România Liberă, ianuarie 1961 (Anul 19, Nr. 5044-5068)

1961-01-03 / nr. 5044

Pag, 2-a An nou cu bucurie și belșug Intîlnire cu tinerețea P­e porțile Palatului Republicii pă­­truni­le tinerețea. Bine ați venit dragi invitați! Bun sosit dragi oaspeți! Pretutindeni tinerețea este în­­tîmpinată sărbătorește. O întîmpina sălile feeric luminate și împodobite ca de basm, nenumărate grupuri costuma­te de carnaval, agentul de circulație al anului 2.000 și robotul atotștiutor. Și o dată cu tinerețea — mai bine de 5.000 tineri bucureșteni fruntași în muncă și învățătură - în toate sălile palatului se revarsă veselia și voia bună. Din balcoanele palatului 30 de trom­­petiști în costume multicolore de car­naval dau semnalul de deschidere. In­­cepe carnavalul tineretului. Tovarășul Virgil Trofin, prim-secretar al C.C. al U.T.M., felicită călduros pe invitați, u­­rîndu-le sănătate și multe succese în noul an. Imediat începe muzica. In toate să­lile, orchestrele invită pe oaspeți la dans, încotro să-ți îndrepți pașii? Să consultați­ robotul anului 2­000, cerîn­­du-i o informație, să te­ lași condus de o frumoasă colombină sau de un elegant cavaler medieval? Pînă la urmă te oprești în sala de jocuri. A­­ru­­nd­ o privire la oglinzile fermecate, poposești pe la pescarii amatori și în­chei consultînd „ghicitoarele". Sălile palatului sunt acum străbătute de un cortegiu carnavalesc. Trec astro­­nauți, savanți și aviatori purtând ma­chete de sateliți și rachete. Muzica și aplauzele tinerilor veniți în întîmpinare îi însoțesc pretutindeni. Se apropie miezul nopții. Pe toate scenele palatului renumiți actori bucu­reșteni prezintă programe atrăgătoare. N. Stroe se întrece cu glumele, iar Ion Dacian cîntă apreciate arii de operetă. De afară, fascicolele reflectoarelor, jocurile de artificii și focurile bengale anunță sosirea noului an. Tinerețea îl întîmpinâ cum se cuvine: tradiționala horă și perinița. Anul Nou a sosit. Cu bucurie și belșug. In sălile Palatului Republicii a întîlnit tinerețea dansînd și glumind, ciocnind paharele cu vin, ascultînd urările tradiționalului plugu­­șor al lui 1961. TUDOR GHEORGHIU Inaugurată de revelion ORADEA (de la coresponden­tul nostru).­­ Sute de tineri din centrul de raion Marghita și nu­meroși invitații, iau sărbătorit re­velionul într-un nou edificiu cul­tural, Gașta raională a tineretu­lui, inaugurată cu acest prilej. Frumoasa clădire, cu un etaj, cu­prinde o spațioasă sală festivă, bibliotecă, sală de lectură, săli de șah, ping-pong și alte încă­­peri. Alături de Casta raională s-a ridicat o sală de sporturi cu o suprafață de 338 m.p.. Se pre­vede ca pe viitorul apropiat aici să se amenajeze un complex sportiv pentru tineret. Cu eroii reportajelor noastre i­n noaptea de revelion și repor­terul este la datorie și înarmat cu ustensilele profesionale cro­nometrează la cumpăna nopții schim­barea ștafetei timpului. Cele două­sprezece lovituri de gong care au deschis biografia anului 1961 m-au găsit la uzinele „23 August“ printre oamenii harnici ai metalului. Iată-i pe eroii reportajelor noastre pe care ne-am obișnuit să-i vedem în salopete, la dogoarea cuptoarelor, ciocnind acum paharele cu vin sub ploaia de confeti. Cine-i bărbatul acesta spătos, îm­brăcat elegant care