Romînia Liberă, ianuarie 1962 (Anul 20, nr. 5355-5379)
1962-01-03 / nr. 5355
Miercuri 3 ianuarie 1962 — nr. 5353 La Kremlin Recepţia oferită de guvernul U. R. S. S. MOSCOVA (Agerpres). —TASS transmite : In noaptea de Anul Nou la Kremlin a avut loc o recepţie, oferită de guvernul U.R.S.S., la care au luat parte aproape 2.000 de oaspeţi. La recepţie au luat parte conducători ai P.C.U.S. şi guvernului sovietic, inovatori în producţie şi constructori din Moscova, lucrători din agricultura regiunii Moscovei, oameni de ştiinţă şi cultură, precum şi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Moscova. N. S. Hruşciov a rostit un toast de Anul Nou. El a vorbit despre marile succese obţinute de poporul sovietic în cursul anului care a trecut, precum şi despre realizările popoarelor frăţeşti ale ţărilor socialiste. N S. Hruşciov şi-a exprimat Încrederea că în anul 1962 popoarele care luptă pentru independenţa lor vor obţine noi victorii. Conducătorul guvernului sovietic a subliniat din nou că U.R.S.S. • promovat, promovează și va promova politica externi leninistă de pace și prietenie între popoare, îndreptată spre înlăturarea primejdiei unui nou război, spre întărirea păcii de întreaga lume. ★ MOSCOVA 1 (Agerpres). — TASS transmite: C.C. al P.C.U.S., Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi Consiliulde Miniştri al U.R.S ., au adresat poporului sovietic un mesaj în care îl felicită de Anul Nou şi îi urează multă sănătate, noi victorii, de glorioasa muncă pentru binele patriei, pe numele triumfului comunismului, în mesajul de Anul Nou se transmite un salut cordial şi cele mai bune urări popoarelor din ţările socialiste frăţeşti, precum şi urări de noi succese oamenilor muncii din întreaga lume în lupta lor nobilă pentru pace, democraţie şi socialism. România libera REVELION 1962 (Urmare din pag. l-a) drag al unei dorinţe comune pe toate meridianele pămîntului : prietenie şi pace. Printre muncitorii „Griviţei“ In moderna sală a cantinei de la Uzina ,,Griviţa Roşie“ peste 750 de oameni — muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari — au ţinut ca împreună să-l întîmpine pe tînărul 1962. Succesele obţinute de ei în anul trecut au făcut ca planul să fie îndeplinit cu 18 zile mai devreme. De aceea muncitorii Ion Braşoveanu, Nicolae Urdă sau Maria Nicolae, ca şi maistrul Gh. Moraru sau inginerul Florea Sfirnială şi-au i£tiţ mina în seara de revelion plini de voioşie, plini de hotărîre ca nou anii le adusă noi victorii în muncă, noi incurii. Participanţii la revelion au fost felicitaţi în numele conducerii uzinei de către Dumitru Miron, directorul uzinei iar în numele biroului raional de partid de către Vasile Apostol secretar al comitetului raional de partid, în cetatea metalului DEVA (de la corespondentul nostru). De fapt sărbătoarea a început mai de mult. Nici nu venise bine iarna, clnd minerii din Uricani au ieşit din mină cu un trenul împodobit sărbătoreşte. Trenuleţul adugea la lumina zilei primele tone de cărbune peste planul anual. Rînd pe rînd, au realizat planul anual înainte de termen laminatorii şi jurnaliştii din Hunedoara, minerii din Petring şi dinn alte localităţi ale Văii, Jiului, majoritatea muncitorilor forestieri şi alte colective din regiunea Hunedoara. Numai în 11 luni oamenii muncii din regiune au realizat peste 53 milioane lei economii. ..Revelionul producţiei“ are farmecul lui, dar nu exclude tradiţionala petrecere din noaptea de Anul Nou. Dimpotrivă ! In sala festivă a sfatului popular regional s-au întîlnit zeci de tineri şi tot o petrecere a tineretului a fost organizată în sala mare a clubului „Siderurgistul“ din Hunedoara. In restaurante, la cluburi şi îrr sălile festive, s-a statornicit veselia revelionului. La aceeaşi oră au ridicat