Romînia Liberă, iulie 1960 (Anul 18, nr. 4893-4913)
1960-07-08 / nr. 4893
M Largi perspective pentru dezvoltarea economică a regiunii Bucureşti Datorită aşezării ei geografice, într una din cele mai mănoase cîmpii ale ţării, regiunea Bucureşti este considerată ,— ca una din grânarele ţării. Intr-adevăr, In dezvoltarea regiunii a predominat economia agrară, bazată pe bogata producţie cerealieră a Bărăganului şi a luncii Dunării. Practicarea unei agriculturi intensive, aplicarea metodelor agrotehnice înaintate, au făcut ca producţia de cereale a regiunii să înregistreze an de an sporuri însemnate de recoltă. îndeosebi, producţia a crescut simţitor în unităţile socialiste ale agriculturii, atingînd în medie peste 1.500 kg. grîu la ha, şi peste 2.500 kg. porumb la hectar. Sectorul socialist de stat şi cooperatist al agriculturii în regiunea noastră este în continuă creştere, reprezentînd 97,1 la sută din suprafaţa agricolă a regiunii, din care peste 47 la sută reprezintă suprafaţa gospodăriilor agricole colective, înzestrarea în continuare a agriculturii cu noi maşini agricole, atracţia pe care o reprezintă rezultatele gospodăriilor colective atît pentru întovărăşiţi cit şi pentru cei care au mai rămas încă să-şi lucreze pămîntul individual, creează condiţiile ca în următorii ani, întreaga suprafaţă să fi© cuprinsă în gospodării colective, ceea ce constituie pivotul principal al creşterii producţiei agricole. Aşa cum se arată în Raportul C. C. al P. M. R. prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la cel de-al IlI-lea Congres al P.M.R., sarcina dezvoltării multilaterale a producţiei gospodăriilor agricole colective constituie una dintre preocupările noastre de seamă. Numai în primele 4 luni ale acestui an, gospodăriile colective din regiunea noastră şi-au mărit efectivul de animale cu 34 935 capete taurine, din care 9.106 vaci şi juninci, cu 24.546 porcine din care 9.757 scroafe, cu 232.000 oi şi 5.298 stupi de albine, ceea ce reprezintă în medie o creştere de aproape 2 ori faţă de anul 1959. In dezvoltarea producţiei agricole a regiunii, un rol important îl ocupă acţiunile de îmbunătăţiri funciare, pentru desecarea şi îndiguirea suprafeţelor inundabile şi, prin aceas___ ta, aredării în circuitul agricol a unor însemnate suprafeţe pentru cultură. Pînă la sfîrşitul anului 1960 vor fi asanate prin Îndiguiri şi desecări 5.460 ha. Iar alte 9.708 ha. vor fi amenajate pentru irigare. Pînă acum s-a amenajat pentru irigare o suprafaţă de 6.378 ha. culturi agricole. în perioada anilor 1960—1885 se vor executa şi da in folosinţă lucrări de Îndiguire şi desecări pentru o suprafaţă totală de 65.500 ha. precum şi sisteme de irigaţii pentru o suprafaţă de 72.000 ha. Dacă luăm ca producţie medie cantitatea de 1.800 kg. grîu la ha. şi 2.500 kg. porumb la ha., numai prin lucrările de asanare prin desecări şi Îndiguiri a acestor suprafeţe, volumulproducţiei globale a regiunii va creşte cu circa 130 de mii tone, iar prin irigare, cu peste 140 de mii tone, ceea ce înseamnă un plus de aproape jumătate milion tone de pâine pentru populaţie sau mari cantităţi de porumb şi alte produse pentru industrie. In locul vechilorroţi de irigat au început să apară şi vor apare din ce în ce mai multe motopompe electrice, adevărate staţii plutitoare pentru irigaţii. Aceste citeva aspecte din economia agrară a regiunii noastre dovedesc că preocupării© comitetului executiv al sfatului popular regional pentru dezvoltarea producţiei agricole, se materializează în lumina sarcinilor trasate de partid, prin creşteri progresive, un ritm din ce în ce mai înalt a recoltelor. Datorită politicii dusă de partidul nostru pe linia dezvoltării armonioase a tuturor ramurilor economiei naţionale, ridicării