ne zîmbește din capul mesei ? Parcă ne-am cunoaște. .. acuma știu. E forjorul Aurel Htr­­ian și tocmai stă de vorbă cu cazan­giul loader Slavu. — înseamnă că Anul nou este acum în virstă de zece minute. — Ba nu, răspunde Slavu, la mine e în virstă de două luni și zece mi­nute deoarece atunci cînd mi-am în­deplinit planul înseamnă că am și fă­cut cunoștință cu el. Și asta s-a în­­tîmplat cu două luni în urmă. — Care­va să zică am și luat un avans și ne pregătim să facem cunoș­tință înainte de termen și cu 1962. La mulți ani deci­s Rîsete, cîntece și voie bună... Mais­trul forjor Petre Anton s-a „avîntat într-un tango" iar mecanicul Dumitru Goran solicită orchestrei un vals. Oa­menii sînt bucuroși și au și de ce să fie. Ei petrec în noaptea aceasta aici în uzina lor dragă, pe locurile unde își făuresc Zi de zi, propria lor feri­cire. Oamenii sînt bucuroși deoarece își cunosc viitorul și știu ce au de făcut. Ei pășesc în prima zi de muncă a noului an cu conștiința deplină că sub conducerea înțeleaptă a partidu­lui clasei muncitoare își vor făuri o viață tot mai bună. Am mai sta aici dar mai avem de umblat și în alte locuri. Iată-ne acum într-un alt colț al orașului, la Fabrica de confecții „Gheorghe Gheorghiu- Dej“. Și aici oamenii petrec urîndu-și noi succese pentru anul care vine. Suc­cesele de pînă acum sînt o garanție pentru cele viitoare. Harnicii munci­tori și muncitoare de la această fa­brică au creat pentru anul 1961, o mie de modele noi de țesături, două sute cincizeci de modele din tricotaje de bumbac, deci o mare varietate vesti­mentară, înseamnă că Anul nou vine bine „îmbrăcat" la această fabrică. De noi s-a apropiat tînăra munci­toare Ana Tomescu cu o garoafă ro­șie în piept. — N-ați văzut cumva un tînăr bu­­călat la față, cu privirea senină ? — Cam de ce vîrstă ? — Cam de o mie nouă sute șaizeci și unu de ani. — Și cum îl cheamă ! — Anul nou. La mulți ani tova­rășe 1 D. TABACU Luminile Hunedoarei Orologiul a anunțat o­­rele 24. La această oră târzie s-au intilnit și la Hunedoara primii doi ani ai sesenalului. 1960, bogat in realizări a predat ștafeta anului 1961, iar intilnirea lor a fost făcută cu clinchete de pahare, toasturi, cîn­tece și veselie. La mie­­zul nopții străluceau lu­minile la clubul side­­rurgiștilor, la teatru, la restaurantele din Hune­doara, peste tot unde oamenii petreceau reve­lionul, iar luminile din localuri se îmbinau par­­că într.o frumoasă cons­telație cu „stelele“ de la marile agregate si­derurgice și de pe șan­tiere. De data aceasta sunt mai multe lumini in Hunedoara, pentru că o serie dintre ele au a­­părut în ultima vreme. Anul 1960 a adus lumi­­nă la cele peste 700 de apartamente noi, la pri­ mul cuptor Martin de 400 tone, la bateria lll­a de cocs, pe șan­­tierele unde se constru­iesc acum noi cuptoare de mare capacitate, fur­nale și laminoare noi. In anul trecut, siderur­­giștii hunedoreni au dat patriei aproape 190.000 tone produse si­derurgice peste plan, constructorii au terminat noi agregate siderurgi­ce și locuințe, iar gos­podarii orașului l-au fă­cut tot mai frumos. Pentru succesele do­­bândite, pentru altele mai importante care se pregătesc, hunedorenii au ridicat paharele la miezul nopții. Timp de câteva zile s-au făcut intense