Romînia Liberă, ianuarie 1962 (Anul 20, nr. 5355-5379)

1962-01-03 / nr. 5355

Miercuri 3 ianuarie 1962 — nr. 5353 La Kremlin Recepţia oferită de guvernul U. R. S. S. MOSCOVA­­ (Agerpres). —TASS transmite : In noaptea de Anul Nou la Kremlin a avut loc o recepţie, oferită de guvernul U.R.S.S., la care au luat parte aproape 2.000 de oaspeţi. La recepţie au luat parte condu­cători ai P.C.U.S. şi guvernului so­vietic, inovatori în producţie şi con­structori din Moscova, lucrători din agricultura regiunii Moscovei, oa­meni de ştiinţă şi cultură, precum şi şefi ai misiunilor diplomatice a­­creditaţi la Moscova. N. S. Hruşciov a rostit un toast de Anul Nou. El a vorbit despre marile succese obţinute de poporul sovietic în cursul anului care a tre­cut, precum şi despre realizările popoarelor frăţeşti ale ţărilor so­cialiste. N S. Hruşciov şi-a exprimat În­crederea că în anul 1962 popoarele care luptă pentru independenţa lor vor obţine noi victorii. Conducătorul guvernului sovietic a subliniat din nou că U.R.S.S. • promovat, promovează și va pro­mova politica externi leninistă de pace și prietenie între popoare, în­dreptată spre înlăturarea primej­diei unui nou război, spre întărirea păcii de întreaga lume. ★ MOSCOVA 1 (Agerpres). — TASS transmite: C.C. al P.C.U.S., Prezi­diul Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi Consiliul­­de Miniştri al U.R.S ., au adresat poporului sovietic un mesaj în care îl felicită de Anul Nou şi îi urează multă sănătate, noi victorii, de glorioasa muncă pen­tru binele patriei, pe numele trium­fului comunismului, în mesajul de Anul Nou se trans­mite un salut cordial şi cele mai bune urări popoarelor din ţările so­cialiste frăţeşti, precum şi urări de noi succese oamenilor muncii din întreaga lume în lupta lor nobilă pentru pace, democraţie şi socialism. România libera R­EVELION 1962 (Urmare din pag. l-a) drag al unei dorinţe comune pe toa­te meridianele pămîntului : prietenie şi pace. Printre muncitorii „Griviţei“ In moderna sală a cantinei de la Uzina ,,Griviţa Roşie“ peste 750 de oameni — muncitori, tehnicieni, in­gineri şi funcţionari — au ţinut ca împreună să-l întîmpine pe tînărul 1962. Succesele obţinute de ei în anul trecut au făcut ca planul să fie îndeplinit cu 18 zile mai de­vreme. De aceea muncitorii Ion Braşoveanu, Nicolae Urdă sau Ma­ria Nicolae, ca şi maistrul Gh. Mo­­raru sau inginerul Florea Sfirnia­­lă şi-au i£tiţ mina în seara de reve­lion plini de voioşie, plini de hotă­­rîre ca nou an­­ii le adusă noi victorii în muncă, noi incurii. Participanţii la revelion au fost felicitaţi în numele conducerii uzi­nei de către Dumitru Miron, direc­torul uzinei iar în numele biroului raional de partid de către Vasile Apostol secretar­ al comitetului ra­ional de partid, în cetatea meta­lului DEVA (de la corespondentul nos­tru). De fapt sărbătoarea a înce­put mai de mult. Nici nu venise bine iarna, clnd minerii din Uri­­cani au ieşit din mină cu un trenul împodobit sărbătoreşte. Trenuleţul adugea la lumina zilei primele tone de cărbune peste planul anual. Rînd pe rînd, au realizat planul anual înainte de termen laminatorii şi jurnaliştii din Hunedoara, mine­rii din Petring şi dinn alte localităţi ale Văii, Jiului, majoritatea munci­­torilor forestieri şi alte colective din regiunea Hunedoara. Numai în 11 luni oamenii muncii