România Liberă, octombrie 1961 (Anul 19, Nr. 5276-5301)

1961-10-01 / nr. 5276

Proletari din toate țările, uniți-vă! Anul XIX nr. 5276­6 pagini — 30 bani Duminică 1 octombrie 1961 &C OC 0030 COCO OOOOOOOOOOOC Nou! orășel studențesc — îmi dați voie ? Vă mulțumesc ! — Puțin loc dacă se poate, așa... — Vreți să vă dați puțin la stân­ga­ . ... Te faci mic și te strecori cina pe o parte cînd pe alta a culoarului , pe lingă tine trec geamantane, pa­turi, baleturi, pachete. E un du-te vino febril, caracteristic mutatului în casă nouă. Oamenii sînt veseli, ba­gajele multe, agitația mare, încape să se populeze noul orășel studen­țesc, pe care-l constituie complexul de cămine de la Grozăvești. Cînd a început construcția lui era primăva­ră, iar florile de abia își b­eau capul firav din pămîntul dezghețat i și iată că n-au apucat să fie încă izgonite de ploile de toamnă și cele 4 blocuri elegante și masive își con­turează înălțimile, gata să ureze bun venit tinerilor locatari. Ieri pînă la ora prînzului, In orășel sosiseră de abia 400 de studenți, dar astăzi cu siguranță că sa vor fi mutat toți cei ----------------------- tn cuprinsul ziarului: [î] Chimizarea producției; (pag. a 3-a) ® București — Cosmos și retur (pag. a 4-a) [S] Foileton: Despre cadril și alte anacronisme (pag. a 4-a) [i] Experiențe privind for­­marea ploii artificiale (pag. a 4-a) [i] Cu sau fără filtru (pag. a 5-a) [Ș] Pentru viata tuturor co­piilor de Albert Kahn (pag. a 6-a) AZI SE DESCHIDE NOUL AN UNIVERSITAR IT> OO OO OO OO OO OO OO 00 OO OO OO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO» Noul an universitar Își deschide porțile cu tradiționala urare , bun venit tînără generație de pe băncile școlilor și din producție, în incinta universităților și institutelor noastre ! Această urare o rostim astăzi din toată inima, cu convingerea că ea va aduce zecilor de mii de tineri studioși împlinirea celor mai înflăcărate aspirații către știință. Partidul și gu­vernul au îngrijit cu părintească chibzuință de locul fiecă­ruia în sălile de studiu, în amfiteatre, în laboratoarele unde se aplică cunoștințele practic. Noi centre de cultură univer­sitară — Constanța, Baia Mare și Bacău — vin să se adauge în acest an celor vechi, ridicînd la 12 cifra totală a centrelor existente. Nici nu poate fi vorba de comparație cu trecutul! De cinci ori mai mare este acum numărul facultăților iar nu­mărul studenților la cursurile de zi a sporit considerabil. Mergînd în pas cu progresul întregii țări, universitatea ro­­mînească își vădește tinerețea organismului ei viu, înflori­tor. în cele 151 de facultăți funcționează peste 200 secții cu­­prinzînd cele mai variate specialități cerute de dezvoltarea impetuoasă a științei și tehnicii, de cerințele tot mai mari ale operei de construcție socialistă. Dar intelectualitatea nouă, socialistă este educată nu numai pe băncile facultăților și institutelor — unde astăzi învață în proporție de peste 90 la sută fii de muncitori, de țărani muncitori și de intelectuali — ci și prin învățămîntul fără scoatere din producție, aflat în continuă dezvoltare, împleti­rea teoriei cu practica devine tot mai strînsă. Viitorilor ca și actualilor studenți le sînt asigurate con­diții de viață menite să-i ferească de griji care i-ar depărta de învățătură. Noi cămine și cantine, noi săli de curs și se­­minarii, pavilioane și laboratoare au și fost sau continuă să fie construite. Cîteva din noutățile atît de numeroase ale a­­cestui început de an universitar le veți afla și din rîndurile ce urmează. Dar ele nu sînt singurele ! OQOOCOOOCOOOOOOOCOCOOCCÍ 2000 de studenți — de la Universitatea „C. I. Parhon“ și de la Institutele de Con­strucții, Teatru, Petrol și gaze, Geologie — care vor locui în acest complex. Deschizi o ușă la întîmplare și te întâmpină două perechi de ochi zîm­­bitori : — De cînd sîntem studente am locuit doar la cămine noi. Anul tre­­cum am stat în complexul de la O­­peră, anul acesta aici. Cum s-ar zice noi am făcut mereu inaugurarea — rîde Iulia Chițiga, din anul II al Fa­cultății de biologie. — Atunci spuneam că e minunat căminul nostru, dar pentru acesta nici superlativele nu-s deajuns — adaugă Gheorghița Andrei, colega ei de an. Te uiți prin camera lor , o încă­pere spațioasă, cu un perete întreg de geamuri prin care soarele năvă­lește nestingherit ■, dulapuri în pe­rete, podeaua pardosită în material plastic, paturi noi din care se desfac noptiere, mobile, lavoar in cameră, pieduri pufoase și de culori diferite. De altfel, coloritul îți atrage în mod deosebit atenția : fantezia proiectan­ților și măiestria constructorilor au făcut ca bogăția de culori și nuanțe să dăruiască acestui orășel surplus de veselie și tinerețe." — E bine că avem camere doar de două persoane d e mai multă liniște, putem învăța mai bine. — O să ne facem un program de Întreținerea camerei... Cei doi tineri băimăreni, Roman Pamfil și Ion Maxim, studenți în anul III al Facultății de științe juri­dice, au și început să-și facă planuri de buni gospodari. Dar nu sunt sin­gurii : dialogul lor este reeditat și de vecinii lor de cartier, studenți de la Institutul politehnic pentru care s-a construit un alt complex modern de 5 blocuri, în fața uzinelor „Semă­nătoarea“. Incepînd de azi, planurile lor pot fi puse în aplicare... începătorii Pînă acum cîteva zile trăiau încă sub tensiunea aceleeași întrebări : „Am reușit ?“ Gind deslegarea a ve­nit și și-au citit numele pe lista can­didaților care au luat examenul de admitere în facultate, studenții anu­lui I au reluat întrebarea cu antici­pație pentru viitor: „Voi reuși în continuare ?“ Intr-ade­văr, acum e greu de spus, deoarece succesele anilor următori de studiu vor putea fi determinate doar de munca și m­v­­na lor pentru învățătură. Marea lor majoritate îndreptățesc pronosticu­rile optimiste. Fie chiar dacă ne-am ghida după rezultatele primei „com­petiții", unde mulți s-au prezentat foarte bine pregătiți. De pildă, Geor­­geta Voiculescu, fiică de muncitor, Constantin Năstasescu, fiu de colec­tivist, care au intrat în facultatea de Matematică și Fizică cu medii peste 9. „Performanțele“ sunt, așadar, de bun augur... Unii studenți au obținut și bursele acordate de întreprinderi și instituții. Muncitorii Vasile Gheor­­ghi și Achim Brădescu fac parte din­tre aceștia. Deocamdată însă toți sunt 1« ega- EUGEN ATANASIU și P. RADUT (Continuare In pag. 2-a) Noua clădire a Institutului de botanică își așteaptă primii oaspeți Foto : S. ISPIRESCU —) ! Pe la vremea prtnzului, Ieri, ce- i r țâțe­anul m-a luat de b­rat »1 m-a j­i invitat să ne plimbăm pe stradă, j ! Apoi arătîndu-mi o vitrină, mi-a­­ Í spus : ! I — știi ce Înseamnă canicula... !­­ comercială ? — Nu înțeleg. ! — Nu-i­ nici un fel de șaradă, ! Vezi de pildă vitrina asta ? S-ar­­ părea că cei ce răspund de bunul i [ ei mers sunt in restantă cu calea­ ] f darul. Adică au rămas cam prin j [ luna iulie. 1 ] — De ce T­­­­ — Ia privește. S-a terminat luna ] [ septembrie și vitrina e plină de j­­ cămăși de vară. N-aș spune că j ( peste tot e asa, dar uite de pilda j ( aici la unitatea din Plaza Romană,)­­ specializată mai mult în sortimen­­­­­­te de jerseuri, găsești acum cămăși l t sport cu gulerul răsfrînt și bluze­l [ de vară. Dar să mergem mai de­­­­­­parte. Hai să ne oprim la unita­­t­­­tea de confecții de pe bulevardul­ Caniculă... comercială ! Bălcescu colț cu Aristide Brîand.!­­ Ce vezi aici?. ! — De pildă rochii de vară »i s­­­pună mai alaltăieri costum­e del­a baie.­­ — Dar paltoane ! !­ — Nici gînd. In schimb cîteva j | balonzeide pe care le știam de ]­­ astă vară. ] ! — Industria noastră produce _ o j f mare varietate de sortimente, măr­­f­­­furile există în depozite dar unii j­i conducători ai organizațiilor co­­­­­merciale nu se îngrijesc să le re-­ l puie atractiv în vitrine. Ar fi cazul să iei din timp­­­ un fular de lună. Nu mai umbla de­ [ pomană. N-am văzut în vitrine J­­ decit de mătase. Cele de lună stau >­ r în magazie. Și acum să-ți pun o j­­ întrebare. Ce încălțăminte este j | pusă mai la vedere în vitrinele j­­ de pe Lipscani ? I t — Sandalele. ] f — Ai ghicit. ) ( In concluzie?