România Liberă, martie 1961 (Anul 19, Nr. 5093-5120)
1961-03-01 / nr. 5093
A Proletari din toate țările, uniți-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNA Anul XIX nr. 50934 pagini — 20 bani Miercuri 1 martie 1961 = = =2 == sâni ! 4 ZILE I panaa In alligen In ultimele zile, tovarășii Petre Borilă, Mihai Dalea, Janoș Fazekaș și Alexandru Bîrlădeanu, s-au întîlnit cu alegătorii din circumscripțiile în care au fost propuși candidați ai F.D.P. în alegerile de deputați pentru Marea Adunare Națională. Tovarășul Petre Borilă, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, care candidează în circumscripția electorală nr. 1 Brașov, a vizitat Uzinele de autocamioane „Steagul Roșu“, întreprinderea „Metrom“, Uzinele „Strungul", Uzinele nr. 2 și alte întreprinderi din acest oraș. Tovarășul Petre Borilă s-a întîlnit cu muncitori, ingineri, tehnicieni din aceste unități industriale. La întîlnirea cu alegătorii, care a avut loc marți după-amiază în sala Teatrului de Stat din Brașov, au luat parte muncitori, ingineri, tehnicieni din întreprinderile constructoare de mașini, textile, din unitățile C.F.R., cadre didactice, studenți, gospodine și alți alegători din această circumscripție electorală. Tovarășul Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.M.R., care candidează în circumscripția electorală nr. 1 Timișoara-Est, a vizitat Uzinele Mecanice, întreprinderea „Industria Lînii“, fabricile „Tehnometal", „Béla Breiner“ și .,Ocska Terezia", Institutul de medicină, precum și cartiere ale orașului. El a avut mai multe întîlniri cu oameni ai muncii și alți cetățeni din circumscripția electorală. La întîlnirea cu alegătorii, care a avut loc sîmbătă după-amiază în sala clubului întreprinderii comunale orășenești, au luat parte metalurgiști, textiliști, muncitori de la alte întreprinderi din Timișoara, precum și cetățeni din circumscripția electorală nr. 1. La Turda, unde candidează în circumscripția electorală nr. 6, tovarășul Janoș Fazekaș, secretar al C.C. al P.M.R., a vizitat întreprinderea „Electroceramica“, Fabrica de ciment „Victoria socialistă", Uzinele Chimice, Fabrica de sticlă, șantiere de locuințe și alte unități și s-a întîlnit cu muncitori, ingineri și tehnicieni care lucrează în aceste întreprinderi. La întîlnirea pe care a avut-o joi, în sala mare a grupului social al întreprinderii de prefabricate, au participat muncitori, ingineri și funcționari de la această întreprindere, de la Fabrica de ciment „Victoria socialistă“ și alți oameni ai muncii ce locuiesc în preajma unităților industriale respective. Tov. Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, care candidează în circumscripția electorală Constanța-Est, a vizitat portul Constanța, șantierul naval, fabrica de semiceluloză din paie de la Palas, Uzina de acid sulfuric și superfosfați de la Năvodari, stațiunile balneare Eforie și Mamaia. El a avut mai multe întîlniri cu diferite categorii de oameni ai muncii și alți cetățeni din circumscripție. La întâlnirea cu alegătorii, care a avut loc miercuri în portul Constanța, au participat marinari, docheri, constructori navali, lucrători de la întreprinderea de construcții hidrotehnice, de la întreprinderea Romtrans și din alte întreprinderi din port. Alegătorii, care au luat cuvîntul la aceste întîlniri, au scos în evidență transformările adinei petrecute în țara noastră în anii puterii populare, ca urmare a traducerii în (Continuare In pag. 3-a) Tg. Mureș Anul trecut, locuitorii din Sărățeni, comună din raionul Tg. Mureș, au participat la numeroase lucrări obștești, realizînd o economie de aproape jumătate milion lei. Pentru modernizarea drumului din centrul Sărătenilor și construcția noului dispensar, sătenii