Romînia Liberă, decembrie 1960 (Anul 18, nr. 5017-5043)
1960-12-01 / nr. 5017
Cum am obţinut 6.500 kg. porumb la hectar ! Strînsul recoltei de porumb ne-a j f prilejuit şi în acest an o mare sa j [ tisfacţie. Cu toate că timpul nu a j [fost prea prielnic, NOI AM REU J | ŞIT CA DE PE FIECARE HECTAR ISA CULEGEM O PRODUCŢIE [MEDIE DE 6.500 KG. ŞTIULEŢI.] ! Cu excepţia celor 14 hectare curţi- j [ vate cu soiul local „dinte de cal“ J [ (unde recolta a fost mai scăzută) ] | întreaga suprafaţă (75 ha.) a fost j [însămînţată cu sămînţă de porumb J [ dublu hibrid, care pe unele parcele j a rodit şi 7000—8000 kg. ştiuleţi la j [hectar. [ La obţinerea acestui valoros suc-J (ces, un rol hotărîtor l-au avut mă- j [ surile agrotehnice pe care le-am a- J f plicat şi în acest an cu mare chib- j (zuinţă. Insuşindu-ne experienţa ani- j fior trecuţi, NOI AM EXECUTATJ [IN TOAMNA TRECUTA ARA[ TURI ADINCI (28-30 cm.) ŞI AM j (ÎNGRĂŞAT TERENUL CU ÎN [CRĂŞAMINTE CHIMICE SI NA-j | TURALE. In primăvară, cînd tem- Jperatura solului a atins căldura nece- J [ sară — lucru care s-a întîmplat pe j | la mijlocul lui aprilie — am trecut | (la însămînțat cu ajutorul maşinilor) [ de la S.M.T. După cum am consta- ] | tat cu un an mai înainte, în condi-J [țiile noastre, cele mai potrivite, s-au] [ dovedit însămînţările executate la j f distanţa de 80 cm. între rînduri şi J | 25—30 cm. între plante. Un alt fac-| [ tor important care a contribuit la j | realizarea producţiei de porumb a- J [mintite, a fost executarea la timpul] [ optim a lucrărilor de întreţinere a j f culturilor ; în această privinţă, cele J [4 praşile s-au dovedit deosebit de] f folositoare. j 1 Cu toate că în cadrul unei adu- [nări generale a colectiviştilor, con-] [ ducerea gospodăriei a dat, printre 1 (altele, indicaţii de felul cum tre-J [buie făcut răritul plantelor, totuşi] | unii colectivişti ca Kovács Gheza | [ au efectuat această lucrare tîrziu şi ] [ drept consecinţă, producţia pe tar-j f laua respectivă a fost cu circa 20 la ) ( sută mai mică. Tocmai de aceea,] [iN TEMATICA CURSURILOR A-j fGROZOOTEHNICE CE VOR A-J AVEA LOC IN ACEASTA IARNA,] [LECTORUL NOSTRU SI-A PRO-| f PUS DE A INCLUDE LECŢII CUI [ UNELE ASPECTE DIN EXPERIENŢĂ PROPRIE, | Insuşindu-ne învăţămintele anului [ acesta, am ajuns la concluzia cft încadrul gospodăriei noastre existăîncă suficiente posibilităţi pentru [ continua sporire a producţiei de porumb. PENTRU RECOLTA gil(TOARE NE PREGĂTIM DE PE. [ACUM, ARIND ADINC PAMIN-] [TUL PE CARE IL VOM INSĂ-I ( MÎNTA LA PRIMĂVARĂ. RACZ CAROL [ preşedintele gospodăriei colective ] din Santăul Mic, Raionul Oradea I din San Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ama Him OMANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINĂ Anul XVIII nr. 5017 4 pagini — 20 bani Joi 1 decembrie 1960 Lucrează în contul anului viitor © BRAŞOV (de la corespondentul nostru). Pînă în prezent, 35 de întreprinderi din regiune şi-au îndeplinit planul anual de producţie, realizînd totodată şi însemnate economii peste sarcinile prevăzute. Printre acestea se numără fabrica de zahăr din Bod, care s-a angajat ca pînă la sfîrșitul lunii decembrie să mai dea 8000 tone zahăr peste plan, întreprinderea textilă „Libertatea” din Sibiu, Uzinele chimice „21 Decembrie“ din Copşa Mică și fabrica „7 Noiembrie” din Ghimbav. • HUNEDOARA. — Recent, minerii de la Ghelar au extras cea de-a 20000-a tonă de minereu de fier, dată peste sarcinile planului anual. Prin aplicarea unor metode avansate de lucru ca şi prin mecanizarea lucrărilor la înaintări şi încărcări, minerii de la Ghelar au realizat