economiei regiunilor şi raioanelor mai puţin dezvoltate, regiunea noastră are perspectiva de a deveni un puternic centru Industrial, bazat pe valorificarea bogăţiilor ei natural© de pe sol şi din subsol. Un factor important, menit să con- (Continuare în pag. 2-a) Vasile Matesscu președintele comitetului executiv al sfatului popular al regiunii București Reduc consumul de fier beton TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru). — Brigada de fierari betonişti condusă de Coloman Radu este fruntaşă în întrecerea pe profesii desfăşurată în cadrul întreprinderii de construcţii nr. 2 din Tg. Mureş. Terminînd cu 6 zile înainte de termen armătura de oţel-beton a podului de peste Mureş şi cu 3 zile înainte de termen armătura de fier beton a celor 4 etaje ale blocului 36—38 din Piaţa Stalin, brigada a depăşit realizările tuturor brigăzilor de fierari betonişti din oraş. Totodată numai în luna iunie, prin reducerea cu 40 la sută a pierderilor admisibile de materiale, brigada lui Coloman Radu a economisit peste 4000 kg. fier beton. STUDENŢI STRĂINI IN VIZITA LA IAŞI IAŞI (de la corespondentul nostru). „ Tineri din 16 ţări, care studiază in institutele de invăţămint superior ale patriei noastre, aflaţi în excursie, au fost oaspeţi ai oraşului Iaşi. Cu acest prilej, studenţii străini au vizitat întreprinderi, instituţii culturale şi de artă, monumente istorice SIMPOZION PE ŢARA DE PEDIATRIE BACAU (de la corespondentul nostru). — Astăzi şi mîine se vor desfăşura la Bacău lucrările simpozionului pe ţară de pediatrie organizat de Societatea Ştiinţelor Medicale din R.P.R — secţia pediatriei în colaborare cu filiala Bacău. Programul simpozionului cuprinde : comunicări şi referate în problema distrofiei sugarului, bronhopneumoniile, precum şi discutarea activităţii şi pregătirii surorilor de ocrotire. CAMELINA, O NOUĂ PLANTA OLEAGINOASA TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). — De cîţiva ani, în regiunea Timişoara se cultivă cu titlul experimental, o nouă plantă oleaginoasă, mult superioară rapiţei, care în Banat găseşte condiţii pedoclimatice deosebit de favorabile: camelina. Semănată pentru început pe 300 ha., în raioanele Arad, Ceacova, Jimbolia şi altele, camerina a intrat zilele acestea în raza de coacere. COLECTIVUL TEATRULUI „PICCOLO" A SOSIT IN CAPITALA Joi dimineata a sosit in Capitală colectivul Teatru ui „Piccolo“ din Milano, in frunte cu directorul Paolo Grassi. La sosire, in Gara de Nord colectivul teatrului italian a fost intîmpinat de reprezentanţi ai Ministerului Invăţămîntului şi Culturii, ai Asociaţiei oamenilor de artă din instituţiile teatrele şi muzicale, ai Oficiului de spectacole şi turnee artistice, de oameni de artă, ziarişti. TURNEUL INTERNAŢIONAL DE TENIS DE CÎMP Pe terenurile clubului Progresul din Capitală, a început joi după amiază turneul internațional de tenis de cîmp. Echipa R. P. Române conduce cu scorul de 4—0 în partida cu echipa R. D. Germane. Rezultate tehnice: Ţiriac— Schmidt 6—1; 6—3; Serester— Trettin 6—0; 6—2; Mina Ilina—Vahley 6—0; 6—3; Țiriac, Serester— Schmidt, Trettin 6—1; 6—4; 6—2. După prima zi, in întîlnirea R. P. Ungară— R.P.R. II conduce echipa maghiară cu 2—1, partida de dublu întrerupîndu-se din cauza întunericului. Astăzi de la ora 15,30 turneul continuă. TURNEUL ZONAL DE ȘAH In runda 6-a, E. Polihroniade, prin atac de mal, a cîştigat la Vuorenpää (Finlanda), astfel că a intrat în plutonul fruntaş al clasamentului. Cealată reprezentantă a noastră , A. Nicolau, a terminat partida cu Eretova la egalitate. Depășind timpul de gîndire, Spakowska (R. P. Polonă) a pierdut la Karakas (R.P.U.). Schameitat (R.D.G.) — Edith Ke!er-Hermann fac remiză; Prasuova (R. Cehoslovacă) — Haahr (Danemarca) partidă