a­­leşi sprijină politica generalului de Gaulle, 85 sunt adepţi ai lozincii colo­nialiste a „integrării“ (adică a inclu­­derii complete a Algeriei în componen­ţa Franţei — n.r.) 53 nu au o aparte­­nenţă politică definită, iar 10 (dintre care 7 socialişti) aparţin unor grupări de stînga. „ANGLIA AR TREBUI SA RECUNOASCĂ GUVERNUL GERMANIEI RĂSĂRITENE“ LONDRA 31 Agerpres. D Intr-un ar­­ticol publicat marţi dimineaţa, ziarul conservator britanic „Daily Express"­ subliniază că „Anglia ar trebui să recu­noască guvernul Germaniei Răsăritene Accentutnd faptul că in actualele împre­jurări internaţionale recunoaşterea de către Marea Britanie a guvernului R.D. Germane reprezintă o măsură politică realistă ziarul arată că guvernul de la Londra nu trebuie să se lase influen­ţat de eventualele presiuni care s-ar exercita asupra sa pentru a împiedica o asemenea acţiune. „Anglia recunoaşte deja China — scrie „Daily Express“ — în timp ce Statele Unite nu recunosc nici China nici Germania Răsăriteană. Nu există, deci nici un motiv să se creadă că, recunoscând Germania Ră­săriteană, Anglia s-ar îndepărta de a. Hatul său, S.U.A..." Páti. 3-0 Vizita lui A. N. Kosighin la Roma ROMA 31 (Agerpres). — TASS transmite : A. N. Kosighin, prim­­vi­cep­re­şedinte al Consiliului de Mi­nistri al U.R.S.S., plecind din Ar­gentina spre patrie, s-a oprit la Ro­ma, ca invitat personal al ambasa­dorului sovietic in Italia, S. P- Ho­­zirev. La 31 mai, A. N. Kosighin a făcut o vizită preşedintelui Republi­cii Italia, G. Granchi şi a avut cu el o convorbire. Preşedintele Gran­­chi l-a invitat pe A. N. Kosighin la recepţia organizata cu prileja­ săr­bătorii nationale italiene — Ziua Republicii. In timpul recepţiei a a­­vut loc o convorbire intre A. N. Kosighin si primul ministru al Rea­liei, F- Tambroni. 19 ani de la fapta eroică a lui Manolis Glezos ATENA 31 (Agerpres). — TASS transmite: Ziua de 31 mai este o dată însemnata în viata poporului grec : se împlinesc 19 ani de cînd Manolis Glezos a zmuls steagul hit­­lerist cu svastica de pe Acropole. Această faptă eroică a sa a fost un semnal pentru lupta de eliberare a poporului grec împotriva ocupanţi­lor hitlerişti­ Sărbătorind această dată, opinia publică din Grecia cere cu tot mai multă hotărîre eliberarea eroului naţional al Greciei. D­upă cum relatează ziarul „AV­­GHI“ din toate colţurile ţării sosesc pe adresa guvernului telegrame din partea unor greci de diferite con­vingeri politice şi din partea unor organizaţii în care se cere să fie puşi in libertate Glezos şi ceilalţi democraţi, şi să se redea ţării liniştea şi democraţia. Numai în ultimele zile au sosit asemenea telegrame din partea locuitorilor din Peristeri şi Koridalos (suburbii ale Atenei), Aghia, Varvara (cartier al Atenei), din partea muncitorilor con­structori şi a unor locuitori din ju­deţele Rodopi şi Ahaia, etc. LONDRA 31 (Agerpres). — Nu­meroşi membri laburişti ai parla­mentului ca şi o serie de alte per­sonalităţi din Anglia au adresat pri­mului ministru al Greciei, Karaman­­lis, o telegramă în care îi cer pu­nerea în libertate a lui Glezos. ATENA 31 (Agerpres). — Ma­nolis Glezos, eroul naţional al Gre­ciei, căruia i s-a conferit premiul in­ternaţional al O.I.Z., a donat acest premiu şcolii din satul Aph­anthos, insula Naxos, în care a învăţat, pen­tru amenajarea unui cinematograf şi achiziţionarea de material didactic. La întrecere cu razele cosmice --------------- Pe marginea sesiunii de la Dubna —----------­ în domeniul cercetărilor nuclea-­ re Uniunea Sovietică ocupă Io­hp cui­r­e frunte. Ne mai amintim fiică de 'Puternicia ' impresie provocată de punerea în funcţiune a uriaşului sincrofazotron de , 10 miliarde electron, volţi al Institutului­ unificat de cerce­tări nucleare de la Dubna. Ritmul accelerat al progresului ştiin­ţific a făcut însă ca în numai câţivia ani şi acea­stă formidabilă realizare să devină pe cale de a fi depăşită. Creşterea impresionantă a dimen­siunilor acceleratorilor de parti­cule, necesară ,pentru a se putea ob­ţine particule cu energii cît mai mari pune probleme foarte serioase construc­torilor. Din acest motiv oamenii de ştiin­ţa omită posibilitatea de a se obţine efectele dorite cu ajutorul alttor maşini mai uşoare, funcţionînd după principii noi. In Uniunea Sovietică aceste sforţări au fost încununate de succes. La cea de a 8-­a sesiune a Consiliu­­lui ştiinţific al Institutului unificat de cercetări nucleare de la Dubna, în care s­ia discutat proiectul unui plan cinci­nal de dezvoltare a Institutului, a fost expusă macheta în funcţiune a unui accelerator de particule încărcate de un tip cu totul nou. Cu acest tip de acceleratori se vor putea organiza ex­perienţe echivalente unor energii mult mai mari chiar şi decît cele realizate cu actualul sincrofazotron de la Dubna. De ce este nevoie de energii atît de mari? este una din primele întrebări pe care ne-o punem atunci cînd auzim cifrele­­uriaşe, care exprimă energia particulelor accelerate în acceleratorii moderni. Cercetarea proprietăţilor particulelor elementare se face prin metoda experi­mentală bine cunoscută,­­acţionind asu­pra lor şi observîndu­-se efectele. Cu cît avem la dispoziţie un mijloc de acţiune mai puternic, cu­­atît este mai largă gama de efecte care se pot ob­­ţine, cu atît efectele sînt mai intense ,şi de­ mai uşor de observat. Modul de lucru al acceleratorilor de particula, nucleare este în linii­­mari următorul. Cu ajutorul unor cîmpluri electrice ,și magnetice aplicate într-un anumit, Tel se accelerează particule încărcate „pompînd“ în ele energie. Cu cit ener­­gia lor este mai mare, cu atît viteza lor este mai ridicată. Energia particu­lelor accelerate se măsoară în electron­­volți. Cu aceste „proiectile" se „bom-. bardează" ţinte formate din materiale), diferite şi se observă efectul lovituri-' lor proiectilelor asupra particulelor dîh materialul țintei. Efectele devin obser­vabile sub forma unor urme care apar în emulsia fotografică a ţintei sau­ în dispozitive speciale, camerele­ cu­ bule şi­ camerele cu ceaţă. Urmele particu­lelor devin vizibile sub forma­ unor şiraguri formate fie din grăunţi de ar­gint precipitat în emulsia fotografică, fie din bule de gaz sau picături minus­cule de lichid, care sunt fotografiate automat. Măsurarea numărului, a„ lun­­gimii, a grosimii, a direcţiei şi a for­mei acestor urine dă indicaţii preţioase asupra însuşirilor particulelor elemen­­tare care le-au dat maştere. Coborîm în microcosmos Mărirea energiei „proiectilelor" ac­celeratorilor are încă o consecinţă de importanţă cu totul deosebită. Cu cit energia lor creşte, cu atît coborîm mai mult pe scara fenomenelor observabile. Ca şi ftlacrocosmosul, cu scara uriaşă a dimensiunilor astronomice, cu distan­ţele care se cifrează în miliarde de ani lumină, microcosmosul este tot atît de nemărginit! Cu mult înaintea fizicie­nil­or, bazat pe concepţia materialist­­dialectică asupra lumii, Lenin a prevă­­zut acest adevăr încă acum 50 de ani scriind : „Electronul este tot atît de inepuizabil ca şi­ atomul, natura este infinită...“1). Cu ajutorul acceleratorilor, oamenii de ştiinţă reuşesc să meargă din ce în ce mai departe în infinitul mic. De pe acum prin folosirea celui mai nou accelerator de­­particule s-a ajuns la cunoaşterea unor fenomene din micro­cosmos în care distanțele care intervin sînt de ordinul a 10 la puterea minus 14 centimetri, adică sutimi de miimi de miliardimi de centimetru ! Această „pu­tere de pătrundere" poate fi pusă ală­­turi de ig, celor mai puternice instru­­mente alfi­oritmice, radiotelescoapele, a căror puternic de­ pătrundere în macro, cosmos este de ordinul miliardelor de ani lumină. O dată cu obţinerea unor energii şi mai înalte ale particulelor accelerate, se va putea ajunge şi mai departe, se va putea afla din ce sunt construite şi particulele pe care astăzi le numim elementare se va putea ajunge, eventual la o teorie unitară a fenomenelor din­ microcosmos. După cund a arătat D. Blo­­himțev, directorul , Institutului unificat de cercetări nucleare­­de la Dubna, în raportul cu privire la proiectul planu­lui cincinal de dezvoltare a institutu­lui, la baza acestui plan stau cercetă­rile fundamentale în domeniul fizicii particulelor elementare şi a nucleului atomic. Atenţia principală va fi îndrep­tată spre studierea structurii particule­lor nucleare şi mai ales a structurii, precum şi spre studierea legilor care guvernează generarea şi interacţiunile acestor papillule. Cercetările vor fi în­dreptate asupra unor fenomene din ce d in ce mai ,,subtire­‘..,şi rare în domeniul fizicii microcosmo­SunB. Aceste cerce­tări vor necesita perfecţionarea conti­nuă a principalelor instalații experi­mentale ale laboratoarelor şi ale parcu­lui de maşini electronice ale centrului de calcul. O maşină extraordinară în cadrul acestei perfecţionări, s-­a pus la pu­nct macheta în funcţia-1) V. I. Lenin, Opere, vol. 14 E.S.P.L.A., 1954, pag. 256. ne a unui accelerator bazat pe un principiu nou. Acest accelera­­tor este de natură să dea cercetă­rilor un avînt cu totul neobişnuit. Principiul nou ,pe care se va baza func­ţionarea lui îl va face să fie echiva­lent cu un accelerator de tip actual cu diametrul de ordinul kilometrilor. Con­­struirea unui asemenea gigant ar pre­­zent­a în mod evident uriaşe dificultăţi de ordin practic care vor fi evitate cu ajutorul noului tip de accelerator. După cum a arătat prof. V. Petuhov, acceleratorul de tip nou va deschide calea spre împlinirea unui vechi vis al fizicienilor — acela de a obţine cioc­­niri între fascicule de particule acce­lerate care se deplasează in sensuri contrare. Aceasta va permite să se organizeze experienţe echivalente cu cele ce­­ar putea fi înfăptuite cu un fascicul cu o energie de o mie de miliarde electron­­volţi. Cu totul remarcabil este însă faptul că fasciculele care se ciocnesc au ener­gii de ordinul doar al zecilor de miliar­­de de electronvolţi. Această minune tehnică se poate realiza datorită unui fenomen extrem de interesant şi de neobişnuit la scara vitezelor cu care suntem­ familiarizaţi. Este vorba de fe­­nomenel prevăzute de teoria relativi­tăţii. In acest domeniu al vite­zelor înalte nu se mai aplică legile mecanicii­­ clasice. Pentru a calcula energia unei ciocniri nu mai putem aplica simpla adunare a energii­­lor particulelor care se ciocnesc. Ener­­giia ciocnirii depinde de viteza particu­lelor şi creşte extrem de mult cu cît ne apropiem de viteza luminii. Teoria relativităţii arată că viteza luminii constituie o limită care nu poate fi de­­păşit­ă. Astfel în cazul a doi iprotoni care se ciocnesc unul de altul avînd fiecare o energie de, să zicem, 10 miliarde elec­­tronvolţi fiecare, procesul de intensec­ţiune se va desfăşura ca şi cum­ unul din protoni ar fi un repaus, iar celălalt s-ar deplasa cu o energie de două sute de miliarde electronvolţi. Suma energii­lor nu este deci de 20 de miliarde elec­­tronvolţi, ca în mecanica­ clasică, ci de 200 de miliarde electronvolţi, datorită efectului prevăzut de teoria relativi­tăţii. Noul tip de accelerator de particule încărcate bazat pe acest fenomen se numeşte fazetron circular. El va da posibilitatea de a se obţine intensităţi de sute şi mii de ori mai mari in com­­­paraţie cu alţi acceleratori. Noul instrument de cercetare va des­­chide o lume de fenomene noi, aflată departe în adîncimile microcosmosului. Descoperirile care vor putea fi făcute cu ajutorul noilor instrumente de cer­­cetare vor spori extraordinar posibili­tăţile de transformare a naturii de că­tre om. Ing. A. NEGREA

Next