România Liberă, mai 1961 (Anul 19, Nr. 5147-5171)
1961-05-03 / nr. 5147
Proletari din toate țările, uniți-vă ! Anul XIX nr. 51474 pagini — 20 bani Miercuri 3 mai 1961 Capitala în sărbătoare In Capitala patriei, măreața sărbătoare a muncii a fost intîmpinată cu bucurie. In cinstea ei, ca și in cinstea apropiatei aniversări a 40 de ani de la înființarea partidului, în toate întreprinderile s-a desfășurat o largă întrecere pentru îmbunătățirea calității produselor. Eforturile oamenilor muncii au fost încununate de mari succese. Zile în șir, ziarele au publicat numeroase știri care relatau că la uzinele „23 August", la fabrica de confecții „Gheorghe Gheorghiu-Dej" și nu multe alte locuri s-au realizat în ultimul timp produse mai bune, mai frumoase, mai aproape de cerințele actuale. Cu mult timp înainte, orașul a îmbrăcat straie alese de sărbătoare. Am trecut pe bulevardele și pe străzile sale pe cînd încă nu se ivise de ziuă. Totul strălucea. Pe , șoseaua Urzicenilor ne-am oprit în dreptul unei întreprinderi noi : fabrica de țevi sudate. Este unul dintre cele mai tinere vlăstare ale industriei noastre socialiste. Dar nu-i singurul. In ultimul timp au mai apărut în Capitală și o fabrică de mobilă și un combinat de produse lactate. S-au înălțat de asemenea numeroase blocuri de locuit și pe bătrîna Cale a Griviței și pe Bd. I. V. Miciurin și către Gara de Est. Pe toate aceste clădiri care vestesc victoria socialismului in patria noastră, au fost prinse lozinci și s-au arborat drapele roșii și tricolore. Întregul oraș părea o mare de lumini și de culori. In acest cadru sărbătoresc au întimpinat bucureștenii anul acesta 1 Măi. Ora 10. Tovarășul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic și secretar al C.C. al P.M.R. a rostit la posturile noastre de radio și televiziune o cuvîntare consacrată marii sărbători. Oamenii muncii S-au strîns lingă aparatele de radio și televiziune. In aceste clipe mulți se gîndeau la anii de altă dată cînd 1 Mai venea pentru muncitori cu închisori, cu prigoniri, cu schingiuiri. Dar, datorită luptei partidului, anii aceia au apus pentru totdeauna. Acum în patria noastră nouă, 1 Mai este sărbătorit cu bucuria libertății pe buze, cu bucuria vieții noi în suflet. Cu, toată vremea inovată, mii de bucureșteni au umplut piețele și parcurile. In Piața Republicii l-am întîlnit pe tehnicianul Toma Negoiță de la uzinele „Grigore Preoteasa“. Venise împreună cu familia să asiste la frumosul spectacol prezentat de formațiile artistice. Mecanicii de locomotivă Constantin Stancu, Dragomir Macrea, Ion Mazilu și alții de la Depoul de călători București au petrecut sărbătoarea in mijlocul familiei. Toți trei au televizoare, așa că au urmărit programul ce s-a transmis. La casele de cultură ale tineretului din cîteva raioane s-au organizat frumoase și pitorești carnavaluri, la care au fost invitați fruntași în muncă și la învățătură. La un asemenea carnaval au luat parte și tinerii muncitori Simion Marin și Marin Ciucă de la uzinele „Mao Tze dun“. Ei au petrecut o seară plăcută cu cintec, dans, cu voie bună. Din multe părți ale țării au venit in Capitală vizitatori. In același timp, numeroși oameni ai muncii din București, au plecat în excursii organizate prin O.N.T. „Carpați“. Astfel, membrii secției „mecanicul-șef" de la uzinele „Mao Tzedun“, care în ultimele luni și-au depășit sarcinile de pian, au plecat cu trenul spre Sibiu și ION PAVELESCU (Continuare în pag. 2-a) BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ „M. EMINESCU“ IA I Intr-o atmosferă plină de entuziasm și puternică însuflețire Oamenii muncii din întreaga țară au sărbătorit ziua de 1 Mai la posturile noastre de radio și televiziune Cu prilejul zilei de 1 Mai tovarășul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic și secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a rostit la posturile noastre de radio și televiziune următoarea cuvîntare : Dragi tovarăși și prieteni, oameni ai muncii din patria noastră, Poporul nostru sărbătorește astăzi, împreună cu popoarele țărilor socialiste frățești, cu oamenii muncii din întreaga lume, Ziua solidarității Internaționale a celor ce muncesc, zi de luptă a clasei muncitoare pentru viitorul luminos al întregii omeniri, pentru pace, democrație și socialism. In această zi, în care poporul muncitor trece în revistă roadele minunate ale muncii sale entuziaste, permiteți-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Române să transmit clasei muncitoare, țărănimii muncitoare, intelectualității, întregului nostru popor un fierbinte salut și felicitări pentru succesele obținute în dezvoltarea economiei și culturii, în lupta pentru desăvîrșirea construcției socialismului. Sărbătorim ziua de 1 Mai în condițiile unui puternic avînt în munca întregului popor pentru îndeplinirea sarcinilor mărețe trasate de cel de-al III-l ea Congres al partidului. Pretutindeni pulsează viața nouă, se înalță fabrici și uzine, se construiesc cartiere întregi de locuințe, pe ogoarele unităților socialiste din agricultură lucrează tot mai multe tractoare, combine și alte mașini agricole, se schimbă întreaga înfățișare a satelor. Poporul nostru liber și stăpîn pe soarta sa a transformat Romînia într-o țară socialistă cu o industrie în continuă dezvoltare, cu o agricultură în plin progres și o cultură înfloritoare, întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai și a glorioasei aniversări a partidului, în centrul căreia se află lupta pentru ridicarea calității produselor, s-a transformat într-o mișcare a întregului popor și s-a concretizat în succesele obținute în îndeplinirea și depășirea sarcinilor prevăzute în planul de stat pe trimestrul I al acestui an, care a fost realizat în proporție de circa 104 la sută. Volumul producției globale Industriale este cu aproape 18 la sută mai mare față de perioada corespunzătoare a anului trecut. Aceste succese sunt rezultatul muncii pline de avînt și al priceperii clasei noastre muncitoare, care traduce în viață cu hotărîre și consecvență politica partidului de industrializare socialistă a țării. Realizări de seamă au fost obținute și în agricultură. Marea majoritate a țăranilor muncitori, urmînd cu încredere calea arătată de partid, muncesc uniți în gospodării colective și întovărășiri agricole. Harnica noastră țărănime muncitoare a pornit cu multă însuflețire la efectuarea la timp și în bune condiții a lucrărilor agricole de primăvară, muncește pentru sporirea continuă a producției vegetale și animale, își făurește condiții de viață tot mai bune, asigurînd în același timp cantități sporite de produse agro-alimentare necesare industriei bunurilor de consum și aprovizionării celor ce muncesc. Pinîndu-și talentul și energia în slujba socialismului, intelectualitatea aduce un aport de preț la dezvoltarea economiei naționale, la îmbogățirea patrimoniului nostru cultural, la răspîndirea largă a culturii în masele poporului. Ca rezultat al succeselor obținute în economie, în creșterea venitului național, partidul și guvernul au înfăptuit o serie de măsuri menite, să satisfacă tot mai deplin cerințele materiale și culturale ale oamenilor muncii. Salariul real a crescut în primul an al planului de șase ani cu 11 la sută, iar veniturile țărănimii, realizate numai din vînzările de produse către stat, au fost de circa 9,5 miliarde lei. In anul 1960 și în primul trimestru al acestui an au fost construite din fondurile statului și date în folosință peste 34.000 de apartamente. Elanul și spiritul creator al celor ce muncesc, devotamentul lor față de cauza socialismului sunt chezășie că