România Liberă, mai 1961 (Anul 19, Nr. 5147-5171)

1961-05-03 / nr. 5147

Proletari din toate țările, uniți-vă ! Anul XIX nr. 5147­4 pagini — 20 bani Miercuri 3 mai 1961 Capitala în sărbătoare In Capitala patriei, măreața săr­bătoare a muncii a fost intîmpi­­nată cu bucurie. In cinstea ei, ca și in cinstea apropiatei ani­versări a 40 de ani de la înfiin­țarea partidului, în toate între­prinderile s-a desfășurat o largă întrecere pentru îmbunătățirea calității produselor. Eforturile oa­menilor muncii au fost încununate de mari succese. Zile în șir, zia­rele au publicat numeroase știri care relatau că la u­zinele „23 Au­gust", la fabrica de confecții „Gheorghe Gheorghiu-Dej" și nu multe alte locuri s-au realizat în ultimul timp produse mai bune, mai frumoase, mai aproape de cerințele actuale. Cu mult timp înainte, orașul a îmbrăcat straie alese de sărbă­toare. Am trecut pe bulevardele și pe străzile sale pe cînd încă nu se ivise de ziuă. Totul stră­lucea. Pe , șoseaua Urzicenilor ne-am oprit în dreptul unei în­treprinderi noi : fabrica de țevi sudate. Este unul dintre cele mai tinere vlăstare ale industriei noastre socialiste. Dar nu-i sin­gurul. In ultimul timp au mai a­­părut în Capitală și o fabrică de mobilă și un combinat de pro­duse lactate. S-au înălțat de ase­menea numeroase blocuri de lo­cuit și pe bătrîna Cale a Griviței și pe Bd. I. V. Miciurin și către Gara de Est. Pe toate aceste clă­diri care vestesc victoria socia­lismului in patria noastră, au fost prinse lozinci­ și s-au arborat drapele roșii și tricolore. Între­gul oraș părea o mare de lumini și­­ de culori. In acest cadru săr­bătoresc au întimpinat bucureș­­tenii anul acesta­ 1 Măi. Ora 10. Tovarășul Chivu Stoi­ca, membru al Biroului Politic și secretar al C.C. al P.M.R. a rostit la posturile noastre de radio și televiziune o cu­vîntare consacrată marii sărbă­tori. Oamenii muncii S-au strîns lingă aparatele de radio și tele­viziune. In aceste clipe mulți se gîndeau la anii de altă dată cînd 1 Mai venea pentru muncitori cu închisori, cu prigoniri, cu schin­giuiri. Dar, datorită luptei parti­dului, anii aceia au apus pentru totdeauna. Acum în patria noastră nouă, 1 Mai este sărbătorit cu bucuria libertății pe buze, cu bucuria vieții noi în suflet. Cu­, toată vremea inovată, mii de bucureșteni au umplut piețele și parcurile. In Piața Republicii l-am întîlnit pe tehnicianul Tom­a Negoiță de la uzinele „Grigore Preoteasa“. Venise împreună cu familia să asiste la frumosul spectacol prezentat de formațiile artistice. Mecanicii de locomotivă Constantin Stancu, Dragomir Ma­­crea, Ion Mazilu și alții de la De­poul de călători București au pe­trecut sărbătoarea in mijlocul fa­miliei. Toți trei au televizoare, așa că au urmărit programul ce s-a transmis. La casele de cultură ale tine­retului din cîteva raioane s-au organizat frumoase și pitorești carnavaluri, la care au fost in­vitați fruntași în muncă și la învățătură. La un asemenea car­naval au luat parte și tinerii muncitori Simion Marin și Ma­rin Ciucă de la uzinele „Mao Tze­ dun“. Ei au petrecut o sea­ră plăcută cu cintec, dans, cu voie bună. Din multe părți ale țării au venit in Capitală vizi­tatori. In același timp, nume­roși oameni ai muncii din București, au plecat în excursii organizate prin O.N.T. „Carpați“. Astfel, membrii secției „mecani­­cul-șef" de la uzinele „Mao Tze­­dun“, care în ultimele luni și-au depășit sarcinile de pian, au plecat cu trenul spre Sibiu și ION PAVELESCU (Continuare în pag. 2-a) BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ „M. EMINESCU“ IA I Intr-o atmosferă plină de entuziasm și puternică însuflețire Oamenii muncii din întreaga țară au sărbătorit ziua de 1 Mai la posturile noastre de radio și televiziune Cu prilejul zilei de 1 Mai tova­rășul Chivu Stoica, membru al Bi­roului Politic și secretar al Comi­tetului Central al Partidului Mun­citoresc­­ Român, a rostit la postu­rile noastre de radio și televiziune următoarea cuvîntare : Dragi tovarăși și prieteni, oameni ai muncii din patria noastră, Poporul nostru sărbătorește as­tăzi, împreună cu popoarele țărilor socialiste frățești, cu oamenii muncii din întreaga lume, Ziua solidarității Internaționale a celor ce muncesc, zi de luptă a clasei muncitoare pentru viitorul luminos al întregii omeniri, pentru pace, democrație și socialism. In această zi, în care poporul muncitor trece în revistă roadele mi­nunate ale muncii sale entuziaste, permiteți-mi ca în numele Comitetu­lui Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Ro­mâne să transmit clasei muncitoare, țărănimii muncitoare, intelectualității, întregului nostru popor un fierbinte salut și felicitări pentru succesele ob­ținute în dezvoltarea economiei și culturii, în lupta pentru desăvîrșirea construcției socialismului. Sărbătorim ziua de 1 Mai în condi­țiile unui puternic avînt în munca întregului popor pentru îndeplinirea sarcinilor mărețe trasate de cel de-al III-l ea Congres al partidului. Pretu­tindeni pulsează viața nouă, se înalță fabrici și uzine, se construiesc car­tiere întregi de locuințe, pe ogoarele unităților socialiste din agricultură lucrează tot mai multe tractoare, combine și alte mașini agricole, se schimbă întreaga înfățișare a sate­lor. Poporul nostru liber și stăpîn pe soarta sa a transformat Romînia în­­tr-o țară socialistă cu o industrie în continuă dezvoltare, cu o agricultură în plin progres și o cultură înflori­toare, întrecerea socialistă în cinstea zi­lei de 1 Mai și a glorioasei aniver­sări a partidului, în centrul căreia se află lupta pentru ridicarea cali­tății produselor, s-a transformat în­­tr-o mișcare a întregului popor și s-a concretizat în succesele obținute în îndeplinirea și depășirea sarcinilor prevăzute în planul de stat pe tri­mestrul I al acestui an, care a fost realizat în proporție de circa 104 la sută. Volumul producției globale In­dustriale este cu aproape 18 la sută mai mare față de perioada corespun­zătoare a anului trecut. Aceste suc­cese sunt rezultatul muncii pline de avînt și al priceperii clasei noastre muncitoare, care traduce în viață cu hotărîre și consecvență politica par­tidului de industrializare socialistă a țării. Realizări de seamă au fost obținute și în agricultură. Marea majoritate a țăranilor muncitori, urmînd cu în­credere calea arătată de partid, mun­cesc uniți în gospodării colective și înto­v­ărășiri agricole. Harnica noastră țărănime mun­citoare a pornit cu multă însuflețire la efectuarea la timp și în bune con­diții a lucrărilor agricole de primă­vară, muncește pentru sporirea con­tinuă a producției vegetale și anima­le, își făurește condiții de viață tot mai bune, asigurînd în același timp cantități sporite de produse agro-ali­­mentare necesare industriei bunuri­lor de consum și aprovizionării celor ce muncesc. Pinîndu-și talentul și energia în slujba socialismului, intelectualitatea aduce un aport de preț la dezvolta­rea economiei naționale, la îmbogă­țirea patrimoniului nostru cultural, la răspîndirea largă a culturii în masele poporului. Ca rezultat al succeselor obținute în economie, în creșterea venitului național, partidul și guvernul au în­făptuit o serie de măsuri menite, să satisfacă tot mai deplin cerințele ma­teriale și culturale ale oamenilor muncii. Salariul real a crescut în primul an al planului de șase ani cu 11 la sută, iar veniturile țărăni­mii, realizate numai din vînzările de produse către stat, au fost de circa 9,5 miliarde lei. In anul 1960 și în primul trimestru al acestui an au fost construite din fondurile statului și date în folosință peste 34.000 de apartamente. Elanul și spiritul creator al celor ce muncesc, devotamentul lor față de cauza socialismului sunt chezășie că planurile de dezvoltare econom­ică și de ridicare continuă a nivelului de trai vor fi și în viitor îndeplinite cu succes. Tovarăși. Sărbătorim anul acesta ! Mai in condițiile cînd sistemul mondial so­cialist exercită o înrîurire hotărîtoa­re asupra evoluției societății ome­nești. Marile realizări ale Uniunii So­vietice în construcția desfășurată a comunismului, avîntul științei și teh­nicii sovietice, succesele remarcabile ale popoarelor din toate țările socia­liste în dezvoltarea economiei și cul­turii demonstrează cu puterea fapte­lor superioritatea incontestabilă a socialismului asupra capitalismului. Creșterea impetuoasă a sistemului socialist mondial, unitatea și coeziu­nea de nezdruncinat a țărilor socia­liste și mișcării comuniste și mun­citorești internaționale sporesc influ­ența ideilor socialismului în întreaga lume. In această primăvară care va rămîne de-a pururi în amintirea po­poarelor prin minunata victorie a o­­mului comunist, care a pătruns pen­tru prima oară în Cosmos, mai stră­lucitoare ca oricînd luminează în ini­­nile tuturor celor ce muncesc încre­derea nestrămutată în triumful cau­zei comunismului — primăvara ome­nirii. Ziua de 1 Mai este sărbătorită de oamenii muncii din țările capitaliste sub semnul luptei pentru interesele lor vitale, pentru drepturi democra­tice și progres social, pentru apăra­rea păcii. Clasa muncitoare și alte pături muncitoare din țările capita­liste se ridică împotriva politicii mo­nopolurilor de aruncare pe umerii ce­lor ce muncesc a poverii crizei eco­nomice și a cursei înarmărilor, îm­potriva șomajului în continuă crește­re, împotriva scumpirii vieții, infla­ției, sporirii impozitelor, restrîngerii drepturilor cetățenești. Trimitem mun­citorilor, tuturor oamenilor muncii, partidelor comuniste din țările capi­taliste un călduros mesaj de simpa­tie frățească și solidaritate interna­ționalistă. Desfășurarea recentă a evenimen­telor pe arena internațională arată că forțele care luptă pentru apărarea libertății popoarelor și a păcii împo­triva acțiunilor agresive ale imperia­liștilor sînt mai mari și mai puter­nice decit oricînd. Zdrobirea de către poporul cuban a agresiunii săvîrșite de mercenarii imperialismului american a fost salu­tată cu mare bucurie de poporul nostru. Această victorie a demons­trat din nou hotărirea cu care își apără independența popoarele care au scuturat jugul imperialist, spriji­nul puternic de care se bucură lupta lor din partea lagărului socialist, a popoarelor iubitoare de pace și liber­tate. Poporul nostru sprijină lupta dreaptă a poporului algerian pentru eliberarea patriei sale de sub jugul colonialismului, pentru dreptul de a dispune în deplină libertate de soarta sa, lupta celorlalte popoare din Asia și Africa pentru libertate și indepen­dență politică și economică. In țara noastră a produs o mare satisfacție eșecul puciului militar-fas­­cist din Algeria, ca urmare a ripostei date de milioanele de oameni ai mun­cii din Franța și Algeria. Ne expri­­măm calda simpatie pentru masele populare din Franța, în frunte cu­ cla­sa muncitoare, care s-au ridicat cu hotărîre în apărarea democrației. Tovarăși. In domeniul­ relațiilor internaționa­le, Republica Populară Romînă este un factor activ al luptei pentru pace. La temelia politicii externe a țării (Continuare în pag. 2-a) Aspect de la demonstrația oamenilor muncii din orașul Constanța (In pag. a 2-a : Relatarea demonstrației) Foto : AGERPRES Raportează siderurgiștii din cetatea metalului Mii de hunedoreni entuziaști, bucuroși de timpul frumos, au um­plut de dimineață străzile orașului, îndreptîndu-se cu drapele, fanfare, pancarte și lozinci spre platforma cu verdeață de lingă clubul „Siderur­­gistul“, unde a avut loc mitingul oa­menilor muncii închinat zilei de 1 Mai. Tcv. Tiberiu Frankfurt, secretarul comitetului orășenesc P.M.R. Hune­doara rostește o cuvîntare după care începe