Romînia Liberă, martie 1963 (Anul 21, nr. 5716-5742)

1963-03-01 / nr. 5716

Din activitatea consiliilor agricole Pentru producţii sporite de legume In trecut, în regiunea Suceava, cultura legumelor se limita doar la cîteva grădini din preajma oraşelor, grădini care produceau un sortiment de legume cu lotul necorespunzător, ponderea cea mai mare deţinînd-o varza şi rădăcinoasele. Din această cauză, necesarul de legume al regiunii se asigura în mare parte prin aducerea acestora din alte părţi, fie prin unităţile comerciale, fie direct de către producători. încheierea colectivizării a creat posibilitatea schimbării radicale a acestei stări de lucruri, întrucît multe gospodării agricole colective, şi în special cele din preajma oraşelor, au început să-şi creeze şi să dezvolte sectoare legumicole. Un precedent, care constituie în acelaşi timp un exemplu şi un îndemn, l-a creat în această privinţă, gospodăria agricolă colectivă „Al 111-lea Congres al P.M.R.“ din oraşul Botoşani, unde — prin priceperea brigadierului, legumicul Ioan Unţanu şi prin vrednicia colectiviştilor din brigada sa — s-a reuşit ca, încă din primul an de la înfiinţare (1961), să se obţină venituri însemnate prin cultivarea legumelor şi, în special, în culturi forţate, aprovizionînd piaţa oraşului cu aceste valoroase şi solicitate produse. La indicaţia comitetului regional de partid,, rezultatele bune ale acestei unităţi au fost popularizate, organizîrndu-se vizite şi schimburi de experienţă cu toate gospodăriile colective din zona preorăşenească, în primele luni ale anului..1962, la această gospodărie a început şcolarizarea periodică în diferitele etape de lucrări a tuturor brigadierilor legumicoli de la gospodăriile colective din preajma centrelor consumatoare. De o atenţie specială s-a bucurat, din partea legumicultorilor, problema cultivării castraveţilor de Rădăuţi, a căror faimă a trecut hotarele ţării, cit şi a renumitei cepe de Siret, problemă care a făcut obiectul unei consfătuiri cu toate gospodăriile colective din zona respectivă. Datorită acestor măsuri, cit şi ajutorului acordat de specialişti, harnicii noştri colectivişti au muncit cu însufleţire avînd putinţa astăzi să spună că şi în sectorul legumicol, în primul an al colectivizării complete, s-au obţinut rezultate bune. Planul la însămînţări de legume s-a realizat în proporţie de 124 la sută, iar producţia planificată a fost depăşită cu 25 la sută, rezultate deosebite avînd gospodăriile colective din raioanele Botoşani, Dorohoi şi oraşul Suceava. Unele gospodării colective, in primul an de activitate, au obţinut producţii mari de legume, ceea ce le-a adus însemnate venituri băneşti. Astfel, gospodăriile agricole colective din Prelipca şi din Salcea, situate în raza oraşului Suceavă, au încasat de pe fiecare hectar de legume cîte 11— 18 000 lei, gospodăria agricolă colectivă din Dumbrăveni, Botoşani — 19 000 lei, gospodăria din Stăuceni, acelaşi raion, 21 000 lei, iar gospodăria colectivă, din Udeşti, Fălticeni — cîte 22 500 lei. Faţă de 1961, producerea de legume timpurii în cimp şi in culturi forţate a cunoscut, în anul 1962, o extindere, cultivîndu-se cu 159 ha mai mult. Gospodăria colectivă din Botoşani a realizat, de pe ultimele suprafeţe de culturi forţate, peste 80 lei la mp, cultivînd patru culturi succesive şi anume : ridichi de lună, castraveţi, vinete şi conopidă. Bune rezultate au