Romînia Liberă, octombrie 1960 (Anul 18, nr. 4965-4990)
1960-10-01 / nr. 4965
Pin. 2-a RAID ! ! ANCHETA: Să grăbim darea în folosinţă a noilor locuinţe Efectuarea cu operativitate a lucrărilor de finisare Sub îndrumarea organelor de partid, cu sprijinul sfaturilor populare, constructorii depun toate strădaniile pentru a înălţa în scurtă vreme construcţii de calitate şi la un preţ de cost scăzut. Respectarea termenelor de dare în folosinţă este in acest sens o îndatorire de cinste. Se întimpin însă în unele locuri ca acest lucru să fie neglijat. Locuinţele nu sunt peste tot date în folosinţă la termenele stabilite. Această stare de lucruri este determinată în multe cazuri de încetineala cu care se execută lucrările de finisare. E vorba de organizarea muncii... Din timp, întreprinderea de Construcţii Nr. 1 GALAŢI a luat măsuri pentru ca lucrările de finisare să poată fi executate cit mai repede. Echipe mari, complexe, lucrează succesiv de la etaj la etaj, toate lucrările necesare de finisaj: mozaic, zugrăveli, vopseli etc. La rândul său, Trustul regional de construcţii din CLUJ a regrupat echipele de muncitori ce lucrau izolat pe diferite şantiere, pe fronturi de lucru compacte, dirijindu-le către locurile de muncă te reclamă urgenţă. Programele zilnice şi săptămânale de lucru, consfătuirile zilnice după terminarea orelor de muncă, şedinţele periodice organizate de comitetul executiv al sfatului popular regional in care se analizează situaţia construcţiilor de locuinţe şi activitatea Trustului regional, contribuie în mare măsură la executarea rapidă a unor lucrări de finisare de calitate. Măsuri asemănătoare a luat şi comitetul executiv al sfatului popular al CAPITALEI. Faptul că se folosesc unele posibilităţi locale (atelierul de tîmplarie al I.T.B. execută şi comenzi pentru construcţii) ca şi grija pentru asigurarea unor cadre calificate de muncitori este un lucru bun. Dar măsurile acestea au fost luate abia acum, aproape de sfîrşitul anului, iar multe din ele nici n-au fost traduse in fapt. De multe ori, constructorii întîmpină greutăţi şi din cauza predării cu întirziere a proiectelor, a documentaţiilor pentru lucrările de finisare Aşa s-a întîmplat la CLUJ unde comitetul executiv regional n-a luat măsurile necesare în această privinţă. Direcţia regională de Arhitectură şi Sistematizare predă constructorilor documentaţii din care lipsesc detaliile de finisaj interior şi exterior. Aceste detalii sunt completate abia la începerea lucrărilor de finisaj, ceea ce duce la întirzierea dării în folosinţă a noilor locuinţe. Blocurile din noul cvartal din Piaţa Păcii, de pildă, au fost date în folosinţă cu câteva săptămîni întârziere din această cauză, începerea unor construcţii fără proiecte complete a dus la prelungirea finisajelor şi, ca atare, la nerespectarea termenelor de dare în folosinţă şi a blocurilor din cvartalul Gara de Nord din Capitală. Deşi lucrările au început aici în august 1959, proiectele privitoare la distribuţia interioară a apartamentelor au fost primite abia in februarie 1960. Cum locuinţele au trebuit date în folosinţă pînă la 1 mai a.c., lucrările de finisaj au fost executate în mare grabă şi unele din ele foarte superficial ...dar şi de aprovizionare! Finisarea presupune nu numai buna organizare a muncii ci şi aprovizionarea din timp cu materiale de care şantierele au nevoe. ... La BACAU, constructorii n-au primit la timp radiatoare, ţevi de construcţie, tuburi pentru instalaţii electrice, cei de la CRAIOVA n-au ţevi de construcţii, ţevi de instalaţii, tablouri electrice. O.R.A.D.