demonstrația. O demonstra­ție pe care n-o vor uita hunedo­­renii și care au oglindit puternica unitate dintre partid, guvern și po­por, solidaritatea care leagă pe mun­citorii din țara noastră cu muncito­rii din lumea întreagă". Siderurgiștii, constructorii hune­doreni au întîmpinat această zi și cea de-a 40-a aniversare a par­tidului cu realizări fr­umoase, așa cum era și firesc, prin muncă dîrză, rodnică. Jurnaliștii, au obținut rea­lizări importante în întrecerea so­cialistă și ei pot azi raporta că au atins de pe acum sarcina sta­­­bilită de cel de-al III-lea Congres al partidului, care prevede ca pînă în 1965 indicii de utilizare a jurna­lelor să crească ca .40 la sută față de cei atinși în 1959. La demonstrație ei au adus pancarte, grafice și­­ lo­zinci care confirmă aceste­, succese, ca și preocupările lor de viitor. Colectivul de muncă de la secția ÎI Jurnale a produs anul acesta 8312 tone fontă peste plan, adică dublul prevederilor angajamentului în cin­stea celei de-a 40-a­ aniversari a par­tidului. In cadrul acestei secții s-a produs cu circa 50 kg. fontă peste plan la fiecare metru cub, volum util de furnal și zi calendaristică,, s-au realizat 3.700.000 lei economii și s-a redus procentul de fontă decla­sată cu peste 20 la sută față de ci­frele admise. Autorii ? Lucrătorii de la furnalele noi din Hunedoara și mai ales echipele conduse de Ale­xandru Comșa, Simion Jurcă, Ale­xandru Olaru... Dar nu numai ei au putut raporta în această primă zi de mai, că, ur­mând cuvîntul partidului, reușesc să dea metal mai mult, mai bun și mai ieftin pentru nevoile industriei noas­tre în plină dezvoltare. La rîndul lor, muncitorii, inginerii și tehnicie­nii de la­ laminorul ,de 650 mm, au realizat în cele patru luni ale aces­tui an 17.200 ton­ e laminate peste plan. au introdus în fabricație noi profile și au redus rebutul sub cel admis. De altfel, multe colective din ca­drul combinatului siderurgic poartă cu ei trofeele cucerite în cadrul în­trecerii, iar pe toți îi vezi, îi simți, mîndri că au cîștigat pentru a doua oară întrecerea cu metalurgiștii din Reșița. Alături de siderurgiști demons­trează mii de constructori, oameni care au dat viață marilor obiective siderurgice din Hunedoara și noul oraș muncitoresc. Ei sunt cei care au construit pînă acum a­proape 3500 de apartamente și garsoniere, după cum tot ei sunt cei ce construiesc acum cele mai mari jurnale din­ țară și noul laminor de 450 ani. Timp de aproape două­ ore și ju­mătate au trecut prin fața tribunei hunedorenii care, raportînd succe­sele dobândite, și-au exprimat hotă­rârea de a urma neabătut cuvîntul partidului, de a munci cu entuziasm. Alături de cei ce treceau prin fața tribunei în acele clipe la fur­nale, la oțelării, laminoare, alți oa­meni harnici, tovarășii lor de muncă, se aflau la posturi, supra­veghind flăcările marelui combinat, care nu se sting niciodată,,,pregătind șarje noi. I. COJOCARU corespondentul „Romîniei libere m In Piața Palatului R.P.R., pînă noaptea tîrziu s-au perindat pe scenă formații artistice­ în clișeu . O echipă de dansatori executind o învîrtită focoasă sub privirile admirative ale numeroșilor spectatori. Foto i MIHAI POPESCU Sub semnul prieteniei și colaborării frățești v­izita în Polonia a dele­gației de partid și gu­vernamentale a Repu­blicii Populare Române în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej și Declarația comună semnată la Varșovia la sfîrșitul vizitei repre­zintă o contribuție deosebită la adin­­cirea relațiilor frățești dintre cele două popoare, un aport la întărirea unității țărilor socialiste și a păcii în lume. In căldura și bucuria cu care au fost primiți solii poporului nostru în Polonia, ca și în satisfacția manifes­tată in cele două țări față de impor­tantul document semnat la Varșo­via se oglindește unanimitatea de vederi a popoarelor noastre. Aceasta