Romînia Liberă, octombrie 1960 (Anul 18, nr. 4965-4990)

1960-10-01 / nr. 4965

Pin. 2-a RAID ! ! ANCHETA: Să grăbim darea în folosinţă a noilor locuinţe Efectuarea cu operativitate a lucrărilor de finisare Sub îndrumarea organelor de par­tid, cu sprijinul sfaturilor populare, constructorii depun toate strădaniile pentru a înălţa în scurtă vreme con­strucţii de calitate şi la un preţ de cost scăzut. Respectarea termenelor de dare în folosinţă este in acest sens o îndatorire de cinste. Se în­timpi­n însă în unele locuri ca acest lucru să fie neglijat. Lo­cuinţele nu sunt peste tot date în folosinţă la termenele stabilite. A­­ceastă stare de lucruri este deter­minată în multe cazuri de încetineala cu care se execută lucrările de fini­sare. E vorba de organizarea muncii... Din timp, întreprinderea de Con­strucţii Nr. 1 GALAŢI a luat măsuri pentru ca lucrările de finisare să poată fi executate cit mai repede. Echipe mari, complexe, lucrează suc­cesiv de la etaj la etaj, toate lucră­rile necesare de finisaj: mozaic, zu­grăveli, vopseli etc. La rândul său, Trustul regional de construcţii din CLUJ a regrupat e­­chipele de muncitori ce lucrau izo­lat pe diferite şantiere, pe fronturi de lucru compacte, dirijindu-le către locurile de muncă te reclamă ur­genţă. Programele zilnice şi săptă­mânale de lucru, consfătuirile zilni­ce după terminarea orelor de mun­că, şedinţele periodice organizate de comitetul executiv al sfatului popu­lar regional in care se analizează situaţia construcţiilor de locuinţe şi activitatea Trustului regional, con­tribuie în mare măsură la executarea rapidă a unor lucrări de finisare de calitate. Măsuri asemănătoare a luat şi co­mitetul executiv al sfatului popular al CAPITALEI. Faptul că se folo­sesc unele posibilităţi locale (atelie­rul de tîmplarie al I.T.B. execută şi comenzi pentru construcţii) ca şi grija pentru asigurarea unor ca­dre calificate de muncitori este un lucru bun. Dar măsurile acestea au fost luate abia acum, aproape de sfîrşitul anului, iar multe din ele nici n-au fost traduse in fapt. De multe ori, constructorii întîm­­pină greutăţi şi din cauza predării cu întirziere a proiectelor, a docu­mentaţiilor pentru lucrările de fini­sare Aşa s-a întîmplat la CLUJ un­de comitetul executiv regional n-a luat măsurile necesare în această privinţă. Direcţia regională de Ar­hitectură şi Sistematizare predă con­structorilor documentaţii din care lipsesc detaliile de finisaj interior şi exterior. Aceste detalii sunt comple­tate abia la începerea lucrărilor de finisaj, ceea ce duce la întirzierea dării în folosinţă a noilor locuinţe. Blocurile din noul cvartal din Piaţa Păcii, de pildă, au fost date în fo­losinţă cu câteva săptămîni întâr­ziere din această cauză, începerea unor construcţii fără proiecte complete a dus la prelun­girea finisajelor şi, ca atare, la ne­­respectarea termenelor de dare în folosinţă şi a blocurilor din cvarta­lul Gara de Nord din Capitală. Deşi lucrările au început aici în august 1959, proiectele privitoare la dis­tribuţia interioară a apartamentelor au fost primite abia in februarie 1960. Cum locuinţele au trebuit da­te în folosinţă pînă la 1 mai a.c., lucrările de finisaj au fost executate în mare grabă şi unele din ele foar­te superficial ...dar şi de aprovizionare! Finisarea presupune nu numai bu­na organizare a muncii ci şi apro­vizionarea din timp cu materiale de care şantierele au­ nevoe. ... La BAC­AU, constructorii n-au primit la timp radiatoare, ţevi de construcţie, tuburi pentru instalaţii electrice, cei de la CRAIOVA n-au ţevi de construcţii, ţevi de instala­ţii, tablouri electrice. O.R.A.D.