-urile din oraşele respective n-au reuşit să aprovizioneze şantierele cu asemenea materiale de primă necesitate iar comitetele executive n-au insistat pentru urgentarea livrării acestor materiale. Constructorii gălăţeni au, întîrziat şi ei lucrările de finisaj la blocul P8, deoarece materialele pentru instalaţiile electrice n-au sosit la vreme. Direcţia regională a Economiei Forestiere din IAŞI nu a trimis parchete pentru 6000 m.p., iar Fabrica de ciment „Bucureşti" din CAPITALĂ întîrzie livrarea filerului folosit la asfaltări. Greutăţile de aprovizionare a şantierelor gălăţene sunt şi de altă natură Calitatea unor materiale trimise aici lasă mult de dorit. Combinatul „23 August" din CÎMPINA a trimis mozaic amestecat cu praf, ceea ce îngreunează mult turnarea lui, iar întreprinderile din industria locală „I. C. Frimu''-BRĂILA şi „Drumul socialismului" BIELAD au livrat tuburi de ciment defecte pentru instalaţia de canalizare, care stau de altfel nefolosite.. Reparaţii în casă nouă ? Conform unui procedeu împământenit la unele trusturi regionale de construcţii şi susţinut de comitetele executive ale sfaturilor populare, in unele oraşe, locatarii se mută în noile locuinţe construite înainte ca lucrările de finisaj exterior sau chiar interior să fie terminate. In asemenea cazuri, constructorii se grăbesc să termine finisajul nemaiţintnd seama de calitate. Cu 5—6 luni in urmă în blocurile de pe strada Karl Marx nr. 1 și Gh. Botezatu nr. 3 din SACAU s-au mutări noii locatari. Finisajul exterior n-a fost încă executat Şi la CALAN — regiunea Hunedoara — s-au mutat locatarii în blocuri în care n-au fost terminate nici pînă acum lucrările pentru instalarea reţelei centrale de încălzire. Consecinţele folosirii acestui procedeu aplicat nu numai la Bacău se văd mai târziu când graba execuţiei finisărilor ca şi slaba atenţie acordată calităţii lor obligă pe proaspeţii locatari să ceară să li se facă reparaţii. La blocul de pe strada Războieni nr. 2 construit de întreprinderea nr. 2 a Trustului regional de construcţii Bacău (şef de şantier, ing. Alexandru Ciobanu) locatarii au constatat abia după ce s-au mutat că mozaicurile sunt prost turnate, spoielile şi vopselele prezintă pete şi au nevoie să fie refăcute, iar uşile şi ferestrele ar trebui remontate ca să se închidă bine. Surprize de acest gen au avut şi locatarii noilor locuinţe din str. I. V. Stalin nr. 2, Karl Marx nr. 1 şi ai blocului din cartierul Steaua Roşie. Unii locatari au fost obligaţi chiar să contribuie la costul reparaţiilor ce au trebuit făcute doar după câteva luni de la mutarea lor în casă nouă. Ar fi necesar ca în această privinţă comitetele executive ale sfaturilor populare să tragă învăţămintele necesare şi să ia măsurile ce se impun. Lucrările de finisare nu trebuie neglijate, iar sprijinul comisiei de recepţie trebuie folosit. Se desprind din relatarea acestor cîteva aspecte privind lucrările de finisare la construcţiile de locuinţe cîteva concluzii importante pentru comitetele executive ale sfaturilor populare în subordinea cărora cade activitatea trusturilor regionale de construcţie. IN PRIMUL RIND, putem spune că lucrările de finisare sunt considerate ca amănunte ce pot fi neglijate. De atei, lucrul făcut de mîntuială, de aici lipsa unei griji elementare uneori pentru amănunte care ţin de confortul locuinţei, de aspectul său e o mentalitate ce trebuie combătută. IN AL DOILEA RIND, comitetul executiv nu trebuie să fie de acord cu începerea unei construcţii ale cărei proiecte şi documentaţii nu specifică şi lucrările de finisaj. Acelaşi lucru este valabil şi pentru organizarea muncii pe şantier astfel ca odată cu ridicarea la roşu a blocului, echipe complexe să poată lucra la finisarea fiecărui etaj în parte. IN SFIRŞIT, nu trebuie neglijat sprijinul pe care comitetul executiv îl poate primi de la comisia de recepţie, cu condiţia ca aceasta să-şi îndeplinească rolul înainte ca locatarii să se mute în case. Controlul permanent al muncii desfăşurate pe şantier poate preveni din timp o serie de defecţiuni şi el nu trebuie neglijat. PETRU SIMIONESCU Unele blocuri gint dete,la folosinţă Înainte de terminarea lucrărilor de finisare -Nu vă deranjaţi, eu îmi văd de treabă!... Desen de GH. CHIRIAC INFORMAŢII Vineri 30 septembrie a.c. a avut loc de Ministerul Comerţului semnarea documentelor parafate la 9 septembrie a.c. privind schimburile de mărfuri între Republica Populară Romînă şi ţările Benelux, cît şi problemele financiare in suspensie. Vineri seara s-a înapoiat in Capitală, venind din Franţa, tov. Mihai Petri, adjunct al ministrului Comerţului, conducătorul delegaţiei române care a luat parte la deschiderea