caracterizează atît schimbul de ve­deri în problemele colaborării din­tre cele două țări și partide, cit și pozițiile în problemele actuale ale situației internaționale. Bilanțul făcut în cadrul acestor convorbiri ca și măsurile adoptate pentru viitor ,justifică pe deplin a­­p­recierea că în relațiile dintre R.P. Romina și R.P. Polonă se constată dezvoltarea multilaterală și rodnică a colaborării politice - economice și cultural-științifice. Perspectivele e­­conom­iei celor două țări, succesele obținute­­ în toate domeniile econo­miei creează noi posibilități pentru adincirea specializării în producție și lărgirea colaborării economice. Avîntul economiei și al colaborării economice dintre țările socialiste se desfășoară sub semnul intr­ajutoră­rii frățești, și în primul rînd al aju­torului multilateral neprecupețit din partea Uniunii Sovietice. Constatând că desfășurarea eve­nimentelor internaționale confirmă întrutotul justețea aprecierilor Con­sfătuirii de la Moscova, cele două părți își reafirmă încrederea in­ca­pacitatea forțelor păcii, de a zădăr­nici planurile agresive ale imperia­lismului și a asigura o pace trainică. Aceasta este o sarcină pe deplin reală datorită unității indestructibile și puterii țărilor socialiste și în pri­mul rînd a U.R.S.S. forța principală a lagărului socialist. Pentru înfăptuirea acestui țel no­bil Uniunea Sovietică, Republica Populară Romînă, Republica Popu­lară Polonă, și celelalte țări socia­liste promovează politica leninistă de coexistență pașnică, întrucît însă puterile imperialiste se opun destin­derii și săvîrșesc noi acte agresive. România și Polonia împreună cu ce­lelalte state participante la Tratatul de la Varșovia cheamă popoarele să-și mențină trează vigilența și își afirmă cu hotărîre poziția de spri­jin și simpatie față de lupta popoa­relor din țările Asiei, Africii și Americii Latine, pentru eliberarea lor națională și pentru dreptul de a-și făuri o orînduire socială con­form voinței lor. Declarația comu­nă romîno-polonă exprimă solidari­tatea popoarelor noastre cu lupta cubanezilor, algerienilor, laoțienilor. Declarația subliniază că „ambele părți consideră lichidarea totală și definitivă a colonialismului ca parte integrantă a luptei pentru pacea și progresul omenirii și cer să se apli­ce neîntîrziat Declarația cu privire la lichidarea colonialismului adopta­tă de Adunarea Generală a Orga­nizației Națiunilor Unite“. Atît poporul român cit și cel po­lon au cunoscut bine din propria lor experiență chipul bestial al milita­rismului german a cărui politică re­vanșardă este încurajată azi ca și ieri, de cercurile agresive din occi­dent. Declarația comună exprimă simțămintele profunde ale popoare­lor noastre condamnînd înarmarea l­umb­s'.ochrului cu arme nucleare și arma rachetă. Republica Populară Romînă declară că orice încercări de revizuire a graniței Odra - Nysa constituie un atentat la menținerea păcii și securității in Europa și în întreaga lume, împreună cu celelalte țări socia­liste, R.P. Romînă și R.P. Polonă consideră că, în interesul păcii și securității popoarelor europene, in­clusiv al poporului german, se im­pune înlăturarea cît mai grabnică a rămășițelor celui de-al doilea răz­boi mondial prin încheierea Trata­tului de pace cu cele două state ger­mane și transformarea Berlinului occidental intr-un oraș liber, demi­litarizat. Cele două părți susțin cu toată hotărirea propunerile făcute în acest scop de guvernul Uniunii Sovietice și guvernul Republicii De­mocrate Germane. Dacă puterile oc­cidentale vor tărăgăna la infinit în­cheierea Tratatului de pace, Roma­nia, Polonia și celelalte țări socia­liste vor încheia Tratatul de pace cu R. D. Germană. Reafirmînd sprijinul lor deplin și activ propunerilor istorice făcute de U.R.S.S. cu privire la dezarmarea generală și totală. Republica Popu­lară Romînă și Republica