Romînia Liberă, decembrie 1960 (Anul 18, nr. 5017-5043)

1960-12-01 / nr. 5017

Cum am obţinut 6.500 kg. porumb la hectar ! Strînsul recoltei de porumb ne-a j f prilejuit şi în acest an o mare sa­ j [ tisfacţie. Cu toate că timpul nu a j [fost prea prielnic, NOI AM REU­ J | ŞIT CA DE PE FIECARE HECTAR ISA CULEGEM O PRODUCŢIE­ [MEDIE DE 6.500 KG. ŞTIULEŢI.] ! Cu excepţia celor 14 hectare curţi- j [ vate cu soiul local „dinte de cal“ J [ (unde recolta a fost mai scăzută) ] | întreaga suprafaţă (75 ha.) a fost j [însămînţată cu sămînţă de porumb J [ dublu hibrid, care pe unele parcele j­­ a rodit şi 7000—8000 kg. ştiuleţi la j [hectar. [ La obţinerea acestui valoros suc-J (ces, un rol hotărîtor l-au avut mă- j [ surile agrotehnice pe care le-am a- J f plicat şi în acest an cu mare chib- j (zuinţă. Insuşindu-ne experienţa ani- j fior trecuţi, NOI AM EXECUTATJ [IN TOAMNA TRECUTA ARA­­[ TURI ADINCI (28-30 cm.) ŞI AM j (ÎNGRĂŞAT TERENUL CU ÎN [CRĂŞAMINTE CHIMICE SI NA-j | TURALE. In primăvară, cînd tem- J­­peratura solului a atins căldura nece- J [ sară — lucru care s-a întîmplat pe j | la mijlocul lui aprilie — am trecut | (la însămînțat cu ajutorul maşinilor) [ de la S.M.T. După cum am consta- ] | tat cu un an mai înainte, în condi-J [țiile noastre, cele mai potrivite, s-au] [ dovedit însămînţările executate la j f distanţa de 80 cm. între rînduri şi J | 25—30 cm. între plante. Un alt fac-| [ tor important care a contribuit la j | realizarea producţiei de porumb a- J [mintite, a fost executarea la timpul] [ optim a lucrărilor de întreţinere a j f culturilor ; în această privinţă, cele J [4 praşile s-au dovedit deosebit de] f folositoare. j 1 Cu toate că în cadrul unei adu-­ [nări generale a colectiviştilor, con-] [ ducerea gospodăriei a dat, printre 1 (altele, indicaţii de felul cum tre-J [buie făcut răritul plantelor, totuşi] | unii colectivişti ca Kovács Gheza | [ au efectuat această lucrare tîrziu şi ] [ drept consecinţă, producţia pe tar-­j f laua respectivă a fost cu circa 20 la ) ( sută mai mică. Tocmai de aceea,] [iN TEMATICA CURSURILOR A-j fGROZOOTEHNICE CE VOR A-J AVEA LOC IN ACEASTA IARNA,] [LECTORUL NOSTRU SI-A PRO-| f PUS DE A INCLUDE LECŢII CUI [ UNELE ASPECTE DIN EXPE­RIENŢĂ PROPRIE, | Insuşindu-ne învăţămintele anului [ acesta, am ajuns la concluzia cft în­­cadrul gospodăriei noastre există­­încă suficiente posibilităţi pentru [ continua sporire a producţiei de po­­­rumb. PENTRU RECOLTA gil­­(TOARE NE PREGĂTIM DE PE. [ACUM, ARIND ADINC PAMIN-] [TUL PE CARE IL VOM INSĂ-I ( MÎNTA LA PRIMĂVARĂ. RACZ CAROL [ preşedintele gospodăriei colective ] din Santăul Mic, Raionul Oradea­­ I din San Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ama Him OMANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINĂ Anul XVIII nr. 5017 4 pagini — 20 bani Joi 1 decembrie 1960 Lucrează în contul anului viitor © BRAŞOV (de la corespondentul nostru).­­ Pînă în prezent, 35 de în­treprinderi din regiune şi-au îndepli­nit planul anual de producţie, reali­­zînd totodată şi însemnate economii peste sarcinile prevăzute. Printre a­­cestea se numără fabrica de zahăr din Bod, care s-a angajat ca pînă la sfîrșitul lunii decembrie să mai dea 8000 tone zahăr peste plan, întreprin­derea textilă „Libertatea” din Sibiu, Uzinele chimice „21 Decembrie“ din Copşa Mică și fabrica „7 Noiembrie” din Ghimbav. • HUNEDOARA. — Recent, minerii de la Ghelar au extras cea de-a 20000-a tonă de minereu de fier, dată peste sarcinile planului anual. Prin aplicarea unor metode avan­sate de lucru ca şi prin mecaniza­rea lucrărilor la înaintări şi încăr­cări, minerii de la Ghelar au rea­lizat anul acesta o productivitate cu 4,3 la sută mai mare decit cea planificată. Ca urmare ei au livrat jurnaliştilor hunedoreni de la înce­putul anului şi pînă acum cu 120.000 tone minereu de fier mai mult decit în perioada corespunză­toare a anului trecut. © BACAU (de la corespondentul nostru): Pînă la sfîrşitul lunii no­iembrie, colectivele a 22 întreprin­deri industriale şi unităţi economice din cuprinsul Regiunii Bacău şi-au realizat sarcinile de plan pentru anul 1960. Printre întreprinderile care lu­crează în contul anului viitor se nu­mără depoul C.F.R.-Bacău, Salina Tg. Ocna, întreprinderea de industrie lo­cală — Buhuşi, I.R.T.A. Piatra Neamţ şi altele. Indeplinindu-şi sarcinile a­­nuale de plan cu 33 de zile înainte de termen, mecanicii şi fochiştii din cadrul Depoului C.F.R. Adjud au reu­şit să realizeze o economie de 2175 tone combustibil convenţional. De a­­semenea, colectivele întreprinderilor forestiere Borca şi Bacău care şi-au îndeplinit planul anual cu mult îna­inte de termen, au reuşit să realizeze pînă acum economii peste plan în va­loare de peste 2 milioane lei fie­care. • PLOIEŞTI. Un număr tot mai mare de întreprinderi din regiunea Ploieşti raportează îndeplinirea sar­cinilor planului anual. Dînd mai multă atenţie valorifică­rii masei lemnoase, colectivul d­e muncă al întreprinderii forestiere din Ploieşti a îndeplinit planul pe 1960 încă de la data de 5 noiembrie, rea­­lizînd sarcinile producţiei globale în proporţie de 102,84 la sută, iar cele ale producţiei marfă de 103,04 la sută. Concomitent, s-au obţinut economii peste plan în valoare de 1.570.000 lei, la împăduriri şi 800.000 lei la exploa­tarea lemnului. Printre întreprinderile din regiune care de asemenea şi-au îndeplinit planul anual se numără fabrica „Vul­­turul"-Comarnic, topitoria de in şi cînepă din Buzău, cooperativele meş­teşugăreşti „Munca invalizilor”-Tîr­­govişte, „Solidaritatea“-R. Sărat şi al­tele. (M. BEDROSIAN, corespondent voluntar). înainte de termen şi-au realizat sarcinile de plan pe întregul an şi docherii din portul Brăila, colectivul centrului mecanic din Galaţi, Fabrica de conserve „Arovit" din Valea lui Mihai, Fabrica de bere „Griviţa” din Bucureşti, întreprinderea de cabluri din Tg. Mureş etc. (Agerpres) Muncitorii, Ingine­rii şi tehnicienii fa­bricii de ciorapi şi lenjerie „Adesgo“ din Capitală au realizat planul anu­al de producţie cu 33 de zile înainte de termen. Tot­odată au fost reali­zate economii peste plan în valoare de 1.015.000 lei In clişeu. Maistrul Petre Draga din secţia nouă de ma­şini circulare este cunoscut de tovară­şii săi de muncă şi ca inovator. Aplica­te în acest an, ino­vaţiile lui au adus fabricii economii de peste 100.000 lei. Foto : AGERPRES De ce nu a realizat uzinele „Mao Tze-dun“ planul de cooperare Aşa cum s-a precizat în mai multe rînduri în documentele de partid şi de stat şi în special în cadrul lucră­rilor celui de-al III-lea Congres al partidului, dezvoltarea cooperării în­tre întreprinderi şi implicit a specia­lizării lor, constituie un factor în­semnat în asigurarea progresului teh­nic al industriei noastre. Această problemă se pune în mod deosebit în industria construcţiilor­ de maşini — ramură-cheie în procesul de indus­trializare socialistă a ţării, care con­tribuie nemijlocit la crearea bazei tehnico-materiale pentru dezvoltarea întregii economii. In aceste condiţii, respectarea cu stricteţe a planului de cooperare con­stituie o obligaţie de seamă a fiecă­rei întreprinderi, finind seamă mai ales de faptul că e de ajuns ca o singură unitate să nu-şi fi îndeplinit obligaţiile ce îi revin ca să se creeze un întreg lanţ de perturbări in în­deplinirea sarcinilor tuturor între­prinderilor beneficiare. Au rămas datoare o analiză a activităţii uzinelor „Mao Tze-dun“ din Capitală, duce la concluzii nesatisfăcătoare în ceea ce priveşte felul în care conducerea a­­cestei întreprinderi (director ing. I. Constantin) a înţeles să-şi îndepli­nească obligaţiile ce îi revenea în cadrul planului de cooperare cu nu­meroase întreprinderi. Faptul că în primele trei trimestre ale anului sar­cinile planului producţiei globale au fost îndeplinite, nu scuză cu nimic în­treprinderea de greutăţile provocate unor uzine beneficiare prin nelivra­­rea la termen a unor piese şi utilaje. La sfîrşitul trimestrului III întreprin­derea „Mao Tze-dun“ se găsea res­­tanţieră cu o mare cantitate de piese turnate din oţel ce trebuiau livrate uzinelor „Gh. Gheorghiu-Dej“-Tîr­­govişte, „Independenţa“-Sibiu, „Ele­ment Gotwald“ şi „23 August"-Bucu­reşti. De asemenea, uzina bucureş­­teană rămăsese datoare industriei chimice, petroliere şi siderurgice cu o seamă de cazane de presiune şi alte utilaje. Este inutil să insistăm asupra pre­judiciilor pe care nerealizarea pla­nului de cooperare le aduce unui şir întreg de întreprinderi care aş­teaptă piesele sau utilajele respecti­ve pentru a-şi putea realiza sarcinile planificate. Dar consecinţele defavo­rabile determinate de nerespectarea în termen a obligaţiilor de colabo­rare s-au oglindit nu numai în acti­vitatea uzinelor beneficiare ci şi în cea a uzinei „Mao Tze-dun“ care a plătit în primele nouă luni ale anu­lui penalizări şi dobînzi de circa 1.750.000 lei. Acestea au redus la jumătate economiile realizate peste plan prin preocuparea şi iniţiativa colectivului de muncitori, ingineri şi tehnicieni. Nu e vorba numai de condiţii obiective Care este cauza acestei activităţi necorespunzătoare ? Dacă discuţi cu tovarăşii din conducerea uzinei, îţi vor vorbi despre o serie de neajun­suri pe care întreprinderea le-a în­­tîmpinat din partea forului tutelar (Ministerul Industriei Grele) şi a u­­nor întreprinderi beneficiare. Aşa, de pildă, uzina „Independenţa“-Sibiu că­reia trebuia să i se execute un nu­măr însemnat de piese turnate, a tri­mis modelele şi desenele nu numai cu întîrziere ci şi într-un mod neco­respunzător. Necesitatea modificării acestora a dus, printre altele, la în­­întîrzieri serioase în termenul de li­vrare a produselor. De asemenea, u­­zinele „23 August“ au expediat cu întîrziere unele cantităţi de tablă care necesitau prelucrări. Modifică­rile repetate ale planului făcute de organele M.I.G. au provoat şi ele u­­nele greutăţi întreprinderii printre care suprasolicitarea unor maşini şi crearea de „locuri înguste“. Deci unele dificultăţi independente de colectivul uzinei au existat intr-a­devăr şi ele pot şi trebuie înlăturate pe viitor atît de întreprinderile bene­ficiare cît şi de forul tutelar. Ar fi însă cu totul greşit dacă s-ar considera că numai aceşti factori ex-GH. RAZ­VAN (Continuare In pag. 2 a) în acest an universitar, la Craiova a fost dat în folosinţă un nou edificiu pentru Institutul Pedagogic de 3 ani. Clădirea institutului cuprinde 24 săli de clasă, 4 laboratoare, biblioteci şi săli de lectură. In clişeu : Aspectul exterior al noului local de învăţămînt superior. Foto 1 a: Constantines­cU Reglarea contorilor electrici produşi la Uzina „Grigore Preoteasa“ din Capitală este o operaţia care necesită atenţie şi grijă deosebită. In cadrul discutării sarcinilor de plan Pe anul 1961, colectivul ate­lierului de etalonare a contorilor trifazaţi s-a angajat să sporească productivitatea muncii de la 14 la sută în 1960 la 18 la sută în anul care vine şi să dea o atenţie mai mare calităţii produselor. In clişeu : fruntaşa în producţie Ioana Stratenie, reglînd discul unui contor trifazat. Foto : NICU VASILI Cu ajutorul cetăţenilor CONSTANŢA (de la coresponden­tul nostru). Antrenaţi de deputaţi şi de comitetele de cetăţeni locui­torii comunelor Regiunii Constanţa iau parte tot mai activă la gospo­dărirea şi înfrumuseţarea satelor, la diverse acţiuni iniţiate de sfatu­rile populare. Una din cele mai în­semnate realizări o constitue con­tribuţia cetăţenilor la construirea şi întreţinerea şoselelor. Astfel în acest an ei au extras, spart şi tran­sportat pentru construirea şosele­lor naţionale 88.000 m.c. piatră rea­­lizîndu-se economii de peste 7 mi­lioane lei. Tot cu ajutorul cetăţenilor se pregătesc şi se înfrumuseţează co­munele. S-au executat anul acesta în regiune peste 284.000 m.l. de gar­duri din piatră, peste 141.000 m.p. trotuare şi s-au plantat pe margi­nile drumurilor mai mult de 200.000 pomi. La aceste lucrări au partici­pat peste 518.000 cetățeni. PENTRU O BUNA APROVIZIONARE DE IARNĂ CLUJ (de la corespondentul nostru).­­ Deputaţii şi invitaţii prezenţi la cea de a 17-a sesiune ordinară a sfatului popular al oraşului Cluj, ce a avut loc în cursul zilei de ieri, au dezbătut ra­portul comitetului executiv privind mă­surile luate în vederea bunei aprovizio­nări de iarnă a oamenilor muncii din localitate. CONSFĂTUIREA TINERILOR SCRIITORI TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). — In cursul zilei de ieri la Timişoara a avut loc consfătuirea re­gională a tinerilor scriitori, organizată de Filiala din localitate a Uniunii Scrii­torilor în colaborare cu Casa de crea­ţie a sfatului popular regional. Au par­ticipat la consfătuire membrii cercuri­lor literare din Timişoara, Anina, Re­şiţa, Lugoj, Arad şi Caransebeş. După consfătuire tinerii scriitori au vizitat cîteva întreprinderi din oraş. UNITĂŢI SANITARE IN NOILE BLOCURI O serie de noi unităţi sanitare se a­­menajează în prezent la parterul unor blocuri construite recent în Capitală. Astfel, în blocul din Piaţa Splaiului se înfiinţează o circumscripţie sanitară pentru copii şi adulţi. In blocul din Calea Plevnei colţ cu str. Berzei s-a prevăzut amenajarea unui centru sto­matologic cu 14 scaune, sală de ope­raţie şi laboratoare de tehnică dentară. Alte două unităţi sanitare se vor des­chide în blocul de pe Calea Victoriei colţ cu Splaiul Independenţei şi în blo­cul din B-did I. G. Duca 8/12, unde va funcţiona o circumscripţie sanitară pentru copii şi adulţi şi o farmacie permanentă. O altă farmacie perma­nentă se înfiinţează la complexul de locuinţe din Giuleşti. POST DE RADIO LA CONSTANŢA La Constanţa a fost dat recent în funcţiune un post de radio care retrans­mite emisiunile studiourilor din Bucu­reşti pentru zona litoralului Mării Ne­gre. Postul funcţionează cu două staţii emiţătoare. O instalaţie automată, rea­lizată în ţară, asigură continuitatea e­­misiunilor în căzul defectării uneia din cele două staţii emiţătoare. LARGA ACŢIUNE DE VACCINARE ANTIPOLIOMIELITICĂ Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale a iniţiat în întreaga ţară o lar­gă acţiune de vaccinare antipoliomieli­­tică a populaţiei de la 4 luni la 30 ani. Vaccinul care se prezintă sub forma unor buline se administrează pe cale bucală. In Capitală, acţiunea de vacci­nare va începe în cursul lunii ianuarie şi se va desfăşura pentru întreaga popu­laţie la nivelul circumscripţiilor sani­tare. Vor face excepţii copiii din creşe şi cămine, care vor fi vaccinaţi în uni­tăţile respective. Copiii vaccinaţi în anii precedenţi vor fi revaccinaţi anul acesta cu noul tip de vaccin. Colectivizarea agriculturii din Raionul Roşiori de Vede Muncind în întovărăşiri agricole, ţăranii muncitori din Raionul Roşiori de Vede, Regiunea Bucureşti, au ob­ţinut recolte mai mari decît atunci cînd lucrau pămîntul în gospodărie individuală. Ei s-au convins din pro­prie experienţă de avantajele muncii in comun cu mijloace mecanizate pu­se la dispoziţie de stat. Multe din­tre întovărăşiri au creat şi dezvoltat fonduri de bază. Totodată întovărăşiţii au avut pri­lejul să vadă rezultatele superioare obţinute de gospodăriile colective din raion. Recoltele mai mari de cereale şi dezvoltarea multilaterală a produc­ţiei vegetale şi animale au permis gospodăriilor colective să vîndă sta­tutui pa bază de contract cantităţi în­semnate de produse agroalimentare şi să realizeze importante venituri bă­neşti. In primele 10 luni ale acestui an gospodăriile colective au obţinut venituri care depăşesc 30 milioane lei, din care 7 milioane din sectorul zootehnic. Realizarea acestor venituri a per­mis gospodăriilor colective să-şi mă­rească fondul de bază şi să împartă membrilor an de an pentru zilele­­muncă efectuate cantităţi sporite de produse, precum şi sume tot mai mari de bani. Paralel cu mărirea averii obşteşti au crescut şi veniturile personale ale colectiviştilor. Numai în acest an a­­proape 1.000 de colectivişti şi-au con­struit case noi, mulţi alţii şi-au cum­părat mobilă, aparate de radio etc. Succesele obţinute de gospodăriile colective, care au fost larg populari­zate în rîndul întovărăşiţilor prin diferite forme ale muncii politice de masă, au întărit convingerea lor asu­pra avantajelor mai mari pe care le oferă munca în gospodăria agricolă colectivă.­­ Acum agricultura acestui raion este colectivizată. In cele 50 de gospodă­rii agricole colective peste 23.600 fa­milii lucrează o suprafață de mai mult de 65.000 ha. (Agerpres)" Cea de a doua scoală... In centrul oraşului, un maga­zin „Alimentara" aparent iden­tic cu toate celelalte : vitrine tixite cu bunătăţi ademenitoare, bomboane şi ciocolată, lichio­ruri şi vinuri alese, dealuri de zahăr cubic, munţi de conserve. La uşă însă te întîmpini un suflu de aer tineresc : — Bine aţi venit la magazinul şcoală ! Cu ce vă putem servi ? Voci cristaline, proaspete, ţi se adresează de pretutindeni, din spatele fiecărei tejghele, de lin­gă vitrina frigorifică lustruită „lună". Şi ce curăţenie, cu toată forfota din magazin! Abia uitîndu-te la micuţele vînzătoare cu halate şi bonete albe ca neaua, îţi dai seama de sensul cuvintelor din salutul de „bine aţi venit“... „Alimentara" nr. 22 din centrul Tîrgu-Mureşu­­lui a devenit o unitate şcoală pentru ucenicii grupului şcolar comercial din oraş. Cu cită indemînare măsoară Olga Szabó untdelemnul în sti­cla unei gospodine , Rozalia Vass îl serveşte ca o sfiilează pe cumpărătorul mai în vtrstă, cu faţa numai zimbet de mulţu­mire. Elisabeta Puskas desface făină şi zahăr jos: arătătorul cîntarului se opreşte exact la gradaţia dorită ! De şase săptămlni, de cînd o magazin-şcoală, unitatea şi-a de­păşit planul de desfacere cu o treime în luna octombrie iar in prima jumătate a lui noiembrie cu aproape jumătate. Cauza T *• Entuziasmul tineresc al vii­torilor vinzători şi dorinţa de a îmbina cele învăţate, cu prac­tica din magazine. Deprinderea practică înlesneşte aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi invers. Maistrul-gestionar mai corec­tează cîte o mişcare stîngace a fetelor (mai au necazuri la cîn­­tărit şi la ambalarea mărfurilor), le mai dă sfaturi. Restul merge ca pe roate. Un nod de fată aleargă după registrul de „sugestii şi recla­maţii". Cu ochii sclipitori ni-l întinde. — Citiţi ! „Iată o deservire civilizată, tovărăşească, ca-n socialism ! Mulţumesc copii!“. Semnează: Maria Csetri, gospodină din Tg. Mureş, piaţa Stalin nr. 51, ap. 12. Am reprodus doar una din apre­cierile nenumărate de acest fel, înscrise în condica primului ma­gazin-şcoală din Tg. Mureş. V. KONYA Corespondentul „Romîniei libere“ R. P. Romînă a stabilit relaţii diplomatice cu Republica Mali Printr-un schimb de mesaje care a avut loc între tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, şi Modibo Keita, pre­şedintele guvernului Republicii Mali, cu ocazia proclamării inde­pendenței Republicii Mali, între cele două țări s-au stabilit relații diplomatice. Impunătoare, arătoasă, dar... a Cîmpulung-Muscel se vede încă din gară clădirea impunătoare, arătoasă, a fabricii noi de mobilă. Ajuns însă la faţa locului mai trebuie să adaugi... şi neter- J minată ! Proiectată să producă în condiţii moderne sabe . " şi sute de garnituri de mobilă de bună calitate, această­­ unitate nu poate da încă randamentul scontat din pri­­­cina constructorului — T.R.C.L.-Pitești — care a lăsat baltă de multă­­ vreme o serie de­ lucrări importante: uscătoria, sala cazanelor,­­ absorbitorul de gaze (exhaustorul), depozitul de combustibil, asfal- I tarea curţii şi amenajarea căilor de acces.­­ Primul termen de predare a construcţiilor a fost finele lui 1959. ’ Nerespectarea acestei date a dus nu numai la intîrzierea folosirii­­ investiţiilor făcute dar şi la suplimentarea lor cu cîteva sute de mii­­ de lei.­­ In luna februarie, ca să nu piardă şi mai multă vreme fără să­­ producă sortimentele planificate, conducerea întreprinderii de in­­­dustrie locală „Vasile Roaită" — de care depinde fabrica — a ho­­­tărît mutarea în noua clădire şi începerea producţiei. Urma ca­­ terminarea restanţelor să fie urgentată. Văzind că T.R.C.L.-Piteşti­­ nu se grăbeşte să respecte contractul încheiat şi niciunul din ter­­­menele de aminare acordate, c­onducerea întreprinderii s-a adresat ’ Arbitrajului de stat. Constatindu-se vina de tergiversare a lucrărilor­­ de execu­ţie, trustul a fost sancţionat cu o sumă de circa... 8000 lei.­­ Ceea ce, se pare, n-a fost suficient şi... eficient, de vreme ce ne­­ apropiem de finele lui 1960 — deci la un an de la primul termen de predare şi tot n-au fost încheiate amenajările necesare. Este­­ foarte probabil că un asemenea eveniment nici nu se va întîmpla­­ anul acesta. Urmările ? Iată cîteva dintre ele. : După cum se ştie, pentru o fabrică de mobilă uscătoria este un­­ factor de primă importanţă. Inexistenţa ei înseamnă un timp de­­ uscare a lemnului sporit considerabil, ceea ce încetineşte procesul­­ de producţie în ansamblu, şi nu permite creşterea calităţii mobilei.­­ ■ Nu.Neterminare? SoIii cazanelor nu este nici ea un element negui -( labl ' De exemplu, în loc să folosească pentru ardere deşeurile de t­rfmifi­e din Procesul de producţie, economisind 12.000 lei , anual fabrica e nevoită să cheltuiască aceşti bani pentru cumpă­­­rarea de combustibil. \ nnr,^tr„U, £°n?Ivirea fabricii amintite - obiectiv industrial im­portant al Regiunii Piteşti — s-au alocat fonduri însemnate care aveau un scop bine conturat :­­satisfacerea cerințelor crescînde de­­ mobila ale populaţiei. Pînă cînd are de gînd T.R.C.L.-Piteşti să ter­­giverseze predarea integrală a lucrărilor împiedicînd astfel trudi- , ficarea deplină a sumelor învestite ? Şi de ce statul popular regional, ■ căruia îi sînt direct subordonate atît I.R.L. „V. Roaită“ — beneficiar­, cit și T.R.C.L. — executant, nu ia măsuri pentru lichidarea acestei situații ! G. GHELEA .

Next