­­Ar fi cazul să le] i spunem celor vizați că a trecut o . f săptămînă de la echinoxul de 1 ( toamnă. ... ] f Poate... trec­­i ei la fapte. [ D. TAB A CU ] co-J i, . ............1 BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ „M. EMINESCU* IA”I CUM VA FI VREMEA » Pentru zilele de 2, 3 și 4 octombrie se anunță următo­rul timp probabil : In București, Vremea se va men­ține în general frumoasă, cu cer variabil, mai mult senin. Vint slab. Temperatura staționară, în țară . Vremea se va menține în general frumoasă și călduroasă, cu cer variabil. Ploi izolate vor cădea în vestul țării. Temperatura staționară. Minimele vor fi cu­prinse între 5 la 15 grade iar ma­ximele între 20 la 30 grade. Plina gustoasa, hrănitoare și în sortimente variate însoțind echipele de control obștesc A intrat în obișnuința lor, ca a­­­­­desea după-amiaza f frații Ernest Leu și Elias, primul croitor de lete și celălalt rihtuitor la fabrica „Solidaritatea" din Oradea, să-și con­sacre timpul liber îndeplinirii unei îndatoriri cetățenești, le găsim, fie singuri, fie in compania altor tova­răși ca Mircea Bodea, inspector co­mercial de stat sau Costel Pădurărea­­nu. Îndrumător comercial pentru re­giunea Crișana, colindind magazinele, unitățile de alimentație publică, ve­ghind îndeaproape la bunul mers al activității acestora. »In munca interesantă pe care o fac acum, ei pun multă pasiune și dragoste. Cu simțul lor cri­tic, izvorit din dorința de a pune la punct o neregulă, de a îndrepta o atitudine necorespunzătoare, cei doi controlori obștești „veterani" în a­­ceastă activitate și-au făcut simțită, mai pretutindeni in oraș, prezenta. Și acum iată-i din nou la drum. In tovărășia lor se găsește și Iosif Krall — maistru instructor la una din școlile din localitate — de ase­menea un devotat și activ controlor obștesc. Itinerariul ? Cîteva din unită­țile de panificație și centre de des­facere a pîinii. De la apariția scrisorii C.C. al P.M.R. „Pentru pîinea de cea mai bună calitate“ adresată lucrătorilor din sectorul de panificație și migră­­rit, a trecut un interval bun de timp. Ce s-a înfăptuit pe linia sarcinilor trasate de acest important document, ce­ mai trebuie făcut? I­n căutarea răspunsurilor la între­bările de mai sus, să însoțim e­­chipa de control obștesc pe te­ren, consemnînd cele constatate. Pentru început sîntem oaspeții sec­ției nr. 6 de fabricație di­n cadrul Trustului regional de panificație Cri­șana. Munca continuă păstrează atmos­fera neschimbată la orice oră din zi și noapte. Și totuși, unele lucruri, u­­nele deprinderi de aici, marchează parcă o schimbare. Da ! Pe drept cu­­vînt o schimbare. Brutarii nu mai lu­crează cu drojdie de hamei așa cum le era obișnuința, ci cu drojdie com­primată, cum s-a lucrat la concurs și după rețetele stabilite aici. Trecerea n-a fost ușoară, dar s-a înfăptuit și re­zultatele se simt : pîinea este mai bună, crescută, cu porozitatea necesa­ră. De altfel, aceasta se poate constata și din grafice, unde se consemnează zilnic gustul, aroma, coacerea, aspec­tul, umiditatea, aciditatea, porozitatea, precum și punctajul de calitate. Bru­tarii manifestă un interes deosebit față de noul sistem de apreciere a calității produselor, introdus de la 1 septem­brie a.c. „In rezultatele muncii este cointere­sată acum întreaga echipă — ne decla­ră brigadierul F. Bologh. Ș-apoi noi brutarii trebuie să avem în aten­ție calitatea pîinii sub toate aspectele, căci pentru fiecare există punctaj se­parat“. Oare a atins pînă în prezent vreo echipă punctajul maxim de 30 de punc­te ? Se vede că ținta nu se cucerește ușor. Nu din cauză că brutarii n-ar a­­vea calificarea și experiența cuvenită, dar exigența pentru calitate este mult sporită. Brigada lui Bologh — una din­tre cele mai bune — a întrunit în une­le zile maximum 28 de puncte la pîinea integrală și lucrul acesta este concludent. I­n după amiaza aceea la secția de fabricație nr. 1 lucra brigada con­dusă de Ioan Gulea. Cit de ru­menă și frumoasă era pîinea meșterită de acești brutari ! Oaspeții au privit-o cu plăcere, avînd de rostit despre ea numai cuvinte de laudă. Poți avea oare vreo obiecțiune atunci cînd munca merge bine ? Dar în raf­turile magaziei fac distonanță în tovă­rășia unei astfel de pinii și unele pro­duse pricăjite, necorespunzătoare. Amă­nuntul nu scapă din vederea și atenția echipei de control obștesc. Cine este vinovatul, din ce­­ cauză s-a produs acest „incident" ? Pîinea necrescută, lățită, cu lipituri și crăpături mari a fost produsă de brigada condusă de Carol Molnár, care a lucrat în dimi­neața aceleiași zile. Să fie la mijloc doar o simplă întîmplare ? Nu, ceva mai mult. Lipsa unei urmăriri atente științifice a procesului de fabricație. Aici controlul de laborator se face doar la produsul finit și acesta cu destulă întîrziere, uneori cînd pîinea a și fost expediată la centrul de desfacere. Mai poate avea eficiența necesară un astfel de control, știut fiind că, bunăoară procentul de umi­ditate trebuie stabilit după maximum­ 2 ore de la terminarea fabricației ? De­­sigur că nu. Iată de ce cazul întîlnit la secția nr. 1 este posibil, în astfel de condiții, să se­ mai repete — ceea ce de fapt trebuie evitat pe viitor. Nu e pentru prima oară cînd frații Ernest, Iosif Krall, Mircea Bodea și Costel Pădurăreanu vizitează centrul de desfacere a pîinii nr. 179. De fie­care dată simt cu acest prilej o deo­sebită plăcere. Centrul este aprovizio­nat la timp și cu cantitatea de pîine necesară, iar deservirea este exempla­ră. Se conving mai mult că unitatea, a cărei responsabilă este tovarășa Eli­­sabeta Dinga, merită steagul de frun­tașă pe care-l deține cu justificată mîn­­drie. Nu aceleași lucruri se pot spune și despre centrul de pîine nr. 82, unde, CL. I­ADULESCU (Continuare in pag. 2-a) SUCCESUL LAMINITORILOR HUNEDOREM HUNEDOARA. — Laminatorii combinatului siderurgic din Hu­nedoara au realizat angajamentul anual de a da peste plan 52.000 tone de lamina­e. La realizarea angajamentului, cea mai mare con­tribuție a adus-o colectivul noului laminor de profile, care a livrat întreprinderilor prelucrătoare și constructoare de mașini din țară cu 32.710 tone de laminate finite mai mult decît era planificat. Tot­odată laminoriștii de la acest agregat, au redus rebuturile în medie cu aproape 40 la suta fața de normele stabilite și au realizat mai mult de 2.500.000 lei economii peste plan. (Agerpres) Concurs pentru cel mai frumos model de pantof Zilele acestea s-a În­cheiat concursul dintre cooperativele de încăl­țăminte din Capitală pentru realizarea celui mai frumos model de pantof, cu cel mai mic consum de materiale. La concurs au partici­pat un mare număr de cooperatori care au creat peste 200 modele noi de pantofi pentru femei, bărbați și copii. Juriul concursului a evidențiat 90 de mode­le. Printre acestea se află pantofii cu vlol ascuțit și toc înalt, sub­țire în combinații de două culori, cel din lac și antilopă, precum și pantofii bărbătești cu li­nie modernă — pentru sport, lucru și diverse ocazii — realizați de cooperativele „Cizmarii progresiști", „Stăruin­ța", „Tehnica încălță­mintei", „Meseriașii cizmari" și „Încălță­mintea manuală“. Cele mai reușite mo­dele de pantofi vor fi oferite c­a model tutu­ror cooperativelor meș­teșugărești de Încălță­minte. Această măsură va contribui la Îmbu­nătățirea calității pro­duselor, precum și la scăderea consumurilor specifice. (Ager preș) Controloarea tehnică de calitate Stela Gheorghe de la Uzinele „Gri­­gore Preoteasa“ din Capitală, veri­fică cu multă atenție mecanismul releului produs în uzină ce va echi­pa una din stațiile automate C.F.R. Foto­­ AGERPRES Cinematograf nou la Deva DEVA (de la corespondentul nostru). In incinta noului cvartal de locuințe „23 August" din centrul orașului se construiește un cinematograf cu o ca­pacitate de aproape 500 locuri. Parada modei în zilele de 7, 8, 9, 10 și 11 octom­­brie va avea loc în noua sală a Cir­cului de Stat o paradă a modei or­ganizată prin grija UCECOM. Cu acest prilej vor fi prezentate publi­­cului o serie de noi modele de îm­brăcăminte pentru bărbați, femei și copii. Distincții acordate unor filme științifice românești PARIS 30 — Corespondentul Agerpres transmite : Recent s-a ți­nut la Rabat, în Maroc, cel de-al XV-lea Congres al Asociației inter­naționale a cinematografiei știin­țifice. La Congres au fost prezenți cineaști din 22 de țări, printre care și R. P. Romînă. Cu acest prilej au fost vizionate peste ISO de Elme cu subiect de cercetare științifică și știință popularizată. Printre filmele distinse cu diplome de onoare se numără „Cocsul“ și „Semiconduc­­torii“, producții ale Studioului de filme documentare „Alexandru Sahia“. TELEGRAMA Tovarășului MAO TZE-DUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului LIU ȘAO­­ J­I Președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului CIU DE Președintele Comitetului permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină Tovarășului CIU EN-LA, Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu prilejul celei de-a 12-a aniversări a proclamării Republicii Popu­lare Chineze, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, al Consi­liului de Miniștri și al întregului popor român vă transmitem dumnea­voastră și prin dumneavoastră poporului chinez un salut frățesc și căl­duroase felicitări. Marele și harnicul popor chinez a înfăptuit, sub conducerea Parti­dului Comunist Chinez, profunde transformări revoluționare și a obținut succese de seamă în opera de construire a socialismului. Pe plan inter­național Republica Populară Chineză reprezintă un factor important al luptei împotriva politicii imperialiste agresive, pentru pace și colabo­rare între popoare. Poporul român se bucură din toată inima de realizările Republicii Populare Chineze și este convins că poporul chinez va dobîndi noi și mari victorii în dezvoltarea continuă economică și culturală a patriei sale. Prietenia și colaborarea frățească romîno-chineză, izvorîte din co­munitatea țelurilor de construire a socialismului, din apartenența la marea familie unită a țărilor lagăru­lui socialist, se dezvoltă necontenit pe baza principiilor marxism-leninis­mului și ale internaționalismului pro­letar, spre binele popoarelor noastre și ai cauzei păcii în lume. De ziua marii sale sărbători naționale, urăm poporului frate chinez succese tot mai strălucite în făurirea vieții sale noi socialiste. Trăiască în veci prietenia frățească dintre popoarele român și chinez. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER prim-secretar președintele al Comitetului Central Consiliului de Miniștri al Partidului Muncitoresc Român, al Republicii Populare Romíne președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne SESIUNI ALE SFATURILOR POPULARE REGIONALE DEVA (de la corespondentul nos­tru). Ieri a avut loc cea de a III-a sesiune a sfatului popular regional Hunedoara. Deputații au discutat des­pre măsurile luate de comitetul exe­cutiv pentru realizarea planului de construcții de locuințe, pentru între­ținerea fondului locativ și executarea lucrărilor edilitare. La sfîrșit s-a a­­doptat un plan de măsuri pentru îm­bunătățirea muncii. ★ GALAȚI (de la corespondentul nos­tru). Ieri a avut loc cea de a 3-a se­siune a sfatului popular regional Ga­lați. Deputatul Nicolae Găneț, preșe­dintele comitetului executiv al sfatu­lui popular regional, a prezentat un raport privind munca cultural-educa­­tivă de masă pentru întărirea și dez­voltarea sectorului socialist al agri­culturii, precum și a mersului m­­unci­­lor agricole de toamnă. Cel de al doilea raport, care s-a referit la exe­cutarea