oficială a Tîrgului internaţional de mostre de la Marsilia. La Invitaţia Uniunii Ziariştilor din R. P. Romînă, joi a sosit în ţară o delegaţie a Uniunii Ziariştilor din U.R.S S. condusă de tov. V. J. Poliakov, redactor şef al ziarului „Selskaia Jizn“. Din delegaţie mai fac parte ziariştii F. F. Makarov, B. I. Knasnikov, N. U. Diaşi. La invitaţia Ministerului Agriculturii, vineri a sosit in ţara noastră un grup de cercetători de la Institutul de cercetare pentru cultura porumbului din Dnepropetrovsk, în frunte cu acad prof. B. P. Sokolov. Oaspeţii vor vizita Institutul de cercetări pentru cultura porumbului, staţiuni experimentale şi gospodării agricole de stat şi gospodării colective cultivatoare de porumb. Vineri dimineaţa a părăsit Capitala indreptindu-se spre patrie profesorul Luffy Ay din Turcia care ne-a vizitat ţara la invitaţia Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea. In timpul şederii sale, in tara noastră, oaspetele a vizitat Instituţii de artă şi cultură, întreprinderi şi gospodării agricole colective, case de odihnă din Bucureşti de pe Valea Prahovei şi din Regiunea Constanţa şi au luat contact cu reprezentanţi ai vieţii noastre culturale şi artistice. Comisia tehnico-artistică de jucării din Ministerul Invăţămîntului şi Culturii anunţă că termenul de predare a modelelor pentru concursul de jocuri şi jucării s-a prelungit pînă la 15 octombrie inclusiv. Vineri dimineaţa a plecat la Geneva o delegaţie a C.C. al Crucii Roşii, for,mată din tovarăşii Petre Radu, vicepreşedinte al C.C. al Crucii Roşii şi Traian Pătraşcu, membru supleant al Comitetului executiv al Crucii Roşii, care va participa, între 3 şi 8 octombrie, la lucrările celei de a 80-a sesiuni a Comitetului Executiv al Ligii societăţilor de Cruce Roşie. Ieri s-a deschis la Cluj pe strada Kosuth nr. 5 un magazin alimentar cu autodeservire. Intre utilajele cu care unitatea este înzestrată se află o maşină de prăjit cafea şi trei maşini de măcinat nuci, mac şi cafea. La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane A.D.A.S. din 30 septembrie 1960, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere: 1. D.A.A.; 2. S.B.A.; 3. S.X.M.; 4. U.V.W.; 5. R.C.B.; 6. J.R.L.; 7. P.V.P.; 8. L.H.Y. Lista cu terminaţiile numerelor cîştigătoare şi procentul de ciştiguri la libretele de economii C.E.C. cu cîştiguri, ieşite la sorţi la tragerea din 30 septembrie 1960 : 152 cu 250 % ; 721 cu 200% ; 482 şi 805 cu 100% ; 036, 123, 214, 381, 501, 638, 891 şi 987 cu 50%; 032, 223, 374, 476, 575, 685, 795 şi 937 cu 25%. i Lista oficială de cîştiguri la obligaţiunile C.E.C. 5% cu droguri Tragerea de bază din 30 septembrie 1960 2 .2* $ '0 p Seria obligaţiunii Nrul obligaţiunii Valoarea cîştigurilor cî$tigătoare?cîştigătoare Parţială 1 18007 27 75.000 1 1 38565 29 50.000 08723 01 25.000 1 25588 33 25.000 1 00011 25 10.000 1 05590 20 10.000 13261 09 10.000 1 32467 21 10.000 1 03429 08 5.000 1 05054 11 5.000 1 10621 09 5.000 16616 47 5.000 1 17384 35 5.000 1 24538 09 5.000 1 26800 35 5.000 1 28672 04 5.000 1 30507 02 5.000 1 33507 04 5.000 1 34144 16 5.000 Terminația seriei 45 171 40 2.000 4 5 664 42 2.000 45 810 16 2.000 45 845 14 2.000 45 105 25 2.000 450 06 25 800 450 450 36 81 23 37 800 800 LOTO CENTRAI La tragerea Loto Central din 30 septembrie au fost extrase din urnă următoarele numere : Extragerea principală : 27; 60; 33; 37; 25; 24; 83; 20; 63; Extragerea secundară : 10; 73; 60; 89; 59; 87; 15; 33; 22; Premiul săptămînii : 40; 68; 36; Fond de premii: 945.634 lei CUM VA FI VREMEA ! Pentru zilele de 2, 3 şi 4 octombrie se prevede următorul timp probabil : la Bucureşti: Vreme variabilă, cu cer ________ temporar noros, cînd devine favorabil ploii de scurtă durată. Vînt slab. Temperatura staţionară. In ţară: Vremea se va menţine instabilă, cu cer temporar noros. Ploi locale şi de scurtă durată vor continua să cadă în cea mai mare parte a ţării. Vînt slab, pînă la potrivit. Temperatura la început staţionară, apoi în scădere uşoară. România liberă „Felicitim poporul român pentru aceste minunate realizări“ Interviu telefonic cu tov. Remus Bred, directorul pavilionului