Romînia Liberă, iulie 1960 (Anul 18, nr. 4893-4913)

1960-07-08 / nr. 4893

M Largi perspective pentru dezvoltarea economică a regiunii Bucureşti Datorită aşezării­­ ei geografice, în­­tr una din cele mai mănoase cîm­­pii ale ţării, re­giunea Bucureşti este considerată ,— ca una din grâna­rele ţării. Intr-adevăr, In dezvoltarea regiunii a predominat economia a­­grară, bazată pe bogata producţie cerealieră a Bărăganului şi a luncii Dunării. Practicarea unei agriculturi intensive, aplicarea metodelor agro­tehnice înaintate,­ au făcut ca pro­ducţia de cereale a regiunii să în­registreze an de an sporuri însem­nate de recoltă. îndeosebi, producţia a crescut simţitor în unităţile socia­liste ale agriculturii, atingînd în me­die peste 1.500 kg. grîu la ha, şi peste 2.500 kg. porumb la hectar. Sectorul socialist de stat şi coope­ratist al agriculturii în regiunea noastră este în continuă creştere, reprezentînd 97,1 la sută din supra­faţa agricolă a regiunii, din care peste 47 la sută reprezintă suprafa­ţa gospodăriilor agricole colective, înzestrarea în continuare a agricul­turii cu noi maşini agricole, atracţia pe care o reprezintă rezultatele gos­podăriilor colective atît pentru înto­vărăşiţi cit şi pentru cei care au mai rămas încă să-şi lucreze pămîntul individual, creează condiţiile ca în următorii ani, întreaga suprafaţă să fi© cuprinsă în gospodării colective, ceea ce constituie pivotul principal al creşterii producţiei agricole. Aşa cum se arată în Rapor­tul C. C. al P. M. R. p­rezen­­tat de tovarăşul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej la cel de-al IlI-lea Congres al P.M.R., sarcina dezvoltării multi­laterale a producţiei gospodăriilor a­­gricole colective constituie una din­tre preocupările noastre de seamă. Numai în primele 4 luni ale acestui an, gospodăriile colective din regiu­nea noastră şi-au mărit efectivul de animale cu 34 935 capete taurine, din care 9.106 vaci şi juninci, cu 24.546 porcine din care 9.757 scroafe, cu 232.000 oi şi 5.298 stupi de albine, ceea ce reprezintă în me­die o creştere de aproape 2 ori faţă de anul 1959. In dezvoltarea producţiei agricole a regiunii, un rol important îl ocupă acţiunile de îmbu­nătăţiri funciare, pentru desecarea şi îndiguirea su­prafeţelor inunda­bile şi, prin aceas­­___ ta, a­­redării în cir­cuitul agricol a unor însemnate suprafeţe pentru cultură. Pînă la sfîrşitul anului 1960 vor fi asanate prin Îndiguiri şi de­secări 5.460 ha. Iar alte 9.708 ha. vor fi amenajate pentru irigare. Pînă acum s-a amenajat pentru iri­­gare o suprafaţă de 6.378 ha. cul­turi agricole. în perioada anilor 1960—1885 se vor executa şi da in folosinţă lu­­crări de Îndiguire şi desecări pen­tru o suprafaţă totală de 65.500 ha. precum şi sisteme de irigaţii pentru o suprafaţă de 72.000 ha. Dacă luăm ca producţie medie cantitatea de 1.800 kg. grîu la ha. şi 2.500 kg. porumb la ha., nu­mai prin lucrările de asanare prin desecări şi Îndiguiri a acestor su­prafeţe, volumul­­producţiei globale a regiunii va creşte cu circa 130 de mii tone, iar prin irigare, cu pes­te 140 de mii tone, ceea ce înseam­nă un plus de aproape jumătate mi­lion tone de pâine pentru populaţie sau mari cantităţi de porumb şi alte produse pentru industrie. In