paharul maistrul oţelar Aurel Stanciu, cocsarul Gheorghe Lazăr, instalatorul Arnold Nazarici şi alţi oameni care muncesc şi trăiesc în cetatea metalului. Cu bucurie au păşit în anul nou oţelarii care au luat în primire numai cu cîteva luni în urmă cel de-al doilea cuptor de 400 de tone, constructorii care făuresc cele mai mari furnale din ţară şi noile linii de laminare. La aceeaşi oră şi-au urat la mulţi ani harnicii mineri din Valea Jiului. siderurgiştii din Căiani care s-au angajat ca în anul 1002 să realizeze indici de utilizare ai furnalelor prevăzuţi pentru anul 1965, colectiviştii din Pricaz şi mii de alţi, huneloreni. 15f au de spus unde s-a petrecut mai bine. Cert este că fiecare a păşit în anul nou cu visuri îndrăzneţe şi încredere în forţele sale. Şi în miez de noapte, cînd cei doi ani au schimbat ştafeta, oamenii muncii ascultau cu dragoste cuvinteletovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, care transmitea poporului mesajul de Anul Nou Un an pe care hunedorenii şi-l doresc şi mai bogat, şi mai plin de succese. In Variaşul de azi TIMIŞOARA (deci corespondentul nostru). — Nici nu-ţi vine să crezi! Căutam prin noapte o comună şi în zare se contura panoramicul unui adevărat orăşel. Lămpile de neon care inundau străzile largi şi curate ale Variaşului, osia albă a trotuarelor, magazinele cu vitrinele încărcate de mărfuri, casele arătoase, totul iţi reda imaginea unui adevărat, orăşel. Este Variaşul de azi de care s-a vorbit la Consfătuirea pe ţară a ţăranilor colectivişti cînd gospodăria agricolă de stat de aici a primit „Ordinul Muncii“ c. I pentru rezultatele remarcabile obţinute din producţie. Fruntaşii erau adunaţi în pragul Anului Nou la clubul gospodăriei. Ora 24 i-a găsit în jurul meselor încărcate cu de toate, aşa cum se cuvine în asemenea împrejurări. Directorul gospodăriei, inginerul Ilie Luca, a rostit o urare. Bilanţul pe 1961, era rodnic: peste 3 milioane lei beneficii. La aceste succese a contribuit aproape fiecare din cei prezenţi aici. In dreptul fiecărui nume s-ar putea cita cifre semnificative care ilustrează hărnicia şi priceperea oamenilor din V uriaş. Erau aici brigadierul de cimp Ioan Bacşaidt, care a strins de pe întreaga suprafaţă ce a avut-o în seamă — 9.611 kg grîu la hectar,la porumb a obţinut 5,541 kg la hectar pe o suprafaţă de 188 ha), îngrijitorul de vaci Gheorghe Chirilă care a obţinut o producţie medie de 5.800 l lapte de la fiecare animal ce îl are în primire. Era şi îngrijitoarea Ana Müller cu soţul ei, zidar de meserie, ambii fruntaşi ai gospodăriei , îngrijitoarea AnaClement cu soţul ei , Francisc, tractorist „de mina Intîia“... Peste 280 de oameni muncitori, tehnicieni, ingineri, au petrecut revelionul mulţumiţi de succesele obţinute in anul trecut şi încredinţaţi că năzuinţele şi planurile lor pe 1962 se vor împlini. Sărbătoare în port CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). — In ceata care se ridică tot mai deasă dinspre mare, contururile construcţiilor din portul Constanţa apar tot mai şterse. Chiar şi clădirea Gării Maritime Constanţa apare estompată. Dinăuntru însă răsună zvon de veselie. Aici s-au adunat fruntaşii portului Constanţa. Ii găsim la masă, în faţa paharelor pline şi a farfuriilor încărcate. Dintr-un colţ la altul al sălii se întind, ca nişte ghirlande, pavilioanele marelui pavoaz. Mesenii sunt plini de voie bună. Au şi de ce , mulţi dintre ei, cum sunt cei din sectorul manipulaţii-mărfuri, încă din octombrie şi-au îndeplinit planul, încheindu-şi socotelile pe anul 1961. Intîlnim mulţi cunoscuţi. Printre ei şi soţii Novac. El, Ion Novac, şef al unei echipe de docheri fruntaşi, lucrează în port de mai bine de 20 ani, de pe vremea cînd într-o asemenea zi, ca de altfel, în toate celelalte ale