R.P.R. la Tirgui , International de Mostre de la Marsilia La 22 septembrie s-a deschis în Parcul Chanot din Marsilia cel de-al 36-lea Tîrg Internaţional de Mostre. Aşa cum am mai anunţat cititorii, la tîrg participă cu un amplu pavilion şi ţara noastră. Dat fiind interesul stîrnit de pavilionul R.P.R. la acest tîrg, ne-am adresat prin telefon tovarăşului Remus Brad, directorul acestuia, rugîndu-l să ne acorde cîteva minute: — Ce ne puteţi spune despre ediţia din acest an a tîrgului? — Tirgul este foarte vast. In cadrul lui expun numeroase ţări, mii de firme comerciale... — R.P.R. participă se pare, pentru prima dată la acest tîrg ? — Pentru prima dată, într-adevăr. Şi putem spune — cu mult succes. De altfel se consideră aci că marea atracţie a acestei ediţii o constituie participarea ţării noastre ca şi a R. S. S. Ucrainene şi R. S. Cehoslovace... — Vă rugăm, dacă sînteţi amabil, cîteva cuvinte despre pavilionul romînesc... — Pavilionul nostru ocupă 1000 metri patraţi şi în el sînt expuse cele mai variate produse ale industriei noastre. Utilaj petrolifer de mari dimensiuni, tractoare, produse alimentare, lucrări de artizanat... — Aţi avut mulţi vizitatori . — Da. Duminică, de pildă, au vizitat pavilionul nostru peste 109.000 oameni. Printre aceştia numeroase personalităţi din lumea comercială şi financiară, delegaţiile economice din numeroase ţări. — Şi care sînt impresiile acestora? — Chiar şi cei care cunoşteau unele lucruri despre ţara noastră mărturisesc că nu se aşteptau la o asemenea bogăţie de produse şi mai ales la o prezentare atît de bogată în produse ale industriei grele. Intr-adevăr, pavilionul este dominat de standul de mașini care ilustrează în mod convingător locul ocupat de industria constructoare de mașini în economia țării noastre. — Cum a fost primită prezenţa noastră de cercurile economice ? — Prezenţa Romîniei pentru prima dată la acest tîrg în principalul port al bazinului mediteranian, a stîrnit interesul cercurilor economice şi comerciale, care se interesează îndeaproape de posibilităţile de import de utilaj petrolifer, lemn, covoare, împletituri de nuiele, subproduse animale. Pentru a ilustra părerea vizitatorilor despre standul nostru este suficient să cităm cîteva fraze din cartea de impresii a pavilionului: „DELEGAŢIA CAMERUNEZA PĂSTREAZĂ O IMPRESIE FOARTE BUNA DESPRE STANDUL ROMINIEI, DORIND O BUNA COLABORARE ÎNTRE POPOARELE NOASTRE“, „FELICITAM POPORUL ROMÂN PENTRU ACESTE MINUNATE REALIZĂRI“, „BRAVO PENTRU MINUNATUL VOSTRU STAND“, „BINE AŢI VENIT. URĂRI DE BUNE RELAŢII CU FRANŢA“, ş.a.m.d. Aş vrea să citez şi una din numeroasele aprecieri ale presei franceze. Astfel, ziarul „La Marseillaise“ în reportajul de la deschiderea tîrgului relatînd vizita în pavilionul R.P.R. a delegaţiei oficiale franceze în frunte cu ministrul comerţului exterior, scrie că pavilionul „A OBŢINUT UN SUCCES INCONTESTABIL. PE LINGĂ ACESTE PERSONALITĂŢI CARE AU FOST VIZIBIL SURPRINSE DE O EXPOZIŢIE ATÎT DE REMARCABILA. ..VEDETELE TIRCULUI“ — SI EXPOZIŢIA ROMÎNEASCA INTRA IN ACEASTA CATEGORIE — AU REŢINUT ÎNDELUNG ATENŢIA VIZITATORILOR". In încheiere vă mai pot informa că ministrul R.P.R. la Paris, tovarăşul Conut. Nicuţă şi delegaţia R.P.R. condusă de tovarăşul Mihai Petri, adjunct al ministrului Comerţului au primit din partea personalităţilor marcante ale vieţii economice, prezente la tîrg, felicitări călduroase pentru pavilionul R.P.R. şi a fost exprimată dorinţa de a se încheia tranzacţii cu reprezentanții noștri comerciali. Declaraţiile unor oameni de afaceri olandezi care ne-au vizitat ţara In încheierea vizitei de cîteva zile pe care au făcut-o în ţara noastră, oamenii de afaceri olandezi dr. Ph. sH. N.oordwal, directorul Federaţiei industriilor olandeze, ing. M. H. Damme, director al concernului „Werkspoor“ şi P. C. Schell, reprezentantul pentru Europa de est a concernului „Werkspoor“, au avut o convorbire cu un redactor al Agenţiei Române de Presă „Agerpres“. Referindu-se la scopul vizitei în ţara noastră, dl. dr. Ph. H. Noordwal a arătat că aceasta se datoreşte dorinţei de a studia posibilităţile ce există în vederea lărgirii schimburilor între cele două ţări. Am vizitat uzine şi rafinării — a spus d-sa. Prima impresie este că muncitorii lucrează foarte bine. A doua impresie se referă în mod special la ultima întreprindere pe care am vizitat-o — Uzinele „23 August“. Maşinile cu care se lucrează sunt moderne. Sîntem foarte mulţumiţi că ne găsim aici şi avem convingerea că un schimb de păreri va putea să contribuie la o sporire a schimburilor dintre ţările noastre. Avem intenţia de a reveni pentru a aprofunda contactele începute. Sunt directorul celei mai mari uzine mecanice din Olanda, a spus ing. M. H. Damme. Cu prilejul vizitei de anul trecut în Olanda alinei delegaţii române, s-a ajuns la concluzia că există posibilităţi de a vă furniza echipament pentru industria grea. Am făcut oferte şi cu ocazia acestei vizite am vorbit din nou despre proiectele care s-au discutat în Olanda. In timpul acestor tratative s-au găsit alte noi posibilităţi, care sînt tot atît de interesante pentru noi, în urma vizitei făcute la una din cele mai importante întreprinderi ale ţării dv., Uzinele „23,August“, am rămas impresionat de propria dv. activitate. Plecăm cu Sentimentul că am avut discuţii importante pentru comerţul între ţările noastre. Am mai fost în România — a declarat P. C Schell, — cu delegaţia Beneluxului, ca reprezentant al grupului economic, industrialşi bancar privat. Acum discuţiile sunt închise, acordul a fost parafat şi în cîteva zile va fi semnat. In legătură cu acest acord cred că este foarte util de a avea o întrevedere cu toate grupurile interesate pentru a se realiza o continuitate a schimburilor. (Agerpres) ŞTIRI SPORTIVE • Vineri au continuat la ştrandul Tineretului întrecerile din cadrul concursului internaţional de nataţie, sărituri şi polo pe apă. Iată rezultatele înregistrate în finale : masculin: 100 m liber: G. Dobay (Dózsa Budapesta — 57”7/10; 200 m delfin: Al. Popescu (Dinamo Bucureşti) — 2'27”8/10; ştafeta 4 x 200 m liber: echipa Dózsa Budapesta — 8'56”9/10; feminin: 100 m spate: Katalin Boroş (Dózsa Budapesta) — 106”9/10; 400 m liber : Rada Arkadieva (Dinamo Moscova) — 5’36“8/10. In competiţia de polo pe apă echipa Dinamo Bucureşti a obţinut o nouă victorie întrecând cu scorul de 18—0 (10—0) echipa Gwardia Varşovia. • Tradiţionala competiţie de box „Turneul celor 4" incape astă seară în sala sporturilor de la Floreasca de la ora 19. Cea de a doua reuniune are loc duminică dimineaţa de la ora 9,30 tot în sala Floreasca. Astăzi cu începere de la ora 17.30 în sala de sporturi Dinamo din Capitala va avea loc dubla întîlnire internaţională de tenis de masă dintre echipele selecţionate ale tineretului din R.P. Romînă şi U.R.S.S. Jucătorii şi jucătoarele celor două echipe se vor întilni duminică într-un turneu de simplu. koeooooooooooooooooocoooooooeocoooooooooooooeooooi <Hezultatele eenoinq. — Mă iei și pe mine ?... Pină la Chirnogi numai... — Suie, răspunse scurt femeia și trase calul de hățuri. Apoi o porni din nou. Calul sur, sprinten și bine țesălat, trăgea după sine căruța tn care eu eram al treilea „pasager". Femeia care purta căruța era oacheșă, trecută de 45 de ani şi plină la trup. Pe marginea unei loitre, stătea un tinăr cu fata arsă de soare. — La cine mergeţi la Chirnogi ? întrebă femeia intr-un târziu. — La llie Istode. — Asta-i bună, făcu ea rotindu-se spre mine jumătate mirată, jumătate veselă. Im llie ziceţi . — Da, la llie Istode■ îl cunoaşteţi ? Femeia se adresă tânărului rtzînd : — Auzi tovarăşe Bodoloacă !... Dacă-l cunosc cică ! ? !... Păi e frate-meu. Aţi mai fost pe la el ? — Acum cinci ani. Prin 1955 când se împliniseră doi ani de la înfiinţarea gospodăriei colective din comună. — O să găseşti multe lucruri noi in colectivă. — După cite înţeleg, eşti şi dumneata colectivistă... — Auzi vorbă. Cum să nu fiu? Şi ce gospodărie bună avem azi. Pe cine întrebi de aici din Raionul Olteniţa, îţi va spune că de pe ogoarele gospodăriei s-au luat anul ăsta roade bogate, deşi n-a fost prea multă ploaie In vară. Băieţii ăştia — şi arătă spre tânărul cu faţa arsă de soare — au făcut treabă bună. Spune dumneata, tovarăşe Bodoloacă, doar lucrezi cu brigada de tractorişti de vreo patru ani în gospodărie... — Ce să spun ? Am lucrat cum trebuie pămîntul. Avem tractoare bune, In gospodăria colectvă din Chirnogi s-au înscris noi membri pluguri şi semănători bune. Am arat la 25—30 cm. pămîntul, l-am grăpat şi insămînţat la timp. Sint buni mecanizatori băieţii de la S.M.T. Ulmeni. — Numai atît ? sări femeia. Dar despre suta de kg. de grîu, despre orzul fasolea şi celelalte care le-ai primit de la gospodăria colectivă ? A fost premiat, tovarășe, pentru lucrări de calitate... Pînă la Chirnogi am mai discutat mult. Cind am ajuns la Istode, nu l-am găsit acasă. Era numai nevasta lui. — Bine ați venit, mă intimpirtă cu veselă, primitoare. Intrați, llie trebuie să se întoarcă. S-a dus să mai ia nişte grîu din avansul de 40 la sută ce s-a dat la gospodărie. — Şi aţi luat ceva ? — Oho ! Păi llie cu mine şi cu llie, fiul nostru mijlociu, am făcut pînă la l august aproape 500 de zile muncă în gospodărie. Ne-a revenit 1340 kg. grîu 248 kg. cartofi şi cam tot atîta ceapă, fasole şi pe deasupra bani. Şi Ştefan Paraschiv a primit aproape la fel, şi Petre Vilcu şi Marin Dobrişan... Dar ce! Parcă-i pot înşira pe toţi— Mă uit la casă. Nouă, frumoasă şi trainică, construită din cărămidă şi acoperită cu tablă. — Frumoasă casă... — Frumoasă. Am făcut-o prin 1957 cu ce ne-a prisosit din banii şi cerealele luate de la gospodărie pe zitele-munca. Tot atunci intră in curte şi Istode. De ce nu-l primeşti pe musafir cum se cuvine ? Poftiţi in casă că suntem bucuraţi de oaspeţi, avem cu ce-i primi. — Ii spuneam tocmai de casă, se dezvinovăți femeia. — Numai atîta i-ai spus ? Dar despre radio-ul ți aragazul pe care le-am cumpărat nu de mult i-ai spus ? — Nu ! N-am avut cinci... Intrarăm in casă. Primitor om este Istode. Multe noutăți am aflat ți de la el. In primul rind că Gheorghe, băiatul cel mare, este la şcoală la Olteniţa, la fel ca şi Ion, băiatul cel mic. Adesea vin pe la el în ogradă ţărani întovărăşiţi din comună. („Măi Ilie, cum faci tu de ai toate astea ?" „Muncesc în gospodăria Colectivă ţi le am, răspunde el de fiecare dată mândru"). — Vin ţi văd tovarăşe, continuă Istode. Şi au ce vedea. La început au fost mulţi neîncrezători in puterea gospodăriei noastre. Apoi au venit ba pe la mine, ba pe la alţi colectivişti ţi s-au convins. Păi numai acum în toamnă au intrat 294 de ţărani întovărăţiţi cu 660 hectare în gospodăria noastră. Ţineţi minte riţi eram la început ? Doar 26 de familii cu 100 de hectare. Acum sîntem 554 de familii, cu peste 1000 hectare de pămint... Mi-am amintit de vorbele unui colectivist bătrîn . ..Noi le spunem celor ce nu sunt în gospodăriile colective cum o ducem. Dar ii lăsăm să se convingăţi singuri, să vadă cu ochii lor ce facem şi ce realizăm noi“. VICTOR TEODORU Sîmbăti 1 octombrie 1960 * nr. 496S 1 BREVIAR FILARMONICA DE STAT „MOLDOVA" din Iaşi a prezentat aseară, un Festival Schuman, cu prilejul aniversării a 150 de ani de la naşterea , marelui compozitor german. Festivalul s-a bucurat de un frumos succes. „BUCUROŞI DE OASPEŢI este titlul spectacolului de estradă care se va prezenta sîmbătă 1 octombrie ora 18:30 în studioul de concerte al Radioteleviziunii din str. Popov 62. In distribuţie: Dorina Drăghici, Gică Petrescu, Aida Moga, Sorina Dan şi alţii. Momente vesele H. Nicolaide, Ion Lucian, Horia Căciulescu, Horia Şerbănescu şi Radu Zaharescu. Spectacolul se vă repeta duminică dimineaţa la ora 11 şi luni la ora 18:30. TEATRUL DE STAT BACAU şi-a deschis cea de a 13-a stagiune a sa, prezenţind în premieră comedia „Scrisori de dragoste“ de Virgil Stoenescu, în regia lui Gh. Jora. ASTA SEARA la ora 20, Teatrul Evreiesc de Stat din Capitală îşi deschide stagiunea 1960—1961 cu prezentarea comediei „Eroii sunt în stat“ de Aurel Storin. Direcţia de scenă Franz Auerbach, decoruri şi costume Dan Nemţeanu. FILARMONICA DE STAT „GEORGE ENESCU“ va prezenta astăzi la ora 20, în sala clubului Şantierelor navale din Olteniţa, un recital popular vocal şi instrumental. Printre interpreţi se numără Ion Voicu, Nicolae Gafton, Maria Cardaş, Emilia Petrescu, Martha Kessler şi