locul vechilor­­roţi de irigat­ au început să apară şi vor apare din ce în ce mai multe motopompe electrice, adevă­rate staţii plutitoare pentru irigaţii. Aceste citeva aspecte din econo­mia agrară a regiunii noastre dove­desc că preocupării© comitetului e­­xecutiv al sfatului popular regional pentru dezvoltarea producţiei agri­cole, se materializează în lumina sarcinilor trasate de partid, prin creşteri progresive, un ritm din ce în ce mai înalt a recoltelor. Datorită politicii dusă de partidul nostru pe linia dezvoltării armoni­oase a tuturor ramurilor economiei naţionale, ridicării economiei regiu­nilor şi raioanelor mai puţin dezvol­­tate, regiunea noastră are perspec­tiva de a deveni un puternic centru Industrial, bazat pe valorificarea bo­găţiilor ei natural© de pe sol şi din subsol. Un factor important, menit să con- (Continuare în pag. 2-a) Vasile Matesscu președintele comitetului executiv al sfatului popular al regiunii București Reduc consumul de fier beton TG. MUREŞ (de la coresponden­tul nostru). — Brigada de fierari betonişti condusă de Coloman Radu este fruntaşă în întrecerea pe pro­fesii desfăşurată în cadrul întreprin­derii de construcţii nr. 2 din Tg. Mureş. Terminînd cu 6 zile înainte de termen armătura de oţel-beton a podului de peste Mureş şi cu 3 zile înainte de termen armătura de fier beton a celor 4 etaje ale blocului 36—38 din Piaţa Stalin, brigada a depăşit realizările tuturor brigăzilor de fierari betonişti din oraş. Totoda­tă numai în luna iunie, prin reduce­rea cu 40 la sută a pierderilor ad­misibile de materiale, brigada lui Coloman Radu a economisit peste 4000 kg. fier beton. STUDENŢI STRĂINI IN VIZITA LA IAŞI IAŞI (de la corespondentul nos­tru). „ Tineri din 16 ţări, care stu­diază in institutele de invăţămint su­perior ale patriei noastre, aflaţi în excursie, au fost oaspeţi ai oraşului Iaşi. Cu acest prilej, studenţii străini au vizitat întreprinderi, instituţii cul­turale şi de artă, monumente istorice SIMPOZION PE ŢARA DE PEDIATRIE BACAU (de la corespondentul nos­tru). — Astăzi şi mîine se vor desfă­şura la Bacău lucrările simpozionului pe ţară de pediatrie organizat de So­cietatea Ştiinţelor Medicale din R.P.R — secţia pediatrie­i în colaborare cu filiala Bacău. Programul simpozionu­lui cuprinde : comunicări şi referate în problema distrofiei sugarului, bronho­­pneumoniile, precum şi discutarea ac­tivităţii şi pregătirii surorilor de ocro­tire. CAMELINA, O NOUĂ PLANTA OLEAGINOASA TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). — De cîţiva ani, în regiu­nea Timişoara se cultivă cu titlul ex­perimental, o nouă plantă oleaginoa­să, mult superioară rapiţei, care în Banat găseşte condiţii pedoclimatice deosebit de favorabile: camelina. Semănată pentru început pe 300 ha., în raioanele Arad, Ceacova, Jimbolia şi altele, camerina a intrat zilele a­­cestea în raza de coacere. COLECTIVUL TEATRULUI „PICCOLO" A SOSIT IN CAPITALA Joi dimineata a sosit in Capitală co­lectivul Teatru ui „Piccolo“ din Mi­lano, in frunte cu directorul Paolo Grassi. La sosire, in Gara de Nord colectivul teatrului italian a fost in­­tîmpinat de reprezentanţi ai Ministe­rului Invăţămîntului şi Culturii, ai Asociaţiei oamenilor de artă din insti­tuţiile teatrele şi