România Liberă, decembrie 1961 (Anul 19, Nr. 5328-5354)

1961-12-01 / nr. 5328

biblioteca CENTRALĂ UNIVERSITARĂ ,M. EMINESCU“ IAȘI i Proletari din toate țările, uniți-vâ! D­in întreaga țară, din toate ramurile industriale, so­sesc zilnic vești despre succesele oamenilor mun­cii în îndeplinirea sarcini­lor ce le revin. în această perioadă sunt numeroase îndeosebi ști­rile care vorbesc despre realizarea îna­inte de termen a planului anual, despre primele cantități de produse livrate în contul celui de-al treilea an al sesena­­lului. Ele oglindesc o sumedenie de fapte din întrecerea socialistă pentru ridicarea productivității muncii, pentru scăderea prețului de cost, pentru reali­zarea planului la toți indicii. Cercetarea acestor vești ilustrează totodată rezultatele îmbucurătoare do­­bîndite de numeroase colective de muncă pe linia reducerii consumurilor specifice, rezervă importantă de scă­dere a prețului de cost al produselor, de economii, de sporire a acumulărilor statului. In sfera aceasta de preocupări o mare atenție este acordată economi­sirii metalului. Metalurgiștii uzinelor „Unio“ din Satu Mare, de pildă, au e­­conomisit în urma reproiectării și îm­bunătățirii tehnologiei de fabricație a unor utilaje miniere, însemnate canti­tăți de metal. Greutatea troliilor de mină a fost redusă cu peste 180 kg. în total, colectivele uzinelor metalurgice și constructoare de mașini din regiunea Maramureș au economisit în acest an aproape 1.500 tone de metal. Experien­ța dobîndită de metalurgiștii maramu­reșeni, ca și aceea a constructorilor de mașini din regiunea Brașov, dovedește că o inepuizabilă sursă de economisire a metalului o constituie aplicarea pro­cedeelor tehnologice înaintate. Anul a­­cesta s-a extins folosirea metodei de turnare în forme întărite cu bioxid de carbon, în modele ușor fuzibile, în coji cu liant de bachelită, în cochile etc. Drept urmare, APROAPE JUMĂ­TATE DIN CANTITĂȚILE DE ME­TAL ECONOMISITE ANUL ACESTA IN INDUSTRIA METALURGICĂ ȘI CONSTRUCTOARE DE MAȘINI AU FOST OBȚINUTE PE SEAMA FO­LOSIRII PROCEDEELOR ÎNAINTA­TE DE TURNARE, FORJARE ȘI MATRIȚARE. Cele dobîndite însă nu sînt încă pe măsura rezervelor existente în acest domeniu, deoarece în unele în­treprinderi metalurgice și constructoare de mașini, aplicarea procedeelor moder­ne de turnare și forjare nu se face pe mă­sura posibilităților. După cum în alte unități ale aceluiași minister, lipsa de preocupare pentru judicioasa folosire a metalului a atras după sine depăși­rea consumurilor specifice planificate. La Șantierul naval Oltenița, s-a consumat cu 3 la sută mai mult me­tal decît la Șantierul naval din Galați, deși s-a executat același tip de moto­navă. Nu este mai puțin adevărat că o serie de pierderi de metal în sectorul construcțiilor de mașini se produc și din vina unor uzine siderurgice care li­vrează metal cu abateri în plus la sec­țiune sau lungime. Lupta pentru reducerea consumuri­lor specifice stă în preocuparea colec­tivelor de muncă și din alte ramuri in­dustriale. La filatura de lînă „Octom­brie roșu“ din Ghimbav, de pildă, din cantitatea de lînă economisită anul a­­cesta se pot țese în plus 23.500 m. sto­fe sau se pot tricota 7.000 bucăți pu­lovere. La fabrica de încălțăminte „Fla­căra roșie“ din București s-au econo­misit pînă la 20 noiembrie 24.658 kg. talpă și 2,683 m.p. piele. Și asemenea exemple se mai pot cita foarte multe. IMPORTANT ESTE ÎNSĂ CA EXPE­RIENȚA FRUNTAȘILOR ÎN REDU­CEREA CONSUMURILOR SPECIFI­CE SĂ FIE EXTINSĂ, SĂ DEVINĂ UN BUN AL MASELOR LARGI DE MUNCITORI ȘI TEHNICIENI. Căci s-a văzut că și în acele întreprinderi unde s-au realizat economii importante de materiale, ele nu sunt pretutindeni la nivelul posibilităților existente. Chiar și în cazul fabricii „Flacara ro­șie" pe care am amintit-o, este evi­dent că asemenea rezerve mai exista, deoarece în această întreprindere pe lingă muncitorii fruntași care economi­sesc materialele mai sunt și alții care depășesc consumurile specifice. Mari pierderi de materiale se mai observa pe unele șantiere de construcții, pier­deri care grevează simțitor prețul de cost al lucrărilor. Lipsa de preocupare pentru depozitarea și manipularea în­grijită a materialelor, risipa pe mai multe șantiere ale Trustului regional de construcții Hunedoara, bunaoara, deși sesizată de atîtea ori, nu a fost încă curmată prin măsuri dotante și eficiente. Ne aflăm acum în toiul pregătirilor pentru succesul planului pe lJbf­ue cîteva zile are loc în întreprinderi discutarea, cu întregul colectiv, a sar­cinilor ce le revin în anul viitor. Este cel mai prielnic moment ca pe lânga celelalte aspecte ale planului de pro­ducție, să fie luată în discuție sub toate aspectele, cit mai competent , mai serios, problema reduceri consu­murilor specifice, importanta rezerva a economiei naționale. Discuțiile tre­buie să pornească de la experiența do­bîndită pînă acum în acest domeniu Și pe această bază să genereze propunea concrete, substanțiale de reducere a consumurilor specifice. în intreprinde­­rile constructoare de mașini, de pilua, pe lângă acțiunile de reproiectare a u­­nor utilaje­ în scopul economisirii me­talului, sunt necesare măsuri de îmbu­nătățire a tehnologiei, de promovare a procedeelor moderne de fabricație. O mare atenție trebuie acordată cu acest prilej îmbunătățirii normelor de con­sum de combustibil, luîndu-se in con­siderație folosirea resurselor de energie secundară, economisirea tuturor for­­melor de energie. La loc de frunte tr­buie să stea și propunerile axate pe în­locuirea metalului cu mase plastice, a cherestelei de rășinoase cu placi aglo­merate, cercetîndu-se cu atenție toate posibilitățile de folosire a materialelor înlocuitoare. în același cadru de pre­ocupări trebuie să stea și valorificarea linurilor indigene, obținerea unor can­tități sporite de imun necesare filatu­rilor de fire pieptănate, elaborarea de amestecuri noi adecvate bazei de ma­terii prime existente. Orice propunere, orice studiu menit să duca la o redu­cere a consumului specific vor trebui neapărat cercetate atent,prin prima ca­­lității produselor, neadmițîndu-se nu o măsură care să aducă o scădere calității produselor. Economiile în dau­na calității nu mai sînt economii ci în­seamnă pierderi pentru economia na­tuLUJ FIIND CU FORȚE SPORITE PENTRU REDUCEREA CONTINUĂ A CONSUMURILOR SPECIFICE, ASIGURÂND DE PE ACUM MASU­RILE NECESARE PENTRU ANUL VIITOR. OAMENII MUNCII DIN INDUSTRIE VOR PUTEA REALIZA MAI MULTE PRODUSE, VOR PU­TEA MICȘORA ȘI MAI MULT PRE­ȚUL DE COST, ADUCIND ASTFEL O CONTRIBUȚIE IMPORTANTĂ LA DEZVOLTAREA ECONOMIEI NA­ȚIONALE, LA RIDICAREA NIVE­LULUI DE TRAI AL POPORULUI MUNCITOR. O rezerva importantă a scăderii prețului de cost REDUCEREA CONSUMURILOR SPECIFICE 4 pagini ! 20 bani | Vineri j 1 decembrie 1961 \ De curînd în orașul Pitești a fost dat în folosință un nou magazin de produse textile. El a fost dotat cu utilaj modern. Rafturile spe­ciale permit o prezentare atrăgătoare și practică a mărfurilor. Țe­săturile se află, de exemplu, expuse pe rulouri, în clișeu : un as­pect din noul magazin Foto­­agerpres Pentru om și nevoile lui In anul 1961 veni­turile oamenilor mun­cii provenite din sec­torul socialist al eco­nomiei naționale au fost cu aproximativ 13 miliarde mai mari decit in anul 1958. Acest spor se dato­­rește măsurilor luate de partid și guvern in ultimii ani pentru ri­dicarea continuă a ni­velului de trai al oa­menilor muncii prin creșterea în repe­tate rânduri a sala­riilor, majorarea pen­siilor, desființarea sau micșorarea impozite­lor la unele categorii de salariați, sporirea veniturilor țărănimii muncitoare și altele. Creșterea an de an a veniturilor popu­lației, sporirea puterii de cumpărare a aces­tora se reflectă în mărirea considerabilă a volumului de măr­furi desfăcute prin co­­merțul socialist. IN A­­CEST AN OAMENII MUNCII AU CUMPA­­RAT ARTICOLE DE LARG CONSUM IN VALOARE DE PES­TE 47 .MILIARDE LEI IN CONDIȚIILE CIND PREȚURILE LA DIFERITELE PRO­DUSE AU FOST RE­DUSE DE 3 ORI NU­MAI DIN 1959. Aproa­pe 56 la sută din pro­dusele vîndute popu­lației reprezintă bu­nuri de consum neali­mentare. Au sporit în­deosebi desfacerile de mobilă, televizoare și radio, frigidere, ma­șini de spălat rufe, a­­ragazuri, motociclete și alte produse indus­triale de uz îndelun­gat. O contribuție însem­nată la ridicarea nive­lului de trai o consti­tuie cheltuielile tot mai mari ale statului destinate acțiunilor so­­cial-culturale. In 1961 statul cheltuiește din buget peste 15,2 mili­arde, cu peste 4 mi­liarde mai mult decît în 1958, pentru asigu­rări sociale, învăță­­mînt, știință și cultu­ră, săn­ătate, cultură fizică și sport, preve­deri sociale, precum și pentru plata alocației de stat și ajutorul fa­milial de stat. Aceste fonduri de care bene­ficiază populația re­prezintă circa 820 lei pe un locuitor. (Agerpres) Produse chimice mai multe și mai bune VALEA CĂLUGĂREASCĂ (de la corespondentul nostru).­­ Colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la uzina de îngrășăminte chimice „Pe­tru Poni“ din Valea Călugărească ob­ține zilnic succese de seamă. De la începutul anului și pînă în prezent colectivul acestei uzine a dat peste plan 8.000 tone îngrășăminte fos­­fatice, 1.200 tone acid sulfuric și alte produse în valoare totală de 5.200.000 lei. Cu acest prilej s-au obținut pro­duse superioare de superfosfat cu un conținut de 17,5—18 P2­02, ca urmare a perfecționării continue a procesului tehnologic. Chimiștii de la Valea Că­lugărească produc pe scară industrială, pentru prima oară în uzina lor, sarea de fosfatare necesară protecției meta­lelor împotriva coroziunii, în fruntea întrecerii socialiste pen­tru a da produse chimice mai bune și mai multe se situează brigada condusă de candidatul de partid Gh. Trașcu, care a dat peste plan în anul acesta 2.500 tone superfosfat pentru agricul­tură. Fabrica de țevi din Roman se numără printre unitățile reprezentative ale industriei noastre metalur­gice. Ea este înzestrată cu utilaje moderne, organizată după un flux tehnologic bine determinat. In clișeu: vedere panoramică a acestei întreprinderi. Foto­­ C. VASILESCU 1 Anul XIX nr. 5328 \ .Mi­rpil Inform/im VACCINAREA ANTIGRIPALA A POPULAȚIEI Incepînd de la data de 1 decembrie, Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale inițiază in intreaga țară o largă acțiune de prevenire și comba­tere a gripei, prin vaccinarea populației cu vaccinul antigripal. Vaccinul anti­­gripal — importat din U.R.S.S. — va fi administrat prin pulverizare nazală, persoanelor între 16 și 55 de ani. Vacci­nările se vor face cu prioritate în co­lectivitățile de mare aglomerație, in întreprinderi și șantiere, în locurile de muncă unde există variații mari de temperatură, în unitățile care au în mod obișnuit fluctuații de personal etc. Aceste vaccinări se vor efectua la circumscripțiile sanitare teritoriale, la unitățile sanitare din întreprinderi și instituții. Acțiunea de vaccinare anti­­gripală va dura pînă la 25 decembrie. MAGAZINE DE ARTIZANAT TG. JIU (de la corespondentul nos­tru). După deschiderea magazinului de artizanat din Craiova la parterul unui bloc nou de pe strada Al. I. Cuza, a fost deschis recent unui asemănător la Turnu Severin. Venind în întîmpinarea dorinței cetățenilor de a-și înfrumu­seța căminul cu obiecte frumoase, lu­crate și împodobite cu gust, organele cooperației meșteșugărești, cu spriji­nul sfatului popular orășenesc, au des­chis zilele acestea un astfel de maga­zin și la Tg. Jiu. TANC PETROLIER LANSAT LA APA TR. SEVERIN — Constructorii de nave din Tr. Severin au lansat la apă cu peste o lună înainte de termen un nou tanc petrolier de 1.390 tone, al 9-lea realizat pînă in prezent pe acest șantier. Experiența dobîndită de con­structorii de nave de aici a făcut ca durata de staționare pe cale de mon­taj să se reducă la jumătate față de a primului tanc petrolier fabricat de ei. UN NOU TRASEU TURISTIC Recent O.N.T. Carpați a deschis un nou traseu turistic spre Bicaz. El tre­ce prin localitățile Brașov, Tr. Secu­iesc, Onești, Tg. Ocna, Bacău și Piatra Neamț. Excursiile se vor face cu auto­carele. Cazarea se asigură la cabanele din Bicaz. LINIE ELECTRICĂ DATĂ IN FOLOSINȚĂ PIATRA NEAMȚ (de la corespon­dentul nostru). In raionul Piatra Neamț a intrat joi in funcțiune linia de 15 kilovolți Zănești—Ștefan cel Mare, în lungime de 20 km. Prin con­strucția acestei linii, executată de muncitorii sectorului de electrificări rurale a întreprinderii regionale de Electricitate Bacău, se asigură elec­trificarea S.M.T. Ștefan cel Mare, a secțiilor gospodăriei de stat Girov, precum și a comunelor Girov, Dochia, Mărgineni și altele. în prezent se fac pregătiri pentru punerea sub tensiune­a liniilor de 15 kilovolți Galbeni-Secuieni, în lungime de 21 km, și Șișcani-Podul Turcului, în lungime de 23 km. Prin darea în exploatare a acestor linii numeroase unități agricole socialiste, precum și zeci de sate din raioanele Roman, Piatra Neamț și Adjud vor fi electri­ficate. COLECTIVIȘTII SE PREGĂTESC DE EXCURSII PLOIEȘTI (de la corespondentul nostru). Zilele acestea, aproape 2909 de colectiviști din 26 de gospodării a­­gricole colective din raioanele Rm. Sărat și Buzău s-au înscris, prin agen­ția O.N.T.-Ploiești, pentru excursii. Cu autocarele O.N.T. ei vor efectua turul R.P.R. pe traseul Ploiești, Sibiu, Cluj, Oradea, Arad, Timișoara, Craiova, Constanța, București unde vor vizita obiective industriale importante cum sunt : hidrocentrala V. I. Lenin de la Bicaz, Podul prieteniei de la Giurgiu, Fabrica de tractoare din Brașov și al­tele. STAȚIE DE TRATARE CHIMICA A APEI BORZEȘTI (de la corespondentul nostru). Sărurile și oxizii de fier din apă sînt cei mai periculoși dușmani ai cazanelor de aburi. Prelungirea vieții și buna funcționare a cazane­lor nu pot fi asigurate decît prin de­­mineralizarea completă a apei utili­zate. In acest scop, la termocentrala de la Borzești a fost pusă zilele acestei în funcțiune o stație de tratare chi­mică a apei, cu o capacitate de 520 tone de apă pe oră. Pentru început, ea alimentează cazanele termocentra­lei cu un volum de 399 tone apă de­mineralizată pe oră. Prin intrarea la funcțiune a acestei stații se asigură­ exploatarea în condiții optime a ca­zanelor care produc aburi la para­metri supraînalți și se preîntîmpinăi avariile ce se produc de obicei prin depunerea sărurilor și oxizilor de fier pe suprafața interioară a cazanelor. INSTRUIREA LECTORILOR PENTRU CURSURILE AGROZOOTEHNICE DE MASA PLOIEȘTI (de la corespondentul nostru). Ieri la Ploiești a avut loc instruirea lectorilor pentru cursurile agrozootehnice de masă care se vor deschide zilele acestea în cele N­ gos­podării colective din comunele apar­­ținînd