Populară Polonă consideră că toate statele au­ datoria de a aduce contribuția lor la rezolvarea acestei probleme. Pe această linie se înscrie de pildă pla­nul polonez de creare a unei zone denuclearizate, ca și inițiativa Re­publicii Populare Române în proble­ma transformării Balcanilor intr-o zonă a păcii. Declarația comună subliniază sprijinirea reciprocă a a­­cestor propuneri de către țările noastre. Schimbul de informații care a a­­vut loc la Varșovia cu privire la activitatea Celor două partide fră­țești și la problemele mișcării comu­niste și muncitorești internaționale a confirmat faptul că Partidul Mun­citoresc Român și Partidul Muncito­resc Unit Polonez traduc in viață cu consecvență sarcinile care decurg din Declarația de la Moscova, că ele consideră drept suprema lor da­torie internaționalistă să-și aducă întreaga contribuție la întărirea co­eziunii partidelor comuniste și mun­citorești sub steagul marxism-leni­­nismului, la consolidarea unității de nezdruncinat a țărilor sistemului mondial socialist. Poporul român, manifestîndu-și bucuria pentru rezultatele rodnice ale acestei vizite, își afirmă cu tă­rie hotărirea de a lupta și mai de­parte fără preget pentru cauza so­cialismului și a păcii ,pentru cauza­­ prieteniei și frăției între popoarele­­ noastre libere. In Galațiul întinerii ■. Pe locul unde are loc mitingul și demonstra­ția — piața nouă din centrul orașului, stră­juită de multe blocuri și edificii sociale, ma­gazine moderne — fas­cismul lăsase un imens morman de ruine și scrum. Cu brațele lor, gălățenii însuflețiți de partid au făurit aici pe malul Dunării, — ca un simbol al păcii — nucleul noului oraș a cărei perspectivă se conturează și mai lumi­noasă. De altfel ca o confirmare vie, în șiru­rile nesfârșite de ma­nifestanți se­ află îri,a­­­­ceastă zi o coloană,care demonstrează pentru prima dată în oraș. Sînt pionierii gigantu­lui combinat siderur­gic c­e se va înălța in acești ani aici, în apro­piere. In fruntea coloanei de la Șantierul Naval Galați se află un car alegoric care înfățișea­ză Pământul și mache­ta navei cosmice cu care a zburat primul cosmonaut. Este oma­giul lor adus Marii țări I a comunismului care deschide întregii lumi drumul spre aștri. Dar în același timp pentru constructorii de vase macheta planetei noa­stre mai are și o altă semnificație. Privind-o ei văd acvea parcă tra­seul cargourilor de 4500 tone „Galați“ și „Brăila“, construite în șantierul lor, cargouri pe care flutură acum departe, peste mări și oceane, drapelul pa­triei. Cu 16 ani in urmă lipseau încă halele, u­­tilajele,­­­ oamenii­­ nu erau pregătiți pentru producția unor vase de tonaj mijlociu. Cuvîn­tul partidului le-a dat însă încredere. Șantie­rul s-a dezvoltat pu­ternic, a fost utilat cu tehnică modernă. Oa­menii au deprins me­serii noi, pe măsura ce­rințelor noilor procese de­ producție. Iar acum iată-i aci raportînd. In primele rînduri— ciți­­va dintre constructorii încercați cu care se mândrește întregul șan­tier : Gheorghe Petre ajustor, șef de echipă, Aurel Stamate, strun­gar, Mircea Ma­rinescu, inginer șef, Nicu Ma­­covei, maistru. . Sunt câțiva din miile de muncitori, ingineri și tehnicieni care — in 15 ani — au făurit 386 de vase de tonaj mijlociu. Acum, în cinstea zilei de 1 Mai, au terminat construcția a trei­ noi motonave și au lansat la apă, cu­ 36 de zile înainte de termeni, două cargouri de­ 4560 tone.­­ ,i­laminatori sau tex­­tiliști, muncitori de pe șa­ntierele de construc­ții de locuințe, din transporturi și navi­gație, profesori și stu­denți, cu toții rapor­tează partidului înfăp­tuirea angajamentelor în cinstea marii sărbă­­­­tori și a glorioasei ani­versări a partidului, își manifestă întreaga hotărîre de a munci cu tot elanul pentru în­florirea patriei. L. BASSERQ corespondentul „Romîniei libere1* La demonstrația oamenilor muncii din Suceava

Next