muzicale, ai Oficiu­lui de spectacole şi turnee artistice, de oameni de artă, ziarişti. TURNEUL INTERNAŢIONAL DE TENIS DE CÎMP Pe terenurile clubului Progresul din Capitală, a început joi după amiază turneul internațional de tenis de cîmp. Echipa R. P. Române conduce cu scorul de 4—0 în partida cu echipa R. D. Germane. Rezultate tehnice: Ţiriac— Schmidt 6—1; 6—3; Serester— Trettin 6—0; 6—2; Mina Ilina—Vah­­ley 6—0; 6—3; Țiriac, Serester—­ Schmidt, Trettin 6—1; 6—4; 6—2. După prima zi, in întîlnirea R. P. Ungară— R.P.R. II conduce echipa maghiară cu 2—1, partida de dublu întreru­­pîndu-se din cauza întunericului. As­tăzi de la ora 15,30 turneul continuă. TURNEUL ZONAL DE ȘAH In runda 6-a, E. Polihroniade, prin atac de mal, a cîştigat la Vuorenpää (Finlanda), astfel că a intrat în plu­tonul fruntaş al clasamentului. Cea­­la­tă reprezentantă a noastră , A. Nicolau, a terminat partida cu Eretova la egalitate. Depășind timpul de gîn­­dire, Spakowska (R. P. Polonă) a pierdut la Karakas (R.P.U.). Scha­­meitat (R.D.G.) — Edith Ke!­er-Her­­mann fac remiză; Prasuova (R. Ce­hoslovacă) — Haahr (Danemarca) partidă întreruptă in poziţie egală; Ko­­narkowska (R. P. Polonă) — Teodo­­rescu, partidă întreruptă în poziţie egală. SiLye — Dr. Rattinger între­ruptă cu avantaj poz­ional de partea primei jucătoare. Astăzi se joacă partidele întrerupte şi runda şaptea. B. MENAS antrenor de şah CUM VA FI VREMEA ? Pentru zilele de 9, 10 şi 11 iulie se anunţă următorul timp probabil: la Bucureşti: Vreme în general frumoasă, cu cer variabil. Vint slab. Temperatu­ra în creştere la început, apoi staţio­nară. In ţară. Vreme în general fru­moasă în sud-estul ţării, unde cerul va fi variabil. In celelalte regiuni vre­mea va fi uşor instabilă, iar cerul schimbător va prezenta înourări mai accentuate în vestul ţării. Vor cădea ploi temporare şi sub formă de averse în Ardeal şi în nordul Moldovei ÎN CĂUTAREA DE ZĂCĂMINTE In aceste zile numeroase echipe de geologi se află pe teren cercetând cu minuţiozitate structura solului şi subsolului din diverse regiuni ale ţării. Oamenii de ştiinţă muncesc cu elan pentru a descoperi noi şi noi zăcăminte de minereu, şi a da economiei naţionale cu­ mai multe cantităţi de materii prime. In clişeu : tov. Ion Hrincescu, operator la variometru, din echipa de magnetometrie minieră nr. I, executing măsurători în masivul împădurit Poiana Ruscăi, spre a găsi noi zăcăminte de fier. Proletari din tocite tarile, uniti-x'?!! A BB ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Anul XVIII nr.4893 4 pagini — 20 bani Vineri 8 iulie 1960 Toată atenţia strângerii recoltei Au primit chitanţa nr. 1 pe raion Datorită organizării mai bune a muncii pe brigăzi şi echipe, precum şi pregătirii din timp a întregului utilaj şi a mijloacelor de transport, la gospodăria colectivă din Hirşova, regiunea Constanţa, recoltarea păioase­­lor s-a făcut anul acesta intr-un timip mult mai scurt decit anul trecut. Co­lectiviştii au obţinut recolte bune. Imediat după recoltare, gospodăria colec­tivă a predat statului cantităţile de cereale contractate, primind chitanţa nr. 1 pe raion. Recolte bune au obţinut şi alte unităţi agricole socialiste din regiunea Constanţa. Membrii brigăzilor de mecanizare completă