România Liberă, martie 1961 (Anul 19, Nr. 5093-5120)

1961-03-01 / nr. 5093

A Proletari din toate țările, uniți-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNA Anul XIX nr. 5093­4 pagini — 20 bani Miercuri 1 martie 1961 = = =2 == sâni ! 4 ZILE I p­anaa In alligen In ultimele zile, tovarășii Petre Borilă, Mihai Dalea, Janoș Fazekaș și Alexandru Bîrlădeanu, s-au întîl­nit cu alegătorii din circumscripțiile în care au fost propuși candidați ai F.D.P. în alegerile de deputați pen­tru Marea Adunare Națională. Tovarășul Petre Borilă, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al Consiliului de Mi­niștri, care candidează în circum­scripția electorală nr. 1 Brașov, a vizitat Uzinele de autocamioane „Steagul Roșu“, întreprinderea „Me­trom“, Uzinele „Strungul", Uzinele nr. 2 și alte întreprinderi din acest oraș. Tovarășul Petre Borilă s-a în­tîlnit cu muncitori, ingineri, tehni­cieni din aceste unități industriale. La întîlnirea cu alegătorii, care a avut loc marți după-amiază în sala Teatrului de Stat din Brașov, au luat parte muncitori, ingineri, teh­nicieni din întreprinderile construc­toare de mașini, textile, din unită­țile C.F.R., cadre didactice, studenți, gospodine și alți alegători din a­­ceastă circumscripție electorală. Tovarășul Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.M.R., care candidează în circumscripția electorală nr. 1 Timișoara-Est, a vizitat Uzinele Me­canice, întreprinderea „Industria Lînii“, fabricile „Tehnometal", „Bé­la Breiner“ și .,Ocska Terezia", In­stitutul de medicină, precum și car­tiere ale orașului. El a avut mai multe întîlniri cu oameni ai muncii și alți cetățeni din circumscripția electorală. La întîlnirea cu alegătorii, care a avut loc sîmbătă după-amiază în sala clubului întreprinderii comu­nale orășenești, au luat parte meta­­lurgiști, textiliști, muncitori de la alte întreprinderi din Timișoara, precum și cetățeni din circumscrip­ția electorală nr. 1. La Turda, unde candidează în cir­cumscripția electorală nr. 6, tovară­șul Janoș Fazekaș, secretar al C.C. al P.M.R., a vizitat întreprinderea „Electroceramica“, Fabrica de ci­ment „Victoria socialistă", Uzinele Chimice, Fabrica de sticlă, șantiere de locuințe și alte unități și s-a în­tîlnit cu muncitori, ingineri și teh­nicieni care lucrează în aceste între­prinderi. La întîlnirea pe care a avut-o joi, în sala mare a grupului social al întreprinderii de prefabricate, au participat muncitori, ingineri și funcționari de la această întreprin­dere, de la Fabrica de ciment „Vic­toria socialistă“ și alți oameni ai muncii ce locuiesc în preajma unită­ților industriale respective. Tov. Alexandru Bîrlădeanu, vice­președinte al Consiliului de Miniș­tri, care candidează în circumscrip­ția electorală Constanța-Est, a vizi­tat portul Constanța, șantierul na­val, fabrica de semiceluloză din paie de la Palas, Uzina de acid sul­furic și superfosfați de la Năvodari, stațiunile balneare Eforie și Ma­maia. El a avut mai multe întîlniri cu diferite categorii de oameni ai muncii și alți cetățeni din circum­scripție. La întâlnirea cu alegătorii, care a avut loc miercuri în portul Constan­ța, au participat marinari, docheri, constructori navali, lucrători de la întreprinderea de construcții hidro­tehnice, de la întreprinderea Rom­­trans și din alte întreprinderi din port. Alegătorii, care au luat cuvîntul la aceste întîlniri, au scos în evi­dență transformările adinei petrecu­­te în țara noastră în anii puterii populare, ca urmare a traducerii în (Continuare In pag.