planurile de dezvoltare economică și de ridicare continuă a nivelului de trai vor fi și în viitor îndeplinite cu succes. Tovarăși. Sărbătorim anul acesta ! Mai in condițiile cînd sistemul mondial socialist exercită o înrîurire hotărîtoare asupra evoluției societății omenești. Marile realizări ale Uniunii Sovietice în construcția desfășurată a comunismului, avîntul științei și tehnicii sovietice, succesele remarcabile ale popoarelor din toate țările socialiste în dezvoltarea economiei și culturii demonstrează cu puterea faptelor superioritatea incontestabilă a socialismului asupra capitalismului. Creșterea impetuoasă a sistemului socialist mondial, unitatea și coeziunea de nezdruncinat a țărilor socialiste și mișcării comuniste și muncitorești internaționale sporesc influența ideilor socialismului în întreaga lume. In această primăvară care va rămîne de-a pururi în amintirea popoarelor prin minunata victorie a omului comunist, care a pătruns pentru prima oară în Cosmos, mai strălucitoare ca oricînd luminează în ininile tuturor celor ce muncesc încrederea nestrămutată în triumful cauzei comunismului — primăvara omenirii. Ziua de 1 Mai este sărbătorită de oamenii muncii din țările capitaliste sub semnul luptei pentru interesele lor vitale, pentru drepturi democratice și progres social, pentru apărarea păcii. Clasa muncitoare și alte pături muncitoare din țările capitaliste se ridică împotriva politicii monopolurilor de aruncare pe umerii celor ce muncesc a poverii crizei economice și a cursei înarmărilor, împotriva șomajului în continuă creștere, împotriva scumpirii vieții, inflației, sporirii impozitelor, restrîngerii drepturilor cetățenești. Trimitem muncitorilor, tuturor oamenilor muncii, partidelor comuniste din țările capitaliste un călduros mesaj de simpatie frățească și solidaritate internaționalistă. Desfășurarea recentă a evenimentelor pe arena internațională arată că forțele care luptă pentru apărarea libertății popoarelor și a păcii împotriva acțiunilor agresive ale imperialiștilor sînt mai mari și mai puternice decit oricînd. Zdrobirea de către poporul cuban a agresiunii săvîrșite de mercenarii imperialismului american a fost salutată cu mare bucurie de poporul nostru. Această victorie a demonstrat din nou hotărirea cu care își apără independența popoarele care au scuturat jugul imperialist, sprijinul puternic de care se bucură lupta lor din partea lagărului socialist, a popoarelor iubitoare de pace și libertate. Poporul nostru sprijină lupta dreaptă a poporului algerian pentru eliberarea patriei sale de sub jugul colonialismului, pentru dreptul de a dispune în deplină libertate de soarta sa, lupta celorlalte popoare din Asia și Africa pentru libertate și independență politică și economică. In țara noastră a produs o mare satisfacție eșecul puciului militar-fascist din Algeria, ca urmare a ripostei date de milioanele de oameni ai muncii din Franța și Algeria. Ne exprimăm calda simpatie pentru masele populare din Franța, în frunte cu clasa muncitoare, care s-au ridicat cu hotărîre în apărarea democrației. Tovarăși. In domeniul relațiilor internaționale, Republica Populară Romînă este un factor activ al luptei pentru pace. La temelia politicii externe a țării (Continuare în pag. 2-a) Aspect de la demonstrația oamenilor muncii din orașul Constanța (In pag. a 2-a : Relatarea demonstrației) Foto : AGERPRES Raportează siderurgiștii din cetatea metalului Mii de hunedoreni entuziaști, bucuroși de timpul frumos, au umplut de dimineață străzile orașului, îndreptîndu-se cu drapele, fanfare, pancarte și lozinci spre platforma cu verdeață de lingă clubul „Siderurgistul“, unde a avut loc mitingul oamenilor muncii închinat zilei de 1 Mai. Tcv. Tiberiu Frankfurt, secretarul comitetului orășenesc P.M.R. Hunedoara rostește o cuvîntare după care începe demonstrația. O demonstrație pe care n-o vor uita hunedorenii și care au oglindit puternica unitate dintre partid, guvern și popor, solidaritatea care leagă pe muncitorii din țara noastră cu muncitorii din lumea întreagă". Siderurgiștii, constructorii hunedoreni au întîmpinat această zi și cea de-a 40-a aniversare a partidului cu realizări frumoase, așa cum era și firesc, prin muncă dîrză, rodnică. Jurnaliștii, au obținut realizări importante în întrecerea socialistă și ei pot azi raporta că au atins de pe acum sarcina stabilită de cel de-al III-lea Congres al partidului, care prevede ca pînă în 1965 indicii de utilizare a jurnalelor să crească ca .40 la sută față de cei atinși în 1959. La demonstrație ei au adus pancarte, grafice și lozinci care confirmă aceste, succese, ca și preocupările lor de viitor. Colectivul de muncă de la secția ÎI Jurnale a produs anul acesta 8312 tone fontă peste plan, adică dublul prevederilor angajamentului în cinstea celei de-a 40-a aniversari a partidului. In cadrul acestei secții s-a produs cu circa 50 kg. fontă peste plan la fiecare metru cub, volum util de furnal și zi calendaristică,, s-au realizat 3.700.000 lei economii și s-a redus procentul de fontă declasată cu peste 20 la sută față de cifrele admise. Autorii ? Lucrătorii de la furnalele noi din Hunedoara și mai ales echipele conduse de Alexandru Comșa, Simion Jurcă, Alexandru Olaru... Dar nu numai ei au putut raporta în această primă zi de mai, că, urmând cuvîntul partidului, reușesc să dea metal mai mult, mai bun și mai ieftin pentru nevoile industriei noastre în plină dezvoltare. La rîndul lor, muncitorii, inginerii și tehnicienii de la laminorul ,de 650 mm, au realizat în cele patru luni ale acestui an 17.200 ton e laminate peste plan. au introdus în fabricație noi profile și au redus rebutul sub cel admis. De altfel, multe colective din cadrul combinatului siderurgic poartă cu ei trofeele cucerite în cadrul întrecerii, iar pe toți îi vezi, îi simți, mîndri că au cîștigat pentru a doua oară întrecerea cu metalurgiștii din Reșița. Alături de siderurgiști demonstrează mii de constructori, oameni care au dat viață marilor obiective siderurgice din Hunedoara și noul oraș muncitoresc. Ei sunt cei care au construit pînă acum aproape 3500 de apartamente și garsoniere, după cum tot ei sunt cei ce construiesc acum cele mai mari jurnale din țară și noul laminor de 450 ani. Timp de aproape două ore și jumătate au trecut prin fața tribunei hunedorenii care, raportînd succesele dobândite, și-au exprimat hotărârea de a urma neabătut cuvîntul partidului, de a munci cu entuziasm. Alături de cei ce treceau prin fața tribunei în acele clipe la furnale, la oțelării, laminoare, alți oameni harnici, tovarășii lor de muncă, se aflau la posturi, supraveghind flăcările marelui combinat, care nu se sting niciodată,,,pregătind șarje noi. I. COJOCARU corespondentul „Romîniei libere m In Piața Palatului R.P.R., pînă noaptea tîrziu s-au perindat pe scenă formații artistice în clișeu . O echipă de dansatori executind o învîrtită focoasă sub privirile admirative ale numeroșilor spectatori. Foto i MIHAI POPESCU Sub semnul prieteniei și colaborării frățești vizita în Polonia a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Populare Române în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej și Declarația comună semnată la Varșovia la sfîrșitul vizitei reprezintă o contribuție deosebită la adincirea relațiilor frățești dintre cele două popoare, un aport la întărirea unității țărilor socialiste și a păcii în lume. In căldura și bucuria cu care au fost primiți solii poporului nostru în Polonia, ca și în satisfacția manifestată in cele două țări față de importantul document semnat la Varșovia se oglindește unanimitatea de vederi a popoarelor noastre. Aceasta caracterizează atît schimbul de vederi în problemele colaborării dintre cele două țări și partide, cit și pozițiile în problemele actuale ale situației internaționale. Bilanțul făcut în cadrul acestor convorbiri ca și măsurile adoptate pentru viitor ,justifică pe deplin aprecierea că în relațiile dintre R.P. Romina și R.P. Polonă se constată dezvoltarea multilaterală și rodnică a colaborării politice - economice și cultural-științifice. Perspectivele economiei celor două țări, succesele obținute în toate domeniile economiei creează noi posibilități pentru adincirea specializării în producție și lărgirea colaborării economice. Avîntul economiei și al colaborării economice dintre țările socialiste se desfășoară sub semnul intrajutorării frățești, și în primul rînd al ajutorului multilateral neprecupețit din partea Uniunii Sovietice. Constatând că desfășurarea evenimentelor internaționale confirmă întrutotul justețea aprecierilor Consfătuirii de la Moscova, cele două părți își reafirmă încrederea incapacitatea forțelor păcii, de a zădărnici planurile agresive ale imperialismului și a asigura o pace trainică. Aceasta este o sarcină pe deplin reală datorită unității indestructibile și puterii țărilor socialiste și în primul rînd a U.R.S.S. forța principală a lagărului socialist. Pentru înfăptuirea acestui țel nobil Uniunea Sovietică, Republica Populară Romînă, Republica Populară Polonă, și celelalte țări socialiste promovează politica leninistă de coexistență pașnică, întrucît însă puterile imperialiste se opun destinderii și săvîrșesc noi acte agresive. România și Polonia împreună cu celelalte state participante la Tratatul de la Varșovia cheamă popoarele să-și mențină trează vigilența și își afirmă cu hotărîre poziția de sprijin și simpatie față de lupta popoarelor din țările Asiei, Africii și Americii Latine, pentru eliberarea lor națională și pentru dreptul de a-și făuri o orînduire socială conform voinței lor. Declarația comună romîno-polonă exprimă solidaritatea popoarelor noastre cu lupta cubanezilor, algerienilor, laoțienilor. Declarația subliniază că „ambele părți consideră lichidarea totală și definitivă a colonialismului ca parte integrantă a luptei pentru pacea și progresul omenirii și cer să se aplice neîntîrziat Declarația cu privire la lichidarea colonialismului adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite“. Atît poporul român cit și cel polon au cunoscut bine din propria lor experiență chipul bestial al militarismului german a cărui politică revanșardă este încurajată azi ca și ieri, de cercurile agresive din occident. Declarația comună exprimă simțămintele profunde ale popoarelor noastre condamnînd înarmarea lumbs'.ochrului cu arme nucleare și arma rachetă. Republica Populară Romînă declară că orice încercări de revizuire a graniței Odra - Nysa constituie un atentat la menținerea păcii și securității in Europa și în întreaga lume, împreună cu celelalte țări socialiste, R.P. Romînă și R.P. Polonă consideră că, în interesul păcii și securității popoarelor europene, inclusiv al poporului german, se impune înlăturarea cît mai grabnică a rămășițelor celui de-al doilea război mondial prin încheierea Tratatului de pace cu cele două state germane și transformarea Berlinului occidental intr-un oraș liber, demilitarizat. Cele două părți susțin cu toată hotărirea propunerile făcute în acest scop de guvernul Uniunii Sovietice și guvernul Republicii Democrate Germane. Dacă puterile occidentale vor tărăgăna la infinit încheierea Tratatului de pace, Romania, Polonia și celelalte țări socialiste vor încheia Tratatul de pace cu R. D. Germană. Reafirmînd sprijinul lor deplin și activ propunerilor istorice făcute de U.R.S.S. cu privire la dezarmarea generală și totală. Republica