mai obţinut la culturile forţate şi gospodăriile colective din Stăuceni şi Calafindeşti. Respectarea contractelor încheiate cu fabrica de conserve şi cu cooperaţia a făcut ca şi gospodăriile agricole colective din Calafindeşti, Grămeşti, Rădăuţi, Siret şi altele să încaseze peste 10 000 lei pe producţia obţinută de pe fiecare hectar. Trebuie să arătăm că prin cultivarea intercalată cu porumb, în afară de castraveţi, aceste unităţi au recoltat de pe aceeaşi suprafaţă şi cîte 1 200—1 400 kg porumb boabe la hectar. In raionul Rădăuţi, ceapa de apă şi ceapa ce aclama găsesc condiţii deosebit de favorabile, astfel că gospodăriile colective din Zamostea, Grămeşti, Măneuţi, Frătăuţi, Dărmăneşti şi altele — care au acordat atenţie acestei culturi — au obţinut producţii importante, care valorificate prin cooperaţie le-au asigurat venituri între 16 000 — 23 000 lei de pe fiecare hectar. în privinţa respectării contractelor încheiate între gospodăriile şi unităţile contractante, trebuie să arătăm că deşi s-au înregistrat progrese, livrîndu-se de către gospodării cu 4 321 tone de legume mai mult ca în anul 1961, au mai fost şi unele lipsuri. Au fost cazuri cînd gospodăriile producătoare nu au respectat termenele de livrare sau au predat produse de slabă calitate (gospodăriile din Ţibeni, Preuteşti, Dolheşti, Dracsini, de pildă) ; alteori, organele de preluare nu s-au prezentat la timp pentru a ridica marfa sau au încercat să o încadreze in categorii de calitate inferioară, aşa cum s-a întîmplat cu însemnate cantităţi din producţia de legume a gospodăriilor agricole colective din Fîntînele, Tudora, Dorneşti şi Brăieşti. Pe baza experienţei dobîndite anul trecut, un număr sporit de gospodării colective din regiunea noastră (Continuare In pag. a 2-a) Ing. Constantin Iftodi preşedintele consiliului agricol regional Suceava Aspect din secţia de pasteurizare a laptelui de la Fabrica de produse lactate din Bucureşti. Foto : AGERPRES — Ţi-am luat un mărţişor... Aşa-i tradiţia de 1 martie. Tineri şi vîrstnici oferă, în această zi celor dragi, mărţişoare. In clişeu : La Complexul studenţesc „Grozăveşti" instantaneul din clişeul nostru putea fi întîlnit ieri şi pe culoare şi în camere. Foto NICU VASILE Proletari din toateaule, uniţi eu! minin mm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMÎNA Anul XXI nr. 57164 pagini — 20 bani Vineri 1 martie 1663 MARI SOARE Victor Eftimiu Din crisalida gheţii, se desfaşă Al primăverii fluture. Uşoare Lumini porniră să se desfăşoare, Gonind o iarnă aprigă, trufaşă. Oraşul s-a umplut de mărţişoare : Un ghiocel ce-n frunze se înfaşă, Un peştişor — un pui de om în faşă, Un melc de-argint cu două cornişoare. Hei, meştere giuvaergiu, — la treabă! Să-mi făureşti, la rîndul tău, degrabă Şi să-mi aduci, pe fir de jurubiţă, O trîmbiţă, simbol etern de luptă înflăcărată, vie, ne-ntreruptă, Şi-un semn de pace: alba porumbiţă ! Pregătiri pentru campania agricolă de primăvară BRAŞOV (coresp. R. I.). Condiţionarea seminţelor necesare însămînţărilor de primăvară, constituie o preocupare de seamă a colectiviştilor din regiune, îndrumaţi îndeaproape de inginerii agronomi, colectiviştii din raionul Tg. Secuiesc, de pildă, au condiţionat cea de a 723-a tonă, terminînd în felul acesta lucrarea de condiţionare a seminţelor necesare însămînţărilor de primăvară. Cu această lucrare sunt avansaţi şi colectiviştii din raionul