­ 3-a) Tg. Mureș Anul trecut, lo­cuitorii din Sără­­țeni, comună din raionul Tg. Mureș, au participat la numeroase lucrări obștești, realizînd o economie de a­­proape jumătate milion lei. Pentru modernizarea drumului din centrul Sărătenilor și construcția noului dis­pensar, sătenii au transportat peste 7.100 m.c. de piatră de construcție, pietriș și nisip. In cinstea alegerilor de la 5 mar­tie, în frunte cu candidații lor, ale­gătorii din Sărăteni au construit în ultimele luni două poduri noi deasu­pra pîrîurilor care inundau cartie­rele mărginașe și au săpat două ca­nale de scurgere lungi de cite 1 km. In prezent, aproape toți locuitorii din Sărăteni lucrează la ridicarea unui baraj de 2 m înălțime și 60 m lun­gime, cu ajutorul căruia vor pune frîu apelor Tîrnavei Mici, București La Casa de cultură a Raionului 23 August s-a des­chis de curînd, in cinstea alegerilor, o expoziție a artiș­tilor plastici amatori din raion. Expo­ziția, cuprinzînd peste 60 de lucrări de grafică și sculptură, cuprinde por­trete de fruntași în producție, scene de muncă, peisaje industriale și de construcții. Argeș In cinstea zilei de 5 martie, co­lectivul întreprin­derii de foraj Bas­­cov din regiunea Argeș, a raportat îndeplinirea planului pe luna februa­rie cu 4 zile mai devreme. La a­­ceasta a contribuit din plin extin­derea forajului cu turbina. In între­cere, locul fruntaș a fost ocupat de brigăzile conduse de Haralambie Ia­­cobescu, Constantin Stan, Mihai Nica și altele. Bacău In centrul orașului Bacău a fost des­chisă expoziția „Regiunea Bacău în anii puterii populare“. Fotografiile expuse oglindesc principalele înfăp­tuiri din ultimii ani în domeniul in­dustriei, comerțului, agriculturii, so­cial-cultural, edilitar, urbanistic, etc. Un loc important în cadrul expoziției îl ocupă prezentarea realizărilor din noile centre industriale ale regiunii: Onești, Săvinești, Bicaz și Roznov. PREGĂTIRILE pentru alegeri O nouă și puternică manifestare a avîntului creator al maselor Tovarășii Petre Borilă, Mihai Dalea, Jam­oș Fazekaș și Alexandra Bîrlădeanu s-au întîlnit ca alegătorii Pentru viața ce o trăim îndreptîndu-se spre sala de festivități a uzinelor „Boleslav Bierut“, Niculae Cliba — vechi ceferist care locuiește în Bucureștii Noi încă din 1935, se gîndea la o comparație , cum arătau cu ani în urmă aceste cartiere și cum arată astăzi. Comparația era însă tare greu de contu­rat. De aceea, cînd s-a urcat la tribună să vorbească a renunțat la reconstituirea vechilor mahalale (Bucureștii Noi, Chi­­tila, Dămăroaia, Străulești) cartiere ce al­cătuiesc astăzi circumscripția electorală a Marii Adunări Naționale, Bucureștii Noi, și a spus doar atît: — A vorbi despre aceste locuri, cum arată ele astăzi și cum arătau în trecut înseamnă a parcurge o distanță uriașă — în timp — distanța de la Bazilescu și Costeasca, foștii proprietari, pînă la ceea ce fiecare dintre noi vede și simte în traiul de fiecare zi. Călcăm pe pavaj, avem apă și lumină, școli și cinemato­grafe, magazine și piețe, parcuri și teatru în aer liber. Și apoi, noi nu ne mulțu­mim cu atît. Dorim, și vom înfăptui cu sprijinul candidatului nostru, tovarășul ȘTEFAN LUNGU, asfalt, noi linii de tramvaie și autobuze, noi cinematografe... Noi, foștii oropsiți ai mahalalelor de din­colo de podul Constanța, îndrăznim, a­­vem putința să ne gîndim la așa ceva, astăzi.. Și dacă-i așa, apoi datorăm toate înfăptuirile și gîndurile partidului clasei prrncitoare care ne conduce cu mînă si­gură spre o viață luminoasă și din ce în ce mai bună. De aceea, eu zic tovarăși, pentru viața ce o trăim și pentru cea pe care vrem să ne-o făurim, să votăm cu toții candidații F.D.P. La tribună au urcat și alți vorbitori. Tehnicianul Vasile Pall, gospodina Con­stanța Rohan, Maria Neacșu, învățătoare și profesori, tineri muncitori și elevi. Cu toții au confirmat, într-un fel sau altul, spusele vechiului ceferist. „Orașele sunt mai bine gospodărite. Cu participarea activă a populației au fost realizate numeroase