România Liberă, iunie 1961 (Anul 19, Nr. 5172-5197)

1961-06-01 / nr. 5172

Proletari din toate tarile, uniti-va '! I A­n zl­inu­l de Cireșar prâznulm Ziua Internațională a Copilu­lui. Mic! de-o șchioapă sau r­îndri purtători ai cravatelor roșii, ei sunt ocrotiți de grija părintească a statului demo­crat popular. Pentru copiii patriei, pentru viața lor liniștită și îmbelșu­gată, puterea populară alocă mij­loace din ce in ce mai insemnate, cum nici nu se putea visa in trecut. Și nu este rău să ne amintim des­pre viața de atunci a copiilor, chiar dacă aceste amintiri nu sunt de loc vesele. Ură și Indignare provoacă aducerile aminte de pe vremurile cind in fiecare an 200 000 copii mu­reau înainte de împlinirea celui de-al doilea an de viață. Milioane de copii care n-au apucat să cu­noască viața, zecile de milioane de eopii fără copilărie, ce dovadă mal odioasă a nepăsării față de om poate exista la adresa criminalei orînduiri a burgheziei , moșierimii? Cîți dintre locuitorii satului au auzit in trecut despre case de nașteri, despre creșe și cămine ? Clți dintre copiii celor mulți s-au putut hrăni cum se cuvine, cu­i au cunoscut za­hărul sau piinea altcînd decit la zile mari. Romînia deținea pe atunci tristul „record“ al celor 8.000 de femei care Își pierdeau viața la naștere,­­ celălalt „record" nu mai puțin trist, al unei mari mortalități Infantile. Astăzi este ziua copiilor lumii. Se cuvine să ne Îndreptăm gindul spre multele milioane de copii din țările capitaliste și coloniale, unde traiul celor mici — ca și al celor mari — este încă plin de nevoi și suferințe. Oare pe planeta noastră nu se pot Îndestula din belșug toți oamenii ? Strimba orinduire capitalistă, Ha­gaiul colonialismului, cheltuielile nesăbuite pentru Înarmare ale țări­lor Imperialiste, iată ce și cine ră­pește hrana copiilor lumii. Ziua Internațională a Copilului, este de aceea o zi a păcii. Pentru viața și fericirea copiilor lor, sutele de milioane de oameni cinstiți din toate țările lumii luptă pentru pace, pentru înfăptuirea dezarmării gene­rale și totale, propusă de Uniunea Sovietică, nobilul obiectiv pentru care militează Întreg lagărul păcii și socialismului. Intr-o lume fără războaie, sub un cer niciodată în­tunecat de norii amenințători ai ex­terminării oamenilor, copiii vor crește, se vor Instrui, vor Învăța să-și pună aptitudinile, talentele in slujba omenirii. Pacea și fericirea copiilor sint de nedespărțit. In țara noastră, datorită grijii de fiecare clipă a statului democrat­­popular pentru cei mici, copiii iși trăiesc din plin copilăria. Ei sunt educați in spiritul dragostei și res­pectului pentru muncă, al mîndriei pentru realizările poporului munci­tor, al dorinței de a continua și de­­săvirși opera începută de genera­ția care făurește, sub conducerea partidului, Romînia socialistă. încă înainte de a se fi născut și apoi la primii săi pași din viață, copilul este urmărit și îngrijit cu mină si­gură și grijă părintească. Concediul și ajutorul material acordat mamei, maternitățile și casele de naștere care asigură noului născut respec­tul regulilor de igienă și suprave­gherea medicală, creșa și căminul, taberele și coloniile — toate aces­tea creează copiilor. Încă din primii ani de viață, condiții să crească sănătoși și voinici. De circa 24 de ori mai mulți copii sunt asistați la naștere în unitățile de ocrotire a să­nătății decit în 1733. Zero mortali­tate infantilă ; acest lapidar comu­nicat, cu care se mindresc nume­roase așezăminte sanitare, se in­­tilnește tot mai des In multe comune, orașe și raioane întregi. Cu aceeași grijă nețărmurită sunt veghiați și următorii pași ai copii­lor ajunși la virsta școlară. Prin 1232—1933, jumătate din copiii aflați la această vîrstă rămîneau in afara școlii. De altfel și astăzi — așa cum arată o statistică a U.N.E.S.C.O. — sunt in lume un sfert de miliard de copii care nu știu ce Înseamnă școala. In țara noastră și in anii noștri, nici un părinte nu se mai poate teme că fiul sau fiica sa poate fi lăsat departe de lumina cărții. Rezultatele muncii pline de abnega­ție, a muncii conștiente și a voinței de a realiza tot mai bine partea ce-i revine fiecăruia la Îndeplinirea sarcinilor trasate de partid, se res­­pringe în mod pozitiv și asupra co­piilor, asupra viitorului lor. Gratui­tatea Invățământului elementar, nu­meroase burse acordate elevilor școlilor medii și studenților, gratui­tatea manualelor școlare pentru e­­levii din clasele I—VII, cantinele și căminele Înființate in număr tot mai mare, sutele de școli noi ce se ri­dică In fiecare an, toate acestea și multe altele asigură elevilor condiții bune de Instruire. Condiții care In anii ce vin se vor îmbunătăți con­tinuu. Până prin 1732—1933 nu va mai exista in țara noastră nici un copil care să nu frecventeze școala (Continuare In pag. 2-a) Copiii-viitorul țării llllll!llllllll!llllllllllllllll!lll!lll!lllllllllllllllllll!llllll!llllll BIBLIOTECA Cen trală universitară »M. EMINESLU« iași I Anul XIX nr. 5172 j 4 pagini > 20 bani j Extinderea acțiunii de termoficare Termoficarea introdusă pînă acum la București, Reșița, Onești se extin­de și în alte orașe și centre muncito­rești din țară. Aceasta se datorește faptului că noile centrale electrice afla­te în construcție sînt prevăzute să pro­ducă concomitent energie electrică și căldură, iar unele centrale existente se modernizează în acest scop. De curînd au început lucrările pen­tru termoficarea industrială și urbană a orașului Arad. Pe mai multe străzi 1 iunie 1961 , din acest oraș, unde se află mari în­treprinderi industriale sau se ridică noi blocuri de locuințe, s-au săpat ca­nalele pentru instalarea conductelor prin care uzina electrică va trimite apă fierbinte sub presiune pen­tru încălzirea halelor industriale și a locuințelor. Pregătiri pentru introducerea termo­­ficării industriale și urbane se fac și în orașele Timișoara, Vulcan și altele. (Agerpres) Joi Realizările cocsarilor De la începutul anului și pînă a­­cum, cocsarii au livrat centrelor side­rurgice 3000 de tone de cocs peste plan, sprijinind astfel întrecerea jur­­naliștilor pentru sporirea producției de metal. Rezultate bune în ridicarea calității au înregistrat colectivele de la Uzinele cocsochimice de la Hune­doara, Călan și Reșița. Prin unifor­mizarea temperaturii în cuptoare, res­pectarea graficului de încărcare a ba­teriilor, rezistența medie a cocsului a crescut în aceeași perioadă cu peste 3 la sută față de media realizărilor anului trecut. Datorită îmbunătățirii calității cocsului au crescut, de ase­menea, indicii de utilizare a furnale­lor iar consumul de cocs metalurgic pe tona de fontă elaborată a scăzut cu aproximativ 13 kg. (Agerpres) Pentru vizitatorii litoralului CONSTANȚA (de la corespondentul nos­tru). — Desigur că pe mulți din cei ce își vor petrece concediul pe litoral îi interesează, printre altele, și situa­ția rețelei comerciale și a aprovizionării cu mărfuri de toate cate­goriile. Pentru aceștia iată cîteva vești: Rețeaua comercială se dezvoltă în acest sezon în Constanța și în localitățile de pe litoral cu încă 51 de unități față de anul trecut. Numai în Con­stanța s-au dat în fo­losință trei mari ma­gazine — două de în­călțăminte și un ma­gazin universal cu ar­ticole pentru copii — și sunt în curs de a­­menajare alte cinci unități comerciale la parterul blocurilor din centrul orașului și de la gara nouă. Fondul de mărfuri ce se va desface în timpul sezonului este cu 15 la sută mai mare decât cel realizat în aceiași perioadă a anului trecut. Zilnic se vor desface prin unitățile comer­ciale 60.000 sticle de suc și 45.000 sticle de bere. Numărul unităților cu mărfuri de artiza­nat a crescut cu încă 14 magazine și 5 chioșcuri. Pentru vînzarea fructelor și legumelor în stațiunile de pe li­toral se vor folosi și cîteva scutere, special construite în acest scop. ■ Iliiul- Propunerile cetățenilor sunt traduse in viață Cetățenii raionului Costești din re­giunea Argeș, au făcut 1046 propu­neri privind înfrumusețarea și buna gospodărire a comunelor. Sfaturile populare au luat măsurile necesare pentru înfăptuirea lor. în această perioadă s-au construit și reparat peste 150 poduri și podețe în special în comunele Broșteni, Miroși, Costești și Gliganu. In alte comune s-au reparat 173 fîntîni, au fost amenajate 14 eleșteie, iar pe 79 drumuri s-au transportat mari canti­tăți de pietriș și balast. De asemenea la Corbu s-a înființat un cinemato­graf, la Căldăraru a fost reparată și pusă în funcțiune o moară, iar la Costești s-a introdus o linie de înaltă tensiune. Pînă acum s-a realizat jumătate din propunerile făcute de cetățeni, iar alte 300 sînt în curs. Prin mobili­zarea oamenilor muncii la aceste ac­țiuni gospodărești, s-au economisit peste 150.000 lei. AUTOMATIZAREA CUPTOARELOR BRAȘOV.­­ La Uzinele „Emailul Roșu” din Mediaș au intrat în funcție două instalații automate pentru încăr­carea și descărcarea cuptoarelor. In­stalațiile execută deschiderea, încărca­rea, descărcarea și închiderea automată a cuptoarelor. S-A DESCHIS UN NOU MAGAZIN AL COPIILOR Ieri s-a deschis ln blocul recent con­struit pe Calea Victoriei, peste drum de Casa Centrală a Armatei, un nou magazin al copiilor, cel mai mare și mai modern din București. Dispus pe 3 nivele — subsol, par­ter și etaj — frumos împodobit, mo­bilat și iluminat avînd numeroase puncte de atracție pentru copii, noul magazin a fost vizitat din primele ore de la deschidere de nu­meroși cumpărători, mici și mari. La subsolul magazinului se află raioanele de jucării, foto­sport, muzică, biciclete și triciclete, precum și o librărie pen­tru preșcolari. Parterul este ocupat de raioanele de galanterie, lenjerie, artico­le pentru nou­-născuți. Tot aici se găsește o tonetă de dulciuri, precum și o mică cofetărie. La etajul magazinului se găsesc raioanele de confecții și în­călțăminte. Clișeul de m­ai jos, infâ­ l­­șează un aspect de magazin. A ÎNCEPUT PRODUCȚIA DE CONSERVE De curund, la Fabrica de conserve „Valea Roșie” din raionul Oltenița, a început producția de conserve din noua recoltă de mazăre. In acest an fabrica a fost înzestrată cu 3 linii automate pentru fabricarea conservelor de le­gume și a sucului de roșii. Prin dota­rea cu noi utilaje, precum și prin fo­losirea mai bună a celor existente, ca­pacitatea fabricii crește în acest an de peste 3 ori față de anul trecut. MATINEE SPECIALE PENTRU COPII La numeroase cinematografe din Ca­pitală au loc în aceste zile matinee speciale cu spectacole pentru copii. Programele cuprind filme artistice, de­sene animate, Jurnale pionierești etc. Asemenea spectacole sunt prezentate la cinematografele „Maxim Gorki“, „înfră­țirea între popoare“, „23 August“, „13 Septembrie“, „Ilie Pintilie“, „Barbu De­­lavrancea“, „Al. Popov“ și altele. CEA MAI ÎNALTĂ PRODUCTIVITATE DIN ISTORIA FABRICII BACAU. (de la corespondentul nostru). — In cursul lunii mai a.c., cimentiștii de la Bicaz au reușit să înscrie cea mai înaltă productivitate din istoria fabri­cii lor. Față de indicele planificat, pro­ductivitatea orară la morile de ciment a fost depășită cu 1000 kg., iar la cup­toarele de clinker, productivitatea lu­nară planificată a fost depășită cu 18.000 kg. Până la sfârșitul lunii mai, muncitorii acestei întreprinderi au reu­șit să producă peste plan 25.800 tone de ciment, 11.300 tone de clinker și 407 tone tuburi de azbociment. In pri­mele 5 luni ale acestui an ei au produs și trimis marilor șantiere de construc­ție din țară, cu 32.500 tone mai mult ciment, față de aceeași perioadă a anu­lui trecut. O NOUA INSTALAȚIE MODERNA ORAȘUL VICTORIAtA de la corespon­­dentul nostru).­­ Recent, la Combina­tul Chimic din orașul Victoria, a intrat în funcțiune o nouă instalație modernă, cu ajutorul căreia se fabrică schimbă­torii de ioni, un produs necesar purifi­cării apei industriale. Noua instalație a fost proiectată și construită de un co­lectiv de muncitori și tehnicieni din ca­drul combinatului. REZULTATE SPORTIVE Stadionul Dinamo a găzduit miercuri seara întilnirea internațională de box dintre echipele Dinamo București și Dinamo Berlin. Echipa oaspete a obți­nut victoria cu scorul de 12—8. * In­sula Bibliotecii Centrale Universi­tare s-a desfășurat miercuri ultima rundă a meciului internațional de șai dintre echipele R. P. Române și RS.S. Gruzine. Kakabadze a cîștigat la Pere­­voznik. S-au terminat remiză partidele : Ciocîstea—Gurghenidze ; Ghițescu —Bus­laev ; Gheorgadze —Mititelu și Gheor­­ghiu —Danidhavili. Scorul meciului este 15 — 14 în favoarea R. P. Române, 3 partide fiind întrerupte. CUM VA FI VREMEA? Pentru zilele de 2, 8 și 4 iunie se prevede următorul timp probabil : IN BUCUREȘTI : vre­mea se menține căl­duroasă. Cerul va fi schimbător. Vîn­­tul va sufla slab pînă la potrivit. După amiază vor cădea ploi de scurtă durată. Temperatura stațio­nară. IN ȚARĂ : vremea se menține călduroasă. Cerul va fi schimbător. Vor cădea ploi de scurtă durată în­soțite local de descărcări electrice, mai ales In nord-vestul țării. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura staționară. Minimele vor fi cuprinse Intre 8 și 18 grade, iar maximele Intre 20 și 30 grade. Vizita de prietenie in țara noastră a președintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno Președintele Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit miercuri în Ca­pitală. înaltul oaspete face o vizită de prietenie în țara noastră. Președintele Indoneziei este însoțit de miniștri și alte persoane oficiale, de ziariști. La ora 12, avionul cu care călă­torește președintele dr. S­ukarno, es­cortat de avioane cu reacție româ­­nești, și-a făcut apariția deasupra aeroportului Otopeni. Numeroși bucureșteni au venit să salute pe înaltul oaspete. Pe aero­port erau arborate drapelele de stat ale R. P. Române și Republicii In­donezia. Alături de portretele pre­ședintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno, și președintelui Consiliului de Stat al R. P. Romíne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, era scrisă în limbile indoneziana și romina urarea „Tră­iască prietenia între poporul indo­nezian și poporul român !“. In întîmpinarea președintelui dr. Sukarno pe aeroport se aflau tova­rășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre­ședintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne, Ion Gheorghe Maurer, pre­ședintele Consiliului de Miniștri al R. P. Române, Gheorghe Apostol, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ștefan Voitec și Avram Bunaciu, vicepreședinți ai Consiliu­lui de Stat, general­ de armată Leon­­tin Sălăjan, ministrul Forțelor Ar­mate, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe și alte persoane oficiale. Au fost de față Sukrisno, amba­sadorul Republicii Indonezia la Bucu­rești și membrii ambasadei, tineri indonezieni care studiază în țara noastră, precum și Pavel S­ilard, am­basadorul R. P. Romano la Djakarta. în aplauzele celor prezenți, înal­tul oaspete a fost întîmpinat la co­­borîrea din avion de conducătorii statului nostru. Președintele dr. Sukarno se salută cordial cu tova­rășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer. Comandantul gărzii de onoare ali­niate pe aeroport a prezentat rapor­tul președintelui dr. Sukarno. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Indonezia și R. P. Române. Președintele dr. Sukarno, împreu­nă cu tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, au trecut apoi în revistă garda de onoare. După ce oaspetelui i-au fost pre­­zentate persoanele oficiale venite în întîmpinarea sa, cei prezenți au pri­­mit defilarea gărzii de onoare. Un grup de pionieri au înconjurat pe înaltul oaspete și persoanele care îl însoțesc, oferindu-le flori. Apoi, dr. Sukarno a luat loc în mașină, împreună cu tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer. Coloana de ma­­șini, însoțită de o escortă de motoci­­cliști, s-a îndreptat spre reședința re­zervată înaltului oaspete. Pe traseu numeroși bucureșteni au salutat pa președintele Indoneziei. (Agerpres) Președintele Sukarno și tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej răspund la salutul populației Capitalei. Foto : AGERPRES Dineu oferit în cinstea președintelui Indoneziei Președintele Consiliului de Stat al R. P. Romine, Gheorghe Gheorghiu- Dej, a oferit miercuri seara, la Pa­latul R. P. Romíne, un dineu în cinstea președintelui Republicii In­donezia, dr. Sukarno. Au luat parte miniștri și alte per­soane oficiale indoneziene care înso­țesc pe președintele Indoneziei în vi­zita pe care o face in țara noastra. Au participat Ion Gheorghe Mau­rer, președintele Consiliului de Mi­niștri al R. P. Romine, Gheorghe Apostol, prim-vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, Ștefan Voitec și Avram Bunaciu, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, general de ar­mată Leontin Sălăjan, ministrul Forțelor Armate, Corneliu Mănes­­cu, ministrul Afacerilor Externe miniștri și alte persoane oficiale. Au luat parte de asemenea Sukrisno, ambasadorul Republicii Indonezia la București, precum și Pavel Silard ambasadorul R. P. Ro­mâne la Djakarta, în timpul dineului președintele Consiliului de Stat al R. P. Romîne. Gheorghe Gheorghiu-Dej, și preșe­dintele Republicii Indonezia, dr. Su­karno, au rostit toasturi. Dineul s-a desfășurat într-o at­mosferă cordială. (Agerpres) -iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiliHuiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiij. Pe drumul corfelor cu minereu D­e peste dealuri, corfele funicula­­rului pline cu minereu apar una di­e una, minate parcă de o mină nevăzută pînă în incinta combi­natului siderurgic din Hunedoara unde își deșartă încărcătura. Se întorc apoi goale, dispărînd peste dealurile de unde au venit înainte cu cîteva mo­mente. Urmărindu-le drumul de în­toarcere ajungi după cîțiva kilometri la Teliuc, așezare minieră cunoscută pentru minereul de fier ce-l trimite fur­nalelor, veșnic flămînde, de la Hune­doara sau Călan. La porțile cetății fierului Chiar din preajma birourilor între­prinderii miniere, vizitatorului i se des­chide o privire de ansamblu asupra întregii exploatări, iți face impresia că te afli la porțile unei cetăți, apărată de ziduri și metereze puternice. Cu­rioasă poate să pară numai culoarea acestor ziduri, de un roșu-cărămiziu ce trădează de departe existența fie­rului. Ca niște trepte uriașe sînt săpa­te in pereții de stîncă fîșii late de unde excavatoare încarcă în vagoa­ne bulgării de minereu. De acolo locomotive pitice, pufăind greu, trag șirurile de vagoane afară din incinta impunătoarei cetăți a fierului. Aceasta este exploatarea la suprafață. Iu stingă însă construcția unui puț indică intrarea în subteran, spre orizontul 180, deschis cu doi ani în urmă. Lucră­rile începute nu de mult, în acest loc, au menirea să deschidă noi orizonturi pentru exploatarea altor zăcăminte de minereu. In subteran sau la suprafață, minerii de la Teliuc au permanent în față un obiectiv central: aprovizionarea în bune condițiuni a furnalelor cu mine­reu. Aceasta înseamnă o ritmicitate în livrări, dar mai ales un conținut ci­ mai ridicat de metal în minereu și un pro­cent de siliciu scăzut. La recenta con­sfătuire ținută de mineri, împreună cu beneficiarii lor direcți , asemenea în­­tîlniri au loc periodic, constituind o metodă eficace de îmbunătățire a muncii - jurnaliștii au apreciat că suc­cesele lor se datoresc în bună măsură și minerilor. Ei au subliniat progre­sele dobîndite în ultimele luni de mineri, atît pe linia creșterii conținutu­lui de metal cit și pe linia scăderii procentului de siliciu. Și una și alta ii cjută pe jurnal­iști să dea mai Grija pentru a trimite furnalelor minereu cu un conținut ridicat de metal o întîlnești la Teliuc in toate fazele de produc­ție, la toate sec­toarele de activita­te, începutul se fa­ce odată cu puș­carea rocilor de minereu. S-a intro­dus in acest sens metoda de pușca­­re selectivă, pen­tru ca încă din ca­pul locului să se evite­ze cit­ posibil amestecarea steri­­­luluii cu minereul. Rezultatele de pî­nă acum fiind bu­ne, se tinde spre o extindere a me­todei de pușcare selectivă. In aceas­tă fază a procesului de producție un mare rol revine și laboratorului de analize al întreprinderii. Colectivul de aici execută zilnic, la toate fronturile de lucru, analize rapide pentru a de­pista eventualele concentrații mai sla­be de metal. Este rîndul excavatoarelor să preia roca dislocată. Rină pe rînd, din cupa excavatorului minereul este descărcat în vagonetele rindun­te pe linie. De fie­care dată minerul Alexandru Titi, șeful brigăzii care lucrează aici în sec­torul II, începe alegerea sterilului, îndepărtindu-l din vagonetele ce au fost încărcate. Are loc astfel o sor­tare prealabilă a blocurilor mari de steril, evitîndu-se expedierea lor spre stația de concasare. Lucrul acesta nu-i face insă numai brigada lui Alexan­dru Titi. Fie că este vorba de galeriile din subteran, fie de fronturile de la suprafață, toate brigăzile de mineri caută să îndepărteze sterilul încă de la încărcarea în vagoane. Rezultatele se vor vedea insă abia la următorul punct de control. Șirurile de vagonete pline cu minereu, venite­­ din toate punctele de lucru ale exploa­tării miniere, de la suprafață sau din subteran, urmează în acest punct să fie descărcate în bunkere. Numai însă cu avizul controlului tehnic de calitate, Ion Andrei controlează fiecare vagonet in parte.­ Acestea vin de la Pavel Bo­lovan, celelalte de la Popa M. Ion, cele de dincolo de la Nicolae Dănăilă, iar aici sunt vagonetele pornite din a­­bctajele subterane ale lui Ion Enășcău și Emilian Bălan. Toate primesc apro­­barea controlului calității. Minereul a fost bine sortat încă de la fronturile de lucru. Poate merge mai departe la stația de sfărîmare. Pe o altă linie s-au strins insă cîteva vagonete care trebuie să facă calea întoarsă. Prea TUDOR GHEORGHIU (Continuare In pag. 3-a) m­ulta fontă de bu­­nă calitate, să re­ducă consumul de cocs. De la pușcarea selectivă, la sortarea pe bandă La laboratorul de analiză a minereului din cadrul înt­reprinderii Teliuc, minerul Cosm­a Culcea, șeful echipei de control tehnic a venit cu o probă de minereu. Nicolae Chindler, șeful laboratorului, execută controlul­ macroscopic al probei aduse, control care precede analiza chimică. De peste dealuri, corfele funicularu­­lui pline cu minereu se îndreaptă spre furnalele veșnic flămînde Fotografii : NICU VASILE

Next