Sighişoara, iar în întreaga regiune s-a condiţionat pină în prezent aproape 8o la sută din cantităţile de seminţe necesare. *Colectiviştii din gospodăriile agricole colective de la Hărman, Hălchiu, Feldioara, Ozun şi altele din raionul Sf. Gheorghe, transportă de zor îngrăşămintele naturale. Pînă în prezent s-au transportat la cîmp de către gospodăriile agricole colective din raion aproape 56.000 tone de bălegar, ceea ce reprezintă peste 92 la sută din plan. In intimpinarea alegerilor de deputaţi in sfaturile populare au loc ; — " ' --- ----- --------- ---- ----- ■ — -------------- ir ADUNĂRI CETĂŢENEŞTI IN COMUNE Şl ORAŞE RAIONALE In comunele şi oraşele de subordonare raională din întreaga ţară — unde la 3 martie vor avea loc alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare — se desfăşoară în aceste zile adunări cetăţeneşti. In cadrul acestora cetăţenii împreună cu candidaţii F.D.P. discută înfăptuirile din anii puterii populare, despre buna gospodărire şi înfrumuseţare a satelor şi oraşelor. Ca buni şi grijulii gospodariei fac noi propuneri pentru munca de viitor. Despre adunările cetăţeneşti, care au loc zilele acestea relatează corespondenţii noştri. Ele constituie una din formele largi de legătură cu masele de cetăţeni. Adunările cetăţeneşti, la fel ca şi întîlnirile alegătorilor cu deputaţii, comitetele cetăţeneşti şi de stradă, echipele de control şi altele ilustrează profundul democratism al orinduirii noastre populare ; ele constituie forme importante prin care masele de cetăţeni iau parte direct la conducerea treburilor de stat şi obşteşti, creîndu-se o unitate. In timpul scurt de cînd a început actuala campanie electorală, o serie de propuneri ale cetăţenilor, cu participarea activă a acestora, au şi fost de pe acum transpuse în viaţă, iar altele vor rămîne ca obiective importante în munca deputaţilor şi comitetelor executive ale sfaturilor populare. Cu sprijinul maselor Mulţi locuitori din Armăşeni, Băbuţa, Vovrneşti şi din celelalte sate ale comunei Băceşti, raionul Negreşti, şi-au dat miercuri întîlnire la căminul cultural de la centrul de reşedinţă al comunei spre a discuta, în cadrul unei adunări cetăţeneşti, unele probleme gospodăreşti. Cu acest prilej, s-a făcut bilanţul înfăptuirilor petrecute în ultimii ani în viaţa acestor aşezări, înfăptuiri la care şi oamenii de aici, ca vrednici gospodari ce sînt, au adus o preţioasă contribuţie. — Ne este inima plină de mîndrie cînd vedem cîte s-au schimbat în jurul nostru — a spus colectivistul Ion Melinte. Mă gîndesc, bunăoară, la electrificarea comunei noastre, la mindreţea localului de şcoală din Vovreşti şi la anexa de şcoală făcută aici, la Băceşti, la radioficarea satului Băbuţa, ca şi la multe altele care s-au înfăptuit în ultima vreme. Şi apoi, cum să nu fim mîndri cînd ştim că multe din aceste înfăptuiri au izvorît chiar din propunerile noastre, la care cu dragă inimă am pus umărul. In cuvîntul său, medicul de circumscripţie Victor Diaciuc s-a referit lacondiţiile pentru ocrotirea sănătăţii ce le sunt asigurate locuitorilor. — Comuna noastră — care, ca şi multe alte comune, era bîntuită în trecut de mizerie şi boli — are acum la dispoziţie nu mai puţin de 15 cadre sanitare, din care patru medici calificaţi. Participanţii la adunare s-au preocupat în aceeaşi măsură şi despre ce mai este de făcut pentru ridicarea continuă a nivelului gospodăresc-edilitar