anul acesta o productivitate cu 4,3 la sută mai mare decit cea planificată. Ca urmare ei au livrat jurnaliştilor hunedoreni de la începutul anului şi pînă acum cu 120.000 tone minereu de fier mai mult decit în perioada corespunzătoare a anului trecut. © BACAU (de la corespondentul nostru): Pînă la sfîrşitul lunii noiembrie, colectivele a 22 întreprinderi industriale şi unităţi economice din cuprinsul Regiunii Bacău şi-au realizat sarcinile de plan pentru anul 1960. Printre întreprinderile care lucrează în contul anului viitor se numără depoul C.F.R.-Bacău, Salina Tg. Ocna, întreprinderea de industrie locală — Buhuşi, I.R.T.A. Piatra Neamţ şi altele. Indeplinindu-şi sarcinile anuale de plan cu 33 de zile înainte de termen, mecanicii şi fochiştii din cadrul Depoului C.F.R. Adjud au reuşit să realizeze o economie de 2175 tone combustibil convenţional. De asemenea, colectivele întreprinderilor forestiere Borca şi Bacău care şi-au îndeplinit planul anual cu mult înainte de termen, au reuşit să realizeze pînă acum economii peste plan în valoare de peste 2 milioane lei fiecare. • PLOIEŞTI. Un număr tot mai mare de întreprinderi din regiunea Ploieşti raportează îndeplinirea sarcinilor planului anual. Dînd mai multă atenţie valorificării masei lemnoase, colectivul de muncă al întreprinderii forestiere din Ploieşti a îndeplinit planul pe 1960 încă de la data de 5 noiembrie, realizînd sarcinile producţiei globale în proporţie de 102,84 la sută, iar cele ale producţiei marfă de 103,04 la sută. Concomitent, s-au obţinut economii peste plan în valoare de 1.570.000 lei, la împăduriri şi 800.000 lei la exploatarea lemnului. Printre întreprinderile din regiune care de asemenea şi-au îndeplinit planul anual se numără fabrica „Vulturul"-Comarnic, topitoria de in şi cînepă din Buzău, cooperativele meşteşugăreşti „Munca invalizilor”-Tîrgovişte, „Solidaritatea“-R. Sărat şi altele. (M. BEDROSIAN, corespondent voluntar). înainte de termen şi-au realizat sarcinile de plan pe întregul an şi docherii din portul Brăila, colectivul centrului mecanic din Galaţi, Fabrica de conserve „Arovit" din Valea lui Mihai, Fabrica de bere „Griviţa” din Bucureşti, întreprinderea de cabluri din Tg. Mureş etc. (Agerpres) Muncitorii, Inginerii şi tehnicienii fabricii de ciorapi şi lenjerie „Adesgo“ din Capitală au realizat planul anual de producţie cu 33 de zile înainte de termen. Totodată au fost realizate economii peste plan în valoare de 1.015.000 lei In clişeu. Maistrul Petre Draga din secţia nouă de maşini circulare este cunoscut de tovarăşii săi de muncă şi ca inovator. Aplicate în acest an, inovaţiile lui au adus fabricii economii de peste 100.000 lei. Foto : AGERPRES De ce nu a realizat uzinele „Mao Tze-dun“ planul de cooperare Aşa cum s-a precizat în mai multe rînduri în documentele de partid şi de stat şi în special în cadrul lucrărilor celui de-al III-lea Congres al partidului, dezvoltarea cooperării între întreprinderi şi implicit a specializării lor, constituie un factor însemnat în asigurarea progresului tehnic al industriei noastre. Această problemă se pune în mod deosebit în industria construcţiilor de maşini — ramură-cheie în procesul de industrializare socialistă a ţării, care contribuie nemijlocit la crearea bazei tehnico-materiale pentru dezvoltarea întregii economii. In aceste condiţii, respectarea cu stricteţe a planului de cooperare constituie o obligaţie de seamă a fiecărei întreprinderi, finind seamă mai ales de faptul că e de ajuns ca o singură unitate să nu-şi fi îndeplinit obligaţiile ce îi revin ca să se creeze un întreg