au transportat peste 7.100 m.c. de piatră de construcție, pietriș și nisip. In cinstea alegerilor de la 5 martie, în frunte cu candidații lor, alegătorii din Sărăteni au construit în ultimele luni două poduri noi deasupra pîrîurilor care inundau cartierele mărginașe și au săpat două canale de scurgere lungi de cite 1 km. In prezent, aproape toți locuitorii din Sărăteni lucrează la ridicarea unui baraj de 2 m înălțime și 60 m lungime, cu ajutorul căruia vor pune frîu apelor Tîrnavei Mici, București La Casa de cultură a Raionului 23 August s-a deschis de curînd, in cinstea alegerilor, o expoziție a artiștilor plastici amatori din raion. Expoziția, cuprinzînd peste 60 de lucrări de grafică și sculptură, cuprinde portrete de fruntași în producție, scene de muncă, peisaje industriale și de construcții. Argeș In cinstea zilei de 5 martie, colectivul întreprinderii de foraj Bascov din regiunea Argeș, a raportat îndeplinirea planului pe luna februarie cu 4 zile mai devreme. La aceasta a contribuit din plin extinderea forajului cu turbina. In întrecere, locul fruntaș a fost ocupat de brigăzile conduse de Haralambie Iacobescu, Constantin Stan, Mihai Nica și altele. Bacău In centrul orașului Bacău a fost deschisă expoziția „Regiunea Bacău în anii puterii populare“. Fotografiile expuse oglindesc principalele înfăptuiri din ultimii ani în domeniul industriei, comerțului, agriculturii, social-cultural, edilitar, urbanistic, etc. Un loc important în cadrul expoziției îl ocupă prezentarea realizărilor din noile centre industriale ale regiunii: Onești, Săvinești, Bicaz și Roznov. PREGĂTIRILE pentru alegeri O nouă și puternică manifestare a avîntului creator al maselor Tovarășii Petre Borilă, Mihai Dalea, Jamoș Fazekaș și Alexandra Bîrlădeanu s-au întîlnit ca alegătorii Pentru viața ce o trăim îndreptîndu-se spre sala de festivități a uzinelor „Boleslav Bierut“, Niculae Cliba — vechi ceferist care locuiește în Bucureștii Noi încă din 1935, se gîndea la o comparație , cum arătau cu ani în urmă aceste cartiere și cum arată astăzi. Comparația era însă tare greu de conturat. De aceea, cînd s-a urcat la tribună să vorbească a renunțat la reconstituirea vechilor mahalale (Bucureștii Noi, Chitila, Dămăroaia, Străulești) cartiere ce alcătuiesc astăzi circumscripția electorală a Marii Adunări Naționale, Bucureștii Noi, și a spus doar atît: — A vorbi despre aceste locuri, cum arată ele astăzi și cum arătau în trecut înseamnă a parcurge o distanță uriașă — în timp — distanța de la Bazilescu și Costeasca, foștii proprietari, pînă la ceea ce fiecare dintre noi vede și simte în traiul de fiecare zi. Călcăm pe pavaj, avem apă și lumină, școli și cinematografe, magazine și piețe, parcuri și teatru în aer liber. Și apoi, noi nu ne mulțumim cu atît. Dorim, și vom înfăptui cu sprijinul candidatului nostru, tovarășul ȘTEFAN LUNGU, asfalt, noi linii de tramvaie și autobuze, noi cinematografe... Noi, foștii oropsiți ai mahalalelor de dincolo de podul Constanța, îndrăznim, avem putința să ne gîndim la așa ceva, astăzi.. Și dacă-i așa, apoi datorăm toate înfăptuirile și gîndurile partidului clasei prrncitoare care ne conduce cu mînă sigură spre o viață luminoasă și din ce în ce mai bună. De aceea, eu zic tovarăși, pentru viața ce o trăim și pentru cea pe care vrem să ne-o făurim, să votăm cu toții candidații F.D.P. La tribună au urcat și alți vorbitori. Tehnicianul Vasile Pall, gospodina Constanța Rohan, Maria Neacșu, învățătoare și profesori, tineri muncitori și elevi. Cu toții au confirmat, într-un fel sau altul, spusele vechiului ceferist. „Orașele sunt mai bine gospodărite. Cu participarea activă a populației au fost realizate numeroase lucrări de alimentare cu