Romînia Liberă, septembrie 1962 (Anul 20, nr. 5562-5587)
1962-09-01 / nr. 5562
Pag. 2-a Recent redactorul nostru M. Radian a avut prilejul să discute cu dirijorul formaţiilor artistice ale căminului culturallin Dăbuleni, raionul Corabia, regiunea Oltenia. Cu acest prilej tov. T. Păsculescu, care de curînd a fost numit şi în comisia pentru aşezămintele culturale din Comitetul pentru cultură şi artă al regiunii Oltenia, ne-a răspuns la următoarele întrebări : — Aţi vrea să ne spuneţi care este contribuţia dv. la munca comitetului ? — Mă străduiesc să-mi îndeplinesc sarcinile cu tot interesul şi grija şi aceasta, pornind chiar de la locul meu de muncă, în comuna noastră, ca şi în multe alte comune, ne-am străduit să îmbunătăţim munca cultural-artistică. Avem diverse formaţii artistice fapt care ne oferă posibilitatea să prezentăm spectacole mai mari. De asemenea, se ţin regulat concursuri „Cine ştie, cîştigă", seri literare, seri de întrebări şi răspunsuri. Mai întîlneşti însă pe alocuri şi părerea că nu se poate realiza muncă culturală fiindcă nu-s suficienţi instructori sau că există rezerve în ceea ce priveşte participarea la înjghebarea programelor artistice. Noi cunoaştem din propria experienţă că asemenea afirmaţii ascund de obicei comoditatea. Parcă la noi la Dăbuleni a fost uşor să-i convingem pe moş Mihalache Cebuc, moş Fane Turlacu, moş Ion Nicoliţa, toţi oameni în vîrstă, să urce pe scenă sau pe femeile în vîrstă Maria Glăvan, Niculina Treanţa, Maria Popa? Pentru asta a fost nevoie însă de unirea eforturilor tuturor activiştilor culturali, a cadrelor didactice, de sprijinul consiliilor celor 3 gospodării colective din sat. Şi oamenii au înţeles şi au participat cu toată dragostea. Comitetul de cultură şi artă regional şi cele raionale, trebuie să folosească experienţa bună în această direcţie, şi să generalizeze această experienţă. Şi eu şi mulţi alţi membri ai comitetului ne vom da contribuţia la această acţiune. Uite, bunăoară, în comuna vecină, Ianca, se simte nevoie de ajutor în munca culturală. Mă gîndesc să-mi fac în aşa fel programul incit să-i pot sprijini. — Cum priviţi problema instructorilor ? — Precum bine se ştie, instructori garta formaţi nu cad din cer. E nevoie de o muncă mai intensă din partea noastră, a celor care am căpătat oarecare experienţă culturală. Practic, lucrul s-ar putea rezolva prin deplasarea instructorilor fruntaşi la formaţiile începătoare. De asemenea, prin descoperirea de elemente talentate, cărora li s-ar putea încredinţa această sarcină. — Ce părere aveţi despre calitatea spectacolelor căminelor culturale ? — Personal, cred că aceasta este o chestiune de mare importanţă. Trebuie să facem arta noastră eficientă, să treacă rampa scenei, să ajungă la inima oamenilor. Spectatorul de astăzi al satelor a ajuns la un stadiu cînd nu mulţumeşti cu orice : el alege şi judecă cu pricepere ceea ce vede. De aci sarcina importantă pentru noi : să îmbunătăţim nivelul artistic al spectacolelor, ridicînd în primul rînd pretenţiile noastre în privinţa repertoriului. Este o pretenţie cit se poate de justă şi sperăm că va fi luată în consideraţie. Aceasta stă şi în puterile noastre, a unităţilor culturale, nu numai a forurilor centrale. La Dăbuleni, bunăoară, s-a format un colectiv de creaţie care inspirîndu-se din realitatea satului a reuşit să realizeze texte destul de bune. In concluzie aş vrea să mai