lucrări de alimentare cu apă, canalizare, pavare, iluminat pu­blic... Au început importante lucrări de sistematizare urbană“ — spunea citind din Manifestul Consiliului Central al F.D.P., cunoscutul Erou al Muncii So­cialiste, mecanicul de locomotivă Ștefan Lungu, candidatul acestei circumscripții electorale pentru Marea Adunare Națio­nală. In acestea, adăugă el, se includ și cei 4,4 km de rețea apă și canal, cei 10,3 km. rețea de extindere a luminii, cei 278.854 m.p. de pavaje noi, școlile din Străulești și Chitila, realizate în ultimii ani în această parte a orașului. Și circum­scripția electorală Bucureștii Noi se va îmbogăți în curînd cu mii de locuitori noi ce vor locui în cele 5.500 apartamente din Cvartalul Pajurei aflat în construcție. CAMIL POENARU rwi­u • v Traiasca HARNICUL $! TALENTATUL NOSTRU POPOR, STAPÎN PE SOARTA SA, FĂURITORUL VIEȚII NOI, SOCIALISTE! ÎN CINSTEA ANIVERSĂRII PARTIDULUI Fiecare muncitor - controlor de calitate Pretutindeni, Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale Întrecerii socialiste In cinstea aniver­sării partidului au fost primite de către oamenii muncii cu o puternică însuflețire. Lupta pentru produse de Înalt nivel calitativ, obiectivul central al Întrecerii socialiste, cuprinde mase din ce în ce mai largi. Muncitorii, inginerii și teh­nicienii sunt hotăriți să depună toate eforturile pentru realizarea unei calități superioare a producției, de a face ca pe poarta întreprinderii lor să nu mai iasă produse neco­respunzătoare, calitatea acestora fiind cartea de vizită cu care fiecare unitate se prezintă în fața consumatorilor. INDUSTRIA ALIMENTARA „Nimeni sub 100 de puncte­ ­ aplice, adaptînd-o la condițiile concrete ale întreprinderilor res­pective. La fabrica­­ Bega“ s-a ela­borat un regulament de aplicare a metodei controlului în lanț, adaptat la condițiile fabricii. Regulamentul a fost larg popularizat în rîndurile­ muncitorilor. El prevede bunăoară­ aplicarea controlului In lanț în pri­mul rind la secția mantale de ploa­ie unde nu există bandă rulantă. La secția mantale de ploaie există 6 grupuri de lucru, 4 în cadrul cărora se fabrică de la A la Z ma­terialele propriu zise, o grupă unde se confecționează glugile și alta cordoanele. Deoarece în cadrul grupelor, munca se desfășoară în ciclu, ele au fost transformate în brigăzi de calitate, unde fiecare om verifică și punctează calitatea lu­crului făcut anterior de tovarășul său. Controlul în lanț s-a mai aplicat la fabrica „Bega“ și la secțiile 5 și 7. In prima secție, în cadrul grupe­lor organizate tot în felul de mai sus, iar în ultima — munca fiind pe bandă rulantă — s-a păstrat forma inițială preconizată la „Ștefan Pia­va­". Eficiența metodei este și aci vizibilă. Calitatea în secția a 5-a a săltat la 99,27 la sută, iar în secția 7-a a ajuns la 100 la sută întreaga producție. Sunt în total la fabrica „Bega" din Timișoara 46 de brigăzi de calitate organizate pe principiul controlului în lanț, control la care participă 420 de oameni. Dar lucrurile nu s-au oprit aci. Conducerea întreprinderii a luat măsuri pentru extinderea metodei în toate secțiile, ceea ce înseamnă că în curînd în lupta pentru calitate, va fi antrenat în mod organizat, întregul colectiv. Și cum aci se dau fiecărui om 100 de puncte, din care se scot cîte două puncte pentru fiecare defect de ca­litate descoperit, deviza muncitori­lor „Nimeni sub 100 de puncte“ este bine venită, constituind o che­zășie de bun augur pentru succe­­sele viitoare ale colectivului. L. VIRGIL Deși inițial metoda a fost conce­pută într-o întreprindere de încăl­țăminte, la „Ștefan Plavăț» din Ti­mișoara, eficacitatea ei, rezultînd din participarea în masă a munci­torilor la controlul calității, a deter­minat și conducerile unor fabrici din alte sectoare de activitate la o Ci » „£enin& Lumi eu &ameni nul“ Pe străzile Craiovei vezi oglin­dite în aceste zile emoția și bucu­ria apropierii datei de 5 martie. Afi­șele multicolore îmbracă străzile în haine sărbătorești. La această oră , după amiezii, pe locuitorii Craiovei îi poți vedea urmă­rind animația străzilor, sau îndreptîn­­du-se cu pași grăbiți către Casele ale­gătorului. Cînd am sosit la una din acestea, la cea de pe str. Stalingrad, tocmai părăsea sala de conferințe un grup compact. Am întrebat pe cineva: — încotro ? — Să cunoaștem alegerile de altă­dată — îmi răspun­se cu seriozitate un tînăr, de parcă ar­­e.­.­.-.».-.-.-.-.-.-.-......-.-, fi putut face într-adevăr o asemenea călătorie în trecut. Mă alătur lor și îi urmez într-o curte gang, la capătul căreia ne oprim. Ci­neva bate în ușă, iar pe scara veche de lemn se aud pași. O bătrînică des­chide larg ușa și ne invită prietenos înăuntru. — In această cameră — ne explică bătrînică pe care am cunoscut-o adi­neauri — a trăit și a creat fratele meu, poetul Traian Demetrescu. El a murit cînd împlinise de-abia 29 de ani, dobo­­rît de mizerie și tuberculoză. Cu revoltă s-a ridicat poetul împo­triva politicienilor burghezi și farselor electorale regizate de ei. Articole ca i. „înlături corupătorii“, „Frazeologii po­litici“, „Arta lor e graiul“, „Rolul bîtei în politică“ și altele, despoate de au­reola falselor libertăți alegerile de odi­nioară, arătând dedesubturile lor jos­­nice.­­ Sora poetului ridică geamul unei vi­trine și scoate „de acolo un volumaș cu scoarțe ro­șii, edi­tat în anii noștri­­își pune calm oche­larii, îl deschide lui o pagină anume aleasă pentru oaspeții de astăzi ai casei poetului și citește, în încăperea în care locuia cîndva poe­tul răsună pilduitor reflecțiile sale a­­mare despre cum se făceau alegerile aici la Craiova, ca și pretutindeni în țară, sub regimul burghezo-moșieresc. Doborît de suferințe fizice și morale, Traian Demetrescu n-a putut supra­viețui pentru a fi martorul zilelor de astăzi visate de el, cînd : „Din idealurile voastre O ! Visători flăminzi și goi Vor răsări ca niște aștri Senine lumi cu oameni noi“. Cu drag ne-au vorbit apoi concetă­țenii poetului despre strada lor, unde au luat ființă numai în ultima vreme mai multe magazine, printre care 3 cen­tre de pîine, 2 alimentare, s-a îmbună­tățit iluminatul public și aproviziona­rea cu apă. Strada pe care se află casa poetu­lui face parte din circumscripția elec­torală regională nr. 156, în raza căreia găsești uzinele „Electroputere“ și „In­dependența“. Tot în această circumscripție a fost construit în ultimii ani și înființat complexul școlar „Electroputere“ cu o școală profesională, o școală medie se­rală și una medie tehnică. De aseme­nea, au mai luat ființă un cămin stu­dențesc, o grădiniță de copii, instituții de asistență medicală, s-au pavat sute de metri de trotuare, s-au deschis zeci de magazine moderne, s-au amenajat școli, etc. etc. Șirul înfăptuirilor este prea mare pentru a putea fi reprodus aidoma în aceste rînduri, cu atît mai mult cu cît el sporește neîncetat. Fiecare din ele marchează însă acea strălucitoare devenire a Craiovei de astăzi și de mîine, Craiovă care apar­ține tot mai mult acelei „senine lumi cu oameni noi“, visată de poet. EUGEN ATANASIU. Op­inia colectivului La secția I, a fabricii de încălță­minte „Dobrogeanu Gherea“ din Oradea, banda rulantă își continuă drumul cu viteza-i caracteristică con­stantă. Zecile de perechi de încăl­țăminte se perindă prin fața munci­torilor căpătând de fiecare dată un contur tot mai precis. Prin pîcla de zgomot ce cuprinde hala de lucru răzbate cîteodată glasul vreunui muncitor. — Fici mai atent, iar mi-ai dat pantoful cu bombeul prea tare, fața nu-i intinsă