apă, canalizare, pavare, iluminat public... Au început importante lucrări de sistematizare urbană“ — spunea citind din Manifestul Consiliului Central al F.D.P., cunoscutul Erou al Muncii Socialiste, mecanicul de locomotivă Ștefan Lungu, candidatul acestei circumscripții electorale pentru Marea Adunare Națională. In acestea, adăugă el, se includ și cei 4,4 km de rețea apă și canal, cei 10,3 km. rețea de extindere a luminii, cei 278.854 m.p. de pavaje noi, școlile din Străulești și Chitila, realizate în ultimii ani în această parte a orașului. Și circumscripția electorală Bucureștii Noi se va îmbogăți în curînd cu mii de locuitori noi ce vor locui în cele 5.500 apartamente din Cvartalul Pajurei aflat în construcție. CAMIL POENARU rwiu • v Traiasca HARNICUL $! TALENTATUL NOSTRU POPOR, STAPÎN PE SOARTA SA, FĂURITORUL VIEȚII NOI, SOCIALISTE! ÎN CINSTEA ANIVERSĂRII PARTIDULUI Fiecare muncitor - controlor de calitate Pretutindeni, Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale Întrecerii socialiste In cinstea aniversării partidului au fost primite de către oamenii muncii cu o puternică însuflețire. Lupta pentru produse de Înalt nivel calitativ, obiectivul central al Întrecerii socialiste, cuprinde mase din ce în ce mai largi. Muncitorii, inginerii și tehnicienii sunt hotăriți să depună toate eforturile pentru realizarea unei calități superioare a producției, de a face ca pe poarta întreprinderii lor să nu mai iasă produse necorespunzătoare, calitatea acestora fiind cartea de vizită cu care fiecare unitate se prezintă în fața consumatorilor. INDUSTRIA ALIMENTARA „Nimeni sub 100 de puncte aplice, adaptînd-o la condițiile concrete ale întreprinderilor respective. La fabrica Bega“ s-a elaborat un regulament de aplicare a metodei controlului în lanț, adaptat la condițiile fabricii. Regulamentul a fost larg popularizat în rîndurile muncitorilor. El prevede bunăoară aplicarea controlului In lanț în primul rind la secția mantale de ploaie unde nu există bandă rulantă. La secția mantale de ploaie există 6 grupuri de lucru, 4 în cadrul cărora se fabrică de la A la Z materialele propriu zise, o grupă unde se confecționează glugile și alta cordoanele. Deoarece în cadrul grupelor, munca se desfășoară în ciclu, ele au fost transformate în brigăzi de calitate, unde fiecare om verifică și punctează calitatea lucrului făcut anterior de tovarășul său. Controlul în lanț s-a mai aplicat la fabrica „Bega“ și la secțiile 5 și 7. In prima secție, în cadrul grupelor organizate tot în felul de mai sus, iar în ultima — munca fiind pe bandă rulantă — s-a păstrat forma inițială preconizată la „Ștefan Piava". Eficiența metodei este și aci vizibilă. Calitatea în secția a 5-a a săltat la 99,27 la sută, iar în secția 7-a a ajuns la 100 la sută întreaga producție. Sunt în total la fabrica „Bega" din Timișoara 46 de brigăzi de calitate organizate pe principiul controlului în lanț, control la care participă 420 de oameni. Dar lucrurile nu s-au oprit aci. Conducerea întreprinderii a luat măsuri pentru extinderea metodei în toate secțiile, ceea ce înseamnă că în curînd în lupta pentru calitate, va fi antrenat în mod organizat, întregul colectiv. Și cum aci se dau fiecărui om 100 de puncte, din care se scot cîte două puncte pentru fiecare defect de calitate descoperit, deviza muncitorilor „Nimeni sub 100 de puncte“ este bine venită, constituind o chezășie de bun augur pentru succesele viitoare ale colectivului. L. VIRGIL Deși inițial metoda a fost concepută într-o întreprindere de încălțăminte, la „Ștefan Plavăț» din Timișoara, eficacitatea ei, rezultînd din participarea în masă a muncitorilor la controlul calității, a determinat și conducerile unor fabrici din alte