din regiune au realizat peste 53 milioane lei eco­nomii. ..Revelionul producţiei“ are far­mecul lui, dar nu exclude tradiţio­nala petrecere din noaptea de Anul Nou. Dimpotrivă ! In sala festivă a sfatului popular regional s-au întîlnit zeci de tineri şi tot o petrecere a tineretului a fost organizată în sala mare a clu­bului „Siderurgistul“ din Hunedoa­ra. In restaurante, la cluburi şi îrr sălile festive, s-a statornicit veselia revelionului. La aceeaşi oră au ridi­cat paharul maistrul oţelar Aurel Stanciu, cocsarul Gheorghe Lazăr, instalatorul Arnold Nazarici şi alţi oameni care muncesc şi trăiesc în cetatea metalului. Cu bucurie au păşit în anul nou oţelarii care au luat în primire nu­mai cu cîteva luni în urmă cel de-al doilea cuptor de 400 de tone, con­structorii care făuresc cele mai mari furnale din ţară şi noile linii de laminare. La aceeaşi oră şi-au urat la mulţi ani harnicii mineri din Valea Jiului. siderurgiştii din Căiani care s-au angajat ca în anul 1002 să realizeze indici de utilizare ai furnalelor prevăzuţi pentru anul 1965, colectiviştii din Prica­z şi mii de alţi, hune­loreni. 15­­f au de spus unde s-a petrecut mai bine. Cert este că fiecare a pă­şit în anul nou cu visuri îndrăzneţe şi încredere în forţele sale. Şi în miez de noapte, cînd cei doi ani au schimbat ştafeta, oamenii muncii ascultau cu dragoste cuvintele­­to­varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, care transmitea poporului mesajul de Anul Nou Un an pe care hune­­dorenii şi-l doresc şi mai bogat, şi mai plin de succese. In Variaşul de azi TIMIŞOARA (de­ci coresponden­tul nostru). — Nici nu-ţi vine să crezi! Căutam prin noapte o comu­nă şi în zare se contura panorami­cul unui adevărat orăşel. Lămpile de neon care inundau străzile largi şi curate ale Variaşului, osia albă a trotuarelor, magazinele cu vitri­nele încărcate de mărfuri, casele arătoase, totul iţi reda imaginea unui adevărat, orăşel. Este Variaşul de azi de care s-a vorbit la Con­sfătuirea pe ţară a ţăranilor colec­tivişti cînd gospodăria agricolă de stat de aici a primit „Ordinul Mun­cii“ c. I pentru rezultatele remar­cabile obţinute din producţie. Fruntaşii erau adunaţi în pragul Anului Nou la clubul gospodăriei. Ora 24 i-a găsit în jurul meselor în­cărcate cu de toate, aşa cum se cu­vine în asemenea împrejurări. Di­rectorul gospodăriei, inginerul Ilie Luca, a rostit o urare. Bilanţul pe 1961, era rodnic: peste 3 milioane lei beneficii. La aceste succese a contribuit aproape fiecare din cei prezenţi aici. In dreptul fiecărui nume s-ar putea cita cifre semnifi­cative care ilustrează hărnicia şi priceperea oamenilor din V uriaş. Erau aici brigadierul de cimp Ioan Bacşaidt, care a strins de pe în­treaga suprafaţă ce a avut-o în sea­mă — 9.611 kg grîu la hectar,­­la porumb a obţinut 5,541 kg la hectar pe o suprafaţă de 188 ha), îngriji­torul de vaci Gheorghe Chirilă care a obţinut o producţie medie de 5.800 l lapte de la fiecare animal ce îl are în primire. Era şi îngriji­toarea Ana Müller cu soţul ei, zidar de meserie, ambii fruntaşi ai gos­podăriei , îngrijitoarea Ana­­Cle­ment cu soţul ei , Francisc, trac­torist „de mina Intîia“... Peste 280 de oameni muncitori, tehnicieni, in­gineri, au petrecut revelionul mul­ţumiţi de succesele obţinute in anul trecut şi încredinţaţi că năzuinţele şi planurile lor pe­ 1962 se vor îm­plini. Sărbătoare în port CONSTANŢA (de la coresponden­tul nostru). — In ceata care se ri­dică tot mai deasă dinspre mare, contururile construcţiilor din portul Constanţa apar tot mai şterse. Chiar şi clădirea Gării Maritime Constanţa apare estompată. Dinăun­tru însă răsună zvon de veselie. Aici s-au adunat fruntaşii portu­lui Constanţa. Ii găsim la masă, în faţa paharelor pline şi a farfu­riilor încărcate. Dintr-un colţ la altul al sălii se întind, ca nişte ghirlande, pavili­oanele marelui pavoaz. Mesenii sunt plini de voie bună. Au şi de ce , mulţi dintre ei, cum sunt cei din sectorul manipulaţii-mărfuri, încă din octombrie şi-au îndeplinit pla­nul, încheindu-şi socotelile pe anul 1961. Intîlnim mulţi cunoscuţi. Printre ei şi soţii Novac. El, Ion Novac, şef al unei echipe de docheri fruntaşi, lucrează în port de mai bine de 20 ani, de pe vremea cînd într-o ase­menea zi, ca de altfel, în toate ce­lelalte ale anului, hamalii portului se întrebau dacă pot duce acasă măcar o bucată de pîine. Priveşte în jur şi i se pare că de atunci a trecut un veac. De la această petrecere priete­nească nu lipsesc nici navigatorii. Şeful mecanic Jean Poşerba şi aju­torul lui, Dumitru Voinescu îm­preună cu camaradul Leonida Vran­­cea, toţi de pe­­nava „Dimitrov“, s-au întors de două zile dintr-o lun­gă călătorie. „Din 55 de zile de că­lătorie, 50 am avut vreme rea, dar am ajuns cu bine“, spune unul din ei. Navigatorii Marin Ţurcan şi Sto­­ian Creaţă, peste cîteva zile vor pleca din nou, căci vasul „Galaţi“, pe care lucrează, va porni iarăşi la drum lung Cu toţii se gîndesc la tovarăşii lor aflaţi acum pe mare. Cei de PC „Dobrogea“ petrec reve­lionul la Basral. „Suceava“ se află la Genova, iar „Brăila“ la Veneţia. Poate că tocmai ei iese radiograma de felicitare trimisă cu prilejul A­­nului Nou de conducerea portului şi ciocnesc paharele cu gîndul la cei de acasă. Se fac auzite bătăile de gong care marchează începutul unui nou an. In aceeşi clipă sunetul prelung al sirenelor zecilor de nave ancorate 1s dane cuprinde văzduhurile, revfir- Sîndu-se peste port, peste oraş. 1111. Constănţenii îl salutau pe noul venit, anul 1962. In creierul munţilor SINAIA (de la trimisul nostru). — Frumoasa staţiune de pe Valea Pra­hovei, dealtfel obişnuită să primeas­că mulţi vizitatori, a cunoscut în aceste zile de iarnă o animaţie deo­sebită, încă din gară puteai auzi: „Noi petrecem revelionul la hotelul „Păltiniş“, „Noi la Postăvaru“, „Vom petrece la cota 1400“.,, Cei peste 1400 turişti sosiţi prin O.N.T. din Bucureşti, Ploieşti, Ga­laţi, etc., la fel şi cei 600 turişti so­siţi la cabane primeau noul an în peisajul minunat al munţilor. La casa de cultură din Sinaia a petre­cut revelionul printre alţii un grup de tineri muncitori, tehnicieni şi in­gineri de la uzina „I. C. Frimu“, colectiv distins recent cu „Ordinul Muncii" cl. I. Ei ştiu să petreacă tot atit de entuziast, cum Ştiu de altfel să muncească. Iată-l aici pe lăcătuşul Ion Duţă, pe strungarul Gheorghe Olaru, Pe Gheorghe Chi­­vu care, deşi tînăr, este de 21 de ani strungar. Orele 24. Anul 1962 a sosit. „La mulţi ani, noi succese în muncă şi bucurii în viaţă, pentru prietenie şi pace în lume“. Se ciocnesc pahare, se ţin toas­turi. Este aici şi Constantin Neagoe, inginer la uzinele „I. C. Frimu“, împreiună cu soţia şi mama lui. In­ginerul Neagoe este şi deputat în Circumscripţia regională 58 Comar­nic. Alături de rezultatele in uzină, el se poate mîndri cu cele din cir­cumscripţia sa. Proiectele anului care a început de cîteva minute sunt bogate : la Comarnic va începe con­strucţia unui cinematograf de 300 de locuri, noi blocuri de locuinţe şi săli de clasă. In sală îşi face apariţia echipa artistică a Casei de cultură. Se re­cită tradiţionalul pluguşor. Nu lip­sesc nici căluşarii. Sărbătoarea din pragul dintre cei doi ani este in toi şi ea continuă, pînă dimineaţa• ««iii vi'! . -Jfl l * |p noaptea de Anul Nou la carna­valul din sălile Palatului R.P.R. Foto ! AGERPRES „AVGHI“: Cetăţenii greci intimpină noul an şi mai săraci... ATENA 31 (Agerpres) - Cetăţe­ni greci întimpină noul an şi mai ăraci decit au fost acum un an. em­e ziarul ..AVGHI“. Salariile au luas acelea?1. In timp ce preţurile aU crescut Este suficient să treci prin pieţe magazine şi prăvălii pen­­ru a te convinge In ce măsură a b­ăstri volumul vânzăritor. Ziarul aminteşte că în 1962 va atra în vigoare acordul cu privire a aderarea Greciei la ţga,numite piaţă vest europeană în vederea sporirii puterii de concurenţă şi ref­­eririi producţiei, patronii greci prevăd o serie de concedieri te­naşă pe rîndurile muncitorilor şi tehnicienilor. In ajunul noului 8» armata celor 300 000 de şomeri S-H­iptregit cu un nou detaşament de oameni ai mun­cii lipsiţi de mijloace de existenţă. A început concedierea muncitorilor şi tehnicienilor la întreprinderile „Rodosakisi“ pentru producţia de îngrăşăminte din Pirău, la Fabrica de zahăr din Larisa, la Fabricile textile din Nea­lonia (suburbie a oraşului Atena). Urmează la rînd muncitorii din alte întreprinderi. După cum anunţă ziarul . ElEFT­­HERIA“, Indzes, deputat in parla­ment din partea „Uniunii de cen­­tru”, care a vizitat satul Noma, a declarat că multe familii de ţărani vor intimpină Anul Nou „fără a avea nici măcar pline” Oameni la datorie Aşa-i obiceiul: tra­diţionala noapte de revelion să se petrea­că în cintec şi voie bună...! Să ne gîndim însă că şi în anul a­­cesta, ca în fiecare an, pe mulţi i-a găsit miezul nopţii la dato­rie, pentru ca noi, toţi, să petrecem aşa cum se cuvine sosirea lui 1962. Să ne gîndim aşa­dar la ei cu mulţumi­re. In clipa cînd pri­veam becurile de pe cetinele de brad, me­canicul Frederic Brus de la uzina electrică Grozăveşti era prezent la datorie în sala de turbine, priveghind cu grijă mersul motoare­lor Mecanicul de lo­comotivă privea şi el cu atenţie pe fereastra colosului de metal, drumul de fier, ştiind că viaţa călătorilor lui îi este încredin­ţată. Oameni la datorie au fost pretutindeni. Să spunem că v-aţi a­­mintit în noaptea a­ceasta de un prieten de la un capăt­­de ţară. — Alo!­09. Daţi-mi vă rog Galaţiul. — Imediat veţi avea legătura.­­Telefonistele Con­stanţa Mihăilescu, Va­­silica Blejan, Magda­lena Breslaşu au pe­trecut noaptea de anul nou lingă aparatele posturilor telefonice servind cu promptitu­dine cetăţenii. Servi­ciile acestea de largă utilitate publică au funcţionat ireproşabil. Pe firele nevăzute vo­cile se împleteau din cele mai diferite col­ţuri. — Vă rog ora exactă. — Ce rezultate sunt la tragerea specială Loto central ? Mulţi au fost la da­torie în noaptea de Anul Nou. Aşa l-am întîlnit şi pe şoferul Constantin Moise de la Oficiul 3 poştal, unde era la post diri- gintele Cornel Rotaru, pe factorii Ştefania Ruxandra, Elisabeta Marin, cu genţile pli­ne, doldora de tele­grame şi urări. — La mulţi ani, to­varăşi ! Cu urarea aceasta pe buze ei au poposit în multe case, adu­­cînd poate o veste de la cineva drag sau un mesaj urgent. Oameni la datorie am găsit şi la dispe­ceratul circulaţiei la I.T.B. Aici au muncit in noaptea aceasta Mihalache durea, Ni­colae Truşcă, Ion Cra­ma, Constantin do­bea­nu, veghind buna desfăşurare a circula­ţiei pentru ca cetăţe­nii să se poată depla­sa cu gelaxurile, auto­buzele, troleibuzele, tramvaiele, acolo unde au avut trebuinţă. Au muncind cu gîndul la noi, trăind satisfacţia şi bucuria datoriei îm­plinite, însemnăm pe htrtie gîndul nostru cel bun şi le mulţumim din toată inima. D. TABACU Ambasadorul R. P. R. in Republica Mali şi-a prezentat scrisorile de acreditare BAMAKO 2 (Agerpres). — La 30 decembrie, Gheorghe Popescu, am­basadorul R.P. Romíné în Republica Mali, cu reşedinţa la Konakri in Republica Guineea a prezentat pre­şedintelui Modibo Sheita scrisorile de acreditare. La solemnitate au participat miniştrii de stat şi înalţi funcţionari din Republica Mali. Ambasadorul romín a exprimat în cuvîntul său dorinţa guvernului R.P. Romín, de a dezvolta rela­ţiile cu Republica Mali şi a trans­mis preşedintelui Modibo Keita, guvernului şi poporului Republicii Mari felicitări din partea dintelui Consiliului de Stat, Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, a guvernului şi poporului român­ Preşedintele Modibo Keita a transmis mulţumiri preşedintelui Consiliului de Stat, Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, guvernului şi poporului român pentru felicitările şi urările prieteneşti arătînd că Republica Mali nutreşte sentimente prieteneşti faţă de R.P. Română. După solemnitate preşedintele Mo­­dibo Keita s-a întreţinut cordial cu ambasadorul Gheorghe Popescu. S­tiaH gxfctHiC Şi de revelion GREVA IN MINA DIN DECAZEVILLE A CONTINUAT PARIS 2 (Agerpres).­­ Cores­pondentul TASS transmite : La suprafaţă mii de becuri inundau totul în jur. In această noapte a Anului nou răsuna muzica, se auzeau clinchetul paharelor cioc­nite însoţite de urări, în subteran, la o adâncime de 400 de metri lu­mina palidă a lămpii de miner scotea din întuneric cînd o parte cînd alta a zidului umed al gale­riei, oamenii care stăteau pe saci și seînduri și un tînăr care evite la acordeon un vechi cintec popu­lar.. De 13 zile minerii nu au pâră­sit subteranul Prin curajoasa lor luptă grevistă ei îşi exprimă pro testul faţă de hntărtrea Guver­nului de a închide minele, hotă­ri's care In mod practic fi lasă ntlt pe ei di şi pe membrii fa miliilor lor fără o bucată de pîine. Paralel cu minerii care tn adîn­cul pămintului îşi apără dreptul­­ la pline, toţi oamenii muncii din jj bazinul carbonifer Decazeville jj participă la această luptă. O­­ mare demonstraţie a avut loc în 8 după-amiaza zilei de 31 decemi- jj­brie în centrul oraşului, 5.000 de­­ oameni, în special tineri, au scan-­f dat lozincile •• „Sprijinim lupta celor­ care se află în mină“, „Vrem de lucru", „Nu închideţi minele !". Incepind cu 1 ianuarie, 907 pri­mari din departamentul Aveyrgn - In care se află oraşul Decaze viile — şi-au dat demisia in semn de protest împotriva acţiunilor guvernului■ Organele de autocon­ducere locală au refuzat să între­ţină relaţii cu vgarnele guverna­mentale pînă cind guvernul nu va începe tratative cu reprezen­tanţii minerilor. Ultima știre din Decazeville a minerii continuă lupta. eaoaiapooaQocwpQCiooooo^Kjfle^gpqffflepcaooocsoaGiiiieecjpiaaaoooocioooooocxboocaooocjooocsooocjoooooPGqoPOfiSiOOag In prima zi de lucru a noului an (Urmare din pag l­a)­mele şarje rapide ale anului au fost elaborate de echipele prim-topitori­­lor D. Stîngu şi C. Enache, oţelarii de la secţia a II-a au depăşit planul cu 65 tone de oţel. Furnaliştii din schimbul condus de N. Gheorghioni au fost şi ei încă din prima zi la înălţimea noilor sarcini, roregistrînd importante depăşiri de plan. Colec­tivul de le fabrica de aglomerare a dat 238 tone de minereu aglomerat peste plan, iar laminatorii de la la­minorul de 800 mm au dat în plus 10 tone de laminate. Flăcările de la marile agregate ale Hunedoarei au rămas nestinse ca şi flacăra intrecerii siderurgici­lor. Temelia viitoarelor izbînzi REŞIŢA (de la corespondentul nostru). — Scăldată în luminile vii ale lămpilor de neon, inundată din cînd în cînd de vîlvătăile ce se în­cingeau la furnal şi oţelărie, Reşiţa părea în noaptea anului nou ca un şirag de nestemate răspîndite pe Valea Bîrzavei. De la casa de cultură, din sala de festivităţi a şcolii profesionale, din clubul de la Moroasa, răzbăteau cîntece vesele, urări de fericire şi succese. Reşiţenii petreceau reve­lionul cu bucuria şi satisfacţia mun­cii îndeplinite, cu încrederea că şi în anul abia început vor înfăptui noi victorii. La ora 24 maistrul jurnalist Petre Sfîrcocea împreună cu întregul schimb a primit urările inginerului Oleg Bublic, şeful secţiei, şi ale maistrului Aurel Barna, secretarul organizaţiei de partid. Aceştia au venit anume să treacă pragul nou­lui an împreună cu cei ce în mo­mentul acela plămădeau fontă­ La orele 2,55 echipa lui I. Sîrbu a elaborat prima şarjă de fontă a anului 1962, iar la orele 6,45 tot or­tacii lui au dirijat spre oalele de turnare cea de a doua şarjă. Flăcările de la furnalul 1 au dus vestea izbînzii jurnaliştilor ca un adevărat semnal­izator optic, ca o chemare. Drept răspuns echipele lui Constantin Moraru, Ilie Iovanovici, Ivan Roman şi ale celorlalţi prim-to­­pitori ce se aflau pe platforma o­­ţelăriei Siemens-Martin au spart şi ei rînd pe rind „rinele s cuptoarelor, slobozind şarjele de oţel ale noului an. Primele economii de combustibil IAŞI (de la corespondentul nos­tru). - 1 ianuarie 1962 orele 22:50. Trenul rapid 61 se opri în dreptul staţiei Iaşi. Sus, pe locomotivă, me­canicul Gheorghe Popovici verifică cu atenţie aparatele din faţa lui şi cu un zîmbet larg se întoarse către fochistul său. — La mulţi ani, Pavele. Am în­ceput-o bine, din prima zi a noului an... Uite, am sosit din cursă fără nici o întîrziere şi afară de aceasta am realizat şi o economie de aproa­pe o tonă de combustibil convenţio­nal. Aşa siind lucrurile cred că vom reuşi să ne menţinem şi de acum înainte fruntaşi pe depou... Dar bilanţul de activitate al pri­mei zile de lucru la noul an la de­poul C.F.R. Iaşi ne prezintă şi alte rezultate. In acest bilanţ sunt tre­cute numele mecanicilor Ion Cu­vu, Niculai Axintescu şi altor mecanici de locomotivă care conducted cu pricepere maşinile au obţinut im­portante economii de combustibil convenţional. În Mk.- j mlff 's Fliefw • 4 Copilărie fericită... Foto : A. CONSTANTINESCU Poporul cuban poate conta pe ajutorul frăţesc al U.R.S.S. Telegrama de salut adresată de lui Fidel Castro şi MOSCOVA­­ (Agerpres). — TASS transmite­ în telegrama de salut adresată lui Fidel Castro şi Osvaldo Dorticos în legătură cu cea de-a treia aniversare a victoriei revolu­ţiei cubane, precum şi cu prilejul Anului nou. N. S. Hruşciov şi L. I. Brejnev au declarat că te lupt* pentru independenţa şi libertatea patriei sale poporul cuban poate N. S. Hruşciov şi L. I. Brejnev Osvaldo Dorticos cont* pe ajutorul frăţesc şi pe spri­jinul ferm din partea popoarelor U.R.S.S. In telegramă se exprimă convingerea că „orice noi încercări de a organiza un atac armat împo­triva Cubei libere vor fi sortite ine­vitabil eşecului". N. S. Hruşciov şi L. I. Brejnev constată cu satisfacţie că între popoarele U.R.S.S. şi Cubei s-a statornicit o adevărată prietenie frățească, se dezvoltă o colaborare rodnică. Conducătorii statului sovietic urează poporului cuban succese în construirea societății socialiste. Principiile organizatorice ale Partidului Unic al Revoluţiei Socialiste Cubane HAVANA 2 (Agerpres). — „Prin­cipiile organizatorice ale Partidului Unic al Revoluţiei Socialiste Cubane" — acestei teme i-a fost consacrată o conferinţă ţinută la Universitatea populară de Anibal Escalante, mem­bru al conducerii Uniunii organizaţii­lor revoluţionare integrate din Cuba. Această conferinţă a fost transmisă la posturile de radio şi televiziune din întreaga ţară. Organizaţiile revoluţionare integrate reprezintă avangarda clasei munci­toare, partidul marxist-leninist al ţă­rii noastre, partidul întregului po­por. El se bazează pe principiile orga­nizatorice leniniste ale construcţiei­­de partid, pe principiile centralismului democratic. Majoritatea partidului o vor forma muncitorii, ţăranii săraci, oamenii simpli de la oraş. Din punct de vedere organizatoric, organizaţiile revoluţionare integrate sunt construite după următorul sis­tem : conducerea naţională în frunte cu Fidel Castro, comitete de provincie cu birouri executive, comitete muni­cipale locale şi organizaţii revoluţio­nare de bază. Organizaţiile revoluţio­nare de bază se constituie după prin­cipiul locului de muncă. Există, de asemenea, celule revoluţionare în or­ganizaţiile fără de partid­e ale femei­lor­ sindicale, de tineret şi altele. Anibal Escalante a subliniat uriaşa însemnătate a principiului conducerii colective. Pag. 3-c Carnavalul pionierilor Dacă l-ai fi întrebat în prima după-amiază a anului nou pe Gheorghe Enache din clasa a VI-a a şcolii mixte de 7 ani nr. 100 încotro merge aşa zorit, ţi-ar fi răspuns : „La carnavalul pio­nierilor“. Aceleaşi cuvinte le-ai fi auzit şi de la Vasilica Dumitrache, de la Paulina Burin ori de la multe alte sute de elevi. Fiindcă cei mai harnici, cei mai sîrguin­­cioşi dintre ei îşi dăduseră întîl­­nire­ la carnaval. Unde 7 In să­lile luminate feeric ale Palatului Republicii, în care­ maî stăruia încă prin unghere, ca un ecou, veselia celor ce sărbătoriseră doar cu puţin înainte revelionul. După sunetul prelung şi solemn ale celor 30 de trompete, care au anunţat deschiderea carnavalului, muzica s-a revărsat în sălile mari de marmoră, împreună cu veselia miilor de copii. Un băiat zvelt, îmbrăcat într-un costum roşu de cosmonaut, a invitat la dans o „negresă“, o „rusalcă" a jucat un ceardaş... Către seară, oaspeţii au primit... oaspeţi, adică pe Daniela şi Aş­­chiuţă, pe Silvia Chicoş şi Gaby Pascu, Norocel Dimitriu şi pe mulţi alţi artişti şi prieteni în­drăgiţi de ei. Pînă şi Albă ca Ză­pada, în care am putut recunoa­şte pe eleva Doina Muşatescu de la şcoala de 7 ani nr. 141 s-a sim­ţit cit se poate de bine, cu toate că aproape tot timpul a trebuit să aibă grijă de... cei şapte pi­tici ai ei. A fost multă veselie. S-au le­gat multe prietenii în anul care a început — şi pentru cei mici — plin de bucurii şi speranţe. V. TEODORU Mesajul lui de Gaulle adresat armatei franceze PARIS 2 (Agerpres). — TASS trans­mite : Preşedintele Franţei, de Gaulle a adresat un mesaj armatei cu prile­jul Anului Nou. Un mesaj generalul de Gaulle, pune în faţa forţelor armate ale ţării două sarcini pentru anul 1962 : să continue „pacificarea“ in Al­geria, adică să înăbuşe mişcarea de eliberare naţională a poporului alge­­rian şi „în principal să se pregătească in Europa pentru mari operaţiuni“ cu caracter militar care „ar putea fi im­puse" Franţei şi aliaţilor ei. Ziarul „Liberation” subliniază că de Gaulle agită sperietoarea războiu­lui pentru a justifica refuzul său de a duce tratative cu Uniunea Sovietică cu privire la reglementarea probleme­lor internaționale urgente. A cincea aniversare a Republicii Sudan P­oporul sudanez sărbătoreşte cea de a cincea aniversare a independenţei ţării sale cu­cerită după o grea şi îndelungată luptă care s-a încheiat cu izgonirea colonialiştilor englezi. Apărută pe harta politică a Africii de prima zi a anului 1956, Republica Sudan este una din cele mai mari ţări de pe continentul african. Ea se întinde pe o su­prafaţă de 2,5 milioane km. pătraţi şi are 10 milioane locuitori. Capi­tala ţării e Khartum, cu o populaţie de 80 000 de locuitori. Dominaţia colonialiştilor britanici a lăsat urme adinei şi grele de economia ţării şi viaţa populaţiei ei. Deşi bogată de resurse naturale ca­ aurul arama, zincul, cositorul, minereul de fier şi altele, Sudanul era pe momentul eliberării sale aproape complet lipsit de industrie, majoritatea populaţiei ocupredu­se cu cultivarea bumbacului cu mij­loacele cele mai primitive. După eliberarea țării și mai au seamă după îndepărtarea de la conducerea ei — pe noiembrie 1958 — a guvernului antipopular și pro­imperialist condus de Khalil, po­porul sudanez a pornit la lupt pentru construirea economiei țări a întăririi independenţei el eco­nomice şi politice, în această lupt poporul sudanez se bucură de spr­jinul ţărilor iubitoare de pace Guvernul Republicii Sudan condu de Ibrahim Abud duce o poliţie paşnică, de neutralitate - o politie de neparticipare la blocuri militar şi de neadmitere de baze militar străine pe teritoriul său. II se pro­nunţă pentru dezarmare general şi totală sub un strict control tetei naţional, pentru coexistenţă paşnic, între toate statele, indiferent d­e rînduirea lor socială, pentru tetă­rirea păcii şi prieteniei Intr popoare, pentru lichidarea ruşino­sului sistem colonialist. Cu prilejul celei de a cincei aniversări a proclamării Republici Sudan, poporul romîn urează po­porului sudanez noi succese şi munca pentru reconstrucţia ţări sale, în lupta pentru întărirea înde­pendenţei sale şi apărarea păcii

Next