Populară Romînă și Republica Populară Polonă consideră că toate statele au datoria de a aduce contribuția lor la rezolvarea acestei probleme. Pe această linie se înscrie de pildă planul polonez de creare a unei zone denuclearizate, ca și inițiativa Republicii Populare Române în problema transformării Balcanilor intr-o zonă a păcii. Declarația comună subliniază sprijinirea reciprocă a acestor propuneri de către țările noastre. Schimbul de informații care a avut loc la Varșovia cu privire la activitatea Celor două partide frățești și la problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale a confirmat faptul că Partidul Muncitoresc Român și Partidul Muncitoresc Unit Polonez traduc in viață cu consecvență sarcinile care decurg din Declarația de la Moscova, că ele consideră drept suprema lor datorie internaționalistă să-și aducă întreaga contribuție la întărirea coeziunii partidelor comuniste și muncitorești sub steagul marxism-leninismului, la consolidarea unității de nezdruncinat a țărilor sistemului mondial socialist. Poporul român, manifestîndu-și bucuria pentru rezultatele rodnice ale acestei vizite, își afirmă cu tărie hotărirea de a lupta și mai departe fără preget pentru cauza socialismului și a păcii ,pentru cauza prieteniei și frăției între popoarele noastre libere. In Galațiul întinerii ■. Pe locul unde are loc mitingul și demonstrația — piața nouă din centrul orașului, străjuită de multe blocuri și edificii sociale, magazine moderne — fascismul lăsase un imens morman de ruine și scrum. Cu brațele lor, gălățenii însuflețiți de partid au făurit aici pe malul Dunării, — ca un simbol al păcii — nucleul noului oraș a cărei perspectivă se conturează și mai luminoasă. De altfel ca o confirmare vie, în șirurile nesfârșite de manifestanți se află îri,această zi o coloană,care demonstrează pentru prima dată în oraș. Sînt pionierii gigantului combinat siderurgic ce se va înălța in acești ani aici, în apropiere. In fruntea coloanei de la Șantierul Naval Galați se află un car alegoric care înfățișează Pământul și macheta navei cosmice cu care a zburat primul cosmonaut. Este omagiul lor adus Marii țări I a comunismului care deschide întregii lumi drumul spre aștri. Dar în același timp pentru constructorii de vase macheta planetei noastre mai are și o altă semnificație. Privind-o ei văd acvea parcă traseul cargourilor de 4500 tone „Galați“ și „Brăila“, construite în șantierul lor, cargouri pe care flutură acum departe, peste mări și oceane, drapelul patriei. Cu 16 ani in urmă lipseau încă halele, utilajele, oamenii nu erau pregătiți pentru producția unor vase de tonaj mijlociu. Cuvîntul partidului le-a dat însă încredere. Șantierul s-a dezvoltat puternic, a fost utilat cu tehnică modernă. Oamenii au deprins meserii noi, pe măsura cerințelor noilor procese de producție. Iar acum iată-i aci raportînd. In primele rînduri— cițiva dintre constructorii încercați cu care se mândrește întregul șantier : Gheorghe Petre ajustor, șef de echipă, Aurel Stamate, strungar, Mircea Marinescu, inginer șef, Nicu Macovei, maistru. . Sunt câțiva din miile de muncitori, ingineri și tehnicieni care — in 15 ani — au făurit 386 de vase de tonaj mijlociu. Acum, în cinstea zilei de 1 Mai, au terminat construcția a trei noi motonave și au lansat la apă, cu 36 de zile înainte de termeni, două cargouri de 4560 tone. ,ilaminatori sau textiliști, muncitori de pe șantierele de construcții de locuințe, din transporturi și navigație, profesori și studenți, cu toții raportează partidului înfăptuirea angajamentelor în cinstea marii sărbători și a glorioasei aniversări a partidului, își manifestă întreaga hotărîre de a munci cu tot elanul pentru înflorirea patriei. L. BASSERQ corespondentul „Romîniei libere1* La demonstrația oamenilor muncii din Suceava