-urile din oraşele respective n-au reuşit să aprovizioneze şantierele cu ase­menea materiale de primă necesita­te iar comitetele executive n­-au in­sistat pentru urgentarea livrării a­­cestor materiale. Constructorii gălăţeni au, întîrziat şi ei lucrările de finisaj la blocul P8, deoarece materialele pentru instala­ţiile electrice n-au sosit la vreme. Direcţia regională a Economiei Fo­restiere din IAŞI nu a trimis par­chete pentru 6000 m.p., iar Fabrica de ciment „Bucureşti" din CAPITA­LĂ întîrzie livrarea filerului folosit la asfaltări. Greutăţile de aprovizio­nare a şantierelor gălăţene sunt şi de altă natură Calitatea unor ma­teriale trimise aici lasă mult de do­rit. Combinatul „23 August" din CÎMPINA a trimis mozaic amestecat cu praf, ceea ce îngreunează mult turnarea lui, iar întreprinderile din industria locală „I. C. Frimu''-BRĂI­LA şi „Drumul socialismului" BIE­LA­D au livrat tuburi de ciment de­fecte pentru instalaţia de canalizare, care stau de altfel nefolosite.. Reparaţii în casă nouă ? Conform unui procedeu împămân­­tenit la unele trusturi regionale de construcţii şi susţinut de comitetele executive ale sfaturilor populare, in unele oraşe, locatarii se mută în noile locuinţe construite în­ainte ca lucrările de finisaj exterior sau chiar interior să fie terminate. In aseme­nea cazuri, constructorii se grăbesc să termine finisajul nemaiţintnd seama de calitate. Cu 5—6 luni in urmă în blocurile de pe strada Karl Marx nr. 1 și Gh. Botezatu nr. 3 din SACAU s-au mutări noii loca­tari. Finisajul exterior n-a fost încă executat Şi la CALAN — regiunea Hunedoara — s-au mutat locatarii în blocuri în care n-au fost termi­nate nici pînă acum lucrările pen­tru instalarea reţelei centrale de în­călzire. Consecinţele folosirii acestui pro­cedeu aplicat nu numai la Bacău se văd mai târziu când graba execuţiei finisărilor ca şi slaba atenţie acor­dată calităţii lor obligă pe proaspe­ţii locatari să ceară să li se facă re­paraţii. La blocul de pe strada Răz­­boieni nr. 2 construit de întreprin­derea nr. 2 a Trustului regional de construcţii Bacău (şef de şantier, ing. Alexandru Ciobanu) locatarii au con­statat abia după ce s-au mutat că mozaicurile sunt prost turnate, spo­­ielile şi vopselele prezintă pete şi au nevoie să fie refăcute, iar uşile şi ferestrele ar trebui remontate ca să se închidă bine. Surprize de a­­cest gen au avut şi locatarii noilor locuinţe din str. I. V. Stalin nr. 2, Karl Marx nr. 1 şi ai blocului din cartierul Steaua Roşie. Unii locatari au fost obligaţi chiar să contribuie la costul reparaţiilor ce au trebuit făcute doar după câteva luni de la mutarea lor în casă nouă. Ar fi necesar ca în această pri­vinţă comitetele executive ale sfa­turilor populare să tragă învăţămin­tele necesare şi să ia măsurile ce se impun. Lucrările de finisare nu tre­buie neglijate, iar sprijinul comisiei de recepţie trebuie folosit. Se desprind din relatarea acestor cîteva aspecte privind lucrările de finisare la construcţiile de locuinţe cîteva concluzii importante pentru comitetele executive ale sfaturilor populare în subordinea cărora cade activitatea trusturilor regionale de construcţie. IN PRIMUL RIND, putem spune că lucrările de finisare sunt consi­­derate ca amănunte ce pot fi negli­jate. De atei, lucrul făcut de mîn­­tuială, de aici lipsa unei griji ele­mentare uneori pentru amănunte care ţin de confortul locuinţei, de aspectul său e o mentalitate ce tre­buie combătută. IN AL DOILEA RIND, comitetul executiv nu trebuie să fie de acord cu începerea unei construcţii ale că­rei proiecte şi documentaţii nu spe­cifică şi lucrările de finisaj. Acelaşi lucru este valabil şi pentru organi­zarea muncii pe şantier astfel ca o­­dată cu ridicarea la roşu a blocului, echipe complexe să poată lucra la finisarea fiecărui etaj în parte. IN SFIRŞIT, nu trebuie neglijat sprijinul pe care comitetul executiv îl poate primi de la comisia de re­cepţie, cu condiţia ca aceasta să-şi îndeplinească rolul înainte ca loca­tarii să se mute în case. Controlul permanent al muncii desfăşurate pe şantier poate preveni din timp o se­rie de defecţiuni şi el nu trebuie neglijat. PETRU SIMIONESCU Unele blocuri gint dete,la folo­sinţă Înainte de terminarea lucrărilor de finisare -Nu vă deranjaţi, eu îmi văd de treabă!... Desen de GH. CHIRIAC I­NFORMAŢII Vineri 30 septembrie a.c. a avut loc de Ministerul Comerţului semnarea do­­cumentelor parafate la 9 septembrie a.c. privind schimburile de mărfuri între Republica Populară Romînă şi ţările Benelux, cît şi problemele financiare in suspensie. Vineri seara s-a înapoiat in Capitală, venind din Franţa, tov. Mihai Petri, adjunct al ministrului Comerţului, con­­ducătorul delegaţiei române care a luat parte la