pregătiri pentru această sărbătoare: bu­cătarii și-au pus la în­cercare cunoștințele, responsabilii de restau­rante au făcut o apro­vizionare mai bună ca oricind, iar organiza­torii revelionului au pregătit plăcute surpri­ze. Aproape 900 de oa­meni s-au întilnit la clubul siderurgiștilor, împreună cu tov. Nico­­lae Cătană, directorul general, și alți condu­cători ai Combinatului siderurgic, au petrecut revelionul Ștefan Trip­­șa Erou al Muncii So­cialiste, oțelarii Con­stantin Enache și Alex. Petrovici, numeroși lu­minători, jurnaliști, coc­suri etc. La revelionul constructorilor au fost prezenți sudorii Alex. Veliciu și Ion Bălan, montării Hie Steiner și Constantin Klcoș, ingi­ neri și tehnicieni, con­­structorii noilor agrega­te siderurgice. La club, la restau­rante, la teatru și in alte părți, a fost numai veselie și voie bună. Dar unii hunedoreni nu au fost prezenți la serbarea revelionului. Când orologiul anunța orele 24, la furnale, la oțelării și in alte secții ale Combinatului, o se­rie de oameni harnici vegheau lingă agregate și se străduiau ca din primele ore să fie la înălțimea sarcinilor. In noaptea revelionului, echipa prim jurnalistu­lui Alex. Comșa a dat 40 tone fontă peste plan. La cuptorul nr. 2, de la oțelăria nouă, e­­chipa lui Teodor Cara­­malis, a elaborat prima șarjă rapidă din acest an: înainte de revărsa­rea zorilor, cocsarii rea­lizaseră deja 28 tone cocs peste plan, iar lu­crătorii de la laminorul de 800 mm, laminaseră 43 tone de oțel in plus. A fost o noapte fru­moasă. La petrecere, sau lingă marile agre­gate, hunedorenii au in­­tîmpinat cu cinste Anul Nou. 1. COJOCARU :■f Rominia Sikerei LA COTA 1500 N­oaptea revelionului a intîmpinat pe excursioniștii veniți la Sinaia cu rămu­rișul pădurii nins și cu lună plină, care lumina potecile ca ziua. Voci ve­sele umpleau împrejurimile. Pentru grupurile de oameni care urcau, sur­prizele au început încă de la Cota 1400. Unul din brazii bătrîni de acolo a fost înpodobit cu beculețe multicolore. Ca o replică, parcă, undeva în fundul văii, străluceau lumini nenlumărate ale așezărilor prahovene. La Cota 1500 au venit oaspeți din București, care au adus cu ei cîntece și ve­selie. Strînși în jurul meselor aranjate sărbătorește, au toastat pentru prietenie, noi succese și pentru o viață fericită. In­ clipa cînd la radio s-a anunțat că vorbește tovarășul Ion Gheorghe Maurer, s-a făcut dintr-o dată liniște. Cuvintele despre realizările de seamă ale poporului nostru în 1960 și urările făcute, au însuflețit pe cei prezenți. La una din mese s-a așezat grupul celor de la întreprinderea „Tehnica nouă" — 11 prieteni și vechi excursioniști. Cornel Ionescu este laborant la întreprinderea amintită și în același timp student în anul I seral al Facultății de chimie indus­trială. El dorește ca 1961 să-l aducă numai calificative foarte bune la examene. Și mai are o dorință, „strict personală", să își întemeieze un cămin fericit. Iar prietenii din grup i-au urat îndeplinirea acestei dorinți, cu atît mai mult cu cît între ei au mai rămas numai 3 burlaci. Constantin Mărgineanu, muncitor, secre­tarul organizației U.T.M. din întreprindere, vrea ca în 1961 toți utemiștii din or­ganizația lor să aibă numai realizări frumoase. Petrecerea a