alţii. „CARICATURIŞTII SOVIETICI AU CUVÎNTUL“, astfel el e întitulată expoziţia deschisă in oraşul Tîrnăveni prin grija Consiliului raional A.R.L.U.S. Expoziția se bucură de o bună apreciere. (ST. COVRIG/ corespondent voluntar). Tragedia optimistă, 20: Teatrul Academic de Dramă „A. S. Puşkin“ din Leningrad (sala Teatrului de Operă şi Băiet al R.P.R.); Bădăranii, 16: Năpasta, 20: Teatrul Naţional „I L. Caragiale" (sala Comedia); Hangiţa, 16: Titanic vals, 20: Naţional „I. L. Caragiale" (sala Studio); O scrisoare pierdută, 20: „Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Palatului R.P.R.); Fîntîna Blanduziei, 19,30: Armatei (sala Magheru); in căutarea extraordinarului, 20: Armatei (sala Studio); Hamlet, 19,30: Municipal (sala Matei Millo); Explozie întîrziată, 19,30: Municipal (sala Filimon Strbu); Vecini de apartament, 19,30: Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti; Scrisori de dragoste, 19,30: Tineretului; Revista oglinzilor, 20: Satiric Muzical ,,C. Tănase" (sala Savei); Vitamina M... muzica, 20: Satiric Muzical ,,C. Tănase“ (sala Victoria); Lăsaţi-mă să cint, 19,30: Teatrul de Stat de Operetă; Secunda 58, 20: ,,C. Nottiara" (sala din C. Miile); In căutarea bucuriei, 20: ,,C. Nottara" (sala Libertatea); Povestea porcului, 16: „Ţăndărică“ (sala din Academiei); Spectacol dat de Circul mare din Budapesta, 20,30: Circul de Stat. Fiicele partidului : Patria: Cerneala roşie : 23 August ; Policarp « maestru caligraf viiUn EsPctri. § Republica. 1, C. Frismu. înfrăţirea între popoare; Un strigăt în stradă: V. Alecsandri, Bucureşti; Departe de patrie: M-a, ghem; Norii părăsesc cerul : Elena Pavel. 8 Martie,Flacăra, Al Sahia, Etta, ieşi din sac: Lumina Al. Popov, Moşilor, Nopţile Cabinet Central, M Eminescu, în umbra legii: Victoria: Pe jos spre rai Maxim Corki , De ce n-are ursul coadă, O, călătorie în ţări ■nemaipomenite Pantalonaşii se poartă uscaţi Ucenicul vrăjitor, O poveste dintr-o noapte cu lună Aparat universal, Răţoiul şi purceluşul la patinaj. Sport nr. 4/1960 OO OC OO OO OO OO OO OO OO&DO oooooooo oo oo oooooooecoooa Timpuri Noi; Pentru copii: programe special; pentru adulţi, Mamelucul: 8 13 Septembrie; Jucătorul: Tineretu- 8 lui; Eşalonul de aur: Gh. Doja, T. Vladimirescu, Olga Rancîc; Şapte mirese pentru şapte fraţi: Grădina , T. Vladimirescu, 30 Decembrie, Arta; 8 Dragoste: Grîviţa; Un cîntec străbate lumea: Cultural; Cîntec de leagăn: C. David; In ajun: Vasile Roaită; Eugenie Grandet; Unirea, Munca: N. Bălcescu; Flăcări la graniţă: G. Coşbuc; Ivanna ; Popu- 8 Iar, 16 Februarie; Ultima zi, pri- ma zi: Donca Simo; Doamna ministru: Mioriţa, Volga; Torero , o 1 Mai: Ştrengarii; Drumul Serii; Agarmă în munţi: Ilie Pintilie. 18:30: Transmisie din Studioul de concerte al Radioteleviziunii: „Bucuroşi de oaspeţi“ Concert - spectacol. In pauză: Informaţiile după amiezii. 20,45 Jurnalul televiziunii. 21,06 Filmul artistic „Poznaşa“. In încheiere: ultimele ştiri. DUMINICA 2 OCTOMBRIE Programul I. 7,15: Cîntece patriotice . S: Curs de iniţiere muzicală : „Ghid muzical“ Începuturile operei (I); 11.10: Din muzica popoarelor; 12.15: Fragmente din operete; 13.10- De toate pentru toţi; 14.30: Interpreţi români de muzică uşoară; 19.15: Piesă pentru violoncel şi pian în La major de Karl Maria Weber, interpretează Daniil Şafran şi Ida Bauer; 20: Teatru la microfon: „Hernani" de Victor Hugo; 22 35: Muzică de dans. Programul II: 7.30: „In excursie”, program de muzică uşoară; 9.30 Coruri celebre din opere; II: Simfonia dramatică „Romeo şi Julietta" de Berlioz; 13: Cîntă Aurelia Făt’ Răduţu şi acordeonistul Ilie Udilă 18.45: Ari şi duete din opere; 17.11: „Cînt cu tine“ program de nutzie uşoară; 2005- Din creaţia crmipozitorului H Mălineanu; 21.45: Scar« de fabule; 22.35: Din comoara folclorului nostru. TELEVIZIUNE I 8 8 8 - o toooooooocixiooooooixrooocicsoooooootxiccoooc OCuX» ©OUÎX.OOOOOOOOPOOOÓOOOOCSOOOOOOOOOOOOOOCkSOOCOI OOOS.OCCN# zău I I lD; i Premiile acordate la Festivalurile internaţionale ale filmelor şi teatrelor de păpuşi şi marionete In sala Teatrului C.C.S. a avut loc vineri seara festivitatea de închidere a celui de-al