deschiderea oficială a Tîrgu­­lui internaţional de mostre de la Mar­silia. La Invitaţia Uniunii Ziariştilor din R. P. Romînă, joi a sosit în ţară o delegaţie a Uniunii Ziariştilor din U.R.S S. condusă de tov. V. J. Polia­kov, redactor şef al ziarului „Selskaia Jizn“. Din delegaţie mai fac parte zia­riştii F. F. Makarov, B. I. Knasnikov, N. U. Diaşi. La invitaţia Ministerului Agriculturii, vineri a sosit in ţara noastră un grup de cercetători de la Institutul de cer­cetare pentru cultura porumbului din Dnepropetrovsk, în frunte cu acad prof. B. P. Sokolov. Oaspeţii vor vizita Ins­titutul de cercetări pentru cultura po­­rumbului, staţiuni experimentale şi gos­podării agricole de stat şi gospodării colective cultivatoare de porumb. Vineri dimineaţa a părăsit Capitala indreptindu-se spre patrie profesorul Luffy Ay din Turcia care ne-a vizi­tat ţara la invitaţia Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea. In timpul şederii sale, in tara noastră, oaspetele a vizitat Instituţii de artă şi cultură, întreprinderi şi gospodării agricole colective, case de odihnă din Bucureşti de pe Valea Prahovei şi din Regiunea Constanţa şi au luat contact cu reprezentanţi ai vieţii noastre cul­­turale şi artistice. Comisia tehnico-artistică de jucării din Ministerul Invăţămîntului şi Cul­turii anunţă că termenul de predare a modelelor pentru concursul de jocuri şi jucării s-a prelungit pînă la 15­­ oc­­tombrie inclusiv. Vineri dimineaţa a plecat la Geneva o delegaţie a C.C. al Crucii Roşii, for­,­mată din tovarăşii Petre Radu, vice­preşedinte al C.C. al Crucii Roşii şi Traian Pătraşcu, membru supleant al Comitetului executiv al Crucii Roşii, care va participa, între 3 şi 8 octom­brie, la lucrările celei de­ a 80-a se­siuni a Comitetului Executiv al Ligii societăţilor de Cruce Roşie. Ieri s-a deschis la Cluj pe strada Kosuth nr. 5 un magazin alimentar cu autodeservire. Intre utilajele cu care unitatea este înzestrată se află o ma­şină de prăjit cafea şi trei m­aşini de măcinat nuci, mac şi cafea. La tragerea de amortizare a asigură­rilor mixte de persoane A.D.A.S. din 30 septembrie 1960, au ieşit următoa­rele opt combinaţii de litere: 1. D.A.A.; 2. S.B.A.; 3. S.X.M.; 4. U.V.W.; 5. R.C.B.; 6. J.R.L.; 7. P.V.P.; 8. L.H.Y. Lista cu terminaţiile numerelor cîş­­tigătoare şi procentul de ciştiguri la libretele de economii C.E.C. cu cîşti­guri, ieşite la sorţi la tragerea din 30 septembrie 1960 : 152 cu 250 % ; 721 cu 200% ; 482 şi 805 cu 100% ; 036, 123, 214, 381, 501, 638, 891 şi 987 cu 50%; 032, 223, 374, 476, 575, 685, 795 şi 937 cu 25%. i Lista oficială de cîştiguri la obligaţiunile C.E.C. 5% cu droguri Tragerea de bază din 30 septembrie 1960 2 .2* $ '0 p Seria obli­­gaţiunii N­rul obligaţiunii Valoarea cîştigurilor cî$tigătoare?cîştigătoare Parţială 1 18007 27 75.000 1 1 38565 29 50.000 08723 01 25.000 1 25588 33 25.000 1 00011 25 10.000­­ 1 05590 20 10.000 13261 09 10.000 1 32467 21 10.000 1 03429 08 5.000 1 05054 11 5.000 1­­ 10621 09 5.000 16616 47 5.000 1 17384 35 5.000 1 24538 09 5.000 1 26800 35 5.000 1 28672 04 5.000 1 30507 02 5.000 1 33507 04 5.000 1 34144 16 5.000 Terminația seriei 45 171­­ 40 2.000 4 5 664 42 2.000 45 810 16 2.000 45 845 14 2.000 45 1­05 25 2.000 450 06 25 800­ 450 450 36 81 23 37 800 800 LOTO CENTRAI La tragerea Loto Central din 30 sep­tembrie au fost extrase din urnă ur­­mătoarele numere : Extragerea principală : 27; 60; 33; 37; 25; 24; 83; 20; 63; Extragerea secundară : 10; 73; 60; 89; 59; 87; 15; 33; 22; Premiul săptămînii : 40; 68; 36; Fond de premii: 945.634 lei CUM VA FI VREMEA ! Pentru zilele de 2, 3 şi 4 octombrie se prevede următo­rul timp probabil : la Bucureşti: Vre­me variabilă, cu cer ________ temporar noros, cînd devine favora­bil ploii de scurtă durată. Vînt slab. Temperatura staţionară. In ţară: Vremea se va menţine instabilă, cu cer temporar noros. Ploi locale şi de scurtă durată vor continua să cadă în cea mai mare parte a ţării. Vînt slab, pînă la po­trivit. Temperatura la început sta­ţionară, apoi în scădere uşoară. România liberă „Felicitim poporul român pentru aceste minunate realizări“ Interviu telefonic cu tov. Remus Bred, directorul pavilionului