anului, hamalii portului se întrebau dacă pot duce acasă măcar o bucată de pîine. Priveşte în jur şi i se pare că de atunci a trecut un veac. De la această petrecere prietenească nu lipsesc nici navigatorii. Şeful mecanic Jean Poşerba şi ajutorul lui, Dumitru Voinescu împreună cu camaradul Leonida Vrancea, toţi de penava „Dimitrov“, s-au întors de două zile dintr-o lungă călătorie. „Din 55 de zile de călătorie, 50 am avut vreme rea, dar am ajuns cu bine“, spune unul din ei. Navigatorii Marin Ţurcan şi Stoian Creaţă, peste cîteva zile vor pleca din nou, căci vasul „Galaţi“, pe care lucrează, va porni iarăşi la drum lung Cu toţii se gîndesc la tovarăşii lor aflaţi acum pe mare. Cei de PC „Dobrogea“ petrec revelionul la Basral. „Suceava“ se află la Genova, iar „Brăila“ la Veneţia. Poate că tocmai ei iese radiograma de felicitare trimisă cu prilejul Anului Nou de conducerea portului şi ciocnesc paharele cu gîndul la cei de acasă. Se fac auzite bătăile de gong care marchează începutul unui nou an. In aceeşi clipă sunetul prelung al sirenelor zecilor de nave ancorate 1s dane cuprinde văzduhurile, revfir- Sîndu-se peste port, peste oraş. 1111. Constănţenii îl salutau pe noul venit, anul 1962. In creierul munţilor SINAIA (de la trimisul nostru). — Frumoasa staţiune de pe Valea Prahovei, dealtfel obişnuită să primească mulţi vizitatori, a cunoscut în aceste zile de iarnă o animaţie deosebită, încă din gară puteai auzi: „Noi petrecem revelionul la hotelul „Păltiniş“, „Noi la Postăvaru“, „Vom petrece la cota 1400“.,, Cei peste 1400 turişti sosiţi prin O.N.T. din Bucureşti, Ploieşti, Galaţi, etc., la fel şi cei 600 turişti sosiţi la cabane primeau noul an în peisajul minunat al munţilor. La casa de cultură din Sinaia a petrecut revelionul printre alţii un grup de tineri muncitori, tehnicieni şi ingineri de la uzina „I. C. Frimu“, colectiv distins recent cu „Ordinul Muncii" cl. I. Ei ştiu să petreacă tot atit de entuziast, cum Ştiu de altfel să muncească. Iată-l aici pe lăcătuşul Ion Duţă, pe strungarul Gheorghe Olaru, Pe Gheorghe Chivu care, deşi tînăr, este de 21 de ani strungar. Orele 24. Anul 1962 a sosit. „La mulţi ani, noi succese în muncă şi bucurii în viaţă, pentru prietenie şi pace în lume“. Se ciocnesc pahare, se ţin toasturi. Este aici şi Constantin Neagoe, inginer la uzinele „I. C. Frimu“, împreiună cu soţia şi mama lui. Inginerul Neagoe este şi deputat în Circumscripţia regională 58 Comarnic. Alături de rezultatele in uzină, el se poate mîndri cu cele din circumscripţia sa. Proiectele anului care a început de cîteva minute sunt bogate : la Comarnic va începe construcţia unui cinematograf de 300 de locuri, noi blocuri de locuinţe şi săli de clasă. In sală îşi face apariţia echipa artistică a Casei de cultură. Se recită tradiţionalul pluguşor. Nu lipsesc nici căluşarii. Sărbătoarea din pragul dintre cei doi ani este in toi şi ea continuă, pînă dimineaţa• ««iii vi'! . -Jfl l * |p noaptea de Anul Nou la carnavalul din sălile Palatului R.P.R. Foto ! AGERPRES „AVGHI“: Cetăţenii greci intimpină noul an şi mai săraci... ATENA 31 (Agerpres) - Cetăţeni greci întimpină noul an şi mai ăraci decit au fost acum un an. eme ziarul ..AVGHI“. Salariile au luas acelea?1. In timp ce preţurile aU crescut Este suficient să treci prin pieţe magazine şi prăvălii penru a te convinge In ce măsură a băstri volumul vânzăritor. Ziarul aminteşte că în 1962 va atra în vigoare acordul cu privire a aderarea Greciei la ţga,numite piaţă vest europeană în vederea sporirii puterii de concurenţă şi referirii producţiei, patronii greci prevăd o serie de concedieri tenaşă pe rîndurile muncitorilor şi tehnicienilor. In ajunul noului 8» armata celor 300 000 de şomeri S-Hiptregit cu un nou detaşament de oameni ai muncii lipsiţi de mijloace de existenţă. A început concedierea muncitorilor şi tehnicienilor la întreprinderile „Rodosakisi“ pentru producţia de îngrăşăminte din Pirău, la Fabrica de zahăr din Larisa, la Fabricile textile din Nealonia (suburbie a oraşului Atena). Urmează la rînd muncitorii din alte întreprinderi. După cum anunţă ziarul . ElEFTHERIA“, Indzes, deputat in parlament din partea „Uniunii de centru”, care a vizitat satul Noma, a declarat că multe familii de ţărani vor intimpină Anul Nou „fără a avea nici măcar pline” Oameni la datorie Aşa-i obiceiul: tradiţionala noapte de revelion să se petreacă în cintec şi voie bună...! Să ne gîndim însă că şi în anul acesta, ca în fiecare an, pe mulţi i-a găsit miezul nopţii la datorie, pentru ca noi, toţi, să petrecem aşa cum se cuvine sosirea lui 1962. Să ne gîndim aşadar la ei cu mulţumire. In clipa cînd priveam becurile de pe cetinele de brad, mecanicul Frederic Brus de la uzina electrică Grozăveşti era prezent la datorie în sala de turbine, priveghind cu grijă mersul motoarelor Mecanicul de locomotivă privea şi el cu atenţie pe fereastra colosului de metal, drumul de fier, ştiind că viaţa călătorilor lui îi este încredinţată. Oameni la datorie au fost pretutindeni. Să spunem că v-aţi amintit în noaptea aceasta de un prieten de la un capătde ţară. — Alo!09. Daţi-mi vă rog Galaţiul. — Imediat veţi avea legătura.Telefonistele Constanţa Mihăilescu, Vasilica Blejan, Magdalena Breslaşu au petrecut noaptea de anul nou lingă aparatele posturilor telefonice servind cu promptitudine cetăţenii. Serviciile acestea de largă utilitate publică au funcţionat ireproşabil. Pe firele nevăzute vocile se împleteau din cele mai diferite colţuri. — Vă rog ora exactă. — Ce rezultate sunt la tragerea specială Loto central ? Mulţi au fost la datorie în noaptea de Anul Nou. Aşa l-am întîlnit şi pe şoferul Constantin Moise de la Oficiul 3 poştal, unde era la post diri- gintele Cornel Rotaru, pe factorii Ştefania Ruxandra, Elisabeta Marin, cu genţile pline, doldora de telegrame şi urări. — La mulţi ani, tovarăşi ! Cu urarea aceasta pe buze ei au poposit în multe case, aducînd poate o veste de la cineva drag sau un mesaj urgent. Oameni la datorie am găsit şi la dispeceratul circulaţiei la I.T.B. Aici au muncit in noaptea aceasta Mihalache durea, Nicolae Truşcă, Ion Crama, Constantin dobeanu, veghind buna desfăşurare a circulaţiei pentru ca cetăţenii să se poată deplasa cu gelaxurile, autobuzele, troleibuzele, tramvaiele, acolo unde au avut trebuinţă. Au muncind cu gîndul la noi, trăind satisfacţia şi bucuria datoriei împlinite, însemnăm pe htrtie gîndul nostru cel bun şi le mulţumim din toată inima. D. TABACU Ambasadorul R. P. R. in Republica Mali şi-a prezentat scrisorile de acreditare BAMAKO 2 (Agerpres). — La 30 decembrie, Gheorghe Popescu, ambasadorul R.P. Romíné în Republica Mali, cu reşedinţa la Konakri in Republica Guineea a prezentat preşedintelui Modibo Sheita scrisorile de acreditare. La solemnitate au participat miniştrii de stat şi înalţi funcţionari din Republica Mali. Ambasadorul romín a exprimat în cuvîntul său dorinţa guvernului R.P. Romín, de a dezvolta relaţiile cu Republica Mali şi a transmis preşedintelui Modibo Keita, guvernului şi poporului Republicii Mari felicitări din partea dintelui Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a guvernului şi poporului român Preşedintele Modibo Keita a transmis mulţumiri preşedintelui Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej, guvernului şi poporului român pentru felicitările şi urările prieteneşti arătînd că Republica Mali nutreşte sentimente prieteneşti faţă de R.P. Română. După solemnitate preşedintele Modibo Keita s-a întreţinut cordial cu ambasadorul Gheorghe Popescu. StiaH gxfctHiC