al comunei. — In discuţia pe care am avut-o la întîlnirea cu cetăţenii din circumscripţia mea electorală — a spus în cuvîntul său candidatul Toader Oprea — s-a pus şi problema construirii unui pod din lemn, prin care să se înlesnească drumul de legătură între satul Băbuţa şi centrul de comună. După părerea mea, această problemă poate fi realizată încă în primăvara acestui an, dacă la executarea lucrării vom participa cu mai mulţi oameni. La rîndul lor, Constantin Coman, Constantin Chirilă şi alţi cetăţeni au venit cu sugestii preţioase în legătură cu refacerea şoselei Armăşeni— Băceşti, amenajarea unui iaz de peşte şi a altor lucrări, exprimîndu-şi totodată dorinţa vie de a participa efectiv la toate acţiunile iniţiate de sfatul popular. Vorbitorii au asigurat în acelaşi timp pe candidaţii lor că în ziua de 3 martie îi vor trata din toată inima, convinşi fiind că prin activitatea harnică pe care o vor depune la conducerea treburilor obşteşti, vor răsplăti din plin încrederea acordată. încredere şi hărnicie In comuna Berzovia, situată în raza oraşului Reşiţa, a avut loc o adunare cetăţenească consacrată alegerilor de la 3 martie a.c. Sala căminului cultural era arhiplină. Au venit aici colectiviştii din Berzovia şi satul aparţinător Gherteniş, muncitorii de la gospodăria de stat, mecanizatorii de la S.M.T., gospodine. Intre cetăţeni se aflau şi cei 22 de candidaţi ai F.D.P. propuşi de ei pentru alegerile de deputaţi în sfatul popular comunal. La adunare a luat cuvîntul Nicolae Buşui, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al oraşului Reşiţa. El a vorbit pe larg despre realizările dobîndite de sfaturile populare din comunele şi oraşele ce aparţin de Reşiţa. — De altfel însăşi activitatea sfatului popular Berzovia — a spus în continuare ing. Nicolae Buşui — este un exemplu viu de felul cum au ştiut deputaţii să se achite de sarcinile pe care le-aţi încredinţat. Căminul acesta cultural este construit anul trecut; aici s-a executat linia de joasă tensiune la care s-a racordat apoi comuna electrificîndu-se şi satul Gherteniş ; s-au reparat numeroase drumuri şi s-au înfrumuseţat străzile. Sînt doar cîteva exemple din numeroasele realizări înfăptuite de sfatul popular al comunei cu contribuţia tuturor cetăţenilor. Au luat apoi cuvîntul numeroşi cetăţeni. Şerban Poenaru, profesor, a spus: „Munca depusă în satul nostru, a dovedit că avem forţe pentru a face uliţele tot mai frumoase, tot mai curate. Eu mai propun ca împreună cu candidaţii noştri pe care îi vom vota cu dragoste şi încredere la 3 martie a.c. să terminăm constricţia căminului cultural. Cu concursul nostru, al tuturor, o vom putea face într-un timp scurt. Apoi, să ne îngrijim de deschiderea celuilalt şantier, hotărît de noi toţi şcoala cu 6 săli de clasă. Mă an- gajez cu acest prilej să particip la acţiunile obşteşti. Viu au fost aplaudate şi cuvintele lui Ioan Chiodan, muncitor la gospodăria de stat, propus de oameni candidat al F.D.P. în alegerile de deputaţi pentru sfatul popular comunal . La o consfătuire cu alegătorii din circumscripţia electorală, unde candidez, ne-am făcut planul cum să reparăm podul de peste Berzovia. Noi ne-am hotărît să întreprindem această lucrare şi m-am gîndit să ridic problema în faţa adunării întregului sat, pentru că ştiţi şi dvs. „unde-s mulţi puterea creşte“. Asemenea au vorbit şi Ioan Lazici, Gh. Şest, Achim Dragoş, