România Liberă, noiembrie 1961 (Anul 19, Nr. 5302-5327)

1961-11-01 / nr. 5302

Proletari din toate țările, uniți-vă ! Pe terenuri sărace — lanuri, vii și livezi roditoare Contribuția comisiei permanente A rticolul apărat la rubrica „Pe te­renuri sărace — lanuri, vii și livezi roditoare“ din nr.­­292 al ziarului „Romînia liberă“ vizează activitatea comitetului executiv al sfatului popu­lar regional Iași în problema preveni­rii și combaterii eroziunii solului. Ca președinte al comisiei permanente regionale agrosilvice, mă simt și eu dator să spun cîteva cuvinte în le­gătură cu această problemă. Așa cum a arătat tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej în expu­nerea făcută în fața activului de partid al regiunii Iași, agricultura regiunii noastre își păstrează și pe viitor rolul precumpănitor în profi­lul economic și în structura produc­ției globale a regiunii. Aceasta im­pune mobilizarea tuturor forțelor pentru obținerea unei producții agri­cole sporite. Condițiile pedoclimatice ale regiu­nii promit realizarea unei creșteri continue a producției agricole. Cu toate acestea, producțiile medii ce se obțin la noi sunt încă relativ mici, datorită faptului că o suprafață apre­ciabilă de teren este erodată, în timp ce alte suprafețe sînt supuse procesului de eroziune. Iată de ce se pune cu toată hotărîrea problema organizării unei largi acțiuni anti­­erozionale care, împreună cu lupta pentru creșterea fertilității terenuri­lor bune, să determine un spor al producției agricole. Comisiile permanente agrosilvice ale sfaturilor populare sunt chemate să-și aducă contribuția lor corespun­zătoare la înfăptuirea acestei sar­cini. O asemenea contribuție își poate găsi expresia în efectuarea de studii pe teren și în găsirea unor soluții practice, care să ajute comi­tetele executive în aplicarea unor lucrări antierozionale, în mobilizarea maselor de cetățeni la executarea acestor lucrări. Să vedem acum, în ce măsură s-a preocupat comisia permanentă agro­silvică regională de această proble­mă. Imediat după constituirea sa, comisia s-a îngrijit să-și formeze un activ larg de lucru, cuprinzînd apro­ximativ 40 de oameni de știință, cadre didactice și ingineri de la in­stitutele de învățămînt superior și de cercetări agricole, de la oficiul regional de îmbunătățiri funciare și de la alte instituții agricole, care au fost repartizați pe sectoare, profilate după specificul de muncă al fiecă­ruia. Totodată, în planul de activi­tate al comisiei permanente au fost incluse cîteva probleme importante, cum ar fi: studii pentru elaborarea și popularizarea celor mai eficace metode de combatere a eroziunii so­lului, studii pentru ameliorarea pă­șunilor, întocmirea și difuzarea de instrucțiuni cu privire la plantarea de salcîmi și plopi în vederea stă­vilirii extinderii ravenelor, studii și propuneri referitoare la crearea de perdele de protecție antierozionale și altele. Din păcate însă, trebuie spus că activitatea începu­tă de către comi­sia permanentă în această direcție s-a oprit la jumă­tatea drumului. Da­ta­torită neglijenței manifestată de că­tre biroul comisiei, lucrările efec­tuate de către specialiști au rămas în dosare, în loc ca ele să fie sin­tetizate și apoi prezentate comitetu­lui executiv pentru a le studia și a hotărî asupra aplicării lor pe teren. Este limpede că procedînd astfel, noi nu am putut aduce acel sprijin efec­tiv ce era așteptat în organizarea și buna desfășurare a acțiunii de pre­venire și stăvilire a eroziunilor din regiune. Ținînd cont de marea însemnătate pe care o reprezintă problema ero­ziunilor pentru regiunea noastră, co­misia permanentă a hotărît să-și concentreze acum întreaga sa atenție în această direcție. Astfel, recent au fost trimiși în raioanele Hîrlău, Ne­grești, Bîrlad și Pașcani, un număr de 13 specialiști în probleme de comba­tere a eroziunilor, care împreună cu organele agricole locale au lucrat efectiv la identificarea și stabilirea terenurilor ce trebuie supuse lucră­rilor antierozionale. De asemenea, în momentul de față membrii comisiei sunt ocupați cu definitivarea unor studii și recomandări privind posibi­litatea executării unor lucrări anti­erozionale ce pot fi începute imediat, prin folosirea brațelor de muncă și care nu solicită materiale. Pe aceeași linie se înscrie apoi în­tocmirea planului de muncă detailat de combatere a eroziunilor și ame­liorare a pășunilor dintr-un șir de comune ale regiunii. De altfel, acest plan a și început să fie tradus în viață la cîteva din comunele raionu­lui Iași, unde s-a inițiat aplicarea unui complex de lucrări antierozio­nale. Așa, de pildă, aici s-a efectuat ridicarea topografică, iar în prezent se întocmește o hartă pedologică. In sfîrșit, în cadrul planului de măsuri elaborat de către comitetul executiv al sfatului popular regional se pun la punct studii și recoman­dări privind organizarea aplicațiuni­­lor forestiere pe teren, combaterea eroziunilor în pajiști, amenajarea te­renurilor în pantă destinate plantații­lor de viță de vie — pentru care s-au pregătit și desene — precum și alte lucrări. Pe de altă parte, pre­gătim un ciclu de lecții și pe tema combaterii eroziunilor pe care se vor preda oamenii de specialitate în cadrul cursurilor agrozootehnice în perioada de iarnă. Sîntem convinși că măsurile pe care le-am preconizat în prezent și pe care sîntem hotărîți să le ducem pînă la capăt, vor fi de un real fo­los pentru obținerea unui puternic avînt în acțiunea de prevenire și stăvilire a eroziunilor din regiunea noastră. în felul acesta vom con­tribui la înfăptuirea sarcinilor tra­sate de conducerea partidului și sta­tului în ceea ce privește realizarea în cel mai scurt timp a unor produc­ții agricole sporite. Prof. Ing. C. Pîntea rectoril Institutului agronomic, președintele comisiei permanente agrosilvice a sfatului popular regional lași ---------------------------------------—iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiii-----------------------------------------­ 4 Î AnuI XIX nr. 5302 | 4 pagini Z 1; 20 bani < t Miercuri ? I 1 noiembrie 1961 j lucrătorii de la gospodăria de stat Ripiceni, din regiunea Suceava dau zor să termine în cel mai scurt timp semănatul grîului. In clișeu : mecanizatorul Gh. Pinghiriac din cadrul brigăzii nr. 1 în timpul lucrului. Foto : AGERPRES AL 90-LEA TIP DE AMBARCAȚIUNE Da curînd muncitorii secției I am­barcațiuni de la C.I.L. Reghin au ter­minat construcția celui de al 89-lea tip de ambarcațiune. Cu acest prilej s-a trecut la construirea unui nou tip de ambarcațiune (barcă demontabilă în două părți) avînd o linie modernă și o greutate mult mai redusă, în comparație cu alte tipuri similare. Noua ambarcațiune este prevăzută cu patru locuri și motor interior. TG. FRUMOS ȘI HIRLAU AU FOST CONECTATE LA SISTEMUL ENERGETIC NAȚIONAL IAȘI (de la corespondentul nostru). Zilele acestea s-au terminat lucrările de montare ale rețelei electrice de înaltă tensiune Pașcani—Tg. Frumos— Hîrlău pe o lungime de aproximativ 65 km, în felul acesta au fost conec­tate la sistemul energetic național și localitățile Tg. Frumos și Hîrlău. Darea în folosință a noii rețele a creat condiții pentru electrificarea a numeroase comune și unități agricole socialiste din cuprinsul raioanelor Pașcani și Hîrlău. I.T.B. COMUNICA . Din cauza lucrărilor de sistematiza­re ce nu efectuează in prezent în zona cinematografului „Patria“ stația „Pa­tria" a liniilor de tramvai 4, 5, 15 și 19 în direcția Piața 1848, precum și cea a tramvaiului 24 în direcția C.F.R. O­­bor se desființează. CROAZIERE PE MAREA NEAGRA * ★ Agenția București a O.N.T. Carpați primește înscrieri pentru croazierele pe Marea Neagră ce se vor organiza în luna noiembrie cu motonava „Tran­silvania". Prima croazieră va avea durata de 6 zile și plecarea la 15 no­iembrie pe ruta Odesa—Ialta—Soci iar cea de a doua de 8 zile și pleca­rea pe 23 noiembrie pe ruta Odesa— Soci—Batumi. Aceeași agenție organizează în lu­nile noiembrie și decembrie cîte o excursie în R. P. Bulgaria cu vizita­rea orașului Tolbuchin și două ex­cursii în decembrie în R. P. Ungară cu vizitarea Budapestei. ★ CUM VA FI VREMEA? Pentru zilele de 2, 3 și 4 noiembrie se prevede urmă­torul timp proba­bil : Vremea se men­ține relativ căldu­roasă. Cerul va fi schimbător, temporar noros, pe a­­locuri vor cădea ploi de scurtă du­rată. Vînt slab. Temperaturile mi­­nime vor fi cuprinse între 0 și 19 grade iar maximele între 10 și 20 de grade. Dimineața ceață. t Intr-o atmosferă de puternic entuziasm comunuL mm al p. c. u. s. aM ÎNCHEIAT LUCRĂRILE Congresul a aprobat în întregime linia politică și activitatea practică a C. C. al P. C. U. S. în domeniul politicii interne și externe și Programul P. C. U. S. MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite : In ședința din dimineața din 31 octombrie, Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. a ascultat comunicarea lui P. N. Demicev, președintele Comi­siei pentru numărătoarea voturilor, cu privire la rezultatele alegerilor în organele centrale ale partidului. Delegații la Congres au întîmpinat prin aplauze furtunoase, prelungite, informarea despre alegerea unani­mă a membrilor Comitetului Central al P.C.U.S., a membrilor supleanți ai C.C., a membrilor Comisiei Centrale de Revizie. .Tovarășul N. S. Hrușciov a subli­niat că votul unanim în alegerea or­ganelor centrale ale partidului do­vedește încă o dată unitatea și coeziunea de monolit a partidului. In numele tovarășilor aleși, el mul­țumește delegaților la Congres pen­tru înalta lor încredere. Marți după-amiază sub preșe­dinția lui N. S. Hrușciov, a avut loc ședința de închidere a Con­gresului al XXII-lea al P.C.U.S. Din partea Comisiei pentru elabo­rarea rezoluției cu privire la rapor­tul de activitate al Comitetului Cen­tral a luat cuvîntul delegatul Leo­nid Ilicev, care a supus Congresu­lui s­pre dezbatere și aprobare pro­iectul de rezoluție. Rezoluția cu privire la raportul de activitate al Comitetului Central a fost adoptată în unanimitate. Rezo­luția aprobă în întregime linia po­­litică și activitatea practică a C.C. al P.C.U.S. în domeniul politicii in­terne și externe. Delegatul Boris Ponomariov a su­pus apoi spre examinare Congresu­lui proiectul de rezoluție cu privire la Programul P.C.U.S. El a amintit că, la 30 iulie proiectul de Pro­gram al P.C.U.S. a fost publicat în presă pentru a fi dezbătut de între­gul popor. Poporul sovietic, a