continuat pînă spre seară. S-au organizat diferite distracții și surprize. A fost tras la sorți și cîștigat un tort și o sticlă de șampanie. A doua zi oamenii muncii bucureșteni, veniți să petreacă revelionul la Cota 1500 au făcut o excursie la Vîntul cu Dor. La cabana de acolo ei au întîlnit alte grupuri sosite de la Rîșnov, Brașov, mare parte muncitori din întreprinderile acestor localități. C. GHELEA ’n clișeul de sus: Voie bună, entuziasm și... zăpadă pe placul tuturor celor care au venit să-și petreacă Anul Nou la Sinaia. Foto : AGERPRES Veselia tractoriștilor Sala de festivități este luminată mai bogat ca oricînd. Pe șirul de mese s-a revărsat belșugul, sim­­bolizînd parcă strădania tractoriști­lor de a smulge pămîntului roade cit mai bogate. Dar iată că sosesc invitații­ în costume elegante îm­preună cu soțiile lor, tractoriștii se așează veseli în jurul meselor. Oamenii sînt veseli, se felicită re­ciproc. Au și destule motive. Cel mai puternic și mai semnificativ — așa cum spunea și Ion Băcanu, di­rectorul S.M.T. Tulucești, în cuvîn­­tul său de salut adresat mecanizato­rilor — îl constituie însă lucrările efectuate peste plan în anul care a trecut. Asta înseamnă că încă de pe acum mecanizatorii­— care au arat toate ogoarele ce urmează să se însămînțeze în primăvară — au pus o temelie solidă și sigură pen­tru sporirea recoltei viitoare. Pentru un moment veselia gene­rală este întreruptă. Se anunță o surpriză : celor mai destoinici meca­nizatori li se împart cadouri. Prin­tre ei se află tractoristul Simion Sa­­van, mecanicul Nicolae Blîndu și mulți alții. în toiul petrecerii își face apari­ția în sală un grup de colectiviști de la gospodăria colectivă din Tulu­cești. Ei au venit să-i felicite pe mecanizatori pentru succesele do­­bîndite, să le mulțumească pentru ajutorul pe care îl primesc perma­nent în dezvoltarea marii lor gos­podării. L. BASSERO In palatul din Piața Păcii Studenții și cadrele didactice ale Institutului de Medicină și Far­macie și ai Institutului Politeh­nic din Cluj și-au dat întîlnire cu noul an în minunatul Palat al Culturii înăl­țat de cîteva luni în Piața Păcii, in preajma clinicilor universitare. In gru­purile ce pășesc scările de marmură ale palatului recunoaștem zeci și sute de fii ai muncitorilor, colectiviștilor și intelectualității țării. Romîni, maghiari și germani, uniți întru aceleași idea­luri, sărbătoresc sosi­rea noului an prin cîntece și voie bună. La mesele încărcate cu fel și fel de bucate, alături de prof. Alexandru Domșa rectorul, prof. Ion Lăzărescu, decanul și celelalte cadre didactice ale Institutului Politehnic, iau loc studenții fruntași Gav­ril Purlea, Iuliu Feyeș, Ma­ria Olteanu, Gh. Bendea și mulți alții ca ei, care s-au distins atît la învă­țătură, cit și în activitatea obștească. Brigăzile de muncă patriotică ale in­stitutului și-au cucerit un bun renume pentru prețiosul lor aport adus la în­făptuirea unor importante obiective so­­cial-cultu­rale ale orașului. Acest fapt a fost confirmat chiar și fie... „Moș Ge­­rilă“, care și el a ținut să fie prezent pentru a împărți studenților darurile cu­venite. Din mulțimea cadourilor­ pe care le împarte în această seară nu lipsesc nici cărțile, nici riglele de cal­cul și nici unele „mici atenții" pentru intimați, neglijenți etc. Aceeași atmosferă entuziastă dom­nește și în saloanele de la etajele pa­latului, unde mediciniștii au închinat un toast pentru partidul și guvernul țării, prin a căror gri­je părintească le sunt asigurate an de an tot mai bune con­diții de învățătură și trai. De fapt despre toate acestea au grăit în seara revelionului și membrii brigăzii de agitație, din al căror „Plu­­gușo­r" am reținut: „Anul ăsta vechi 60 Le-a lăsat în dar tratate, Cursuri litografiate, Burse pentru fiecare, Săli de curs, laboratoare, Pline vîrf cu aparate. Le-a lăsat în bătătură Și o casă de cultură. Și-n anul Care vine Vor avea 7 cămine 7 Hori, 7 palate. Pentru studenți de date". AL. KISS în casă nouă C­RAIOVA (de la cores­pondentul nostru). Cu cîteva zile în urmă 15 familii de ceferiști craioveni, printre care se numără fo­chistul Anghel Tecu, lăcătu­șul Petre Clește, mecanicul Anghel Ștefan și fochistul An­ghel Paraschivescu, s-au mu­tat în noile blocuri din cen­trul orașului. Alături de sutele de craio­veni instalați în locuințe noi în cursul anului 1960, cele 15 familii de ceferiști au petre­cut primul revelion în casă nouă. 4 Pe scurt despre cărți GIOVANNI GERMANETTO: Memoriile unui bărbier­­i­ Cartea lui Giovanni Germanetto a văzut pentru prima dată lu­mina tiparului acum 30 de ani, la Moscova, cunoscînd un bineme­ritat succes. De atunci și pînă astăzi, cartea a fost tipărită în 40 de ediții în 20 de limbi, tirajul atingînd peste un milion de e­­xemplare. Ediția apărută recent în limba romînă cu­prinde și prefața la prima ediție în limba italiană scrisă de Pal­mira Togliatti. Autorul cărții este un vechi luptător co­munist ce-și povestește viața, într-o formă simplă și foarte atrac­tivă. Indeletnicindu-se cu frizeria, el vine în contact cu multă lu­me. Aceste dese întîl­­niri îi prilejuiesc o bo­gată activitate ce o desfășoară în provin­cia Cuneo, una dintre cele mai sărăcăcioase din Italia. Germanetto înfruntă cu dîrzenie nenumăra­tele arestări, suportă u­­milințele aduse de po­liția burgheză dar nu încetează nici o clipă să demaște exploata­rea. Peste tot și me­reu el cheamă la lup­tă împotriva nedreptei orînduiri sociale. Lucrarea cuprinde multe pagini scrise cu căldură despre Uniu­­nea Sovietică, despre Lenin pe care l-a vă­zut și l-a auzit la Moscova. In ele vi­brează dragostea ne­țărmurită față de pri­ma țară socialistă, față de lupta poporului so­vietic pentru crearea unei lumi noi, a lumii pentru care a luptat Germanetta. Așa cum se arăta în prefață: „Revoluțio­narii și muncitorii din țară vor găsi în ea cel puțin o parte din experiența și din viața lor și vor căpăta un tablou — e drept, schițat numai, dar prin aceasta nu mai pu­țin semnificativ — al frămîntărilor mișcării muncitorești italiene în decursul unei întregi perioade istorice". BREVIAR ANUL MUZICAL 1961 a fost inau­gurat prin turneul cunoscutului pia­nist sovietic Iakov Zak, pentru a treia oară oaspete al țării noastre. După ce și-a dat concursul la mai multe concerte simfonice la Bucu­rești, Iași, Cluj și Timișoara, luni seara pianistul sovietic a susținut un recital în sala Ateneului R. P. Române. Cu măiestria sa bine cu­noscută publicului romînesc, Iakov Zak a interpretat un program care a cuprins lucrări de Șostakovici, Brahms, Franck și Regger. Ca și la concertele precedente, in­terpretarea de mare clasă a pianis­tului sovietic a fost îndelung aplau­dată. CELE PATRU BRIGĂZI ȘTIINȚI­FICE ale Casei raionale de Cultură Tecuci și-au intensificat activitatea în ultima vreme. In deplasările fă­cute în 26 de comune și sate ale ra­ionului, membrii brigăzilor au dat consultații despre probleme agricole, medicină, despre evenimentele exter­ne, au îndrumat efectiv activitatea formațiilor artistice de amatori. La aceste manifestații au luat parte peste 11.000 de țărani muncitori. PE LINGĂ CASELE DE CULTURA din localitățile Medgidia, Tulcea și Macin funcționează în această pe­rioadă case de cultură generală pen­tru femei. 31.700 de femei din satele și orașele Regiunii Dobrogea sunt cuprinse în­­ ele 519 cursuri de în­drumări organizate de comitetul re­gional al fem­eilor. ECHIPA ARTISTICĂ a căminu­lui cultural din comuna Ghimboca a dat recent un spectacol în fața a 250 de țărani muncitori din comu­na Bucova cu piesa „Aripă de rîn­­dunică“ de SÎto Andraș. Artiștii a­­matori din Glimboca vor pleca „în turneu“ cu acest spectacol și în co­munele Obreji, Iaz, și Var din raio­nul Caransebeș. (N. PIRVU — ac­tivist culturali, UN GRUP DE COLECTIVIȘTI din regiunea București au fost oaspeții Teatrului de Stat din Brașov. Este vorba de cei 431 de membri ai gos­podăriilor colective din Fetești și Slobozia, care au luat parte la spectacolul și comedia sovietică „Un milion pentru un surâs” de A­­natoli Sofronov. ORCHESTRA „FLACĂRA PRA­HOVEI" din Ploiești, dirijată de George Botez , prezentat la cămi­nele culturale din comunele Cerașu, Drajna de Jos și Teișani, precum și la casa raională de cultură­ din Vălenii de Munte, un concert de muzică populară romînească și u­­șoară intitulat ,pintec și voie bună". (M. BEDROSLAV, corespondent vo­luntar). LA TEATRUL DE STAT DIN BACĂU se lucrează acum la mon­tarea piesei „Don Carlos“ de Schil­ler. Regizor : Ion Olteanu de la Tea­trul Municipal din București. Cereți la chioșcurile de ziare și debite De la A. D. A. S. La tragerea de amortizare a asigu­rărilor mixte de persoane ADAS din 31 decembrie 1960, au ieșit următoarele opt combinații de litere: Z.C.U.; V.L.C.; M.I.K.; B.P.C.; V.T.B.; F.X.H.; J.P.K.; I.D.J. ȘTIRI SPORTIVE . Luni dimineața a părăsit Capitala pierind în Turcia echipa de fotbal a clubului Rapid București. Fotbaliștii ro­­mîni vor susține 6 inttlniri în orașele Izmir, Ankara, Adana și Istanbul. In primul meci la 7 ianuarie echipa Rapid va întîlni în orașul Izmir echipa locală Altai­ Spor. Jocul următor va avea loc la 8 ianuarie tot la Izmir în compania echipei Izmir.Spor. • Sala sporturilor de la Floreasca a găzduit luni după-amiază noi tnttlniri contînd pentru competiția de handbal în 7 dotată cu „Cupa Federației“. Iată cîteva din rezultatele înregistrate : Rapid—Fabrica de Timbre 14—4 ; Di­namo—Unirea (b) 19—17 ; I.T.B.—Con­structorul (b) 28—22 ; Știința—Progre­sul (î) 3­2 ; C.C.A.—Rapid (b) 21-14.­­ Pugiliștii clubului C.C.A. se antre­nează intens în vederea turneului pe care-l vor întreprinde în cursul lunii februarie în R. S. Cehoslovacă, unde vor susține două întilniri la Praga și Brno. In primul meci echipa bucureșteană va întîlni o reprezentativă a clubului Dukla, urmînd ca la Brno pugiliștii ro­­mîni să întâlnească o selecționată vo­­cală.