întreruptă in poziţie egală; Konarkowska (R. P. Polonă) — Teodorescu, partidă întreruptă în poziţie egală. SiLye — Dr. Rattinger întreruptă cu avantaj pozional de partea primei jucătoare. Astăzi se joacă partidele întrerupte şi runda şaptea. B. MENAS antrenor de şah CUM VA FI VREMEA ? Pentru zilele de 9, 10 şi 11 iulie se anunţă următorul timp probabil: la Bucureşti: Vreme în general frumoasă, cu cer variabil. Vint slab. Temperatura în creştere la început, apoi staţionară. In ţară. Vreme în general frumoasă în sud-estul ţării, unde cerul va fi variabil. In celelalte regiuni vremea va fi uşor instabilă, iar cerul schimbător va prezenta înourări mai accentuate în vestul ţării. Vor cădea ploi temporare şi sub formă de averse în Ardeal şi în nordul Moldovei ÎN CĂUTAREA DE ZĂCĂMINTE In aceste zile numeroase echipe de geologi se află pe teren cercetând cu minuţiozitate structura solului şi subsolului din diverse regiuni ale ţării. Oamenii de ştiinţă muncesc cu elan pentru a descoperi noi şi noi zăcăminte de minereu, şi a da economiei naţionale cu mai multe cantităţi de materii prime. In clişeu : tov. Ion Hrincescu, operator la variometru, din echipa de magnetometrie minieră nr. I, executing măsurători în masivul împădurit Poiana Ruscăi, spre a găsi noi zăcăminte de fier. Proletari din tocite tarile, uniti-x'?!! A BB ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Anul XVIII nr.4893 4 pagini — 20 bani Vineri 8 iulie 1960 Toată atenţia strângerii recoltei Au primit chitanţa nr. 1 pe raion Datorită organizării mai bune a muncii pe brigăzi şi echipe, precum şi pregătirii din timp a întregului utilaj şi a mijloacelor de transport, la gospodăria colectivă din Hirşova, regiunea Constanţa, recoltarea păioaselor s-a făcut anul acesta intr-un timip mult mai scurt decit anul trecut. Colectiviştii au obţinut recolte bune. Imediat după recoltare, gospodăria colectivă a predat statului cantităţile de cereale contractate, primind chitanţa nr. 1 pe raion. Recolte bune au obţinut şi alte unităţi agricole socialiste din regiunea Constanţa. Membrii brigăzilor de mecanizare completă de la gospodăria de stat Costache Burcă, de exemplu, au încheiat recoltatul orzului de pe sute de hectare in 3 zile, realizind peste 3.100 kg in medie la hectar. In citeva zile au terminat secerişul de pe 600 ha cultivate cu orz şi mecanizatorii de la gospodăria de stat Borduşani, unde s-au obţinut în medie 3.000 kg la hectar. (Agerpres) CU SPRIJINUL MECANIZATORILOR La Uzinele chimice din Rişnov A început fabricarea unui nou sortiment de material plastic Zilele acestea, ca urmare a intrării în funcţiune a unor noi instalaţii la Uzinele chimice din Rişnov, a început fabricarea acetatului de vinil, produs obţinut din acid acetic şi acetilenă rezultate din chimizarea gazului metan. ACETATUL DE VINIL MONOMER Şl POLIMER Şl DERIVAŢII SAI ÎMBOGĂŢESC SORTIMENTUL DE MATERIALE PLASTICE REALIZATE IN TARA NOASTRA Şl ARE LARGI UTILIZĂRI IN NUMEROASE RAMURI ALE ECONOMIEI. Noul produs este rodul colaborării dintre Institutul de cercetări chimice. Institutul de proiectări chimice şi un colectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni ai Uzinei de la Rişnov, care cu forţe proprii au pus la punct întreaga tehnologie, au realizat proiectele instalaţiilor necesare şi introducerea în fabricaţie a acetatului de vinii. (Agerpres) Din aceeaşi cantitate de masa lemnoasă, mai mult lemn de lucru PLOEŞTI (da la corespondentul nostru). — Indicaţiile partidului nostru cu privire la valorificarea superioară a masei lemnoase, au pus în faţa lucrătorilor forestieri sarcini de mare răspundere. Ţinînd cont de aceste indicaţii, colectivele întreprinderilor din cadrul Direcţiei Regional© a economiei Forestiere Ploeşti, au