Şi de revelion GREVA IN MINA DIN DECAZEVILLE A CONTINUAT PARIS 2 (Agerpres). Corespondentul TASS transmite : La suprafaţă mii de becuri inundau totul în jur. In această noapte a Anului nou răsuna muzica, se auzeau clinchetul paharelor ciocnite însoţite de urări, în subteran, la o adâncime de 400 de metri lumina palidă a lămpii de miner scotea din întuneric cînd o parte cînd alta a zidului umed al galeriei, oamenii care stăteau pe saci și seînduri și un tînăr care evite la acordeon un vechi cintec popular.. De 13 zile minerii nu au pârăsit subteranul Prin curajoasa lor luptă grevistă ei îşi exprimă pro testul faţă de hntărtrea Guvernului de a închide minele, hotări's care In mod practic fi lasă ntlt pe ei di şi pe membrii fa miliilor lor fără o bucată de pîine. Paralel cu minerii care tn adîncul pămintului îşi apără dreptul la pline, toţi oamenii muncii din jj bazinul carbonifer Decazeville jj participă la această luptă. O mare demonstraţie a avut loc în 8 după-amiaza zilei de 31 decemi- jjbrie în centrul oraşului, 5.000 de oameni, în special tineri, au scan-f dat lozincile •• „Sprijinim lupta celor care se află în mină“, „Vrem de lucru", „Nu închideţi minele !". Incepind cu 1 ianuarie, 907 primari din departamentul Aveyrgn - In care se află oraşul Decaze viile — şi-au dat demisia in semn de protest împotriva acţiunilor guvernului■ Organele de autoconducere locală au refuzat să întreţină relaţii cu vgarnele guvernamentale pînă cind guvernul nu va începe tratative cu reprezentanţii minerilor. Ultima știre din Decazeville a minerii continuă lupta. eaoaiapooaQocwpQCiooooo^Kjfle^gpqffflepcaooocsoaGiiiieecjpiaaaoooocioooooocxboocaooocjooocsooocjoooooPGqoPOfiSiOOag In prima zi de lucru a noului an (Urmare din pag la)mele şarje rapide ale anului au fost elaborate de echipele prim-topitorilor D. Stîngu şi C. Enache, oţelarii de la secţia a II-a au depăşit planul cu 65 tone de oţel. Furnaliştii din schimbul condus de N. Gheorghioni au fost şi ei încă din prima zi la înălţimea noilor sarcini, roregistrînd importante depăşiri de plan. Colectivul de le fabrica de aglomerare a dat 238 tone de minereu aglomerat peste plan, iar laminatorii de la laminorul de 800 mm au dat în plus 10 tone de laminate. Flăcările de la marile agregate ale Hunedoarei au rămas nestinse ca şi flacăra intrecerii siderurgicilor. Temelia viitoarelor izbînzi REŞIŢA (de la corespondentul nostru). — Scăldată în luminile vii ale lămpilor de neon, inundată din cînd în cînd de vîlvătăile ce se încingeau la furnal şi oţelărie, Reşiţa părea în noaptea anului nou ca un şirag de nestemate răspîndite pe Valea Bîrzavei. De la casa de cultură, din sala de festivităţi a şcolii profesionale, din clubul de la Moroasa, răzbăteau cîntece vesele, urări de fericire şi succese. Reşiţenii petreceau revelionul cu bucuria şi satisfacţia muncii îndeplinite, cu încrederea că şi în anul abia început vor înfăptui noi victorii. La ora 24 maistrul jurnalist Petre Sfîrcocea împreună cu întregul schimb a primit urările inginerului Oleg Bublic, şeful secţiei, şi ale maistrului Aurel Barna, secretarul organizaţiei de partid. Aceştia au venit anume să treacă pragul noului an împreună cu cei ce în momentul acela plămădeau fontă La orele 2,55 echipa lui I. Sîrbu a elaborat prima şarjă de fontă a anului 1962, iar la orele 6,45 tot ortacii lui au dirijat spre oalele de turnare cea de a doua şarjă. Flăcările de la furnalul 1 au dus vestea izbînzii jurnaliştilor ca un adevărat semnalizator optic, ca o chemare. Drept răspuns echipele lui Constantin Moraru, Ilie Iovanovici, Ivan Roman şi ale celorlalţi prim-topitori ce se aflau pe platforma oţelăriei Siemens-Martin au spart şi ei rînd pe rind „rinele s cuptoarelor, slobozind şarjele de oţel ale noului an. Primele