subliniez un lucru. Mă refer la necesitatea axării activităţii cultural-artistice pe probleme economice ale satelor în aşa fel incit să sprijine mobilizarea oamenilor în îndeplinirea sarcinilor planului de producţie, la întărirea unităţilor agricole, în acest sens ne străduim să orientăm programele formaţiilor noastre. Atît corul cit şi echipele de dansuri, brigada artistică şi soliştii vocali ai căminului nostru cultural au inclus în repertoriu piese legate de aceste preocupări. Aceasta nu constituie pentru noi o treabă de sezon, ci o preocupare permanentă. Cred că comitetele de cultură şi artă trebuie să ajute căminele culturale să-şi orienteze în acest fel activitatea. Ar fi bine, de asemenea, să se organizeze schimburi de experienţă cu mai multe şi bine pregătite între directorii de cămine culturale, la faţa locului. MANIFESTĂRI CULTURALE DE CALITATE TOT MAI BUNĂ ILJ . Premiere cinematografice Săptămîna viitoare vor rula pe ecranele Capitalei următoarele filme : „Destăinuiri“ o producţie „Mosfilm” în regia lui Boris Barnet reunind cîteva povestiri diferite din viaţa unor oameni sovietici. „Soare şi umbră“, o producţie a Studiourilor bulgare distinsă cu medalia pentru regie şi premiul Federaţiei internaţionale a presei cinematografice la Festivalul internaţional al filmului de la Karlovy Vary anul acesta. „Foc în linia a doua“, creaţie a cineaştilor din R. D. Vietnam, zugrăveşte viaţa unor luptători ai armatei de eliberare în anii luptei împotriva trupelor colonialiste. „Tin Tin și misterul „Linei de aur“ este ecranizarea în studiourile franceze a aventurilor lui Tin Tin și Milou după povestirile lui Georges Remi (Hergé). în preajma noii stagiuni teatrale La început de septembrie, s-ar putea spune că ne aflăm aproape de ajunul deschiderii noii stagiuni teatrale, şi intr-adevăr, activitatea febrilă ce se desfăşoară acum în toate teatrele ţârii, de la secretariatele literare şi, pînă la ateneie, vorbeşte din Plin despre stagiunea 1962—1963, despre eforturile pe care colectivele teatrale le depun pentru satisfacerea exigenţelor mereu sporite ale spectatorilor. Numai teatrele din Bucureşti, de pilda, anunţă pentru primele luni ale stagiunii un număr apreciabil de piese si, evident, de spectacole. Astfel, pe scena Teatrului Naţional „I. L. Caragiale", vom vedea „Febre“ de Horia Lovinescu, „Letopiseţ“ de Mihail Sorbul, „Barbarii“ de Maxim Gorki, „Maria Stuart“ de Schiller, „Nunta lui Figaro“ de Beaumarchais şi o piesă a dramaturgului ceh Jan Drda, „Dracul uitat". Teatrul de Comedie anunţă, pentru deschiderea stagiunii, o nouă comedie a lui Al. Mirodan : „Şeful sectorului “ ; Teatrul „Lucia Sturdza-Bulandra" — „O singură viaţă“ de I. Hristea; Teatrul „C. Nottara“ — „Steaua polară" de Sergiu Fărcăşan ; Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giuleşti — „Corabia cu un singur pasager" de Dan Tărchilă şi „Inel, inel de aur“ de Nicuţă Tănase. La Teatrul Tineretului, vor vedea lumina rampei o comedie intitulată „O felie de lună" de Aurel Stavri, „Mutter Courage“ de Bertolt Brecht şi „Oceanul“ de Al. Stein. Vom mai vedea, de asemenea „Cezar şi Cleopatra" de Bernard Shaw la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ şi „Peer Gynt“ de Ibsen la Teatrul „C. Nottara". Din toate aceste febrile pregătiri, am ales cîteva scene pe care vi le prezintă în imagini fotoreporterul nostru A. Constantinescu, în clişeul de sus . La Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" se repetă sub conducerea regizorului Miron Niculescu „Febre“ de Horia Lovinescu, avind în rolurile principale pe artiştii emeriţi Marcela Russu şi Septimiu Sever , în clişeul de jos . La Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giuleşti, scenografa Sanda Muşatescu, arhitectul teatrului, Pădureţ Petre şi Ionescu Constantin pictor executant, discută decorurile la piesa lui Nicuţă Tănase «Inel, Inel de aur". . Circul chinezesc oblicul nostru s-a familiarizat în ultimii ani cu originalitatea de loc exotică a circului chinezesc, nu numai datorită unor turnee, ci şi filmului care a rulat de curînd pe ecrane. Cu toate acestea, atracţia pe care o exercită arta sa desăvîrşită, cu tradiţii milenare, este în neîncetată creştere. Artiştii chinezi nu folosesc aparate complicate. Instrumentele favorite ale evoluţiilor spectaculoase pe care le întreprind în arenă sunt prăjina de bambus, bicicleta, sîrma întinsă sau moale, vesela obişnuită de porţelan, cercul de lemn, mese, scaune, vaze mari de interior. Nimic din ceea ce capătă, sub ochii noştri, fantastice posibilităţi de susţinere, mişcare, echilibru, nu ne absoarbe interesul. Chiar şi iluzionista care realizează apariţii şi dispariţii uimitoare nu se bizuie cîtuşi de puţin pe înfăţişarea obiectelor care, eventual, ar putea distrage atenţia spectatorilor. Dar tocmai aici, în simplitatea clasică a recuzitei, în folosirea unor obiecte ce stau la îndemîna tuturor, apare trăsătura esenţială a artei lor : mişcări sigure, coordonate fără greş. O interpretă susţine un teanc de farfurii pe cap evoluînd intr-un veritabil balet, care solicită activarea tuturor încheieturilor corpului; dar, oricum, printr-o prezenţă de spirit extraordinară, capul rămîne fix în poziţie verticală de parcă ar fi suspendat în afara oricăror legături cu celelalte membre. La perş, acrobaţii merg vertical cu siguranţa unui om care păşeşte pe trotuar, glisînd apoi felin pînă aproape de pămînt unde brusc se opresc, suspendaţi cu capul în jos. Pe o masă obişnuită sînt aşezate, unul peste altul, scaune tot atît de obişnuite, într-o construcţie naivă şi de loc rezistentă. Şi totuşi, din înălţimea cupolei, un acrobat sfidează trepidaţia uşoară a scaunelor ce par că sînt gata să se prăbuşească, provocînd el însuşi prăbuşirea cărămizilor pe care se sprijină la acea înălţime în mîini... Avind un simţ ideal al echilibrului, artiştii chinezi utilizează cu precizie calităţile potenţiale ale obiectelor de a deveni pîrghii. Ei le constituie în sisteme şi construcţii lipsite în fond de risc prin aceea că şi omul, la rîndul său, li se integrează în perfect acord cu legile fizicii, întrebuinţînd cu o fină pricepere şi descoperind neîncetat posibilităţile variate de compoziţie mixtă. Nu putem uita nici podoaba coloristică a acestui spectacol, ea însăşi o admirabilă sursă de delectare, precum nici muzica inspirată contrapunctînd, cu plăcute ritmuri şi sonorităţi folclorice, numerele din arenă. Ansamblul circului din Guandun (conducător artistic : Iui Bo) aduce astfel în viaţa culturală a Capitalei un spectacol de înaltă artă. EUGEN ATANASIU România libera Intr-o încăpere special amenajată de la clubul minerilor din Lupeni au loc zilnic audiţii muzicale la care participă numeroşi muncitori. In clişeu: In timpul unei asemenea audiţii muzicale. Foto : D. NEGULESCU D CARNET PLASTIC Caricaturile lui Nell Cobar este — aşa cum observă şi Gopo In prefaţa catalogului — un mucalit care spune adevărul zîmbind prin desenele sale, precum un scriitor satiric cultivă snoava, schiţa umoristică biciuitoare. El trece rind pe rind prin incisivitatea peniţei sale toate rămăşiţele unor mentalităţi şi concepţii învechite, este mereu prezent in mijlocul vieţii de toate zilele, comentind cele mai felurite aspecte ale cotidianului. Şi face aceasta de pe poziţia artistului dornic să slujească idealurile morale ale societăţii socialiste. De astă dată, Nell Cobar se prezintă publicului in sala din B-dul Bălcescu, ca o selecţie de peste o sută de lucrări din cele apărute in ultima vreme în presa, reluate şi amplificate, la unele adăugîndu-se elementul culoare, potrivit cu nevoile de expunere. Aproape jumătate din caricaturile expuse, şi poate şi cele mai combative, vizează intr-un fel sau altul politica nesăbuită, primejdioasă, a imperialiştilor aţîţători la un nou război, prăbuşirea colonialismului, discriminările rasiale, şomajul şi întreg cortegiul de racile care însoţesc lumea putredă a capitalismului. In imagini convingătoare, uşor sesizabile, întrunind numaidecît adeziunea privitorilor, care înţeleg dintr-o dată adresa ironiei autorului. Cobar demască mîrşavele uneltiri împotriva păcii, dezvăluie găunoşenia zgomotoasei propagande care se face modului de viaţă occidental, punind faţă in faţă vorbele umflate şi realitatea de nedezminţit a faptelor. In acelaşi timp, chiulangiii, rutinierii, nepăsătorii, birocraţii, ipocriţii, bîrfitorii, atiţia şi alifia dintre cei rămaşi în urmă se văd arătaţi cu degetul in caricaturile lui Cobar. Artistul găseşte însă şi resurse pentru a evidenţia, cu mijloacele artei sale, pe fruntaşii in muncă, pe cei ce pot fi daţi ca exemplu în diferite domenii de activitate. Suntem îndreptăţiţi să aşteptăm din partea lui Nell Cobar noi lucrări, care să meargă şi mai direct la ţintă, imagini şi mai sugestive şi mai ascuţit critice, care să dezvăluie necruţător, cu indignare, feluritele măşti cu care duşmanii păcii şi ai fericirii popoarelor încearcă să-şi camufleze odiosul lor chip. Mai este, credem, destul loc pentru o primenire a limbajului, pentru o sporire a eficacităţii satirei sale, prin folosirea a tot ceea ce a cîştigat ca experienţă caricatura noastră militantă şi cea progresistă de peste hotare. Vrem nu numai să ridem înveseliţi, ci să şi reflectăm ! MARIN MIHALACHE e multă vreme, numele lui Nell Cobar apare frecvent in presă, in expoziţii, în cărţile ilustrate pentru cei mici. Pline de vervă, cu un desen sintetizat, redus la esenţial, intr-un stil care-i este propriu, caricaturile sale se deosebesc cu uşurinţă de ale confraţilor săi întru caricatură. Trăsătura caracteristică a desenelor lui Cobar este umorul. Un umor de bună calitate, direct, uşor sesizabil, bazat de multe ori pe asociaţii de idei, pe surprinderea cu subtilitate a ceea ce stîrneşte tisul. Umorist prin temperament, Cobar M . MINTO Soacra şi nora. 20,15: Teatrul E- Evreiesc de Stat Haipnrc (Grădina din str. 8 **IAIgu Mircea Vodă nr. 1 5) ; Vorba revistei, 8 20,15 : Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (Grădina Boema) ; Specii tacolul circului chinezesc, 20 : Cir- 8 cui de Stat. 8 8 8 O viaţă: Patria, Bucureşti, Al. Sahia ; 713 cere aterizarea: G. Coşbuc, Mioriţa; Acord final: Republica: Elena Pavel; Drumul serii; Cocoşul sperie moartea: I. C. Frimu. Ma- 8 gheru; 49 de zile în Pacific: 8 12 Mai, Volga, Gh. Doja ; Auster- 8 litz : Lumina ; Lingă prăpastia S abruptă (Vînătoarea de lupi) ; Tigneretului ; Muntele : Victoria ; 8 Planeta furtunilor: Central. V. 8 Roaită, Aurel Vlaicu ; Program 8 pentru copii : dimineaţa, Vîrstă de aur a comediei: 13 Septembrie, V. Alecsandri, 8 Martie. 23 August; 8 Cecilia — Spărgătorul de gheaţă , atomic — Povestea cîinelui — Cam- 8 pionatele mondiale de skl — Zmeura şi praştia — Ştiinţa şi tehnica 8 nr. 6/962 : Timpuri Noi ; Cînd co- media era rege : Maxim Gorki ; 1Valea vulturilor: înfrăţirea în- 8 tre popoare, Flacăra. Libertăţii ! 1 Omul amfibie : Cultural; Vîrstă a dragostei : Alex. Popov ; Muzicantul orb : Griviţa ; Frumoasa ame- ricana: Olga Bancic. Munca; Nu- i mai o glumă: C-tin David; în- vierea : ambele serii Unirea' Rai- 8 dul vărgat: Vladimirescu ; § Mongolii : Popular, M. Eminescu. ; B. Delavraftcea ; Lacrimi tirzii : Arta; Fantomele din Spessart: Moşilor ; Toată lumea unde, i cîntă şi dansează : Donca Simo ; Scrisoare de la o necunoscută : I. pintilie ; Fiul haiducului: 8 Mai ; Revista de la miezul nopţii: 16 Februarie. Floreasca. I 30 Decembrie : Lăsarea nopţii : | Luceafărul ; Sentinţa se va da joi: 8 G. Bacovia ; Albă ca zăpada : g Olga Bancic. g _____ 88 In jurul orei : 17,00 Transmisie 8 de la Stadionul 8 miram« STLi. “Sonală a spartachiagdei de vară a tineretului ; 19,00 8 Jurnalul televiziunii ; 19,20 Emisi- 8 mea pentru copii : „Albă ca ză- 8 pada“, adaptare de Eugenia Digmitriu. Interpretează Teatrul de păpuşi din Botoşani ; 19,55 în faţa 8 hărţii : 20,05 Filmul artistic „Tot 8 aurul din lume“ — o coproducţie 8 a studiourilor franco-italiene : 21,35 Transmisiune de la Restau grantul „Lido“, în încheiere : Ulti- 88 mele ştiri. NEGRU pe ALB «NEGRU pe ALB «NEGRU pe ALB «NEGRU pe ALB Pentru îmbunătăţirea literaturii de popularizare ştiinţifică Cu promptitudine şi cu o justă înţelegere a criticilor aduse în ziarul nostru nr. 5546 unei lucrări de popularizare apărută recent în colecţia „Medicina pentru toţi“ a răspuns zilele trecute Editura medicală. Cităm : „Redacţia noastră de popularizare — se spune în adresa de răspuns — a studiat atent materialul publicat în ziarul „Romînia liberă" şi a discutat o serie de aspecte legate de modul in care trebuie concepută literatura de popularizare a medicinei şi modul său de prezentare. Analizîndu se retrospectiv o serie de lucrări publicate în colecţia „Medicina pentru toţi“, s-au găsit de asemenea scăpări în ceea ce priveşte folosirea unor termeni tehnici, a căror înţelegere depăşeşte pregătirea de bază a marelui public cititor. Aceasta a dovedit că redactorii noştri mai au încă de muncit pentru a reuşi să redea adevărurile ştiinţifice într-o formă corespunzătoare fără a folosi expresii prea tehnice şi în acelaşi timp fără a cădea în vulgarizări ştiinţifice..." In ceea ce priveşte dorinţa editurii de a i se sugera teme pentru colecţie, ea poate foarte bine constitui obiectul unor consfătuiri şi consultări cu cititorii cărţii medicale, cu medici şi cu alţi lucrători ai reţelei sanitare. In orice caz, ar fi bine ca, asigurîndu-se o apariţie periodică a colecţiei „Medicina pentru toţi“ (aşa cum se realizează cu unele colecţii literare) să se urmărească cuprinderea preocupărilor medicale de sezon, a maladiilor mai răspîndite şi a mijloacelor de prevenire a lor ajutînd astfel, prin cunoştinţele pe care le pune la îndemîna publicului larg, eforturile reţelei medicale de a combate îndeosebi bolile infecţioase. Aşteptăm, cu interes roadele unei activităţi tot mai bogate şi mai buna orientare a Interesantei colecţii „Medicina pentru toţi". Satira în actualitate „Jurnalul de actualităţi.“ »Dar de mai multă vreme în efervescenţa căutării unor procedee tot mai atractive pentru a consemna aspecte cotidiene, a debutat recent (în numărul 29) cu o nouă formă de satiră pe teme de interes larg cetăţenesc, cu participarea reuşitului cuplu comic al teatrului „C. Tănase“ alcătuit din Ciupi Rădulescu şi Horia Căciulescu. „Duminica bucureşteanului“ — aşa se intitula primul instantaneu critic dintr-o serie pe care o sperăm bogată — a scos la iveală unele condiţii nesatisfăcătoare din cîteva ştranduri în ceea ce priveşte servirea la vestiare şi băuturile răcoritoare, în „Jurnalul“ nr. 33, spectatorii s-au reîntîlnit cu cei doi artişti comici aflaţi de astă dată în ipostaza de... motociclişti. Instantaneul „Atenţie, motociclişti !“ este o spirituală pledoarie adresată conducătorilor de vehicule cu două roţi şi... cu multe şanse de accidentare, pentru a purta căşti de metal puse la dispoziţia lor în cantităţi suficiente, în magazinele cu articole de sport. Dat fiind faptul că încă de pe acum aceste „momente“ satirico-educative s-au impus publicului care le primeşte cu vădită satisfacţie, credem că prezenţa lor săptămînală în „Jurnalul de actualităţi“ este pe deplin justificată şi utilă. O tematică cuprinzătoare, variată ar spori eficacitatea criticii în diferite domenii de activitate obştească, contribuind totodată la mobilizarea cetăţenilor pentru lichidarea unor lipsuri şi neajunsuri pe care, înainte de a le vedea satirizate pe ecran, le întîlnesc la locul lor de muncă. Restaurant cu... muzică După o zi călduroasă, o dată cu răcoarea serii, numeroşi ploieşteni populează grădinile restaurantelor. Grădina restaurantului „Bulevard“ din Ploieşti întruneşte toate condiţiile pentru o reconfortare plăcută: multă verdeaţă intre mese, ospătari binevoitori, mesele întreţinute curat. Toate ar fi bune, dacă n-ar interveni... muzica. La acest capitol, lucrurile se complică. O orchestră formată din ciţiva tineri încearcă să intretină antrenul. Un solist vocal — George Ispirescu — care se acompaniază cu o chitară încearcă Întregul registru vocal, pornind curajos de la tonalităţile baritonului profund şi avîntîndu-se pînă la acutele Imei Sumak. Fiind tînăr băiatul, gîndeşti că chiar dacă nu ştie mai mult şi nu prea are măsură în ceea ce emite, poate, cu timpul o să se „şlefuiască". Numai că constatările unor cetăţeni de la o masă alăturată (erau orele 22,30) atrag atenţia : — Băiatul ăsta nu ştie şi ceva muzică uşoară rominească ? Se tot bîlbîie în toate felurile, de nu alegi mai nimic... Aflăm că în toată seara orchestra condusă de Mihai Ispirescu, fratele, încearcă să bată un record : şi-a propus să consume toată muzica uşoară italienească, sud-americană etc., interpretată sub orice nivel. Cit despre muzica uşoară românească ori populară rominească, nici vorbă. Ca şi cum n-ar exista. Cu cît i s-a explicat lui Mihai Ispirescu că un asemenea program muzical este necorespunzător alcătuit şi nu place ascultătorilor, acesta n-a vrut să înţeleagă. Aşa şi numai aşa e bine ! — o ţinea intr-una. Credem că Trustul alimentaţiei publice din Ploieşti ar trebui să se intereseze mai îndeaproape de ceea ce se întîmplă seară de seară in grădina acestui restaurant cu... muzică. Sîmbătă 1 septembrie 1962 nr. 5562 Prilejul unei convorbiri cu marele regizor sovietic Mihail Ilici Romm, ne-a apărut deabia după cîteva zile de solicitări, directe şi prin telefon, la hotelul Athenée Palace şi la studiourile de la Buftea, în orele dimineţii sau tîrziu, după amiază. Aceasta pentru că, cu excepţia puţinului timp petrecut pe litoral şi pe Valea Prahovei, zilele de la Bucureşti au fost pentru întreaga delegaţie de cineaşti sovietici, prin excelenţă „pline“. Convorbirile cu colegii de breaslă vizionările de filme, s-au transformat în rodnice întîlniri în care atît M. I. Romm, cit şi colegii săi S. Rostoţki şi L. Safarov au abordat un vast teren de discuţii. — Aşadar, un nou interviu — surîde Mihail Ilici Romm, cînd putem beneficia, în sfîrşit, de clipele de răgaz făgăduite. Despre problemele cinematografiei am mai vorbit. — Să ne înfăţişaţi impresiile dv. asupra locurilor şi oamenilor pe care i-aţi cunoscut în ţara noastră. — Intr-adevăr. Este o întrebare care vine tn întîmpinarea propriei mele dorinţe. Şi deşi unele lucruri le-am mai spus, îmi face plăcere să revin cu de-amănuntul Dorinţa de a vizita Romînia stăruia în mine de foarte multă vreme , aceasta mai ales fiindcă numeroşii prieteni romîni, cit şi compatrioţii noştri care vă vizitează ne-au trezit dorinţa vie de a vă cunoaşte acasă. Şi iată că acum, ceea ce era numai o dorinţă, a devenit realitate, deşi în puţinul timp cît l-am avut la dispoziţie am vizitat doar cîteva oraşe : Bucureştii, litoralul, Sinaia, Braşov, Ploieşti. Cred însă, că oraşele amintite, la care aş putea adăuga şi localităţile parcurse în fuga maşinii, permit oaspetelui, aflat la prima sa vizită, să creadă că a văzut multe. Este cu neputinţă, la o trecere oricît de fugară, să nu observi anumite lucruri care alcătuiesc, din cite îmi dau seama, datele esenţiale ale noului peisaj romînesc. Să luăm, bunăoară, aspectul oraşelor. Ansamblurile arhitectonice pe care le-am întîlnit sînt, de bună seamă, o mărturie a dezvoltării economice impetuoase a Romîniei socialiste. Este o realitate care nu poate scăpa nici unui ochi, oricît de „străin" ar fi el. Dar mai e și altceva. Pretutindeni în aceste ansambluri — mă refer îndeosebi la blocurile de locuințe — am întîlnit ceva care mie mi se pare foarte semnificativ. O strădanie neabătută de a-i face pe oameni să se simtă bine. Deşi clădite pe scară mare şi cu o repeziciune uimitoare, aceste locuinţe n-au nimic din ceea ce ar putea să le facă să pară construite „în serie“; totul este intim, apropiat, original, într-o arhitectonică plăcută, frumoasă. La fel sînt şi marile edificii publice pe care le-am văzut: circul, Sala Palatului, Pavilionul expoziţiei, hotelurile de pe litoral. Spuneam că toate acestea sînt semne ale bunei stări şi progresului economic. Dar nu numai atît. Cu o curiozitate profesională, de om crescut în spiritul respectului pentru detaliul semnificativ şi elocvent, m-am oprit adesea pe drum, în orăşele şi sate, am intrat în magazine, în restaurante, am vrut să văd ce cumpără oamenii, m-am oprit în locurile unde se ţineau tîrguri ca să-mi dau seama cu ce vin colectiviştii la oraş şi cu ce se întorc ; ei bine, toate acestea lasă o impresie excelentă de îndestulare şi propăşire, un sentiment tonic de perpetuă