obţinut pe această linie succese importante. Astfel, în primele 6 luni ale anului planul la producţia globală a fost depăşit cu 11,18 la sută, iar la producţia marfă cu 10,87 la sută. Au fost date peste plan 7.288 metri cubi buşteni răşinoase, 3.203 metri cubi lemn de celuloză şi altele. . Indicii de utilizare a masei lemnoase au crescut cu 2,4 la sută faţă de plan şi cu 9 la sută faţă de anul trecut. Valoarea economiilor respective La preţul de cost în primul semestru al anului se ridică la peste 7 milioane. Cea mai mare producţie de ţevi realizată într-o zi BACAU (de la corespondentul nostru). Brigada „Steaua roşie“ de la laminorul de ţevi din Roman, condusă de comunistul Petre Nete, a înregistrat in noaptea de 5 spre 6 iulie cea mai mare producţie de ţevi cu diametrul de 219 mm. Intr-un singur schimb au fost laminate 747 bucăţi ţevi. La această întreprindere s-au înregistrat în primele 6 luni ale acestui an 105 propuneri de inovaţii şi raţionalizări, iar valoarea economiilor se ridică la 1.700.000 lei. Seceratul griului de pe ogoarele întovărăşirii agricole „Ion Creangă“ din comuna Bălăria, regiunea Bucureşti, este în plină desfăşurare. In clişeu : Mecanizatorii Ion Safta şi Vasile Cojocaru de la S.M.T. Gorneni, lucrînd cu spor la seceratul griului de pe o tarla a întovărăşirii. Foto : NICU VASILE Instalaţii de rafinare continuă a uleiului La fabricile „Interindustrial“ din Oradea şi „Filimon Sîrbu" din Capitală au început lucrările de construcţie şi montaj a două instalaţii de rafinare continuă a uleiului. Aceste instalaţii, care au un grad înalt de automatizare, sînt prevăzute să aibă o capacitate de rafinare de 70 tone ulei zilnic fiecare. In bună parte utilajele au și sosit pe șantiere. Lucrează din plin La redacţie continuă să ne sorească veşti despre succesele oamenilor muncii de pe ogoare în stringerea recoltei de cereale. Aşa, de pildă, corespondenţii voluntari FLOREA MITICA TOMA DUMITRESCU ŞI VICTOR RISTEA din regiunea Craiova ne informează că pe ogoarele gospodăriilor colective din regiune se desfăşoară din plin strîngerea recoltei. Astfel, colectiviștii brigăzii conduse de Dragu Tudor au realizat succese însemnate în recoltarea orzului de pe lanurile gospodăriei colective „30 Decembrie" din comuna Cerăt, raionul Segarcea. Aplicînd regulile agrotehnice, colectiviştii de aici au reuşit să obţină in acest an o producţie medie de 2.744 kg. orz la hectar. Şi în comuna Leu, raonul Craiova, ţăranii muncitori au început recoltarea orzului. In fruntea acţiunii se află comuniştii Tănas Vasile, Lache Diaconu, Ioana Matei care au recoltat în primele zile orzul de pe 110 hectare. Alături de cele 5 combine şi 2 secerături-legături de la S.M.T. Zănoaga, colectiviştii din Castranova, acelaşi raon, folosesc la recoltarea griului şi mijloacele proprii, printre care şi cele 15 secerături simple. In primele zile de lucru s-au situat în frunte brigăzile de cîmp nr. 1 şi 2, conduse de comuniştii Nicolae Mihai şi Constantin Bîrnă. Aici este vorba de... Posibilităţi nefolosite Condiţiile climaterice existente în Banat în ultimele zile au favorizat maturizarea într-un interval scurt a lanurilor de grîu astfel că în prezent, în raioanele de şes, toate soiurile de grîu au dat în pîrgă. Numeroase gospodării de stat şi colectie au recoltat deja suprafeţe întinse. In întreaga regiune, pînă acum două zile s-au recoltat peste 17.000 ha. cu grîu. Dar se pune Întrebarea: reprezintă această cifră limita posibilităţilor existente în regiunea Timişoara? Nu, hotărît că nu! Viteza zilnică de lucru prevăzută conform forţelor existente nu este nici pe departe realizată. De ce ? In primul rînd, din cauza unei concepţii greşite a unor preşedinţi de sfaturi populare comunale, care