R.P.R. la Tirgui , International de Mostre de la Marsilia La 22 septembrie s-a deschis în Parcul Chanot din Marsilia cel de-al 36-lea Tîrg Internaţional de Mostre. Aşa cum am mai anunţat cititorii, la tîrg participă cu un amplu pa­vilion şi ţara noastră. Dat fiind in­teresul stîrnit de pavilionul R.P.R. la acest tîrg, ne-am adresat prin te­lefon tovarăşului Remus Brad, di­rectorul acestuia, rugîndu-l să ne acorde cîteva minute: — Ce ne puteţi spune despre edi­ţia din acest an a tîrgului? — Tirgul este foarte vast. In ca­drul lui expun numeroase ţări, mii de firme comerciale... — R.P.R. participă se pare, pentru prima dată la acest tîrg ? — Pentru prima dată, într-adevăr. Şi putem spune — cu mult succes. De altfel se consideră aci că marea atracţie a acestei ediţii o constituie participarea ţării noastre ca şi a R. S. S. Ucrainene şi R. S. Ceho­slovace... — Vă rugăm, dacă sînteţi amabil, cîteva cuvinte despre pavilionul ro­­mînesc... — Pavilionul nostru ocupă 1000 metri patraţi şi în el sînt expuse cele mai variate produse ale indus­triei noastre. Utilaj petrolifer de mari dimensiuni, tractoare, produse alimentare, lucrări de artizanat... — Aţi avut mulţi vizitatori . — Da. Duminică, de pildă, au vi­zitat pavilionul nostru peste 109.000 oameni. Printre aceştia numeroase personalităţi din lumea comercială şi financiară, delegaţiile economice din numeroase ţări. — Şi care sînt impresiile acestora? — Chiar şi cei care cunoşteau unele lucruri despre ţara noastră mărturi­sesc că nu se aşteptau la o aseme­nea bogăţie de produse şi mai ales la o prezentare atît de bogată în produse ale industriei grele. Intr-a­devăr, pavilionul este dominat de standul de mașini care ilustrează în mod convingător locul ocupat de in­dustria constructoare de mașini în economia țării noastre. — Cum a fost primită prezenţa noastră de cercurile economice ? — Prezenţa Romîniei pentru pri­ma dată la acest tîrg în principalul port al bazinului mediteranian, a stîrnit interesul cercurilor economice şi comerciale, care se interesează în­deaproape de posibilităţile de im­port de utilaj petrolifer, lemn, co­voare, împletituri de nuiele, subpro­duse animale. Pentru a ilustra părerea vizitato­rilor despre standul nostru este su­ficient să cităm cîteva fraze din car­tea de impresii a pavilionului: „DE­LEGAŢIA CAMERUNEZA PĂ­STREAZĂ O IMPRESIE FOARTE BUNA DESPRE STANDUL ROMI­­NIEI, DORIND O BUNA COLABO­RARE ÎNTRE POPOARELE NOA­STRE“, „FELICITAM POPORUL ROMÂN PENTRU ACESTE MINU­NATE REALIZĂRI“, „BRAVO PEN­­TRU MINUNATUL VOSTRU STAND“, „BINE AŢI VENIT. URĂRI DE BUNE RELAŢII CU FRANŢA“, ş.a.m.d. Aş vrea să citez şi una din numeroasele aprecieri ale presei franceze. Astfel, ziarul „La Mar­seillaise“ în reportajul de la deschi­derea tîrgului relatînd vizita în pa­vilionul R.P.R. a delegaţiei oficiale franceze în frunte cu ministrul co­merţului exterior, scrie că pavilionul „A OBŢINUT UN SUCCES INCON­TESTABIL. PE LINGĂ ACESTE PERSONALITĂŢI CARE AU FOST VIZIBIL SURPRINSE DE O EXPO­ZIŢIE ATÎT DE REMARCABILA. ..VEDETELE TIRCULUI“ — SI EX­POZIŢIA ROMÎNEASCA INTRA IN ACEASTA CATEGORIE — AU RE­ŢINUT ÎNDELUNG ATENŢIA VI­ZITATORILOR". In încheiere vă mai pot informa că ministrul R.P.R. la Paris, tovară­şul Conut. Nicuţă şi delegaţia R.P.R. condusă de tovarăşul Mihai Petri, adjunct al ministrului Comerţului au primit din partea personalităţilor marcante ale vieţii economice, pre­zente la tîrg, felicitări călduroase pentru pavilionul R.P.R. şi a fost ex­primată dorinţa de a se încheia tranzacţii cu reprezentanții noștri comerciali. Declaraţiile unor oameni de afaceri olandezi care ne-au vizitat ţara In încheierea vizitei de cîteva zile pe care au făcut-o în ţara noastră, oamenii de afaceri olandezi dr. Ph. sH. N.oordwal, direc­toru­l Federaţiei industriilor olandeze, ing. M. H. Damme, director al concernului „Werkspoor“ şi P. C. Schell, repre­zentantul pentru Europa de est a concernului „Werkspoor“, au avut o convorbire cu un redactor al A­­genţiei Române de Presă „Ager­­pres“. Referindu-se la scopul vizitei în ţara noastră, dl. dr. Ph. H. Noord­­wal a arătat că aceasta se datoreşte dorinţei de a studia posibilităţile ce există în vederea lărgirii schimburi­lor între cele două ţări. Am vizitat uzine şi rafinării — a spus d-sa. Pri­ma impresie este că muncitorii lu­crează foarte bine. A doua impresie se referă în mod special la ultima întreprindere pe care am vizitat-o — Uzinele „23 August“. Maşinile cu care se lucrează sunt moderne. Sîntem foarte mulţumiţi că ne gă­sim aici şi avem convingerea că un schimb de păreri va putea să con­tribuie la o sporire a schimburilor dintre ţările noastre. Avem intenţia de a reveni pentru a aprofunda con­tactele începute. Sunt directorul celei mai mari u­­zine mecanice din Olanda,­­ a spus ing. M. H. Damme. Cu prilejul vi­zitei de anul trecut în Olanda a­li­nei delegaţii române, s-a ajuns la concluzia că există posibilităţi de a vă furniza echipament pentru indus­tria grea. Am făcut oferte şi cu ocazia acestei vizite am vorbit din nou despre proiectele care s-au dis­cutat în Olanda. In timpul aces­tor tratative s-au găsit alte noi posi­bilităţi, care sînt tot atît de intere­sante pentru noi, în urma vizitei făcute la una din cele mai impor­tante întreprinderi ale ţării dv., Uzi­nele „23,­­August“, am rămas impre­sionat de propria dv. activitate. Plecăm cu Sentimentul că am avut discuţii importante pentru comerţul între ţările noastre. Am mai fost în România — a de­clarat P. C Schell, — cu delegaţia Beneluxului, ca reprezentant al grupului economic, industrial­­şi bancar privat. Acum discuţiile sunt închise, acordul a fost parafat şi în cîteva zile va fi semnat. In legătu­ră cu acest acord cred că este foar­te util de a avea o întrevedere cu toate grupurile interesate pentru a se realiza o continuitate a schimbu­rilor. (Agerpres) ŞTIRI SPORTIVE • Vineri au continuat la ştrandul Ti­neretului întrecerile din cadrul concur­sului internaţional de nataţie, sărituri şi polo pe apă. Iată rezultatele înre­gistrate în finale : masculin: 100 m li­ber: G. Dobay (Dózsa Budapesta — 57”7/10; 200 m delfin: Al. Popescu (Di­­namo Bucureşti) — 2'27”8/10; ştafeta 4 x 200 m liber: echipa Dózsa Buda­pesta — 8'56”9/10; feminin: 100 m spate: Katalin Boroş (Dózsa Budapes­ta) — 106”9/10; 400 m liber : Rada Arkadieva (Dinamo Moscova) — 5’36“8/10. In competiţia de polo pe apă echipa Dinamo Bucureşti a obţinut o nouă victorie întrecând cu scorul de 18—0 (10—0) echipa Gwardia Varşovia. • Tradiţionala competiţie de box „Turneul celor 4" incape astă­ seară în sala sporturilor de la Floreasca de la ora 19. Cea de­ a doua reuniune are loc duminică dimineaţa de la ora 9,30 tot în sala Floreasca.­­ Astăzi cu începere de la ora 17.30 în sala de sporturi Dinamo din Capi­­tala va avea loc dubla întîlnire inter­naţională de tenis de masă dintre echi­pele selecţionate ale tineretului din R.P. Romînă şi U.R.S.S. Jucătorii şi jucă­­toarele celor două echipe se vor întilni duminică într-un turneu de simplu. koeooooooooooooooooocoooooooeocoooooooooooooeooooi <Hezultatele eenoinq. — Mă iei și pe mine ?... Pină la Chir­­nogi numai... — Suie, răspunse scurt femeia și trase calul de hățuri. Apoi o porni din nou. Calul sur, sprinten și bine țesălat, trăgea după sine căruța tn care eu eram al treilea „pasager". Femeia care purta că­ruța era oacheșă, trecută de 45 de ani şi plină la trup. Pe marginea unei loitre, stătea un tinăr cu fata arsă de soare. — La cine mergeţi la Chirnogi ? în­trebă femeia intr-un târziu. — La llie Istode. — Asta-i bună, făcu ea rotindu-se spre mine jumătate mirată, jumătate veselă. Im llie ziceţi . — Da, la llie Istode■ îl cunoaşteţi ? Femeia se adresă tânărului rtzînd : — Auzi tovarăşe Bodoloacă !... Dacă-l cunosc cică ! ? !... Păi e frate-meu­. Aţi mai fost pe la el ? — Acum cinci ani. Prin 1955 când se împliniseră doi ani de la înfiinţarea gos­podăriei colective din comună. — O să găseşti multe lucruri noi in colectivă. — După cite înţeleg, eşti şi dumneata colectivistă... — Auzi vorbă. Cum să nu fiu? Şi ce gospodărie bună avem azi. Pe cine în­trebi de aici din Raionul Olteniţa, îţi va spune că de pe ogoarele gospodăriei s-au luat anul ăsta roade bogate, deşi n-a fost prea multă ploaie In vară. Băie­ţii ăştia — şi arătă spre tânărul cu faţa arsă de soare — au făcut treabă bună. Spune dumneata, tovarăşe Bodoloacă, doar lucrezi cu brigada de tractorişti de vreo patru ani în gospodărie... — Ce să spun ? Am lucrat cum tre­buie pămîntul. Avem tractoare bune, In gospodăria colectvă din Chirnogi s-au înscris noi membri pluguri şi semănători bune. Am arat la 25—30 cm. pămîntul, l-am grăpat şi insămînţat la timp. Sint buni mecaniza­tori băieţii de la S.M.T. Ulmeni. — Numai atît ? sări femeia. Dar des­pre suta de kg. de grîu, despre orzul fasolea şi celelalte care le-ai primit de la gospodăria colectivă ? A fost premiat, tovarășe, pentru lucrări de calitate... Pînă la Chirnogi am mai discutat mult. Cind am­ ajuns la Istode, nu l-am găsit acasă. Era numai nevasta lui. — Bine ați venit, mă intimpirtă cu veselă, primitoare. Intrați, llie trebuie să se întoarcă. S-a dus să mai ia nişte grîu din avansul de 40 la sută ce s-a dat la gospodărie. — Şi aţi luat ceva ? — Oho ! Păi llie cu mine şi cu llie, fiul nostru mijlociu, am făcut pînă la l august aproape 500 de zile muncă în gospodărie. Ne-a revenit 1340 kg. grîu 248 kg. cartofi şi cam tot atîta ceapă, fasole şi pe deasupra bani. Şi Ştefan Paraschiv a primit aproape la fel, şi Petre Vilcu şi Marin Dobrişan... Dar ce! Parcă-i pot înşira pe toţi— Mă uit la casă. Nouă, frumoasă şi trainică, construită din cărămidă şi aco­perită cu tablă. — Frumoasă casă... — Frumoasă. Am făcut-o prin 1957 cu ce ne-a prisosit din banii şi cerealele luate de la gospodărie pe zitele-munca. Tot atunci intră in curte şi Istode. De ce nu-l primeşti pe musafir cum se cuvine ? Poftiţi in casă că suntem bucuraţi de oaspeţi, avem cu ce-i primi. — Ii spuneam tocmai de casă, se dezvinovăți femeia. — Numai atîta i-ai spus ? Dar despre radio-ul ți aragazul pe care le-am cum­părat nu de mult i-ai spus ? — Nu ! N-am avut cinci... Intrarăm in casă. Primitor om este Istode. Multe noutăți am aflat ți de la el. In primul rind că Gheorghe, băiatul cel mare, este la şcoală la Olteniţa, la fel ca şi Ion, băiatul cel mic. Adesea vin­ pe la el în ogradă ţărani întovărăşiţi din comună. („Măi Ilie, cum faci tu de ai toate astea ?" „Muncesc în gospodă­ria Colectivă ţi le am, răspunde el de fiecare dată mândru"). — Vin ţi văd tovarăşe, continuă Istode. Şi au ce vedea. La început au fost mulţi neîncrezători in puterea gospodăriei noa­stre. Apoi au venit ba pe la mine, ba pe la alţi colectivişti ţi s-au convins. Păi numai acum în toamnă au intrat 294 de ţărani întovărăţiţi cu 660 hectare în gospodăria noastră. Ţineţi minte riţi eram la început ? Doar 26 de familii cu 100 de hectare. Acum sîntem 554 de fa­milii, cu peste 1000 hectare de pămint... Mi-am amintit de vorbele unui colec­tivist bătrîn . ..Noi le spunem celor ce nu sunt în gospodăriile colective cum o ducem. Dar ii lăsăm să se convingă­ţi singuri, să vadă cu ochii lor ce facem şi ce realizăm noi“. VICTOR TEODORU­ Sîmbăti 1 octombrie 1960 * nr. 496S 1 B­REVIAR FILARMONICA DE STAT „MOLDOVA" din Iaşi a prezentat aseară, un Festival Schuman, cu pri­lejul aniversării a 150 de ani de la naşterea , marelui compozitor ger­man. Festivalul s-a bucurat de un frumos succes. „BUCUROŞI DE OASPEŢI este titlul spectacolului de estradă care se va prezenta sîmbătă 1 octombrie ora 18:30 în studioul de concerte al Radioteleviziunii din str. Popov 62. In­­ distribuţie: Dorina Drăghici, Gică Petrescu, Aida Moga, Sorina Dan şi alţii. Momente vesele H. Ni­­colaide, Ion Lucian, Horia Căciules­­cu, Horia Şerbănescu şi Radu Zaha­rescu. Spectacolul se vă repeta duminică dimineaţa la ora 11 şi luni la ora 18:30. TEATRUL DE STAT BACAU şi-a deschis cea de a 13-a stagiune a sa, prezenţi­nd în premieră come­dia „Scrisori de dragoste“ de Vir­gil Stoenescu, în regia lui Gh. Jora. ASTA SEARA la ora 20, Teatrul Evreiesc de Stat din Capitală îşi des­chide stagiunea 1960—1961 cu pre­zentarea comediei „Eroii sunt în stat“ de Aurel Storin. Direcţia de scenă­­ Franz Auerbach, decoruri şi costume Dan Nemţeanu. FILARMONICA DE STAT „GEOR­GE ENESCU“ va prezenta astăzi la ora 20, în sala clubului Şantierelor navale din Olteniţa, un recital popu­lar vocal şi instrumental. Printre in­terpreţi se numără Ion Voicu, Nico­­lae Gafton, Maria Cardaş, Emilia Petrescu, Martha Kessler şi alţii. „CARICATURIŞTII SOVIETICI AU CUVÎNTUL“, astfel e­l e întitu­lată expoziţia deschisă in oraşul Tîrnăveni prin grija Consiliului ra­ional A.R.L.U.S. Expoziția se bucură de o bună apreciere. (ST. COVRIG/ corespondent voluntar). Tragedia optimis­tă, 20: Teatrul A­­cademic de Dramă „A. S. Puşkin“ din Leningrad (sala Teatrului de Operă şi Băiet al R.P.R.); Bădăranii, 16: Năpasta, 20: Teatrul Naţional „I­ L. Caragiale" (sala Comedia); Hangiţa, 16: Titanic vals, 20: Naţional „I. L. Caragiale" (sala Studio); O scri­soare pierdută, 20: „Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Palatului R.P.R.); Fîntîna Blanduziei, 19,30: Armatei (sala Magheru); in căutarea extra­ordinarului, 20: Armatei (sala Stu­dio); Hamlet, 19,30: Municipal (sala Matei Millo); Explozie întîrziată, 19,30: Municipal (sala Filimon Str­­bu); Vecini de apartament, 19,30: Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti; Scri­sori de dragoste, 19,30: Tineretului; Revista oglinzilor, 20: Satiric Muzi­cal ,,C. Tănase" (sala Savei); Vi­tamina M... muzica, 20: Satiric Mu­zical ,,C. Tănase“ (sala Victoria); Lăsaţi-mă să cint, 19,30: Teatrul de Stat de Operetă; Secunda 58, 20: ,,C. Nottiara" (sala din C. Miile); In căutarea bucuriei, 20: ,,C. Not­­tara" (sala Libertatea); Povestea porcului, 16: „Ţăndărică“ (sala din Academiei); Spectacol dat de Circul mare din Budapesta, 20,30: Circul de Stat. Fiicele partidu­lui : Patria: Cer­neala roşie : 23 August ; Policarp « maestru caligraf viiUn EsPctri. § Republica. 1, C. Fri­­s­mu. înfrăţirea între popoare; Un strigăt în stradă:­ V. Alecsandri, Bucureşti; Departe de patrie: M-a­, ghem; Norii părăsesc cerul : E­lena Pavel. 8 Martie,­­Flacăra, Al Sahia, Etta, ieşi din sac: Lumina Al. Popov, Moşilor, Nopţile Cabinet­ Central, M Eminescu, în umbra le­­gii: Victoria: Pe jos spre rai Maxim Corki , De ce n-are ursul coadă, O, călătorie în ţări ■nemaipomenite Pantalonaşii se poartă uscaţi Ucenicul vrăjitor, O poveste dintr-o noapte cu lună A­­parat universal, Răţoiul şi purcelu­şul la patinaj. Sport nr. 4/1960 OO OC OO OO OO OO OO OO OO&DO oooooooo oo oo oooooooecoooa Timpuri Noi; Pentru copii: program­e special; pentru adulţi, Mamelucul: 8 13 Septembrie; Jucătorul: Tineretu- 8 lui; Eşalonul de aur: Gh. Doja, T.­­ Vladimirescu,­ Olga Rancîc; Şapte­­ mirese pentru şapte fraţi: Grădina , T. Vladimirescu, 30 Decembrie, Arta; 8 Dragoste: Grîviţa; Un cîntec stră­bate lumea: Cultural; Cîntec de leagăn: C. David; In ajun: Vasile Roaită; Eugenie Grandet; Unirea, Munca: N. Bălcescu; Flăcări la graniţă: G. Coşbuc; Ivanna ; Popu- 8 Iar, 16 Februarie; Ultima zi, pri-­­ ma zi: Donca Simo; Doamna­­ ministru: Mioriţa, Volga; Torero , o 1 Mai: Ştrengarii; Drumul Serii; A­­g­­armă în munţi: Ilie Pintilie. 18:30: Transmisie din Studioul de concerte al Radiote­­leviziunii: „Bucu­roşi de oaspeţi“ Concert - spectacol. In pauză: Informaţiile după amiezii. 20,45 Jurnalul televiziunii. 21,06 Filmul artistic „Poznaşa“. In înche­iere: ultimele ştiri. DUMINICA 2 OCTOMBRIE Programul I. 7,15: Cîntece patriotice . S: Curs de iniţiere muzicală : „Ghid muzical“ Începuturile operei (I); 11.10: Din muzica po­poarelor; 12.15: Fragmente din operete; 13.10- De toate pentru toţi; 14.30: Interpreţi români de muzică uşoară; 19.15: Pie­­să pentru violoncel şi pian în La major de Karl Maria Weber, inter­pretează Daniil Şafran şi Ida Bauer; 20: Teatru la microfon: „Hernani" de Victor Hugo; 22 35: Muzică de dans. Programul II: 7.30: „In excursie”, program de muzică uşoară; 9.30 Coruri celebre din opere; II: Sim­­fonia dramatică „Romeo şi Julietta" de Berlioz; 13: Cîntă Aurelia Făt’ Răduţu şi acordeonistul Ilie Udilă 18.45: Ari­ şi duete din opere; 17.11: „Cînt cu tine“ program de nutzie uşoară; 20­05- Din creaţia crmipozi­torului H Mălineanu; 21.45: Scar«­ de fabule; 22.35: Din comoara fol­clorului nostru. TELEVIZIUNE I 8 8 8 - o toooooooocixiooooooixrooocicsoooooootxiccoooc OCuX» ©OUÎX.OOOOOOOOPOOOÓOOOOCSOOOOOOOOOOOOOOCkSOOCOI OOOS.OCCN# zău I I lD; i Premiile acordate la Festivalurile internaţionale ale filmelor şi teatrelor de păpuşi şi marionete In sala Teatrului C.C.S. a avut loc vineri seara festivitatea de în­chidere a celui de-al II-lea Festival internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete şi celui de-al II-lea Festival internaţional al filmului de păpuşi şi marionete. După ce a mulţumit tuturor par­ticipanţilor la festival pentru contri­buţia adusă la această manifestare artistica internaţională scriitorul Marcel Breslaşu, preşedintele juriu­lui celui de-al II-lea Festival inter­naţional al teatrelor de păpuşi şi marionete a dat citire numelor lau­reaţilor Festivalului internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete, în­­minindu-le premiile. In continuare a luat cuvîntul ar­tistul poporului Costache Antoniu, preşedintele juriului celui de-al II- lea Festival internaţional al filmu­lui de păpuşi şi marionete care a vorbit despre rezultatele acestei în­­tîlniiri prieteneşti şi a anunţat pre­miile decernate de juriul Festiva­lului filmului. Juriul celui de-al II-lea Festival internaţional al filmului de păpuşi şi marionete a hotărît acordarea ur­mătoarelor­­ premii celor mai valo­roase producţii cinematografice pre­zentate : DIPLOMA DE ONOARE pentru cea mai bună selecţie de filme pre­zentate la Festival a fost acordată selecţiei de filme din R. S. Ceho­slovacă. PREMIUL I a fost decernat fil­mului cehoslovac „Visul unei nopţi de vară“, realizat de Jiri Tmka. PREMIUL AL II-LEA a revenit fil­melor „Norul,îndrăgostit" (U.R.S.S.), regizori A. Karanovici şi R. Rad­a­­nov şi „Dragonul, sculptat“ (R. P. Chineză), realizatori Yueh Lu, Chang Chao-chun şi Wen Chao-Chen, iar PREMIUL AL III-lea a fost decer­nat filmului „Snap şi Snap“ (An­glia), o producţie a studioului de filme „Halas şi Batchelor Ltd“, Londra, producător John Halas şi filmului românesc „Rapsodie în lemn", realizator Bob Călinescu. In urma vizionării spectacolelor prezentate la concurs, juriul celui de-al II-lea Festival internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete a acordat numeroase premii. „PREMIUL FESTIVALULUI“ - pentru originalitate şi fantezie a fost decernat Teatrului de păpuşi din Sofia (R. P. Bulgaria), iar PRE­MIUL FESTIVALULUI“ - pentru interpretare colectivă Teatrului Au luat apoi cuvîntul Marjorie Batchelder Mc Pharlin din S.U.A# Devi Lai Samar din India, Jan Ma­lik, secretar general al Uniunii in­ternaţionale a marionetiştilor — Unima. Din partea delegaţiei păpu­şarilor din U.R.S.S., M. Koroliev, maestru emerit al R.S.F.S.R., a mul­ţumit in numele laureaţilor festiva­lurilor pentru ospitalitatea poporului român şi pentru munca neobosită depusă de organizatorii acestor ma­nifestări. In încheiere au fost prezentate fragmente din cîteva spectacole pre­miate şi au fost vizionate filme dis­tinse cu premii la festival. ★ In sala de marmură a Casei Scînteii a avut loc vineri seara o masă oferită de Comitetul de orga­nizare în cinstea participanţilor la cel de-al II-lea Festival internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete şi la Festivalul filmului de păpuşi şi marionete. ★ păpuşi din Leningrad Mare de (U.R.S.S.). PREMIUL AL II-LEA a fost a­­cordat Teatrului de păpuşi din (R. P. Chineză), iar PREMIUL al III-LEA Teatrului de păpuşi din Karl Marxstadt (R. D. Germană) şi Teatrului de păpuşi din Cluj (R. P. Romînă). PENTRU REGIE s-au atribuit următoarele premii: Premiul I — Teatrului de păpuşi din Budapesta (R. P. Ungară); premiul al II-lea Teatrului de păpuşi din Liberec (R. S. Cehoslovacă) şi premiul al III-lea Teatrului „Miniatura“ din Gdansk (R. P. Polonă). PENTRU SCENOGRAFIE s-a a­­cordat Premiul I Teatrului de pă­puşi din Craiova (R. P. Romînă) şi premiul al II-lea Teatrului de pă­puşi din Cairo (R.A.U.). PENTRU RECITALELE prezen­tate s-a acordat premiul I artistului John Wright (Anglia), premiul al H-lea artiştilor Jean Loup Temporal şi Daniel Bazilier (Franţa) şi premiul al III-lea artistului Kiss István (R. P. Ungară). PENTRU INTERPRETARE s-au atribuit următoarele premii: Pre­miul 1 — artiştilor Ian Sîn, Cien Nan-tien şi Li Po-fîn (R. P. Chine­ză) ; premiul al II-lea artistei Birgit Strom (Norvegia) şi premiul al III-lea artiştilor Hector şi Eduardo Di Mauro (Argentina) şi Hilde Fey (R. F. Germană). Juriul nu a acordat Marele Pre­miu al Festivalului. (Agerpres)

Next