de la gos­podăria de stat Costache Bur­că, de exemplu, au încheiat recoltatul orzului de pe sute de hectare in 3 zile, realizind peste 3.100 kg in medie la hectar. In citeva zile au terminat secerişul de pe 600 ha cultivate cu orz şi meca­nizatorii de la gospodăria de stat Borduşani, unde s-au obţinut în medie 3.000 kg la hectar. (A­ger­pres) CU SPRIJINUL MECANIZATORILOR La Uzinele chimice din Rişnov A început fabricarea unui nou sortiment de material plastic Zilele acestea, ca urmare a intrării în funcţiune a unor noi instalaţii la Uzinele chimice din Rişnov, a început fabricarea acetatului de vinil, pro­dus obţinut din acid acetic şi acetilenă rezultate din chimizarea gazului metan. ACETATUL DE VINIL MONOMER Şl POLIMER Şl DERIVAŢII SAI ÎMBOGĂŢESC SORTIMENTUL DE MATERIALE PLASTICE REALIZATE IN TARA NOASTRA Şl ARE LARGI UTILIZĂRI IN NUMEROASE RAMURI ALE ECO­NOMIEI. Noul produs este rodul colaborării dintre Institutul de cercetări chimice. Institutul de proiectări chimice şi un colectiv de muncitori, ingineri şi tehni­cieni ai Uzinei de la Rişnov, care cu forţe proprii au pus la punct întreaga tehnologie, au realizat proiectele instalaţiilor necesare şi introducerea în fabricaţie a acetatului de vinii. (Agerpres) Din aceeaşi cantitate de masa lemnoasă, mai mult lemn de lucru PLOEŞTI (da la corespondentul nostru). — Indicaţiile partidului nos­tru cu privire la valorificarea supe­rioară a masei lemnoase, au pus în faţa lucrătorilor forestieri sarcini de mare răspundere. Ţinînd cont de a­­ceste indicaţii, colectivele întreprin­derilor din cadrul Direcţiei Regio­nal© a economiei Forestiere Ploeşti, au obţinut pe această linie succese importante. Astfel, în primele 6 luni ale anului planul la producţia glo­bală a fost depăşit cu 11,18 la sută, iar la producţia marfă cu 10,87 la sută. Au fost date peste plan 7.288 metri cubi buşteni răşinoase, 3.203 metri cubi lemn de celuloză şi al­tele. . Indicii de utilizare a masei lem­noase au crescut cu 2,4 la sută faţă de plan şi cu 9 la sută faţă de anul trecut. Valoarea economiilor respective La preţul de cost în primul semestru al anului se ridică la peste 7 mili­oane. Cea mai mare producţie de ţevi realizată într-o zi BACAU (de la corespondentul nos­tru). Brigada „Steaua roşie“ de la la­minorul de ţevi din Roman, condusă de comunistul Petre Nete, a înregistrat in noaptea de 5 spre 6 iulie cea mai mare producţie de ţevi cu diametrul de 219 mm. Intr-un singur schimb au fost laminate 747 bucăţi ţevi. La această întreprindere s-au înre­gistrat în primele 6 luni ale acestui an 105 propuneri de inovaţii şi ra­ţionalizări, iar valoarea economiilor se ridică la 1.700.000 lei. Seceratul griului de pe ogoa­rele întovărăşirii agricole „Ion Creangă“ din comuna Bălăria, regiunea Bucureşti, este în plină desfăşurare. In clişeu : Mecani­zatorii Ion Safta şi Vasile Cojo­­caru de la S.M.T. Gorneni, lu­­crînd cu spor la seceratul griu­lui de pe o tarla a întovărăşirii. Foto : NICU VASILE Instalaţii de rafinare continuă a uleiului La fabricile „Interindustrial“ din Oradea şi „Filimon Sîrbu" din Capi­tală au început lucrările de construcţie şi montaj a două instalaţii de rafinare continuă a uleiului. Aceste instalaţii, care au un grad înalt de automatizare, sînt