economii de combustibil IAŞI (de la corespondentul nostru). - 1 ianuarie 1962 orele 22:50. Trenul rapid 61 se opri în dreptul staţiei Iaşi. Sus, pe locomotivă, mecanicul Gheorghe Popovici verifică cu atenţie aparatele din faţa lui şi cu un zîmbet larg se întoarse către fochistul său. — La mulţi ani, Pavele. Am început-o bine, din prima zi a noului an... Uite, am sosit din cursă fără nici o întîrziere şi afară de aceasta am realizat şi o economie de aproape o tonă de combustibil convenţional. Aşa siind lucrurile cred că vom reuşi să ne menţinem şi de acum înainte fruntaşi pe depou... Dar bilanţul de activitate al primei zile de lucru la noul an la depoul C.F.R. Iaşi ne prezintă şi alte rezultate. In acest bilanţ sunt trecute numele mecanicilor Ion Cuvu, Niculai Axintescu şi altor mecanici de locomotivă care conducted cu pricepere maşinile au obţinut importante economii de combustibil convenţional. În Mk.- j mlff 's Fliefw • 4 Copilărie fericită... Foto : A. CONSTANTINESCU Poporul cuban poate conta pe ajutorul frăţesc al U.R.S.S. Telegrama de salut adresată de lui Fidel Castro şi MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite în telegrama de salut adresată lui Fidel Castro şi Osvaldo Dorticos în legătură cu cea de-a treia aniversare a victoriei revoluţiei cubane, precum şi cu prilejul Anului nou. N. S. Hruşciov şi L. I. Brejnev au declarat că te lupt* pentru independenţa şi libertatea patriei sale poporul cuban poate N. S. Hruşciov şi L. I. Brejnev Osvaldo Dorticos cont* pe ajutorul frăţesc şi pe sprijinul ferm din partea popoarelor U.R.S.S. In telegramă se exprimă convingerea că „orice noi încercări de a organiza un atac armat împotriva Cubei libere vor fi sortite inevitabil eşecului". N. S. Hruşciov şi L. I. Brejnev constată cu satisfacţie că între popoarele U.R.S.S. şi Cubei s-a statornicit o adevărată prietenie frățească, se dezvoltă o colaborare rodnică. Conducătorii statului sovietic urează poporului cuban succese în construirea societății socialiste. Principiile organizatorice ale Partidului Unic al Revoluţiei Socialiste Cubane HAVANA 2 (Agerpres). — „Principiile organizatorice ale Partidului Unic al Revoluţiei Socialiste Cubane" — acestei teme i-a fost consacrată o conferinţă ţinută la Universitatea populară de Anibal Escalante, membru al conducerii Uniunii organizaţiilor revoluţionare integrate din Cuba. Această conferinţă a fost transmisă la posturile de radio şi televiziune din întreaga ţară. Organizaţiile revoluţionare integrate reprezintă avangarda clasei muncitoare, partidul marxist-leninist al ţării noastre, partidul întregului popor. El se bazează pe principiile organizatorice leniniste ale construcţieide partid, pe principiile centralismului democratic. Majoritatea partidului o vor forma muncitorii, ţăranii săraci, oamenii simpli de la oraş. Din punct de vedere organizatoric, organizaţiile revoluţionare integrate sunt construite după următorul sistem : conducerea naţională în frunte cu Fidel Castro, comitete de provincie cu birouri executive, comitete municipale locale şi organizaţii revoluţionare de bază. Organizaţiile revoluţionare de bază se constituie după principiul locului de muncă. Există, de asemenea, celule revoluţionare în organizaţiile fără de partide ale femeilor sindicale, de tineret şi altele. Anibal Escalante a subliniat uriaşa însemnătate a principiului conducerii colective. Pag. 3-c Carnavalul pionierilor Dacă l-ai fi întrebat în prima după-amiază a anului nou pe Gheorghe Enache din clasa a VI-a a şcolii mixte de 7 ani nr. 100 încotro merge aşa zorit, ţi-ar fi răspuns : „La carnavalul pionierilor“. Aceleaşi cuvinte le-ai fi auzit şi de la Vasilica Dumitrache, de la Paulina Burin ori de la multe alte sute de elevi. Fiindcă cei mai harnici, cei