sărbătoare, deşi aşa cum ştiu prea bine şi cum am văzut, toţi oamenii sunt angrenaţi într-o muncă tenace. ...Mihail Ilici Romm pune în tot ceea ce spune multă pasiune. Ar fi în stare să vorbească ore în şir oferind interlocutorului plăcerea unică de a-i asculta vorbele de duh, replicile de o rară mobilitate spirituală. Iţi dai seama, în tovărăşia lui, de ce ultimul său film „Nouă zile dintr-un an“, premiat cu marele premiu, anul acesta la Karlovy Vary, este atît de contemporan în fondul şi în expresia sa pentru că regizorul dispune de o rară putere de receptivitate, pentru că în ciuda tîmplelor cărunte este sensibil la tot ce e nou, la tot ce aparţine timpului nostru... ...Discutăm în continuare despre București, despre litoral, despre sculpturile descoperite acolo recent. — Nu știu dacă cunoști un amănunt — îmi spune M 1 Romer La origină sunt sculptor de profesie. Mi-a plăcut întotdeauna să mă ocup de sculptură, de istoria artei. Cred că „șarpele" descoperit recent în Dobrogea este o piesă absolut unicată. N-am văzut niciodată ceva atît de grandios... — V-am ruga, Mihail Ilici, să anticipați, în măsura în care puteți, dorința spectatorilor noștri de a vă remulni pe ecran... — Primul prilej se va ivi, pe cît se pare, atunci cînd va rula pe ecranele romîneşti filmul „Nouă zile dintr-un an“. Nu îmi îngădui să merg mai departe cu anticipaţia, fiindcă pentru viitorul apropiat nu mai am nimic „pe şantier". Dar in anul ce urmează voi avea negreşit... BORIS BUZILA „O IMPRESIE EXCELENTĂ“... De vorbă cu Mihail Romm, despre vizita sa în țara noastră 8pjooooooooooooooooooooooooooocooooooooooooooocecoooog Muzeul de Istorie a Partidului Muncitoresc Rog min. Sos Kiselef 8 8 MîIX'P.jP ar 3. Deschis în- 8 tre orele 9—19. S 8 Muzeul de istorie a orașului Bucu-g g rești. B-dul 1848 nr 2. Deschis în- 8 8 tre orele 11—20 Muzeul Marx, En- 8 8 gels, Lenin Şoseaua Kiselef nr 38 Deschis Intre orele 9—19. Muzeul g o de artă al R.P Romíne. Calea 8 g Victoriei nr 53 Deschis intre orele 8 8 11—18. Muzeul de artă populară ° 8 al R.P. Roraine. Calea Victoriei nr g * 107 Deschis între orele 11—20 g g Muzeul satului Şoseaua Kiselef 8 g nr 20 Deschis între orele 10—14 8 8 şi 16—20 Duminică 10 12 Muzeul 1 8Româno-Rus Strada Fundaţiei nr 8 11 Deschis între orele 9 13 şi 8 8 16—19 Muzeul Thuman. Str 8 o G A. Rosetti nr 6 Deschis între g g orele 10-13 şi 16 -20 Muzeul C 8 8 Medrea. Str G1 Budisteanu nr g 8 16. Deschis între orele 10—13 şi 8 0 17—20 Muzeul Zambaccian Str 8 g Zambaccian nr 21 Deschis între § 8 orele 10-16 Muzeul de istorie na î . turală Gr. Antipa. Soseaua Kiselef g s nr 1 Deschis intre orele 10—19 8 1 Muzeul memorial uictor Gh Taftag rescu. Str Domnita Anastasia nr I 8 7 Deschis între orele 10 13 si g 8 16—20. Muzeul George Enescu g Calea Victoriei nr. 141 Deschis în 8 tre orele 10 13 și 18 19. Muzeul de artă populară Dr. Nîcolae Minovici. Str. Minovici nr 3 Des- g chis între orele 10—13 și 16—18 8 Muzeul de artă feudală Minovici al Academiei R.P Romíne Str 8 g Minovici nr 3 Deschis între orele o 8 10 13 şi 16—18 Muzeul Militar 8 8 Central. Str Izvor r.r 137 Deschis 8 8 intre orele 10-19. Muzeul ştiinţele lor experimentale. B-dul Ana Ipă § 8 tescu nr 21. Deschis între orele o 8 17—21 Muzeul Cecilia şi Frederic § 8 Stork. Str Vasile Alecsandri nr 8 — 16 Deschis între orele 10—13 și 8 o 16- -20. 8 9 8 jooooo ’’OooacooooassoeoooaoooooocaaaoooooooaoixicS