sectoare de activitate la o Ci » „£enin& Lumi eu &ameni nul“ Pe străzile Craiovei vezi oglindite în aceste zile emoția și bucuria apropierii datei de 5 martie. Afișele multicolore îmbracă străzile în haine sărbătorești. La această oră , după amiezii, pe locuitorii Craiovei îi poți vedea urmărind animația străzilor, sau îndreptîndu-se cu pași grăbiți către Casele alegătorului. Cînd am sosit la una din acestea, la cea de pe str. Stalingrad, tocmai părăsea sala de conferințe un grup compact. Am întrebat pe cineva: — încotro ? — Să cunoaștem alegerile de altădată — îmi răspunse cu seriozitate un tînăr, de parcă are...-.».-.-.-.-.-.-.-......-.-, fi putut face într-adevăr o asemenea călătorie în trecut. Mă alătur lor și îi urmez într-o curte gang, la capătul căreia ne oprim. Cineva bate în ușă, iar pe scara veche de lemn se aud pași. O bătrînică deschide larg ușa și ne invită prietenos înăuntru. — In această cameră — ne explică bătrînică pe care am cunoscut-o adineauri — a trăit și a creat fratele meu, poetul Traian Demetrescu. El a murit cînd împlinise de-abia 29 de ani, doborît de mizerie și tuberculoză. Cu revoltă s-a ridicat poetul împotriva politicienilor burghezi și farselor electorale regizate de ei. Articole ca i. „înlături corupătorii“, „Frazeologii politici“, „Arta lor e graiul“, „Rolul bîtei în politică“ și altele, despoate de aureola falselor libertăți alegerile de odinioară, arătând dedesubturile lor josnice. Sora poetului ridică geamul unei vitrine și scoate „de acolo un volumaș cu scoarțe roșii, editat în anii noștriîși pune calm ochelarii, îl deschide lui o pagină anume aleasă pentru oaspeții de astăzi ai casei poetului și citește, în încăperea în care locuia cîndva poetul răsună pilduitor reflecțiile sale amare despre cum se făceau alegerile aici la Craiova, ca și pretutindeni în țară, sub regimul burghezo-moșieresc. Doborît de suferințe fizice și morale, Traian Demetrescu n-a putut supraviețui pentru a fi martorul zilelor de astăzi visate de el, cînd : „Din idealurile voastre O ! Visători flăminzi și goi Vor răsări ca niște aștri Senine lumi cu oameni noi“. Cu drag ne-au vorbit apoi concetățenii poetului despre strada lor, unde au luat ființă numai în ultima vreme mai multe magazine, printre care 3 centre de pîine, 2 alimentare, s-a îmbunătățit iluminatul public și aprovizionarea cu apă. Strada pe care se află casa poetului face parte din circumscripția electorală regională nr. 156, în raza căreia găsești uzinele „Electroputere“ și „Independența“. Tot în această circumscripție a fost construit în ultimii ani și înființat complexul școlar „Electroputere“ cu o școală profesională, o școală medie serală și una medie tehnică. De asemenea, au mai luat ființă un cămin studențesc, o grădiniță de copii, instituții de asistență medicală, s-au pavat sute de metri de trotuare, s-au deschis zeci de magazine moderne, s-au amenajat școli, etc. etc. Șirul înfăptuirilor este prea mare pentru a putea fi reprodus aidoma în aceste rînduri, cu atît mai mult cu cît el sporește neîncetat. Fiecare din ele marchează însă acea strălucitoare devenire a Craiovei de astăzi și de mîine, Craiovă care aparține tot mai mult acelei „senine lumi cu oameni noi“, visată de poet. EUGEN ATANASIU. Opinia colectivului La secția I, a fabricii de încălțăminte „Dobrogeanu Gherea“ din Oradea, banda rulantă își continuă drumul cu viteza-i caracteristică constantă. Zecile de perechi de încălțăminte se perindă prin fața muncitorilor căpătând de fiecare dată un contur tot mai precis. Prin pîcla de zgomot ce cuprinde hala de lucru răzbate cîteodată glasul vreunui muncitor. — Fici mai atent, iar mi-ai dat pantoful cu bombeul prea tare, fața nu-i intinsă suficient pe