mai sîrguincioşi dintre ei îşi dăduseră întîlnire la carnaval. Unde 7 In sălile luminate feeric ale Palatului Republicii, în care maî stăruia încă prin unghere, ca un ecou, veselia celor ce sărbătoriseră doar cu puţin înainte revelionul. După sunetul prelung şi solemn ale celor 30 de trompete, care au anunţat deschiderea carnavalului, muzica s-a revărsat în sălile mari de marmoră, împreună cu veselia miilor de copii. Un băiat zvelt, îmbrăcat într-un costum roşu de cosmonaut, a invitat la dans o „negresă“, o „rusalcă" a jucat un ceardaş... Către seară, oaspeţii au primit... oaspeţi, adică pe Daniela şi Aşchiuţă, pe Silvia Chicoş şi Gaby Pascu, Norocel Dimitriu şi pe mulţi alţi artişti şi prieteni îndrăgiţi de ei. Pînă şi Albă ca Zăpada, în care am putut recunoaşte pe eleva Doina Muşatescu de la şcoala de 7 ani nr. 141 s-a simţit cit se poate de bine, cu toate că aproape tot timpul a trebuit să aibă grijă de... cei şapte pitici ai ei. A fost multă veselie. S-au legat multe prietenii în anul care a început — şi pentru cei mici — plin de bucurii şi speranţe. V. TEODORU Mesajul lui de Gaulle adresat armatei franceze PARIS 2 (Agerpres). — TASS transmite : Preşedintele Franţei, de Gaulle a adresat un mesaj armatei cu prilejul Anului Nou. Un mesaj generalul de Gaulle, pune în faţa forţelor armate ale ţării două sarcini pentru anul 1962 : să continue „pacificarea“ in Algeria, adică să înăbuşe mişcarea de eliberare naţională a poporului algerian şi „în principal să se pregătească in Europa pentru mari operaţiuni“ cu caracter militar care „ar putea fi impuse" Franţei şi aliaţilor ei. Ziarul „Liberation” subliniază că de Gaulle agită sperietoarea războiului pentru a justifica refuzul său de a duce tratative cu Uniunea Sovietică cu privire la reglementarea problemelor internaționale urgente. A cincea aniversare a Republicii Sudan Poporul sudanez sărbătoreşte cea de a cincea aniversare a independenţei ţării sale cucerită după o grea şi îndelungată luptă care s-a încheiat cu izgonirea colonialiştilor englezi. Apărută pe harta politică a Africii de prima zi a anului 1956, Republica Sudan este una din cele mai mari ţări de pe continentul african. Ea se întinde pe o suprafaţă de 2,5 milioane km. pătraţi şi are 10 milioane locuitori. Capitala ţării e Khartum, cu o populaţie de 80 000 de locuitori. Dominaţia colonialiştilor britanici a lăsat urme adinei şi grele de economia ţării şi viaţa populaţiei ei. Deşi bogată de resurse naturale ca aurul arama, zincul, cositorul, minereul de fier şi altele, Sudanul era pe momentul eliberării sale aproape complet lipsit de industrie, majoritatea populaţiei ocupreduse cu cultivarea bumbacului cu mijloacele cele mai primitive. După eliberarea țării și mai au seamă după îndepărtarea de la conducerea ei — pe noiembrie 1958 — a guvernului antipopular și proimperialist condus de Khalil, poporul sudanez a pornit la lupt pentru construirea economiei țări a întăririi independenţei el economice şi politice, în această lupt poporul sudanez se bucură de sprjinul ţărilor iubitoare de pace Guvernul Republicii Sudan condu de Ibrahim Abud duce o poliţie paşnică, de neutralitate - o politie de neparticipare la blocuri militar şi de neadmitere de baze militar străine pe teritoriul său. II se pronunţă pentru dezarmare general şi totală sub un strict control tetei naţional, pentru coexistenţă paşnic, între toate statele, indiferent de rînduirea lor socială, pentru tetărirea păcii şi prieteniei Intr popoare, pentru lichidarea ruşinosului sistem colonialist. Cu prilejul celei de a cincei aniversări a proclamării Republici Sudan, poporul romîn urează poporului sudanez noi succese şi munca pentru reconstrucţia ţări sale, în lupta pentru întărirea îndependenţei sale şi apărarea păcii