aşteaptă să înceapă recoltarea griului abia în faza de coacere deplină. Citeva exemple sunt grăitoare : în comuna Beşenova Nouă, în ziua de 4 iulie s-au secerat 160 ha, ca apoi randamentul de lucru să scadă , în ziua de 5 iulie, cu aceleaşi forţe s au recoltat doar... 18 ha. Printre unităţile ce au întîrziat recoltatul se află şi gospodăria colectivă din Izvin. Ce s-a întâmplat aici? Cele patru combine trimise de S.M.T. Remetea Mare, după ce că s-au prezentat la lucru la ora 10 dimineaţa (şef de brigadă — Aurel Topală) s-au defectat în lan, ca urmare a reparaţiilor făcute de mîntuială. Şi fireşte, rezultatul este egal cu recoltarea a... 5 ha. de grîu. I legat de activitatea staţiunilor de maşini şi tractoare trebui© spus că la S.M.T. Orţişoara mai stau şi acum patru combine pe care conducerea acestei unităţi nu s-a îngrijit să le trimită încă la gospodăriile pe care le deserveşte. Viteza zilnică de lucru la recoltare nu este realizată şi din pricina organizării defectuoase a muncii în unele unităţi Iată, gospodăria de stat Vinga, deşi dispune de maşină de secerat cu transportor, a aşteptat coacerea deplină a griului pentru a recolta cu combina. Dar cînd să înceapă lucrul, din dispoziţia Trustului regional Gostat, şase combine au fost trimise la gospodăria da stat din Siria, iar aici la Vinga au fost aduse alte şase combine de la S.M.T. Aradul Nou. Asta, în ciuda faptului că S.M.T. Aradul Nou este mult mai aproape de gospodăria de stat din Siria şi repartizarea directă a maşinilor ar fi evitat pierderea timpului preţios cu transportul lor pe marine de 50 de km. Exemple de felul acesta demonstrează cu prisosinţă de pe in unele raioane, ca Gătaia bunăoară, s-a secerat o mică suprafaţă cu grîu, în vreme ce în raionul alăturat, Ceacova, aproape 600 ha., de ce în raionul Timişoara suprafaţa recoltată cu grîu reprezintă abia 5 la sută din total, în timp ce în raionul Arad, cu aceleaşi condiţii, s-au secerat pest© 21 la sută din suprafaţa însămînţată. Că în unele raioane din regiunea Timişoara nu s-au folosit toate mijloacele de liucru existente o dovedeşte şi faptul că zilele trecute ,au au lucrat 500 de tractoare, fără să aib vreun motiv Comitetul executiv al sfatului popular regional şi Trustul regional Gostat trebuie să ia grabnic măsuri pentru intensificarea muncii de îndrumare şi control pe teren, deoarece se constată că o serie de hotărîri bune adoptate de organele regionale nu au ajuns la comune şi în unităţi şi nu sînt traduse în viaţă, fapt ce duce la apariţia unor lipsuri care frînează buna desfăşurare a lucrărilor de strîngere a recoltei la timp şi fără pierderi. VIRGIL LAZAR corespondentul „ României libere" In regiunea Timișoara A 1500-a şarjă rapidă Pentru a contribui la îndeplinirea sarcinilor trasate de cel de-al III-lea Congres al P.M.R., miercuri, în schimbul de dupăamiază, la oţelăriile Martin ale combinatului siderurgic din Hunedoara s-a elaborat a 1.500 şarjă rapidă din acest an. Reducerea timpului de elaborare a şarjelor a dus la obţinerea unei producţii ridicate de oţel pe suprafaţa de cuptor şi unitate de timp şi la reducerea consumurilor pe tona de metal. Echipele de oţelari conduse de prim,topitorii Dumitru Şerban, Osvald Clusch şi Costică Sergiu, care au elaborat cele mai multe şarje rapide, au realizat de la începutul lunii iunie, în medie zilnic, pe fiecare m. p. vatră cuptor sute de kg de oţel peste Indicele planificat. Eficienţa economică a elaborării unui număr sporit de şarje rapide este confirmată de faptul că de la începutul anului şi pînă acum a fost obţinută o importantă cantitate de metal peste plan şi s-au realizat mai mult de 10 milioane lei economii la preţul de cost. (Agerpres) importante economii prin modernizarea producţiei