lucrărilor de electrificare a satelor pe anul acesta și a măsurilor pentru anul 1962, a fost prezentat de deputatul Chiriță Apostol, vicepreșe­dinte al comitetului executiv. Nume­roși deputați și invitați, prin propu­nerile făcute, au contribuit efectiv la adoptarea unor hotărîri menite să contribuie la îmbunătățirea muncii în sectoarele respective. MANIFESTĂRI CULTURALE CRAIOVA (de la corespondentul nostru). Primul concert al noii sta­giuni a Filarmonicii de Stat „Olte­nia“ a avut loc aseară sub conduce­rea dirijorului Teodor Costin. Con­certul s-a bucurat de concursul vio­lonistului Ștefan Ruha. ★ ORADEA. — Sîmbătă seara, un grup de laureați ai celui de-al II-lea Con­curs internațional „George Enescu“ a susținut, în sala Teatrului de Stat, un recital la care și-au dat concursul baritonul Ladislau Konya (R.F.R.), violoniștii Daniel Podlovschi (R.P.R.) și N. Zabavnikov (U.R.S.S.), pianiștii Ario Vardi (Izrael), Jerzy Lukowicz (R.F. Polonă) și Rujka Ciarakcieva (R.P. Bulgaria). ★ CLUJ (de la corespondentul nostru). Primul concert din actuala stagiune a Filarmonicii clujene, care a avut loc aseară la Casa Universitarilor, a fost închinat marelui nostru compozitor George Enescu, fiind dirijat de Dinu Negulescu, artist emerit al R.P.R. Concertul a fost viu aplaudat. ★ SATU MARE (de la coresponden­tul nostru). — Aseară Ansamblul popular de stat „Lazăr Cernescu" din Caransebeș, regiunea Banat a pre­zentat un reușit spectacol muzical „Cîntec dulce, cîntec drag", urmărit cu mult interes de publicul sătmă­­rean. EXPOZITIE FILATELICA OMAGIAU Prin grija I.C.S. Filatelia și cu spri­jinul întreprinderii filatelice de stat din R.P. Ungară, în holul Palatului Poștei Centrale s-a deschis o expozi­ție omagială cu prilejul Expoziției fi­latelice internaționale „Budapest 1961“ organizată zilele acestea la Budapes­ta. Expoziția, va rămîne deschisă pină la 10 octombrie. SCHIMB PE EXPERIENȚA CÎMPULTUNG. — Ieri a luat sfîrșit la întreprinderea mineră Cîmpulung un schimb de experiență, la care au participat cadre de la toate între­prinderile miniere din țară, privind succesele obținute de inovatori In creșterea productivității muncii, a îm­bunătățirii calității lignitului, a gene­ralizării metodelor avansate de lucru. DECADA PĂCII PITEȘTI. — Ieri a avut loc la Tea­trul de Stat deschiderea Decadei păcii organizată de Comitetul regional de luptă pentru pace Argeș. Cu acest prilej, în fața a sute de oameni ai muncii, tovarășa Elena Livezeanu, membră în Biroul comitetului națio­nal pentru apărarea păcii din R.P.R., a prezentat conferința : „Lumea so­cialistă — strajă fermă a securității internaționale". SPORT . Stadionul Republicii din Capitală a găzduit aseară întîlnirea internațio­nală de box dintre echipele de tineret ale R. P. Române și R. P. Polone. Bo­xerii romîni s-au comportat foarte bine obținînd victoria cu 14—6. • Ieri s-au disputat în Capitală două întîlniri de fotbal contînd pen­tru campionatul categoriei B. Farul Constanța a învins cu scorul de 3—2 (2—1) pe Flacăra Roșie București iar Metalul București a dispus cu 3—0 (1—0) de C.S.M. Mediaș. • Pe stadionul Progresul din Capi­tală s-a desfășurat ieri derbiul cam­pionatului feminin de handbal redus care a opus echipei Știința București formația Rapid. Intîlnirea s-a încheiat cu un rezultat de egalitate : 8—8. • LONDRA. — La Londra unde se desfășoară lucrările congreselor FIFA și UEFA, s-a efectuat vineri seara tragerea la sorți a optimilor de finală pentru competiția de fotbal „Cupa cîștigătorilor de cupe nationale". Echi­pa romînă Progresul București, cali­ficată direct în această etapă, va juca cu învingătoarea meciului Chaux de Fonds (Elveția) — Leixoes (Portu­galia). Progresul va susține primul meci în deplasare. Gospodăria de stat din Valea Călu­gărească este una din unitățile care livrează struguri de masă magazine­lor din Ploiești. In clișeu ! Un aspect de la sortarea strugurilor. Fot ° ■ [UNK] nicu vasile I

Next