orașului Ploiești (Berceni, Strej­­nic, Bărcănești etc). Cu prilejul ins­tructajului, cei 22 de lectori, ingineri și tehnicieni agronomi, medici veteri­nari, profesori de științe naturale —, printre care se numără inginerul agro­nom Florian Mailat, medicul veterinar Nicolae Crăciun, învățătorul Nicolae Cristea — au ascultat o lecție model. PREMIERA DE IERI DE LA TEATRUL NAȚIONAL După piesa „Fiicele“ de Sodonia Drăgușanu, Teatrul Național „I. L. Caragiale" a prezentat joi seara, în sala Comedia, o nouă premieră : „Oa­menii înving“ de Al. Voitin. Regia spectacolului este semnată de Mihai Berechet, iar scenografia de Mihai Tofan. ÎMPĂDURIREA A 5.500 HECTARE SUCEAVA.­­ Terminînd de împă­durit cele 1200 ha prevăzute pentru campania de toamnă, silvicultorii din regiunea Suceava au îndeplinit pla­nul anual la cultura, întreținerea și refacerea pădurilor. Anul acesta, pe povîrnișurile abrupte ale munților, ca și pe terenurile erodate din raioanele de șes ale regiunii, au fost împădurite peste 5.500 hectare. CUM VA FI VREMEA? . I . Pentru zilele de 2, 3 și 4 decembrie se preve­­e urmă­­torul timp proba­­bil : vreme in ge­­neral umedă, cu ceață dimineața și seara. Ploi locale. Vint slab, pînă la potrivit. Tem­peratura staționară. Minimele vor fi cuprinse între minus 4 la 6 grade, iar maximele între 0 la 10 grade, local mai ridicate. S . In laboratorul de cercetări al fabri­cii „Emailul roșu“ din Mediaș, chi­­mista Cornelia Ma­ier verifică la un aparat dilatarea e­­mailului. Foto : AGERPRES t De peste hotare , NEW YORK — Agerpres : Blocul țărilor membre ale N.A.T.O. a sufe­rit ieri o înfrîngere la O.N.U. cu pri­lejul discutării în Comitetul politic a rezoluției privind crearea unui „club neatomic" din care să facă parte ță­rile care nu posedă arma nucleară, în ciuda opoziției reprezentanților S.U.A., Angliei și Franței, Comitetul politic a adoptat rezoluția cu 57 voturi. (Amănunte în pagina IV-a). • ATENA — Ziarul „Arghi“ rela­tează că o delegație a Comitetului exe­cutiv al E.B.A. l-a vizitat în ziua de 29 noiembrie pe ministrul Justiției din Grecia, Papakonstandinu, și a cerut guvernului să-l pună imediat în liber­tate pe eroul național al Greciei, Ma­­nolis Glezos, conformîndu-se astfel voinței zecilor de mii de atenieni care l-au ales pe Glezos deputat în Par­lament. • LONDRA — Agerpres : 52 de de­putați laburiști au prezentat în Ca­mera comunelor din Anglia o rezo­luție în care primului ministru Mac­millan i se cere să facă propuneri constructive cu privire la reglemen­tarea tuturor problemelor europene litigioase, inclusiv problema încheierii tratatului de pace cu Germania. • La chemarea Consiliului de soli­daritate afro-asiatică, la 1 decembrie se desfășoară in întreaga lume — Ziua Africii. In această zi popoarele iubitoare de pace își manifestă soli­daritatea cu lupta curajoasă a popoa­relor Africii pentru independență, îm­potriva jugului colonialist sub orice formă s-ar manifesta. (Amănunte în pagina III-a). B B Invâțâmîntul agrozootehnic în sprijinul producției Discutînd recent cu Eroul Muncii Socialiste, Maria Zidaru, președinta gospodăriei colec­tive din satul Pău­­lești, regiunea Ma­ramureș, mi-a a­­tras luarea aminte o remarcă a sa. „Dacă vrei să-i cu­noști pe oamenii noștri, trebuie să treci mai intîi pe la bibliotecă" — spunea ea. I-am urmat sfatul. Am luat din rafturi cîteva cărți dintre cele care se ocupă de probleme de agrotehnică. Aveau filele pline de adnotări și de sublinieri. In fiecare an, aici la Păulești s-au organizat cu colectiviștii cursuri agrozootehnice. Și problemele dez­bătute în cadrul lor au avut darul să-i intereseze pe oameni într-atît nicit după lecții au simțit nevoia să apeleze la cărți pentru a-și întregi un gînd, pentru a-și adm­ei o idee. Iar faptul că serile lungi de iarnă nu le-au mai petrecut ca altădată, stînd la taclale, ci le-au dat un rost, cău­­tînd tovărășia cărților, a avut pen­tru ei urmări dintre cele mai bune. Primăvara și vara au fost mai bine pregătiți, mai apți să înfrunte natu­ra și să-i smulgă roade bogate. Așa se explică faptul că anul acesta, deși condițiile climaterice n-au fost prea favorabile, brigadie­rul Balogh de aici a avut porțiuni de pe care a scos peste 5000 kg. de porumb la hectar, așa se explică de ce la grîu gospodăria dobîndește în fiecare an cîte 2000—2500 kg. la hectar și de ce grădina de legume amenajată în Valea Someșului, și care nu are mai mult de 16 hectare, de asemenea producții încît din va­lorificarea lor s-au realizat în 1961 circa 800.000 lei. Dar ceea ce se întîmplă la Pău­lești nu constituie o excepție. Sute de președinți de gospodării colective și numeroși directori de gospodării de stat sau de S.M.T. ar putea să spună, ca și Maria Zidaru, că dacă vrei să-ți faci o părere despre oa­menii din unitățile lor, e nevoie să vezi în primul rînd ce și cum studia­ză. Pentru că preocuparea de a pă­trunde tainele științei, cu scopul de a afla acolo cunoștințe bogate ne­cesare muncii de sporire a recoltelor, a devenit astăzi, în satul nostru care înflorește la lumina darnică a socia­lismului, un fenomen deosebit de larg. Nu trebuie să ne mulțumim însă numai cu ceea ce s-a realizat în acest domeniu. Pentru anul care vine, partidul pune în fața lucrăto­rilor din agricultură sarcini mari, atît în ceea ce privește sporirea producției de cereale, cit și în creș­terea vitelor. Trebuie să ajungem să dobîndim peste 12,5 milioane tone de grîu și porumb. Trebuie de asemenea să mărim efectivele de vaci, de oi și de porci și să facem să crească produc­tivitatea lor. Ca să atingem aceste țeluri se cere să organizăm și mai bine studiul problemelor de agroteh­nică și de zootehnie în unitățile a­­gricole socialiste, așa fel încît lu­crătorii din gospodăriile de stat, me­canizatorii de la S.M.T., colectiviștii să aibă putința să stăpînească cele mai noi și mai avansate metode de sporire a producției agricole. Și în acest an se organizează, in unitățile agricole socialiste, cursuri agrozootehnice de masă. Sfaturile populare și conducerile unităților a­­gricole socialiste au luat măsurile pregătitoare în vederea bunei desfă­șurări a lecțiilor. Un exemplu bun îl constituie felul în care a procedat consiliul gospodăriei de stat „L . Caragiale" din regiunea București. Membrii săi au discutat din timp cu toți lucrătorii sfătuindu-i să se în­scrie la cursul specific specialității pe care o au. Apoi, s-au fixat lecto­rii și s-au stabilit temele de studii. La alcătuirea lecțiilor se vor folosi și broșurile editate în acest sens de către Ministerul Agriculturii. Totodată se va pune accentul și pe dezbaterea acelor probleme care au un caracter, ca să spunem așa, local. In anul care vine, gospo­dăria are sarcina să obțină de pe o suprafață de cîteva sute de hectare o producție de cel puțin 5000 kg. de porumb boabe la hectar, pe terenuri neirigate. De aceea, la cursuri se va explica pe larg experiența acelor bri­găzi care au realizat asemenea re­colte și în 1960 și în 1961 pentru ca metodele folosite de ei să fie gene­ralizate, să devină un bun la îndemîna tuturor. Cu multă grijă s-au pregătit pentru deschiderea învățămîntului agrozoo­tehnic de masă și colectiviștii din satul Gighera, raionul Segarcea. Fie­care brigadier a vorbit cu oamenii, le-a arătat importanța urmării cursu­rilor și i-a solicitat să se înscrie. Așa se face că