calapod. De fapt mai mult în acest sector, la trasul pe calapod, acolo unde pantofii încep să-și capete primele contururi se aud asemenea vorbe. De felul cum cei de aici dau atenția cuvenită lucrului depinde în mare măsură și calitatea produsului finit. De aceea în acest sector au fost repartizați să lucreze cei mai destoinici muncitori. Unul dintre aceștia este și Alexandru Socaci. Cu toate că este destul de tînăr, datorită atenției cu care lucrează, el a reușit să se afirme ca un muncitor destoinic, fiind un aprig luptător pentru calitate. Alexandru Socaci nu se împacă, nici cu cel mai mic defect. — La noi n-ai cum să greșești — spune el. Numai dacă nu ești suficient de atent atunci se întîmplă ca pantofii să iasă cu defecte... Bineînțeles că asemenea cazuri sînt tot mai rare la fabrica Dobrogeanu Gherea. Iată o dovadă grăitoare: Sarcina privind calitatea este ca dintr-un lot de 100 perechi pantofi 90 să fie de calitatea I. Această cifră însă a fost depășită, realizîndu-se 98 de calitatea I. Cum s-a reușit? Secretul nu-i prea mare. La aceasta au contribuit toți muncitorii și în special cei care lucrează pe bandă. Acum sânt numeroși muncitorii care trag la răspundere pe cei care nu au executat cum trebuie operația respectivă, mergind uneori pînă la restituirea pantofilor cu defecte pentru a-i remedia. — Asemenea procedeu este ea și o lecție pentru cel care a lucrat neatent — ne spunea muncitorul Ștefan Toth. Acest procedeu nu diminuează însă cu nimic îndatoririle tovarășilor de la controlul tehnic de calitate care urmăresc fiecare fază de lucru. La Fabrica Dobrogeanu Gherea există deja o opinie formată incit muncitorii, maiștrii, tehnicienii și inginerii sunt conștienți că trebuie să producă fără nici un cusur. Această opinie însă trebuie generalizată. IARABOLU TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Popular-Revoluționar Mongol ” . . „ , Ulan Bator Dragi tovarăși. Cu prilejul celei de a 40-a aniversări a Partidului Popular-Revoluționar Mongol, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român trimite Comitetului Central al Partidului Popular-Revoluționar Mongol, întregului partid și poporului mongol prieten cele mai sincere felicitări și un fierbinte salut frățesc. Născut în perioada de avînt a mișcării de eliberare din Mongolia, desfășurată sub influența Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, Partidul Popular-Revoluționar Mongol a organizat și condus revoluția populară, a ridicat masele la lupta pentru lichidarea exploatării imperialiste și feudale. Sub conducerea încercată a P.P.R.M., bucurîndu-se de sprijinul frățesc al Uniunii Sovietice, oamenii muncii din R.P. Mongolă au înfăptuit în anii puterii populare mari prefaceri revoluționare, au obținut succese importante tn crearea premizelor materiale pentru construirea socialismului, transformând Mongolia dintr-o țară înapoiată, într-o țară socialistă agrar-industrială. Partidul Popular-Revoluționar Mongol, împreună cu celelalte partide frățești din țările socialiste își aduce contribuția la întărirea continuă a unității puternicului lagăr al socialismului, promovează cu consecvență o politică de pace și colaborare între statele cu orînduiri sociale diferite, pe baza principiilor coexistenței pașnice. Poporul român se bucură din toată inima de realizările poporului frate mongol în toate domeniile vieții economice, social-politice și culturale, pe drumul victorios al socialismului. Vă urăm, dragi tovarăși, noi și tot mai mari succese, sub steagul marxism-leninismului, în îndeplinirea marilor sarcini care vă stau în față in construcția socialistă, în lupta pentru cauza păcii și socialismului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN