România Liberă, august 1961 (Anul 19, Nr. 5224-5249)

1961-08-01 / nr. 5224

U Proletari din toate țările, uniți-vă! Anul XIX nr. 5224­4 pagini — 20 Hani Marți 1 august 1961 Călduroasa primire făcută delegației de partid și guvernamentale a R.P.R. la sosirea la Moscova La prietenii cei mai buni și cei mai apropiați ai poporului nostru Prin telefon de la trimisul nostru special 7 este greu să cuprinzi în spațiul fir restrîns al unui reportaj toate aspectele emoționante ale pri­mirii prietenești făcute de populația Moscovei solilor poporului nostru. Această manifestare caldă a priete­niei frățești romîno-sovietice se îm­pletește cu entuziasmul și avîntul creator cu care este salutată de po­porul sovietic publicarea proiectu­lui de program al P.C.U.S. — pro­gram care deschide drumul concret spre zorii comunismului, familiei unite a popoarelor comunității so­cialiste, întregii lumi. In Piața gării Kiev plină de lume, ca și pe întregul traseu lung de la gară la Kremlin, aplauzele și ac­la­­mațiile în cinstea oaspeților nu con­teneau. Ideile dominante ex­primate de aceste manifestări erau scrise pe pancartele purpurii din Piața gării, ca și pe cele situate din loc în loc pe întregul traseu: „Salut frățesc oamenilor muncii din Republica Populară Română care construiește socialismul!“, „Trăias­că prietenia sovieto-romînă!“, „Trăiască Partidul Muncitoresc Ro­mân, organizatorul și inspiratorul victoriilor oamenilor muncii din R. P. Romînă în lupta pentru pace și socialism !“, „Trăiască unitatea și coeziunea de nezdruncinat a partide­lor comuniste și muncitorești !“. Pe frontispiciul gării, se aflau por­­tretele tovarășilor Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, N. S. Hrușciov, L. I. Brej­­nev. Pretutindeni se puteau vedea înfrățite steaguri sovietice și romî­­nești, iar din mulțimea strînsă de o parte și de cealaltă a traseului se înălțau odată cu uralele și buchete de flori care fluturau în vînt în chip de salut și apoi se așterneau în ca­lea oaspeților. La ora 14,20 (ora Moscovei) un freamăt străbate peronul gării Kiev. Din depărtare se zărește înaintînd încet trenul special care aduce în capitala Uniunii Sovietice delegația de partid și guvernamentală a R. P. Române, venită, la invitația C.C. al P.C.U.S. și a guvernului sovietic, într-o vizită de prietenie. In întîmpinarea delegației de partid și guvernamentale a R. P. Ro­­ míné au sosit tovarășii L. I. Brej­­nev, N. S. Hrușciov, F. R. Kozlov, A. I. Mikoian, N. A. Muhitdinov, D. S. Poleanski, M. G. Pervuhin, G. I. Voronov, I. S. Kodița, vicepre­ședinte al Prezidiului Sovietului Su­prem al U.R.S.S., K. N. Rudnev, V. N. Novikov, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., V. G. Bakaiev, B. P. Beșcev, A. A. Gromîko, M. A. Olșanski, N. S. Pa­­tolicev, miniștri, S. A. Skacikov, A. N. Șelepin — președinți ai comi­tetelor de stat ale U.R.S.S., mareșa­lul Uniunii Sovietice A. A. Greciko, E. I. Afanasenko, ministrul Invăță­­mîntului al R.S.F.S.R., I. V. Andro­pov, șef de secție la C.C. al P.C.U.S., P. N. Demicev, prim-secretar al Co­mitetului Orășenesc Moscova al P.C.U.S., N. I. Bobrovnikov, preșe­dintele Comitetului Executiv al So­vietului Orășenesc Moscova, F. F. Molocikov, șeful secției Protocol din M.A.E. al U.R.S.S., activiști de răs­pundere ai C.C. al P.C.U.S., ai Con­siliului de Miniștri, ai Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. In gară se aflau de asemenea șefi ai reprezentanțelor diplomatice acre­ditați în Uniunea Sovietică, membri ai ambasadelor, personalul diploma­tic al Ambasadei Republicii Popu­lare Române, ziariști sovietici și străini. ...Trenul se oprește în fața pe­ronului. Coboară tovarășii Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C. C. al P.M.R, președintele Consiliului de Stat, conducătorul de­legației, Ion Gheorghe Maurer, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de miniștri, Nicolae Ceaușescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., șeful Di­recției de Propagandă și Cultură a C.C. al P.M.R., Alexandru Bîrlădea­nu, membru al C.C. al P.M.R., vice­președinte al Consiliului de Miniș­tri, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, Nicolae Gui­ă, membru al C.C. al P.M.R., ambasa­dorul R. P. Române la Moscova. Tovarășii N. S. Hrușciov, L. I. Brejnev și ceilalți conducători sovie­tici îi salută cu căldură pe oas­peți. Un grup de copii înmînează­ membrilor delegației de partid și guvernamentale a R. P. Române bu­chete de flori. In fața gării condu­cătorii celor două țări sînt întîmpi­­nați cu aclamații și aplauze puter­nice, în fața lor este aliniată com­pania de onoare. Tovarășul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej primește rapor­tul companiei de onoare. Se aud a­­cordurile solemne ale imnurilor de stat ale R- P. Române și Uniunii So­vietice. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer, însoțiți de (Continuare în pag. 3-a) sosire, în fața gării Kiev din Moscova Cuvîntarea tovarășului Nikita Sergheevici Hrușciov Dragă tovarășe Gheorghiu-Dej, Dragă tovarășe Maurer, Dragi tovarăși și prieteni. Permiteți-mi ca în numele Comite­tului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al Prezidiului Sovietului Suprem și al Consiliului de Miniștri, în numele întregului po­por sovietic să salut cordial pe pă­­mîntul sovietic pe tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Co­mitetului Central al Partidului Mun­citoresc Romîn, președintele Consi­liului de Stat al Republicii Popu­lare Romîne, pe tovarășul Ion Gheor­ghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Ro­mîne, pe toți stimații membri ai de­legației de partid și guvernamentale a Republicii Populare Romîne. Oamenii sovietici întîmpină cu dra­goste pe solii poporului frate român, care, sub conducerea Partidului Mun­citoresc Român, pășește cu încredere pe calea socialismului. In poporul sovietic, oamenii muncii din Ro­­minia socialistă au un prieten de nădejde și un frate. Acest lucru a fost dovedit nu o dată in fapt, a fost confirmat de viață, de întreaga isto­rie a relațiilor frățești dintre Uniu­nea Sovietică și Republica Populară Romînă. De acest lucru vă veți pu­tea convinge încă o dată și acum, cu prilejul călătoriei dv. în Țara So­vietică. Acordăm, dragi prieteni, o mare însemnătate vizitei dv. în Uniunea­­ Sovietică. Noi vedem în această vi­zită o nouă manifestare a năzuinței reciproce a popoarelor noastre, a partidelor noastre de a întări și mai mult și a dezvolta unitatea și colabo­rarea între Uniunea Sovietică, Repu­blica Populară Romînă, între toate țările lagărului socialist. Prietenia dintre popoarele țărilor socialiste re­prezintă o forță atît de invincibilă, o avuție atît de mare cum n-a mai avut nimeni și niciodată în lume. Noi, co­muniștii, sîntem mîndri că ne-a re­venit fericirea de a crea și a întări această uniune a popoarelor libere în numele unei vieți mai bune a oame­nilor muncii, spre binele păcii în în­treaga lume. Republica Populară Ro­mînă, împreună cu celelalte țări so­cialiste, aduce o mare contribuție la cauza comună a întăririi unității și coeziunii puternicului lagăr socialist, apără cu hotărîre pacea în întreaga lume. Permiteți-mi să-mi exprim convin­gerea că vizita de prietenie a dele­gației de partid și guvernamentale române în țara noastră va contribui la întărirea continuă a prieteniei și colaborării frățești dintre popoarele sovietic și român, va sluji intereselor păcii și socialismului. Vom face totul pentru ca în timpul vizitei în țara noastră să vă simțiți tot atît de bine ca la dv. în patrie, împreună cu întregul popor sovie­tic vă spunem: Bun venit, scumpi prieteni! VIZITE LA KREMLIN MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite La 31 iulie, delegația de partid și guvernamentală a Republicii Popu­lare Române a făcut o vizită la Krem­lin tovarășului N. S. Hrușciov, prim­­secretar al Comitetului Central al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. La vizită au participat tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secre­­tar al C.C. al Partidului Muncitoresc Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, conducătorul delegației de partid și guvernamentale a R. P. Române, Ion Gheorghe Maurer, membru al Birou­lui Politic al C.C. al P.M.R., președin­tele Consiliului de Miniștri, vicepre­ședinte al Consiliului de Stat al R. P. Române, Nicolae Ceaușescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., șeful Direc­ției de Propagandă și Cultural a C.C. al P.M.R., Alexandru Bîrlădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepreșe­dinte al Consiliului de Miniștri al R. P. Române, Corneliu Mănescu, mi­nistrul Afacerilor Externe, Nicolae Gum­ă,­ membru al C.C. al P.M.R., ambasadorul Republicii Populare Ro­mâne la Moscova. Din partea sovietică au participat : tovarășii A. A. Gromîko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., I. V. Andropov, șef de secție la C.C. al P.C.U.S., I. K. Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Popu­lară Romînă, S. T. Astavin, șeful sec­ției a 5-a pentru Europa din Minis­terul Afacerilor Externe al U.R.S.S. Intre tovarășul N. S. Hrușciov și membrii delegației de partid și gu­vernamentale a Republicii Populare Romîne a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cor­dială, frățească. ★ MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: La 31 iulie, to­varășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Ro­mân, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Ro­mâne, conducătorul delegației de partid și guvernamentale a R. P. Române, care se află la Moscova, și (Continuare în pag. 3-a) f SIBI, IOTE CA l CEF?f^.^«Vl*»TARA I »M* EMINESCII« iași ' B -jäasi-... i/33MntW.sanf*v«n--.__ Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej Dragă tovarășe Hrușciov, Dragă tovarășe Brejnev, Dragi tovarăși și prieteni. Sosind în glorioasa capitală a Uniunii Sovietice îngăduiți-ne, îna­inte de toate, să exprimăm mulțumi­rile noastre cordiale Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și guvernului so­vietic pentru invitarea delegației de partid și guvernamentale a Republi­cii Populare Romîne, pentru primirea atît de caldă pe care ne-o faceți, și totodată să vă transmitem salutul frățesc adresat din toată inima de poporul român marelui popor so­vietic. Ca și alte ori cînd am avut pri­lejul de a ne afla în Uniunea So­vietică, venim și acum în mijlocul oamenilor sovietici ca la prietenii cei mai buni și cei mai apropiați ai poporului român. Poporul nostru urmărește cu ad­mirație succesele epocale pe care le obține poporul sovietic sub condu­cerea înțeleaptă a Partidului Comu­nist al Uniunii Sovietice, a Comite­tului său Central, în frunte cu iubi­tul nostru tovarăș și prieten Nikita Sergheevici Hrușciov, a cărui acti­vitate prodigioasă — pusă în slujba cauzei comunismului și păcii — i-a ciștigat în întreaga lume un înalt prestigiu, stima și dragostea celor ce muncesc. Victoriile repurtate de poporul sovietic în crearea bazei tehnico-materiale a comunismului, în dezvoltarea giganticei forțe econo­mice a statului sovietic și în fău­rirea unei vieți de înaltă bunăstare materială și spirituală pentru po­porul sovietic, excepționalele reali­zări tehnico-științifice ale U.R.S.S., constituie un puternic factor mobi­lizator în lupta oamenilor muncii de pretutindeni, exercită o înrîurire profundă asupra întregii dezvoltări contemporane. In fața poporului sovietic se des­chide perspectiva strălucită a con­struirii societății comuniste în ur­mătoarele două decenii. In proiectul noului program al Partidului Comu­nist al Uniunii Sovietice, publicat ieri de presa sovietică, noi vedem un document al marxism-leninismu­­lui creator, de însemnătate princi­pială și practică imensă. Trasînd sar­cinile concrete ale construirii so­cietății comuniste în U.R.S.S., anali­zând problemele fundamentale ale trecerii omenirii de la capitalism la comunism, programul P.C.U.S. va fi de un neprețuit sprijin pentru toate partidele frățești, pentru toate po­poarele lumii. După cum vă este cunoscut, Re­publica Populară Romînă a obținut rezultate de seamă în construcția socialistă. Se dezvoltă continuu in­dustria, agricultura socialistă, ccul­­tura, crește an de an nivelul de trai al oamenilor muncii. Poporul român muncește cu însuflețire și hărnicie pentru înfăptuirea planului de 6 ani, care are ca obiectiv fundamental desăvîrșirea construcției socialiste în țara noastră. Sprijinul frățesc, multilateral, pe care-l primim din partea Uniunii So­vietice, colaborarea și intr-ajuto­rarea reciprocă cu celelalte state so­cialiste sporesc considerabil forțele creatoare și eficacitatea eforturilor poporului român, avînd o însemnă­tate primordială pentru înaintarea rapidă a țării noastre pe drumul socialismului. Popoarele noastre sunt indisolubil legate prin fidelitatea față de învă­țătura marxist-leninistă, care ne că­lăuzește întreaga activitate, față de principiile internaționalismului pro­letar, care stau la baza unității de nezdruncinat a lagărului socialist și a mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Popoarele noastre poartă sus stea­gul luptei pentru pace și prietenie între popoare. Vizita noastră în U­­niunea Sovietică Va prilejui o nouă afirmare a hotărîrii comune a po­poarelor român și sovietic, ca și a popoarelor celorlalte țări socialiste, de a face tot ce le stă în putință pen­tru întărirea păcii în lume, pentru promovarea principiilor coexistenței pașnice, pentru soluționarea pașnică a problemelor litigioase și însănăto­șirea climatului internațional. Cu cit este mai puternic lagărul socialist, cu atît este mai bine apă­rată pacea. In interesul propriilor popoare și al întregii omeniri avem îndatorirea supremă ca, față de în­cercările cercurilor imperialiste de a provoca o nouă ascuțire în relațiile internaționale și de a intensifica cursa înarmărilor, să păstrăm o neslăbită vigilență și o grijă permanentă pen­tru asigurarea securității țărilor noastre. Partidul nostru se inspiră din exemplul perseverenței, spiritu­lui de inițiativă inepuizabilă și tena­cității neobosite cu care Uniunea Sovietică desfășoară lupta pentru pace în întreaga lume. Sîntem pe deplin încredințați că vizita delegației române în Uniunea Sovietică, schimburile de vederi și discuțiile ce le va purta cu acest prilej vor contribui la continua lăr­gire și dezvoltare a legăturilor fră­țești statornicite între partidele și țările noastre, la întărirea mai de­parte a prieteniei dintre popoarele român și sovietic. Trăiască și înflorească indestruc­tibila prietenie romîno-sovietică ! Trăiască gloriosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice, Comitetul său Central și guvernul sovietic în frun­te cu tovarășul N. S. Hrușciov ! Trăiască lagărul unit al țărilor so­cialiste ! Trăiască cauza victorioasă a so­cialismului și comunismului ! Trăiască pacea în lumea întreagă ! i Un strălucit flocumețat al marxism-leninismului creator P­roiectul de Program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice MOSCOVA 30 (Agerpres).