un număr de 80 de colectiviști și-au exprimat dorința de a participa la lecții. Cu ajutorul secției agricole raionale s-a procurat materialul bibliografic, iar inginerul gospodăriei, care va fi lector, a și fixat temele de studiu. Comitetele executive ale sfaturilor populare sînt direct răspunzătoare de bunul mers al învățămîntului agrozootehnic de masă. Membrii lor trebuie să vegheze ca lecțiile să fie ținute de oamenii cei mai compe­tenți și să fie legate de nevoile pro­ducției. Pentru o mai bună reușită, se cere ca fiecare lecție teoretică să fie urm­ată de o demonstrație prac­tică. Printr-o îndrumare atentă și printr-un control continuu și eficient, ei au datoria să prevină orice ne­ajuns care ar perturba desfășurarea normală a cursurilor. De asemenea, organele Ministerului Agriculturii să ia măsuri pentru ca în fiecare uni­tate agricolă socialistă să se studie­ze temeinic cartea și practica agri­colă înaintată, pentru ca munca pe care o desfășoară lucrătorii din gos­podăriile de stat, mecanizatorii, co­lectiviștii să dea roade cit mai bo­gate, pentru ca activitatea dusă pen­tru îndeplinirea sarcinilor mari tra­sate de partid în domeniul agricultu­rii, în anul care vine, să fie încunu­nată de un succes deplin. ION PAVELESCU à CRONICA UZINEI Cu citea timp în urmă in sala de festivități a uzinelor „Tudor Vladimi­­rescu“ din Capitală se adunase lume multă. Se analizau rezultatele obținute pe cele 10 luni în vederea decernării steagului de secție fruntașă. După pre­zentarea unui scurt referat s-a auzit in sală o voce... „Declarăm fruntașă secția forță". După aceste cuvinte, un om în­­tre două vîrste ținea în mină steagul de fruntaș, steag care oglindea străda­niile depuse de acest colectiv mai ales pe linia îmbunătățirii calității produse­lor. S-a mai relevat cu această ocazie un lucru îmbucurător și anume că nu­mărul fruntașilor în producție crește considerabil. De curînd au intrat în rîndul fruntașilor noi muncitori. Nu­mărul lor a crescut la peste 2.250. In casă nouă In acea zi mecanicul Gheorghe Dragan a fost felicitat de tovarășii săi de muncă. Ajuns în Piața Unirii, Gheorghe Drăgan a cumpărat un bu­chet mare de flori pe care florăreasa i l-a împachetat cu grijă în hrîtie transparentă. Ajuns acasă, la ușa apartamentului elegant apăsă cu putere pe butonul soneriei. In prag apăru figura gingașă­­ a fetiței, de numai cițiva anișori.­­ Amindoi erau emoționați. Și aveau de ce. Era prima zi în casă nouă. Acesta este desigur doar unul din numeroasele­­ exemple de la uzinele „Tudor Vladi­­mirescu”. Ce spune cifra 2760 In curtea uzinei își făcu apari­ția un autobuz elegant. Cîțiva­ muncitori îl mai petrecură cu pri­­­­virea pînă la locul de parcare,­­ de unde peste puțin timp va lua dru­murile patriei. Avea pe el scris cifra $ 2760, care înseamnă tot atîtea auto­­­­buze fabricate de inarnicii muncitori ai uzinelor „Tudor Vladimirescu“. De la ‘­ începutul anului au fost trimise între- « sjî prinderilor de transport auto 740 auto- L «­buze și 55 de troleibuze. La strung și pe scenă Sst... Nu deranjați! Artiștii amatori au nevoie de liniște pentru a-și expune r­ rolul cit mai corect, chiar dacă sunt­­ la repetiție. Așa că ne-am strecurat și ușor pînă în apropiere de scenă. Cine­va de lingă noi ne spunea : „Vedeți băiatul acela înalt . Este Ștefan Sava, strungar la secția a HI-a mecanică. Are talent băiatul. Ca Ștefan Sava sunt mai mulți în uzină. Sunt artiștii amatori, iar cei de pe scenă fac parte din echipa de tea­tru. Ei pregătesc acum „La cea mai­­ înaltă tensiune dramatizare după ro­manul lui Nagy István, pe care o vor­i prezentă în curînd în fața muncitorilor din uzină. I. ARABOLU

Next