sub­(Continuare în pag. 3-a) Constorea devenia Dragi tovarăși. Lucrările Congresului al XXI-lea s-au încheiat. Ordinea <i,e zi a fost epuizată. Congresul a adoptat rezo­luția cu privire la raportul Comite­tului Central, a adoptat noul Pro­gram al partidului, Statutul partidu­lui, a aprobat raportul Comisiei Cen­trale de Revizie și a ales organele conducătoare ale partidului. Se poate spune cu d­eplin temei că cel de al XXII-lea Congres mar­chează una dintre cele mai impor­tante etape în viața partidului și a țării noastre, în lupta pentru triumful comunismului. (Aplauze furtunoase). Calea luptei pentru construirea so­cietății comuniste a fost fundamen­tată științific de marii dascăli ai clasei muncitoare, Marx, Engels, Lenin. Conducătorul nostru nemuri­tor, Vladimir Ilici Lenin, a creat partidul revoluționar al bolșevicilor care a condus clasa muncitoare, po­porul muncitor la victoria Marii Re­voluții Socialiste din Octombrie. După Octombrie, partidul nostru a început să se numească partid comu­nist. Aceasta înseamnă că țelul lui este construirea comunismului. Co­muniștii, întregul popor muncitor, au avut o încredere fermă în Lenin, în partid. Multora, însă comunismul li se părea pe atunci un vis, un vis atrăgător, dorit, dar foarte înde­părtat. De atunci am străbătut o cale imensă. Poporul sovietic a construit socialismul, a înfăptuit grandioase transformări în viața economică, po­litică și de stat a țării și a pășit pe drumul larg al construcției comu­niste. Adoptînd noul Program, Congresul al XXII-lea a proclamat în fața în­tregii lumi că popoarele Uniunii So­vietice, în frunte cu Partidul Comu­nist, călăuzind­u-se după învățătura marxist-leninistă, ridică sus steagul luptei pentru construirea societății comuniste în țara noastră. Con­struirea societății comuniste a deve­nit o sarcină practică a partidului și poporului. (Aplauze). Pentru instaurarea comunismului este nevoie de o bază materială trai­nică și de un belșug de bunuri ma­teriale și spirituale. Acest lucru nu se poate obține prin descîntece și îndemnuri. Comunismul poate fi con­struit prin muncă, prin munca a mi­lioane d­e oameni și numai prin mun­ca lor. (Aplauze prelungite). Tovarăși, pe adresa Congresului au sosit zeci de mii de telegrame și scrisori conținînd saluturi călduroase și urări de activitate rodnică pentru Congresul partidului. Au sosit peste 10.000 de rapoarte din partea unor colective de muncitori, colhoznici, lu­crători din sovhozuri, o­ameni de ști­ință, cultură și artă cu privire la în­deplinirea angajamentelor luate în cinstea Congresului al XXII-lea al partidului. Permiteți-mi ca, în numele delega­ților la Congres, să mulțumesc din inimă tuturor colectivelor, tuturor to­varășilor care au trimis saluturi Con­gresului al XXII-lea și să le urez noi și mari succese în muncă (Aplauze furtunoase). In numele delegaților la Congres, în numele întregului nostru partid. Și al poporului sovietic permiteți-mi să mulțumesc încă o dată călduros partidelor marxist-leniniste frățești pentru participarea la lucrările Con­gresului, pentru bunele lor urări (Aplauze prelungite). Ii asigurăm pe prieteni că și pe viitor partidul leninist va ține sus steagul comunismului, steagul inter­naționalismului proletar (Aplauze pre­lungite). Mulțumim cordial reprezentanților partid­­elor democratice naționale din statele independente ale Africii pen­tru caldele saluturi adresate Congre­sului nostru (Aplauze furtunoase). Sprijinim și vom sprijini lupta po­poarelor pentru libertatea și inde­pendența lor, împotriva robiei colo­niale (Aplauze furtunoase). Vom întări prietenia dintre toate popoarele, vom traduce cu consec­vență în viață principiul leninist al coexistenței pașnice, vom lupta pen­tru pace în lumea întreagă (Aplauze furtunoase). înarmat cu noul Program, poporul nostru își va uni și mai string rin­gurile în jurul partidului, sub stea­gul marxism-leninismului. (Aplauze furtunoase, prelungite). Țelurile noastre sunt clare, sarci­nile sunt bine precizate. La muncă, tovarăși 1 Pentru noi victorii ale comunismului 1 (Aplauze furtunoase, prelungite care se trans­formă în ovații. Toți se ridică în picioare). societății • V o sarcina comuniste practică Cuvîntarea de închidere rostită de N. S. Hrușciov C­ioplitorii de elice întîlnim în vocabularul marina­rilor, al celor ce călătoresc mult pe ape, al lucrătorilor în porturi și neapărat în acel al constructorilor de vase, cuvinte mai rar folosite în vorbirea curentă. Ele se leagă de munca acestora, de mări și oceane, de vasele ce le străbat. Sînt cuvinte ce au ceva din poezia mării și mu­zicalitatea valurilor ce se lovesc de stînci. Babord, tribord, provă, pupă, năvi de ancoră sau bord, parîme legate în volte pe babale de acos­tare... Printre ele, am întîlnit nu de mult la Șantierul naval din Galați și pe acestea: „cioplitorii de elice . Le-am auzit rostite cu mult respect de Nicolae Rapotan, constructor de vase de mai bine de 30 de ani. Șeful atelierului de asamblat­ montaj de la șantier n-a putut să vorbească de munca oamenilor din atelierul său fără să se refere și la munca de înaltă calificare a dăltuitorilor de elice. Pe orice navă, fiecare lucru este important. El este conceput și pus ca dichis la locul lui, din­ ceea ce se cheamă confortul vasului, expli­­cîndu-și existența prin utilitate. Dar ce ar însemna un vas fără elice ? Elicea care acolo la adînci­­me de cîțiva metri taie apa ca astfel vasul să înainteze ? Pentru ca vasul să transporte tone și tone, peste sute și mii de kilometri, pro­iectanții lucrează multe ore la­ cal­culele și desenele ei, îi dă linia și forma necesare. Pentru că o elice nu se construiește oricum. — De precizia cu care oamenii noștri cioplesc paletele elicei după turnare depinde în mare măsură randamentul unui vas, — ne spune tovarășul Rapotan. E bine să-i cu­noașteți pe „cioplitorii“ noștri, sunt băieți unul și unul! ★ La îndemnul încercatului con­structor de vase poposim în atelie­rul de prelucrat elice. Dacă zgomo­tul pistoanelor pneumatice nu ne-ar împiedica să ne auzim glasul, dacă în locul unor halate albe n-am în­­tîlni culoarea brun-cenușie a salo­petelor pe care s-a prins praful fin de oțel, am spune că ne aflăm în atelierul unor sculptori. Căci munca lor este sculptură în oțel, în atelier se afla pe careul de racheți două elice. E adevărat, dimensiunile lor nu ajung la aproa­pe 4 m. diametru și nici la 4.500 kg greutate ca la elicea unui cargou. Proporțiile aici sunt mai reduse. In atelier se „sculptează" elicele unei viitoare motonave. Cioplitorii sunt acum în număr de șase. Aceasta este­ echiva­ lată-i. Patru din ei stau aplecați asupra paletelor uneia din elice. Cu unul din genunchi puțin îndoit, cu brațul ce conduce pistolul pneuma­tic — o daltă de 14 kg — sprijinit de piept, se desăvîrșește opera. Din vîrful pistoalelor oțelul se des­prinde în spire incomplete și este nevoit să părăsească corpul masiv al elicei. Șeful echipei face prima dăltuire, croind mici caneluri la anumită adîncime, după care cei­lalți continuă operația. După ce primul șpan a părăsit suprafața pa­letelor, cu pasametrul se măsoră o nouă rază la care trebuie sa se ajungă și se cioplește din nou. Cu atenție, cu răbdare, cu migală, ada­usul de aproape 15 mm. de oțel de pe suprafața paletelor este înlătu­rat. Cite elice a dăltuit Mihai Talabă, șeful echipei, în cei 13 ani de cîn­d face această muncă ? Poate peste 50, poate tot atîtea cîte vase s-au construit pe șantier. Nu și-a notat dar în schimb poate să-ți spună cîte o „poveste“ a fiecăruia din ele. Fie­care a necesitat rezolvări noi pe care Mihai Talabă și echipa lui le-au dus la bun sfîrșit. Și Nicolae Hălă­­șag, care lucrează în atelier de 11 ani, și Constantin Ghețu sau Nico­lae Culiță și cel mai tînăr din echi­pă, Constantin Talabă, care a învă­țat meseria de la unchiul său Mi­hai, cu toții au dobîndit înaltă calificare. Ei au învățat sculptura în oțel de la nea Mihai. In această echipă însă, la măies­tria în muncă se adaugă hărnicia. An de an și lună de lună echipa și-a realizat planul. Și nu oricum. Ea își termină sarcinile de plan de obicei pe la 20 ale lunii. La plecarea din atelierul de pre­lucrat elice, i-am spus șefului echi­pei că o să scriem despre ce am văzut aici. De sub sprîncenile îm­binate, doi ochi ageri și-au expri­mat dezaprobarea. — Par dacă-i vorba să scrieți, vă­ spun eu ce trebuie scris tovarăși! Dar direct, fără menajamente. Săi spuneți celor de la turnătoria uzi­nelor „23 A­ugust" din București că ne datorează cam de mult o elice pe care nu ne-o trimit. Vrem să începem din timp prelucrarea ei, că noi anul viitor avem de lansat la apă nave încă din primele luni. Despre munca noastră de, nu zic nu, e folositoare. Dar și alții mun­­­cesc ca noi. ELENA PAVELESCU Aspect de la Șantierul naval din Galați elegram. Tovarășul Walter Ulbricht, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane și tovarășul Otto Grotewohl, preșe­dintele Consiliului de Miniștri al Republicii Democrate Germane, au tri­mis tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej și tovarășului Ion Gheorghe Maurer o telegramă de mulțumire pentru felicitările adresate cu ocazia celei de-a XII-a aniversări a întemeierii Republicii Democrate Germane. In telegramă se spune : „Populația Republicii Democrate Germane are certitudinea fermă că, în lupta sa grea pentru înfrînarea milita­riștilor și revanșarzilor vest-germani, are în oamenii muncii romîni aliați și prieteni credincioși și de nădejde. Mijlocul cel mai important pentru rezolvarea acestei probleme hotărîtoare pentru menținerea păcii este încheierea Tratatului de pace german, care constituie în același timp baza pentru transformarea Berlinului occidental într-un oraș liber, demilitarizat și neutru“. * Componența Comitetului Central al Paiiigfâîi Consist al Uniunii Sovietice, ales ia Congresul al XXII-iea al partidului Membrii Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii So­vietice : Abramov G. G., Abrasimov P. A., Adjubei A. L, Afanasiev S. A., Ahundov V. I., Andropov I. V., Aristov A. B., Bagramian I. H., Ba­sov A, V., Benediktov I. A., Beșcev B. P., Biriuzov S. S., Bodiul I. I., Brejnev L. I., Cernîșev V. E., Cer­­vonenko S. V., Ciuikov V. I., Ciu­­raev V. M., Daniialov A. D., Daule­­nov S., Dementiev P. V., Demicev P. N., Denisov G. A., Dîgai N. A., Dîmșiț V. E., Djavahișvili G. D.r Efremov L. N„ Efremov M. T., Ego­­rîcev N. G., Eliutin V. P., Eniutin G. V., Ermilov V. V., Fedoseev P. N„ Fokin V. A., Furțeva E. A., Gaganova V. L, Gaevoi A. I., Ga­­lanșin K. I., Garbuzov V. F., Gheor­­ghiev A. V., Golikov F. I., Goriacev F. S., Gorșkov S. G., Greciko A. A., Grișiu K. N., Grișin V. V., Grișma­­nov I. A., Gromîko A. A., Grușețki I. S., Hrușciov N. S., Iakubovski I. L, Iasnov M. A., Ignatov N. F., Ignatov N. G., Ilicev L. F., Iunak I. H., Ivașcenko O. L, Jegalin I. K. Kalmîkov V. D., Kalnberzin I. E., Kapitonov I. V., Kavun V. M., Ka­­zaneț I. P., Kebin I. G., Keldîș M. V., Kirilenko A. P., Kiselev I. L, Kiselev T. I., Klimenko V. K., Ko­­jevnikov E. F., Kokariov A. A., Ko­­mlahov V. G., Konev I. S., Kono­valov N. S., Koritkov N. G., Kor­­neiciuk A. E., Korotcenko D. S., Ko­­sîghin A. N., Kostousov A. I., Kova­lenko A. V., Kozlov F. R., Kralima­­leV M. IC., Krîlov A. G., Krilov N. I., Kucerenko V. A., ICuciumov P. S., Kulakov F. D., Kunaev D. A., Kurba­­nov R., Kuusinen O. V., Kuznețoy V. V., Leașko A. P., Leseciko M. A., Lomako P. F., Lubennikov L. I., Ma­­linovski R. L, Maneakin S. L, Ma­­nukovski N. F., Mazurov K. T., Mi­hailov N. A., Mikoian A. L, Mja­­vanadze V. P., Monașev L. G., Mos­kalenko K. S., Muhltdinov N. A., Murîsev A. S., Nasriddinova I. S., Nikolaeva T. N., Novikov I. T., No­vikov V. N., Nuriev Z. N., Ovezov B„ Organov N. N„ Patolicev N. S.r Pavlov S. P., Pegov N. M., Pelșe A. I., Pîsin K. G., Podgornîi N. V., Poleanski D. S., Ponomarlov B. N., Popova N. V., Pospelov P. N., Pri­­tîțkl S. O., Puzanov A. M., Rasu­­lov D., Rașidov Ș. R., Reabikov V. M., Rozenko P. A., Rudenko R. A., Rudnev K. N., Rumlanțev A. M., Sa­­tiukov P. A., Senin I. S., Serdiuk Z. T., Sinița M. S., Skriabin V. V., Slavski E. P., Smirnov L. V., Sneci­­kus A. L, Sobol N. A., Sokolov T. I., Solomențev M. S., Soloviov L. N., Spiridonov I. V., Stepanov S. A., Surganov F. A., Suslov M. A., Șcer­­bițki V. V., Șcetlntn S. N., Șelepin A. N., Șelest P. E., Șevcenko V. V., Șibaev A. I., Șltlkov A. P., Șkolni­­kov A. M., Șolohov M. A., Șurîghln V. A., Șvernik N. M.t Tabeev F. A., Titov F. E., Titov V. N., Tolstikov V. S„ Tolubeev N. P., Ustinov D. F., Usubaliev T., Verșinin K. A., Volkov A. P., Vorobiov G. I., Voronov F. D., Voronov G. L, Zaharov M. V., Zaro­­bian I. N., Zasțadko A, F., Zorin V. A. In Comitetul Central au fost aleși 175 de tovarăși. COMUNICAT cu privire la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite : La 31 octombrie 1961 a avut loc Plenara Comitetului Central al P.C.U.S., ales de Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Plenara a ales PREZIDIUL C.C. AL P.C.U.S. în următoarea compo­nență : MEMBRI AI PREZIDIULUI: Brej­nev L. L, Hrușciov N. S., Kosîghin A. N., Kozlov F. R., Kuusinen O. V., Mikoian A. L, Podgornîi N. V., Po­­leanski D. S., Suslov M. A., Șvernik N. M., Voronov G. I. MEMBRI SUPLEANȚI AI PREZI­­ DIULUI : Grișin V.V., Rașidov Ș. R., Mazurov K. T., Mjavanadze V. P., Șcerbițki V. V. Plenara a ales SECRETARIATUL C.C. al P.C.U.S. în următoarea com­ponență : Hrușciov N. L. — prim­­secretar al C.C. al P.C.U.S., Kozlov F. R., Demicev P. N., Ilicev S. F., Kuusinen C. V., Ponomariov B. N., Spiridonov S. V., Suslov M. A., Se­lepin A. N. Plenara l-a ales pe Șvernik N. M., președinte al COMITETULUI CON­TROLULUI DE PARTID DE PE LINGĂ C.C. AL P.C.U.S., iar pe Serdiuk Z. T., prim-vicepreședinte al Comitetului Controlului de Partid. în pag.a 3-a: Rezoluția Congresului al XXII-lea al P. C U. S.

Next