prevăzute să aibă o capacitate de rafinare de 70 tone ulei zilnic fiecare. In bună parte utilajele au și sosit pe șantiere. Lucrează din plin La redacţie continuă să ne soreas­că veşti despre succesele oamenilor muncii de pe ogoare în stringerea recoltei de cereale. Aşa, de pildă, corespondenţii voluntari FLORE­A MITICA TOMA DUMITRESCU ŞI VICTOR RISTEA din regiunea Cra­iova ne informează că pe ogoarele gospodăriilor colective din regiune se desfăşoară din plin strîngerea re­coltei. Astfel, colectiviștii brigăzii con­duse de Dragu Tudor au realizat succese însemnate în recoltarea or­zului de pe lanurile gospodăriei co­lective „30 Decembrie" din comuna Cerăt, raionul Segarcea. Aplicînd regulile agrotehnice, colectiviştii de aici au reuşit să obţină in acest an o producţie medie de 2.744 kg. orz la hectar. Şi în comuna Leu, raonul Craiova, ţăranii muncitori au înce­put recoltarea orzului. In fruntea acţiunii se află comuniştii Tăna­s Vasile, Lache Diaconu, Ioana Ma­tei care au recoltat în primele zile orzul de pe 110 hectare. Alături de cele 5 combine şi 2 secerături-legă­­turi de la S.M.T. Zănoaga, colecti­viştii din Castranova, acelaşi ra­on, folosesc la recoltarea griului şi mij­loacele proprii, printre care şi cele 15 secerături simple. In primele zile de lucru s-au situat în frunte brigăzile de cîmp nr. 1 şi 2, con­duse de comuniştii Nicolae Mihai şi Constantin Bîrnă. Aici este vorba de... Posibilităţi nefolosite Condiţiile climaterice existente în Banat în ultimele zile au favorizat maturizarea într-un interval scurt a lanurilor de grîu astfel că în pre­zent, în raioanele de şes, toate soiu­rile de grîu au dat în pîrgă. Nume­roase gospodării de stat şi colect­ie au recoltat deja suprafeţe întinse. In întreaga regiune, pînă acum două zile s-au recoltat peste 17.000 ha. cu grîu. Dar se pune Întrebarea: repre­zintă această cifră limita posibilită­ţilor existente în regiunea Timi­şoara? Nu, hotărît că nu! Viteza zilnică de lucru prevăzută conform forţelor existente nu este nici pe departe realizată. De ce ? In primul rînd, din cauza unei concepţii gre­şite a unor preşedinţi de sfaturi populare comunale, care aşteaptă să înceapă recoltarea griului abia în faza de coacere deplină. Citeva exemple sunt grăitoare : în comuna Beşenova Nouă, în ziua de 4 iulie s-au secerat 160 ha, ca apoi randa­mentul de lucru să scadă , în ziua de 5 iulie, cu aceleaşi forţe s au re­coltat doar... 18 ha. Printre unităţile ce au întîrziat recoltatul se află şi gospodăria co­lectivă din Izvin. Ce s-a întâmplat aici? Cele patru combine trimise de S.M.T. Remetea Mare, după ce că s-au prezentat la lucru la ora 10 dimineaţa (şef de brigadă — Aurel Topală) s-au defectat în lan, ca ur­mare a reparaţiilor făcute de mîntu­­ială. Şi fireşte, rezultatul este egal cu recoltarea a... 5 ha. de grîu. I le­­gat de activitatea staţiunilor de ma­şini şi tractoare trebui© spus că la S.M.T. Orţişoara mai stau şi acum patru combine pe care conducerea acestei unităţi nu s-a îngrijit să le trimită încă la gospodăriile pe care le deserveşte. Viteza zilnică de lucru la recol­­tare nu este realizată şi din pricina organizării defectuoase a muncii în unele unităţi Iată, gospodăria de stat Vinga, deşi dispune de maşină de secerat cu transportor, a aşteptat coacerea deplină a griului pentru a recolta cu combina. Dar cînd să înceapă lucrul, din dispoziţia Trus­tului regional Gostat, şase combine au fost trimise la gospodăria da stat din Siria, iar aici la Vinga au fost aduse alte şase combine de la S.M.T. Aradul Nou. Asta, în ciuda faptului că S.M.T. Aradul Nou este mult mai aproape de gospodăria de stat din Siria şi repartizarea directă a maşinilor ar fi evitat pierderea timpului preţios cu transportul lor pe mar­ine de 50 de km. Exemple de felul acesta demon­strează cu prisosinţă de pe in unele raioane, ca Gătaia bunăoară, s-a secerat o mică suprafaţă cu grîu, în vreme ce în raionul alăturat, Ceaco­va, aproape 600 ha., de ce în raionul Timişoara suprafaţa recoltată cu grîu reprezintă abia 5 la sută din total, în timp ce în raionul Arad, cu aceleaşi condiţii, s-au secerat pest© 21 la sută din suprafaţa însă­­mînţ­ată. Că în unele raioane din re­giunea Timişoara nu s-au folosit toate mijloacele de liucru existente o dovedeşte şi faptul că zilele tre­cute ,au au lucrat 500 de tractoare, fără să aib vreun motiv Comitetul executiv al sfatului popular regional şi Trustul regional Gostat trebuie să ia grabnic măsuri pentru intensificarea muncii de în­­drumare şi control pe teren, deoa­rece se constată că o serie de hotă­­rîri bune adoptate de organele re­gionale nu au ajuns la comune şi în unităţi şi nu sînt traduse în viaţă, fapt ce duce la apariţia unor lipsuri care frînează buna desfăşurare a lu­crărilor de strîngere a recoltei­ la timp şi fără pierderi. VIRGIL LAZAR corespondentul „ Român­iei libere" In regiunea Timișoara A 1500-a şarjă rapidă Pentru a contribui la îndeplinirea sarci­nilor trasate de cel de-al III-lea Congres al P.M.R., miercuri, în schimbul de după­­amiază, la oţelăriile Martin ale combinatu­lui siderurgic din Hu­nedoara s-a elaborat a 1.500 şarjă rapidă din acest an. Reducerea timpului de elaborare a şarjelor a dus la ob­ţinerea unei producţii ridicate de oţel pe su­prafaţa de cuptor şi unitate de timp şi la reducerea consumuri­lor pe tona de metal. Echipele de oţelari conduse de prim,topi­­torii Dumitru Şerban, Osvald Clusch şi Cos­­tică Sergiu, care au e­­laborat cele mai multe şarje rapide, au reali­zat de la începutul lu­nii iunie, în medie zil­nic, pe fiecare m. p. vatră cuptor sute de kg de oţel peste Indi­cele planificat. Eficienţa economi­că a elaborării unui număr sporit de şarje rapide este confirmată de faptul că de la în­ceputul anului şi pî­nă acum a fost obţinu­tă o importantă canti­tate de metal peste plan şi s-au realizat mai mult de 10 mili­oane lei economii la preţul de cost. (Agerpres) importante economii prin modernizarea producţiei SIBIU (de la corespondentul nos­tru).­­ La uzinele „Independenţa" din Sibiu au fost obţinute o serie de realizări pe linia introducerii tehno­logiei noi. Pînă în prezent s-au apli­cat aici peste 120 de măsuri tehnico­­organizatorice, printre care şi o serie de lucrări de mică mecanizare. Prin­tre aceste realizări se numără : con­struirea unui cuptor de recoacere cu vatră mobilă la turnătorie şi o serie de maşini semiautomate pentru sa­­blaj şi altele. Economiile obţinute în acest an prin introducerea acestor măsuri se ridică la suma de peste 2 milioane lei. In Uragiunea Sovietică s-a efectuat A doua lansare cu succes a unei puternice rachete balistice cu mai multe trepte • Racheta a atins suprafața apei chiar în punctul stabilit • A fost încheiat programul de experi­mentare a acestei variante a rachetei MOSCOVA 7 (Agerpres.) - Comunicat TASS . La 7 iulie 1960 a fost efectuată cea de-a doua lansare cu succes a unei rachete balistice, puter­nice, cu mai multe trepte, destinată zborurilor cosmice. Lansarea a avut loc cu precizie in timpul fixat Zborul rachetei a urmat cu strictețe traiectoria stabilită. Potrivit datelor culese în urma măsurătorilor efectuate de navele spe­ciale ale flotei sovietice, inzestrate cu diferite aparate de măsurat. MACHE­TA ULTIMEI TREPTE A RACHETEI A ATINS SUPRAFAȚA APEI CHIAR IN PUNCTUL DE CĂDERE STABILIT. Racheta a parcurs o distanță de aproximativ 13.000 km. Prin lansările cu succes ale noii variante a puternicei rachete purtătoare, cu mai multe trepte, efectuate la 5 si 7 iulie, A FOST ÎNCHEIAT PROGRA­MUL DE EXPERIMENTARE A ACESTEI VARIANTE A RACHETEI. IN URMA ACESTOR LANSARI AU FOST OBTINUTE TOATE DATELE NECESARE PRIVIND PUNEREA LA PUNCT A RACHETEI PURTĂTOARE­­ DESTINATĂ UNOR NOI CUCERIRI ALE SPAŢIULUI COSMIC. In legătură cu rezultatele bune obţinute prin cele două lansări ale rache­telor, nu mai este necesară continuarea studierii acestei variante. Agenţia TASS este împuternicită să declare că regiunea cuprinsă între coordonatele indicate in comunicatul TASS din 29 iunie 1960, este declarată liberă, începînd de la 8 iulie, înainte de termenul stabilit, pentru navigația maritimă și aeriană. IEŞIND DE LA SPECTACOL Odată cu clasica formulă „Sfîrşit" care a devenit cunoscută cinefililor in oricare limbă ar fi ea scrisă, o dată cu căderea cortinei pe scenele teatre­lor, care şi-au prelungit, în grădinile de vară, stagiunea, se încheie, în fie­care seară în jurul orelor 23, ultimul act al activităţii artistice bucu­­reştene. După circumstanţă, veseli şi gălăgioşi cînd au vizionat o comedie, tăcuţi şi gînditori dacă au asistat la o dramă cinematografică sau teatrală, spectatorii care se îndreaptă spre ieşire devin insă in unanimitate foarte grăbiţi , fie că au început să se gîndească la treburile de a doua zi şi la tramvaiele care întîrzie, fie că şi-au amintit subit că sînt flămînzi şi că sto­macul îşi cere drepturile. Ce se intîmplă la ieşirea de la spec­tacol ? S-au îngrijit gospodarii Capita­lei să asigure cetăţenilor toate con-­ diţiile pentru a ajunge cit mai curind acasă, sau să ia masa de seară in oraş in condiţiuni satisfăcătoare ? Ne-am pus această întrebare dat fiind că niciodată mai mult decit în sezonul de vară nu sunt mai mulţi amatori de spectacole „in nocturnă", dat fiind că in acest sezon s-au deschis in toate colţurile Capitalei, inclusiv pe marile stadioane, teatre şi cinematografe de vară care „înghit" un număr considera­bil de spectatori. De ce pînă la orele 23? Vom începe cu acei spectatori dor­nici să - şi prelungească programul de seară, de astă dată in calitate de con­sumatori. Să-i urmărim deci. Trebuie să PAUL MARIAN și PIA RADULESCU (Continuare in pag. 2-a) După ieșirea de la spectacolel din grădinile de vară... Desen de GH. CHIRIAC

Next