SIBIU (de la corespondentul nostru). La uzinele „Independenţa" din Sibiu au fost obţinute o serie de realizări pe linia introducerii tehnologiei noi. Pînă în prezent s-au aplicat aici peste 120 de măsuri tehnicoorganizatorice, printre care şi o serie de lucrări de mică mecanizare. Printre aceste realizări se numără : construirea unui cuptor de recoacere cu vatră mobilă la turnătorie şi o serie de maşini semiautomate pentru sablaj şi altele. Economiile obţinute în acest an prin introducerea acestor măsuri se ridică la suma de peste 2 milioane lei. In Uragiunea Sovietică s-a efectuat A doua lansare cu succes a unei puternice rachete balistice cu mai multe trepte • Racheta a atins suprafața apei chiar în punctul stabilit • A fost încheiat programul de experimentare a acestei variante a rachetei MOSCOVA 7 (Agerpres.) - Comunicat TASS . La 7 iulie 1960 a fost efectuată cea de-a doua lansare cu succes a unei rachete balistice, puternice, cu mai multe trepte, destinată zborurilor cosmice. Lansarea a avut loc cu precizie in timpul fixat Zborul rachetei a urmat cu strictețe traiectoria stabilită. Potrivit datelor culese în urma măsurătorilor efectuate de navele speciale ale flotei sovietice, inzestrate cu diferite aparate de măsurat. MACHETA ULTIMEI TREPTE A RACHETEI A ATINS SUPRAFAȚA APEI CHIAR IN PUNCTUL DE CĂDERE STABILIT. Racheta a parcurs o distanță de aproximativ 13.000 km. Prin lansările cu succes ale noii variante a puternicei rachete purtătoare, cu mai multe trepte, efectuate la 5 si 7 iulie, A FOST ÎNCHEIAT PROGRAMUL DE EXPERIMENTARE A ACESTEI VARIANTE A RACHETEI. IN URMA ACESTOR LANSARI AU FOST OBTINUTE TOATE DATELE NECESARE PRIVIND PUNEREA LA PUNCT A RACHETEI PURTĂTOARE DESTINATĂ UNOR NOI CUCERIRI ALE SPAŢIULUI COSMIC. In legătură cu rezultatele bune obţinute prin cele două lansări ale rachetelor, nu mai este necesară continuarea studierii acestei variante. Agenţia TASS este împuternicită să declare că regiunea cuprinsă între coordonatele indicate in comunicatul TASS din 29 iunie 1960, este declarată liberă, începînd de la 8 iulie, înainte de termenul stabilit, pentru navigația maritimă și aeriană. IEŞIND DE LA SPECTACOL Odată cu clasica formulă „Sfîrşit" care a devenit cunoscută cinefililor in oricare limbă ar fi ea scrisă, o dată cu căderea cortinei pe scenele teatrelor, care şi-au prelungit, în grădinile de vară, stagiunea, se încheie, în fiecare seară în jurul orelor 23, ultimul act al activităţii artistice bucureştene. După circumstanţă, veseli şi gălăgioşi cînd au vizionat o comedie, tăcuţi şi gînditori dacă au asistat la o dramă cinematografică sau teatrală, spectatorii care se îndreaptă spre ieşire devin insă in unanimitate foarte grăbiţi , fie că au început să se gîndească la treburile de a doua zi şi la tramvaiele care întîrzie, fie că şi-au amintit subit că sînt flămînzi şi că stomacul îşi cere drepturile. Ce se intîmplă la ieşirea de la spectacol ? S-au îngrijit gospodarii Capitalei să asigure cetăţenilor toate con- diţiile pentru a ajunge cit mai curind acasă, sau să ia masa de seară in oraş in condiţiuni satisfăcătoare ? Ne-am pus această întrebare dat fiind că niciodată mai mult decit în sezonul de vară nu sunt mai mulţi amatori de spectacole „in nocturnă", dat fiind că in acest sezon s-au deschis in toate colţurile Capitalei, inclusiv pe marile stadioane, teatre şi cinematografe de vară care „înghit" un număr considerabil de spectatori. De ce pînă la orele 23? Vom începe cu acei spectatori dornici să - şi prelungească programul de seară, de astă dată in calitate de consumatori. Să-i urmărim deci. Trebuie să PAUL MARIAN și PIA RADULESCU (Continuare in pag. 2-a) După ieșirea de la spectacolel din grădinile de vară... Desen de GH. CHIRIAC