­­ TASS transmite : La 30 iulie „Pravda", organ al C.C. al P.C.U.S., a­­ publicat pro­iectul de Program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Proiectul de Program a fost aprobat în unanimitate de Plenara din iunie a C.C. al P.C.U.S. In conformitate cu hotărîrea Plenarei, proiectul de Program este prezentat tuturor comuniștilor, tuturor oamenilor muncii din U.R.S.S. pentru o largă dezbatere. Rezultatele dezbaterii vor fi luate în considerare in cursul examinării definitive a proiectului de Program. Noul proiect de Program al partidului va fi prezentat spre exa­minare și aprobare celui de-al XXII-lea Congres al Partidului Comu­nist al Uniunii Sovietice, care se va deschide la 17 octombrie 1961. Proiectul noului Program al P.C.U.S. este alcătuit dintr-o intro­ducere și două părți. Prima parte este intitulată „TRECEREA DE LA CAPITALISM LA COMUNISM - CALEA DEZVOLTĂRII OMENIRII", cea de-a doua - „SARCINILE PARTIDULUI COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE IN CONSTRUIREA SOCIETĂȚII COMUNISTE". Prima parte a proiectului de Program cuprinde 8 capitole : ine­vitabilitatea istorică a trecerii de la capitalism la socialism ; impor­tanța istorico-mondiala a Revoluției din Octombrie și a victoriei socialismului in U.R.S.S. ; sistemul mondial socialist; criza capitalismului mondial ; mișcarea revoluționară internațională a cla­sei muncitoare ; mișcarea de eliberare națională ; lupta împotriva ideologiei burgheze și reformiste ; coexistența pașnică și lupta pen­tru pacea generală. Partea a doua a proiectului de Program al P.C.U.S. cuprinde 7 capitole și o introducere „Comunismul - viitorul luminos al intregii omeniri". Primul capitol este intitulat „Sarcinile partidului în domeniul construcției economice, al creării și dezvoltării bazei tehnico-mate­riale a comunismului". Acest capitol cuprinde trei subcapitole : dez­voltarea industriei, rolul ei în crearea forțelor de producție ale comu­nismului ; dezvoltarea agriculturii și a relațiilor sociale la sate ; conducerea economiei naționale și planificarea. Al doilea capitol este intitulat „Sarcinile partidului în domeniul ridicării bunăstării materiale a poporului". Cel de-al treilea capitol al părții a doua a proiectului de Pro­gram este intitulat „Sarcinile partidului în domeniul construcției de stat și al dezvoltării continue a democrației socialiste". Acest capitol cuprinde trei subcapitole : Sovietele și dezvoltarea principiilor de­mocratice ale conducerii de stat ; creșterea continuă a rolului orga­nizațiilor obștești; Statul și comunismul ; întărirea forțelor armate și a capacității de apărare a Uniunii Sovietice. Capitolul patru este intitulat „Sarcinile partidului în domeniul relațiilor între națiuni". „Sarcinile partidului în domeniul ideologiei, educației, învăță­­mîntului, științei și culturii" sînt expuse în cel de-al cincilea capitol care cuprinde patru subcapitole ce stabilesc : sarcinile in domeniul comuniste , in domeniul invățămîntului public , în domeniul construcției culturale, al literaturii educării conștiinței i­n domeniul științei și artei. Capitolul șase este intitulat „Construirea comunismului în U.R.S.S. și colaborarea dintre țările socialiste". Capitolul șapte este intitulat „Partidul în perioada construcției desfășurate a comunismului". (Textul integral al proiectului de Program al P.C.U.S. a fost publicat de ziarul „Scinteia" în numerele apărute luni 31 iulie și marți 1 august a.c.) TELEGRAMA Excelenței Sale, Domnului FRIEDRICH 7RAUG 077 WAHLEN Președintele Confederației Elvețiene Cu ocazia sărbătorii naționale a Confederației Elvețiene, vă rog, dom­nule președinte, să primiți cele mai sincere felicitări și cele mai bune urări pentru dv. personal și pentru poporul elvețian. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române ll S­ub conducerea , pe drumul unei vieți tot mai îmbelșugate Cu cetățeni, ieri prin magazine Au intrat în vigoare noile prețuri reduse la unele mărfuri Vitrinele multor magazine i-au întîm­­pinat ieri dimineață pe bucureșteni cu etichete cu cifre proaspăt scrise, cu­­prinzînd noile prețuri, reduse, la măr­furile prevăzute în recenta Hotărîre a C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Mi­niștri. O dată cu creșterea salariilor, e­­economiile care se adaugă din cumpă­rarea acestor mărfuri ilustrează grija partidului nostru pentru continua ridi­care a nivelului de trai al oamenilor muncii. ★ Unitățile „Termometal“ care au în vînzare mașini de cusut au fost foarte frecventate ieri. Ghișeele cu formulare pentru cumpărări în rate au trebuit să facă față unor cereri continue. Gospo­dina Sanda Georgescu întreabă la ma­gazinul de pe bulevardul Magheru : — Cu­ costă mașina de cusut? — 2865 lei. — înainte costa 3370 de lei. Asta în­seamnă deci că voi face o economie de 505 lei. .★ La magazinul „Victoria". Doi tineri. Probabil că se pregătesc să plece în concediu. Tocmai solicită confecții de sezon. Ea și-a ales o rochie care pînă ieri costa 181 de lei. Acum costă 137. El și-a ales un sacou albastru de in. Și aici este o diferență. De la 164, pre­țul s-a redus la 142 de lei. Se duc și își achită bonul la casă. Apoi cu pache­tele sub braț ies pe strada inundată cu soare. Așadar încă un buget sporit 1. Dialog la un magazin de încălțămin­te de la Bucureștii-Noi. — Știi cum se poate cumpăra cu banii necesari pentru o pereche de pan­tofi de damă și o pereche de sandale ? — Explică-mi. — Foarte simplu. Cumperi de pildă o pereche de pantofi ca aceștia. — Da. — înainte costau 189 de lei iar acum 125 de lei. Iți rămîne deci o diferență de 64 de lei. — Am înțeles: — Și cu banii aceștia îți cumperi o pereche de sandale care costă 55 de lei iar înainte costau 102 lei. — Dar mai rămîn 9 lei. — Mai pui un leu și iei două pe­rechi de șosete de 5 lei care înainte costau 8 lei. Nu-i așa că nu-i de loc complicat ? ★ Doi pionieri au intrat în librăria din cartierul Ferentari. Primul cere un compus „Pionier“. In loc de 4 lei și 10 bani costă acum 3 lei. Celălalt, două cutii de creioane colorate. De la 3 lei și 95 de bani cutia costă 2 lei și 70 de bani. O economie cu­ ai clipi din ochi. — Ce facem cu diferența ? — Mergem la cofetărie. ★ Sînt cîteva crîmpeie culese ieri din diferite puncte ale orașului. Ele expri­mă bucuria oamenilor muncii față de noile reduceri de prețuri. j Răspunsul nostru «se măsoară în zone în Noua Hotărîre a partidului și a­ guvernului a stîrnit un puternic ecou și în rîndurile minerilor din­­ Cozla, regiunea Banat. Bucu­­­ria minerilor din Cozla este cu atît mai mare cu cit ei sinn­t martorii multiplelor înfăptuiri , realizate aici în anii aceștia. Blocuri noi, dispensar, club,­­ magazine, stația modernă de co­m­­municație și altele, ii „Mulțumesc partidului și gu­vernului pentru grija ce ne-o­­ poartă — ne-a spus inginerul ALEXANDRU GHIZEL, șeful sec­ți­torului minier din Cozia. Acestei i­ griji părintești minerit îi va răs­­­­­punde prin noi realizări, prin ex­­­­­tragerea unor cantități tot mai­­­ mari de cărbune cocsificabil ZZ pentru siderurgiști și de calitate jI superioară. De altfel, noi am ob­­­­ținut în acest an realizări de­­­ seamă dînd peste prevederile de ZZ plan pina acum aproape 1.000 t­ tone cărbune cocsificabil spălat l­ și am îmbunătățit calitatea căi­­ii bunelui brut cu 2 la sută. Acest­­ lucru a fost posibil prin deschi­­­­­derea de noi fronturi de lucru,­­­ dotarea minei cu noi utilaje cum l­ ar fi screpere, mașini de săpat , gratere și altele precum și prin­­ introducerea unor metode noi de­­­ lucru cum ar fi și metoda de ex- Îm­ploatare în breșe, folosită pentru­­ prima dată aici“.

Next