­­ In urma unei anchete întreprinse de agenția poloneză „P.A.P.“ în rân­dul redactorilor de specialitate de la 15 agenții europene de presă titlul de cel mai bun sportiv al anului 1960 din Europa a fost acordat halterofilului sovietic Iuni Vlasov. Pe locurile urmă­toare s-au clasat A. Harry (R. F. fler­m­ană), P. Bolotnikov (U.R.S.S.), Io­­landa Balaș (R. P. Romînă), J. Schmidt (R. P. Polonă), R. Sahtin (U.R.S.S.) etc.­­ Echipa de hochei pe gheață „Ari­pile Sovietelor“ din Moscova a repur­tat o remarcabilă victorie îm­ penultima zi ia competiției internaționale „Cupa Ahearn" de la Stockholm, învingînd cu scorul de 6—2 (1—0, 0—0, 5—2) echipa suedeză Djugarden. Un frumos succes a obținut și echipa cehoslovacă Slovan Bratislava învingătoare cu 5—2 în meciul cu echipa Wifsta Oes­­trand.­­ Tradiționalul croș internațional desfășurat în seara zilei de 31 decem­brie pe străzile orașului São Paolo a revenit i argentineanului Osw­aldo Su­­iarez, care a realizat pe un traseu în lungime de aproximativ 5000 m, tim­­pul de 22’25” 1/10. Pe locul doi s-a cla­sat cunoscutul atlet din R. D. Ger­mană Hans Grodotski — 22’25”9/10 ur­mat de belgianul Eugene Aifensius — 22’27”9/10. . . Viitoarea ediție ia Jocurilor Spor­tive Mondiale Universitare (Univer­siada) se va desfășura între 26 august și 3 septembrie 1961 la Sofia. Progra­­mul acestei competiții cuprinde urmă­toarele discipline : atletism, îirtitor, polo pe aipă, baschetb­al, voleibal, scrimă, tenis și gimnastică.­­ După 4 runde în turneul interna­țional de șah de la Hasting în frun­tea clasamentului se găsesc la egali­tate Igor Bondarevski (U.R.S.S.) și Svetozar Gligorici (Iugoslavia) fiecare cu cîte 2­/j puncte și o partidă între­ruptă. Lista de cîștiguri à Marți 3 Ianuarie 1961 m 5044 , Aida x9 ; Teatrul­­ de Operă și Balet al­e R.P.R. ; Mamouret­a 19,30 : Municipal (sala­­ Matei Millo) ; O lună —­1 ®­.— o de confort 19,30 : #^sTiO­^6 : Muncitoresc C. F. R. UU g Giulești ; Ciri-Biri-Bom g 20 : Evreiesc de Stat ; Văduva veselă 6 8 19,30 : Opereta ; Revista oglinzilor 20 : g .,C. Tănase" (sala Savoy). Soldați fără unifor­ ° mă : Patria ; Scrisoa­­­ rea neexpediată : Re­ o publica, I. C. Frimu, o Flacăra, 23 August; o Doctorul Șoim : Ma­­n ghem, Libertății ; Con­ §­fidentul doamnelor o în cinematografele : g V. Alecsandri, Maxim Gorki, N. Bălces­­­­cu ; Batalionul negru , București, V. g . Ruaita, Al. Sahia ; Medicul și vraciul : g . Elena Pavel (cinemascop), Gh. Doja (ci­­c­i­nemascop); Haiducul de pe Ceremuș: Lu­­g­­­mina, Olga Bancic ; Pescuitorii în apă g I tulbure: Central; Nopți albe: Victoria: g­­ Program pentru copii (dimineața) 13 Sep­­­­­­tembrie : Șapte mirese pentru șapte 8 • frați : 13 Septembrie (seara), Drumul se­­­­­­rii ; Reprezentație de gală. Bazele ciber- 8 ’ neticii, Drum anevoios. Vizită la Lam­ g • barenz, Lupta împotriva celor patru 8­­ dăunători; Timpuri Noi: Cuibul vultur­­­­­rilor : Tineretului, Donca Limo ; Nopțile g ; Cabiriel : 8 Martie ; Darclée •. Grivița, g Barbu Delavrancea ! Să prețuim iubirea :­­ Cultural ; Fiul meu se însoară : Unirea,­­ M. Eminescu; Dincolo de orizont: Con­­­­stantin David, Moșilor ; Muntele : Arta, 1i 30 Decembrie j Departe de patrie : Mun­­g­ea ; Culisele varieteului : Tudor Vladi- 8 mirescu ; Rosemarie ; Miorița ; Palatul de cleștar : 16 Februarie: Aurel Vlaicu j 8 Doamna cu cățelul : Ilie Pintilie ; Disci, Ii polul diavolului : Popular ; Asasinul din g­umbră ; 8 Mai ; Hocheistul de rezervă : 8 Volga ; lize : Floreasca ; Marea mă­­ cheamă : G. Coșbuc ; Cercul : G. Ba­­covia. 