lanţ de perturbări in îndeplinirea sarcinilor tuturor întreprinderilor beneficiare. Au rămas datoare o analiză a activităţii uzinelor „Mao Tze-dun“ din Capitală, duce la concluzii nesatisfăcătoare în ceea ce priveşte felul în care conducerea acestei întreprinderi (director ing. I. Constantin) a înţeles să-şi îndeplinească obligaţiile ce îi revenea în cadrul planului de cooperare cu numeroase întreprinderi. Faptul că în primele trei trimestre ale anului sarcinile planului producţiei globale au fost îndeplinite, nu scuză cu nimic întreprinderea de greutăţile provocate unor uzine beneficiare prin nelivrarea la termen a unor piese şi utilaje. La sfîrşitul trimestrului III întreprinderea „Mao Tze-dun“ se găsea restanţieră cu o mare cantitate de piese turnate din oţel ce trebuiau livrate uzinelor „Gh. Gheorghiu-Dej“-Tîrgovişte, „Independenţa“-Sibiu, „Element Gotwald“ şi „23 August"-Bucureşti. De asemenea, uzina bucureşteană rămăsese datoare industriei chimice, petroliere şi siderurgice cu o seamă de cazane de presiune şi alte utilaje. Este inutil să insistăm asupra prejudiciilor pe care nerealizarea planului de cooperare le aduce unui şir întreg de întreprinderi care aşteaptă piesele sau utilajele respective pentru a-şi putea realiza sarcinile planificate. Dar consecinţele defavorabile determinate de nerespectarea în termen a obligaţiilor de colaborare s-au oglindit nu numai în activitatea uzinelor beneficiare ci şi în cea a uzinei „Mao Tze-dun“ care a plătit în primele nouă luni ale anului penalizări şi dobînzi de circa 1.750.000 lei. Acestea au redus la jumătate economiile realizate peste plan prin preocuparea şi iniţiativa colectivului de muncitori, ingineri şi tehnicieni. Nu e vorba numai de condiţii obiective Care este cauza acestei activităţi necorespunzătoare ? Dacă discuţi cu tovarăşii din conducerea uzinei, îţi vor vorbi despre o serie de neajunsuri pe care întreprinderea le-a întîmpinat din partea forului tutelar (Ministerul Industriei Grele) şi a unor întreprinderi beneficiare. Aşa, de pildă, uzina „Independenţa“-Sibiu căreia trebuia să i se execute un număr însemnat de piese turnate, a trimis modelele şi desenele nu numai cu întîrziere ci şi într-un mod necorespunzător. Necesitatea modificării acestora a dus, printre altele, la înîntîrzieri serioase în termenul de livrare a produselor. De asemenea, uzinele „23 August“ au expediat cu întîrziere unele cantităţi de tablă care necesitau prelucrări. Modificările repetate ale planului făcute de organele M.I.G. au provoat şi ele unele greutăţi întreprinderii printre care suprasolicitarea unor maşini şi crearea de „locuri înguste“. Deci unele dificultăţi independente de colectivul uzinei au existat intr-adevăr şi ele pot şi trebuie înlăturate pe viitor atît de întreprinderile beneficiare cît şi de forul tutelar. Ar fi însă cu totul greşit dacă s-ar considera că numai aceşti factori ex-GH. RAZVAN (Continuare In pag. 2 a) în acest an universitar, la Craiova a fost dat în folosinţă un nou edificiu pentru Institutul Pedagogic de 3 ani. Clădirea institutului cuprinde 24 săli de clasă, 4 laboratoare, biblioteci şi săli de lectură. In clişeu : Aspectul exterior al noului local de învăţămînt superior. Foto 1 a: ConstantinescU Reglarea contorilor electrici produşi la Uzina „Grigore Preoteasa“ din Capitală este o operaţia care necesită atenţie şi grijă deosebită. In cadrul discutării sarcinilor de plan Pe anul 1961, colectivul atelierului de etalonare a contorilor trifazaţi s-a angajat să sporească productivitatea muncii de la 14 la sută în 1960 la 18 la sută în anul care vine şi să dea o atenţie mai mare calităţii produselor. In clişeu : fruntaşa în producţie Ioana Stratenie, reglînd discul unui contor trifazat. Foto : NICU VASILI Cu ajutorul cetăţenilor CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). Antrenaţi de deputaţi şi de comitetele de cetăţeni locuitorii comunelor Regiunii Constanţa iau parte tot mai activă la gospodărirea şi înfrumuseţarea satelor, la diverse acţiuni iniţiate de sfaturile populare. Una din cele mai însemnate realizări o constitue contribuţia cetăţenilor la construirea şi întreţinerea şoselelor. Astfel în acest an ei au extras, spart şi transportat pentru construirea şoselelor naţionale 88.000 m.c. piatră realizîndu-se economii de peste 7 milioane lei. Tot cu ajutorul cetăţenilor se pregătesc şi se înfrumuseţează comunele. S-au executat anul acesta în regiune peste 284.000 m.l. de garduri din piatră, peste 141.000 m.p. trotuare şi s-au plantat pe marginile drumurilor mai mult de 200.000 pomi. La aceste lucrări au participat peste 518.000 cetățeni. PENTRU O BUNA APROVIZIONARE DE IARNĂ CLUJ (de la corespondentul nostru). Deputaţii şi invitaţii prezenţi la cea de a 17-a sesiune ordinară a sfatului popular al oraşului Cluj, ce a avut loc în cursul zilei de ieri, au dezbătut raportul comitetului executiv privind măsurile luate în vederea bunei aprovizionări de iarnă a oamenilor muncii din localitate. CONSFĂTUIREA TINERILOR SCRIITORI TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). — In cursul zilei de ieri la Timişoara a avut loc consfătuirea regională a tinerilor scriitori, organizată de Filiala din localitate a Uniunii Scriitorilor în colaborare cu Casa de creaţie a sfatului popular regional. Au participat la consfătuire membrii cercurilor literare din Timişoara, Anina, Reşiţa, Lugoj, Arad şi Caransebeş. După consfătuire tinerii scriitori au vizitat cîteva întreprinderi din oraş. UNITĂŢI SANITARE IN NOILE BLOCURI O serie de noi unităţi sanitare se amenajează în prezent la parterul unor blocuri construite recent în Capitală. Astfel, în blocul din Piaţa Splaiului se înfiinţează o circumscripţie sanitară pentru copii şi adulţi. In blocul din Calea Plevnei colţ cu str. Berzei s-a prevăzut amenajarea unui centru stomatologic cu 14 scaune, sală de operaţie şi laboratoare de tehnică dentară. Alte două unităţi sanitare se vor deschide în blocul de pe Calea Victoriei colţ cu Splaiul Independenţei şi în blocul din B-did I. G. Duca 8/12, unde va funcţiona o circumscripţie sanitară pentru copii şi adulţi şi o farmacie permanentă. O altă farmacie permanentă se înfiinţează la complexul de locuinţe din Giuleşti. POST DE RADIO LA CONSTANŢA La Constanţa a fost dat recent în funcţiune un post de radio care retransmite emisiunile studiourilor din Bucureşti pentru zona litoralului Mării Negre. Postul funcţionează cu două staţii emiţătoare. O instalaţie automată, realizată în ţară, asigură continuitatea emisiunilor în căzul defectării uneia din cele două staţii emiţătoare. LARGA ACŢIUNE DE VACCINARE ANTIPOLIOMIELITICĂ Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale a iniţiat în întreaga ţară o largă acţiune de vaccinare antipoliomielitică a populaţiei de la 4 luni la 30 ani. Vaccinul care se prezintă sub forma unor buline se administrează pe cale bucală. In Capitală, acţiunea de vaccinare va începe în cursul lunii ianuarie şi se va desfăşura pentru întreaga populaţie la nivelul circumscripţiilor sanitare. Vor face excepţii copiii din creşe şi cămine, care vor fi vaccinaţi în unităţile respective. Copiii vaccinaţi în anii precedenţi vor fi revaccinaţi anul acesta cu noul tip de vaccin. Colectivizarea agriculturii din Raionul Roşiori de Vede Muncind în întovărăşiri agricole, ţăranii muncitori din Raionul Roşiori de Vede, Regiunea Bucureşti, au obţinut recolte mai mari decît atunci cînd lucrau pămîntul în gospodărie individuală. Ei s-au convins din proprie experienţă de avantajele muncii in comun cu mijloace mecanizate puse la dispoziţie de stat. Multe dintre întovărăşiri au creat şi dezvoltat fonduri de bază. Totodată întovărăşiţii au avut prilejul să vadă rezultatele superioare obţinute de gospodăriile colective din raion. Recoltele mai mari de cereale şi dezvoltarea multilaterală a producţiei vegetale şi animale au permis gospodăriilor colective să vîndă statutui pa bază de contract cantităţi însemnate de produse agroalimentare şi să realizeze importante venituri băneşti. In primele 10 luni ale acestui an gospodăriile colective au obţinut venituri care depăşesc 30 milioane lei, din care 7 milioane din sectorul zootehnic. Realizarea acestor venituri a permis gospodăriilor colective să-şi mărească fondul de bază şi să împartă membrilor an de an pentru zilelemuncă efectuate cantităţi sporite de produse, precum şi sume tot mai mari de bani. Paralel cu mărirea averii obşteşti au crescut şi veniturile personale ale colectiviştilor. Numai în acest an aproape 1.000 de colectivişti şi-au construit case noi, mulţi alţii şi-au cumpărat mobilă, aparate de radio etc. Succesele obţinute de gospodăriile colective, care au fost larg popularizate în rîndul întovărăşiţilor prin diferite forme ale muncii politice de masă, au întărit convingerea lor asupra avantajelor mai mari pe care le oferă munca în gospodăria agricolă colectivă. Acum agricultura acestui raion este colectivizată. In cele 50 de gospodării agricole colective peste 23.600 familii lucrează o suprafață de mai mult de 65.000 ha. (Agerpres)" Cea de a doua scoală... In centrul oraşului, un magazin „Alimentara" aparent identic cu toate celelalte : vitrine tixite cu bunătăţi ademenitoare, bomboane şi ciocolată, lichioruri şi vinuri alese, dealuri de zahăr cubic, munţi de conserve. La uşă însă te întîmpini un suflu de aer tineresc : — Bine aţi venit la magazinul şcoală ! Cu ce vă putem servi ? Voci cristaline, proaspete, ţi se adresează de pretutindeni, din spatele fiecărei tejghele, de lingă vitrina frigorifică lustruită „lună". Şi ce curăţenie, cu toată forfota din magazin! Abia uitîndu-te la micuţele vînzătoare cu halate şi bonete albe ca neaua, îţi dai seama de sensul cuvintelor din salutul de „bine aţi venit“... „Alimentara" nr. 22 din centrul Tîrgu-Mureşului a devenit o unitate şcoală pentru ucenicii grupului şcolar comercial din oraş. Cu cită indemînare măsoară Olga Szabó untdelemnul în sticla unei gospodine , Rozalia Vass îl serveşte ca o sfiilează pe cumpărătorul mai în vtrstă, cu faţa numai zimbet de mulţumire. Elisabeta Puskas desface făină şi zahăr jos: arătătorul cîntarului se opreşte exact la gradaţia dorită ! De şase săptămlni, de cînd o magazin-şcoală, unitatea şi-a depăşit planul de desfacere cu o treime în luna octombrie iar in prima jumătate a lui noiembrie cu aproape jumătate. Cauza T *• Entuziasmul tineresc al viitorilor vinzători şi dorinţa de a îmbina cele învăţate, cu practica din magazine. Deprinderea practică înlesneşte aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi invers. Maistrul-gestionar mai corectează cîte o mişcare stîngace a fetelor (mai au necazuri la cîntărit şi la ambalarea mărfurilor), le mai dă sfaturi. Restul merge ca pe roate. Un nod de fată aleargă după registrul de „sugestii şi reclamaţii". Cu ochii sclipitori ni-l întinde. — Citiţi ! „Iată o deservire civilizată, tovărăşească, ca-n socialism ! Mulţumesc copii!“. Semnează: Maria Csetri, gospodină din Tg. Mureş, piaţa Stalin nr. 51, ap. 12. Am reprodus doar una din aprecierile nenumărate de acest fel, înscrise în condica primului magazin-şcoală din Tg. Mureş. V. KONYA Corespondentul „Romîniei libere“ R. P. Romînă a stabilit relaţii diplomatice cu Republica Mali Printr-un schimb de mesaje care a avut loc între tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, şi Modibo Keita, preşedintele guvernului Republicii Mali, cu ocazia proclamării independenței Republicii Mali, între cele două țări s-au stabilit relații diplomatice. Impunătoare, arătoasă, dar... a Cîmpulung-Muscel se vede încă din gară clădirea impunătoare, arătoasă, a fabricii noi de mobilă. Ajuns însă la faţa locului mai trebuie să adaugi... şi neter- J minată ! Proiectată să producă în condiţii moderne sabe . " şi sute de garnituri de mobilă de bună calitate, această unitate nu poate da încă randamentul scontat din pricina constructorului — T.R.C.L.-Pitești — care a lăsat baltă de multă vreme o serie de lucrări importante: uscătoria, sala cazanelor, absorbitorul de gaze (exhaustorul), depozitul de combustibil, asfal- I tarea curţii şi amenajarea căilor de acces. Primul termen de predare a construcţiilor a fost finele lui 1959. ’ Nerespectarea acestei date a dus nu numai la intîrzierea folosirii investiţiilor făcute dar şi la suplimentarea lor cu cîteva sute de mii de lei. In luna februarie, ca să nu piardă şi mai multă vreme fără să producă sortimentele planificate, conducerea întreprinderii de industrie locală „Vasile Roaită" — de care depinde fabrica — a hotărît mutarea în noua clădire şi începerea producţiei. Urma ca terminarea restanţelor să fie urgentată. Văzind că T.R.C.L.-Piteşti nu se grăbeşte să respecte contractul încheiat şi niciunul din termenele de aminare acordate, conducerea întreprinderii s-a adresat ’ Arbitrajului de stat. Constatindu-se vina de tergiversare a lucrărilor de execuţie, trustul a fost sancţionat cu o sumă de circa... 8000 lei. Ceea ce, se pare, n-a fost suficient şi... eficient, de vreme ce ne apropiem de finele lui 1960 — deci la un an de la primul termen de predare şi tot n-au fost încheiate amenajările necesare. Este foarte probabil că un asemenea eveniment nici nu se va întîmpla anul acesta. Urmările ? Iată cîteva dintre ele. : După cum se ştie, pentru o fabrică de mobilă uscătoria este un factor de primă importanţă. Inexistenţa ei înseamnă un timp de uscare a lemnului sporit considerabil, ceea ce încetineşte procesul de producţie în ansamblu, şi nu permite creşterea calităţii mobilei. ■ Nu.Neterminare? SoIii cazanelor nu este nici ea un element negui -( labl ' De exemplu, în loc să folosească pentru ardere deşeurile de trfmifie din Procesul de producţie, economisind 12.000 lei , anual fabrica e nevoită să cheltuiască aceşti bani pentru cumpărarea de combustibil. \ nnr,^tr„U, £°n?Ivirea fabricii amintite - obiectiv industrial important al Regiunii Piteşti — s-au alocat fonduri însemnate care aveau un scop bine conturat :satisfacerea cerințelor crescînde de mobila ale populaţiei. Pînă cînd are de gînd T.R.C.L.-Piteşti să tergiverseze predarea integrală a lucrărilor împiedicînd astfel trudi- , ficarea deplină a sumelor învestite ? Şi de ce statul popular regional, ■ căruia îi sînt direct subordonate atît I.R.L. „V. Roaită“ — beneficiar, cit și T.R.C.L. — executant, nu ia măsuri pentru lichidarea acestei situații ! G. GHELEA .