suficient pe calapod. De fapt mai mult în acest sector, la trasul pe calapod, acolo unde panto­fii încep să-și capete primele contu­ruri se aud asemenea vorbe. De fe­lul cum cei de aici dau atenția cuve­nită lucrului depinde în mare mă­sură și calitatea produsului finit. De aceea în acest sector au fost repar­tizați să lucreze cei mai destoinici muncitori. Unul dintre aceștia este și Alexan­dru Socaci. Cu toate că este destul de tînăr, datorită atenției cu care lucrează, el a reușit să se afirme ca un muncitor destoinic, fiind un aprig luptător pentru calitate. Alexandru Socaci nu se împacă, nici cu cel mai mic defect. — La noi n-ai cum să greșești — spune el. Numai dacă nu ești sufi­cient de atent atunci se întîmplă ca pantofii să iasă cu defecte... Bineînțeles că asemenea cazuri sînt tot mai rare la fabrica Dobrogeanu Gherea. Iată o dovadă grăitoare: Sar­cina privind calitatea este ca dintr-un lot de 100 perechi pantofi 90 să fie de calitatea I. Această cifră însă a fost depășită, realizîndu-se 98 de ca­litatea I. Cum s-a reușit? Secretul nu-i prea mare. La aceasta au con­tribuit toți muncitorii și în special cei care lucrează pe bandă. Acum sânt numeroși muncitorii care trag la răspundere pe cei care nu au executat cum trebuie operația res­pectivă, mergind uneori pînă la res­tituirea pantofilor cu defecte pentru a-i remedia. — Asemenea procedeu este ea și o lecție pentru cel care a lucrat ne­atent — ne spunea muncitorul Ște­fan Toth. Acest procedeu nu diminu­ează însă cu nimic îndatoririle tova­rășilor de la controlul tehnic de ca­litate care urmăresc fiecare fază de lucru. La Fabrica Dobrogeanu Gherea există deja o opinie formată incit muncitorii, maiștrii, tehnicienii și in­ginerii sunt conștienți că trebuie să producă fără nici un cusur. Această opinie însă trebuie generalizată. I­­ARABOLU TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Popular-Revoluționar Mongol ” . . „ , Ulan Bator Dragi tovarăși. Cu prilejul celei de a 40-a aniversări a Partidului Popular-Revoluțio­nar Mongol, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român trimite Comitetului Central al Partidului Popular-Revoluționar Mongol, întregului partid și poporului mongol prieten cele mai sincere felicitări și un fier­binte salut frățesc. Născut în perioada de avînt a mișcării de eliberare din Mongolia, desfășurată sub influența Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, Par­tidul Popular-Revoluționar Mongol a organizat și condus revoluția popu­lară, a ridicat masele la lupta pentru lichidarea exploatării imperialiste și feudale. Sub conducerea încercată a P.P.R.M., bucurîndu-se de sprijinul fră­țesc al Uniunii Sovietice, oamenii muncii din R.P. Mongolă au înfăptuit în anii puterii populare mari prefaceri revoluționare, au obținut succese importante tn crearea premizelor materiale pentru construirea socialismu­lui, transformând Mongolia dintr-o țară înapoiată, într-o țară socialistă agrar-industrială. Partidul Popular-Revoluționar Mongol, împreună cu celelalte partide frățești din țările socialiste își aduce contribuția la întărirea continuă a unității puternicului lagăr al socialismului, promovează cu consecvență o politică de pace și colaborare între statele cu orînduiri sociale diferite, pe baza principiilor coexistenței pașnice. Poporul român se bucură din toată inima de realizările poporului frate mongol în toate domeniile vieții economice, social-politice și cul­turale, pe drumul victorios al socialismului. Vă urăm, dragi tovarăși, noi și tot mai mari succese, sub steagul marxism-leninismului, în îndeplinirea marilor sarcini care vă stau în față in construcția socialistă, în lupta pentru cauza păcii și socialismului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN

Next