II-lea Festival internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete şi celui de-al II-lea Festival internaţional al filmului de păpuşi şi marionete. După ce a mulţumit tuturor participanţilor la festival pentru contribuţia adusă la această manifestare artistica internaţională scriitorul Marcel Breslaşu, preşedintele juriului celui de-al II-lea Festival internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete a dat citire numelor laureaţilor Festivalului internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete, înminindu-le premiile. In continuare a luat cuvîntul artistul poporului Costache Antoniu, preşedintele juriului celui de-al II- lea Festival internaţional al filmului de păpuşi şi marionete care a vorbit despre rezultatele acestei întîlniiri prieteneşti şi a anunţat premiile decernate de juriul Festivalului filmului. Juriul celui de-al II-lea Festival internaţional al filmului de păpuşi şi marionete a hotărît acordarea următoarelor premii celor mai valoroase producţii cinematografice prezentate : DIPLOMA DE ONOARE pentru cea mai bună selecţie de filme prezentate la Festival a fost acordată selecţiei de filme din R. S. Cehoslovacă. PREMIUL I a fost decernat filmului cehoslovac „Visul unei nopţi de vară“, realizat de Jiri Tmka. PREMIUL AL II-LEA a revenit filmelor „Norul,îndrăgostit" (U.R.S.S.), regizori A. Karanovici şi R. Radanov şi „Dragonul, sculptat“ (R. P. Chineză), realizatori Yueh Lu, Chang Chao-chun şi Wen Chao-Chen, iar PREMIUL AL III-lea a fost decernat filmului „Snap şi Snap“ (Anglia), o producţie a studioului de filme „Halas şi Batchelor Ltd“, Londra, producător John Halas şi filmului românesc „Rapsodie în lemn", realizator Bob Călinescu. In urma vizionării spectacolelor prezentate la concurs, juriul celui de-al II-lea Festival internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete a acordat numeroase premii. „PREMIUL FESTIVALULUI“ - pentru originalitate şi fantezie a fost decernat Teatrului de păpuşi din Sofia (R. P. Bulgaria), iar PREMIUL FESTIVALULUI“ - pentru interpretare colectivă Teatrului Au luat apoi cuvîntul Marjorie Batchelder Mc Pharlin din S.U.A# Devi Lai Samar din India, Jan Malik, secretar general al Uniunii internaţionale a marionetiştilor — Unima. Din partea delegaţiei păpuşarilor din U.R.S.S., M. Koroliev, maestru emerit al R.S.F.S.R., a mulţumit in numele laureaţilor festivalurilor pentru ospitalitatea poporului român şi pentru munca neobosită depusă de organizatorii acestor manifestări. In încheiere au fost prezentate fragmente din cîteva spectacole premiate şi au fost vizionate filme distinse cu premii la festival. ★ In sala de marmură a Casei Scînteii a avut loc vineri seara o masă oferită de Comitetul de organizare în cinstea participanţilor la cel de-al II-lea Festival internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete şi la Festivalul filmului de păpuşi şi marionete. ★ păpuşi din Leningrad Mare de (U.R.S.S.). PREMIUL AL II-LEA a fost acordat Teatrului de păpuşi din (R. P. Chineză), iar PREMIUL al III-LEA Teatrului de păpuşi din Karl Marxstadt (R. D. Germană) şi Teatrului de păpuşi din Cluj (R. P. Romînă). PENTRU REGIE s-au atribuit următoarele premii: Premiul I — Teatrului de păpuşi din Budapesta (R. P. Ungară); premiul al II-lea Teatrului de păpuşi din Liberec (R. S. Cehoslovacă) şi premiul al III-lea Teatrului „Miniatura“ din Gdansk (R. P. Polonă). PENTRU SCENOGRAFIE s-a acordat Premiul I Teatrului de păpuşi din Craiova (R. P. Romînă) şi premiul al II-lea Teatrului de păpuşi din Cairo (R.A.U.). PENTRU RECITALELE prezentate s-a acordat premiul I artistului John Wright (Anglia), premiul al H-lea artiştilor Jean Loup Temporal şi Daniel Bazilier (Franţa) şi premiul al III-lea artistului Kiss István (R. P. Ungară). PENTRU INTERPRETARE s-au atribuit următoarele premii: Premiul 1 — artiştilor Ian Sîn, Cien Nan-tien şi Li Po-fîn (R. P. Chineză) ; premiul al II-lea artistei Birgit Strom (Norvegia) şi premiul al III-lea artiştilor Hector şi Eduardo Di Mauro (Argentina) şi Hilde Fey (R. F. Germană). Juriul nu a acordat Marele Premiu al Festivalului. (Agerpres)