88 ____­­ 18,30 • Informațiile 9. după amiezii ; 18,36: g Emisiune pentru copii; o „Moș Gerilă poves­­­­tește !"; 19,35: Jur­­­nalul televiziunii 1­8 ? 19,55. Filmul artistic XEîIEVIZIUNNE 8­2 „Oameni și stînci“ — g g o producție a studiourilor cehoslovace ; $ g 21,30 ; „Contele Nulin** — după A.­­­­ S. Pușkin — emisiune coregrafică reali­­g­u­rată de Studioul Central de Televiziune 8 g din Moscova. In încheiere: Ultimele știri. [ MIERCURI » PROGRAMUL I : 8 wvtr­asMp­ iäiftv/// 8'W) Din presa de o 8 ,vNwBffsMwVA astăzi: 9,00 Muzică g ușoană ; 10,29 Muzică g de cameră ; 11,03 Tea­­­­tru la microfon : ,,Mi­ g­lionarul" — comedie ; 8 de Iordan Iovkov ; g 8 13,05 Concert popular; 15,20 Formații g 8 sovietice de muzică ușoară ; 16,45 Jocuri / 8 populare rominești ; 18,00 Program mu­ g­u­zical pentru fruntașii în producție din g 8 industrie și agricultură ; 19,00 Jurnalul g 8 satelor; 23,15 Cvartet opus 74 în Mi 2 8 bemol major de Beethoven. PROGRA­­M 8 MUL II : 14,08 Muzică instrumentală ; § o 15,34 Cîntece din folclorul nou și jocuri­l­e populare romînești ; 16,30 Mari cîntă­ x g­reu­ : tenorul Dimitr Uzunov ; 17,35 Mu­­­­u­zică de estradă ; 18,50 Lectură din volu­­m 8­mul „Pagini din Coreea“ de Veronica r> g Porumbacu ; 19,40 Muzică populară din o g Banat ; 20,40 Muzică ușoară de Floren. £ g tin Delmar și Eugen Teger ; 22,00 Muzică n 2 populară din R. P. Polonă. o MADIO 4 IANUARIE 88 OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO C© OO OO OO OO OO OO OO CO OO C%P LISTA DE CÎȘTIGURI la depunerile pe obligațiuni C.E.C. Tragerea de bază din 31 decembrie 1960 Talon Nr. 7 (1951) Jumătate Tragerea la sorți a libretelor de economii CEC cu cîștiguri ...km, Jfrageran la sorți trimestrială a libretelor d­e economii C.E.C. eu riști­­^.UÎ! î n decembrie 1960, au ieșit cîștigatoare libretele ale căror numere au următoarele terminații : 160 cu 250 %; 777 Cu 200<>/6. 060 Și 440 cu loflo­ o. 010, 158 , 298, 301, 552, 621, 776 și 898 cu 500­, 249, 399, 40S, 523 , 600 , 808 , 904 și 962 cu 25 °/o.­­ Cîștigul suplimentar a fost acordat libretelor ale căror numere au termi­nația 1452 cu un ciștig de 250%. Sumele cuvenite drept ciștig, se cal­culează față de soldul mediu trimes­trial iar libretelor ieșite cîștigătoare. LOTO CENTRAL Pentru premiile obișnuite în bani au fot extrase următoarele 10 numere : 17—83—18—73—2—39—88—55—7- 64. Pentru premiile speciale au fost extras următoarele numere : Premiul special A 38—64—7 ; Premiul special B: 18—80—73 Premiul special C : 17—33—55. Pentru premiile suplimentare în obiecte au fost extrase următoarele numere : La extragerea a 7 numere din 90 : 40—45—54—27—64—12—9. La extragerea a 6 numere din 90: 59-34—83—72—43—9. La extragerea a 5 numere din 90 : 66—68—11—39—53. La extragerea a 4 numere din 90 : 83—31—12—21. La extragerea a 3 numere din 90 : 13-59-43.

Next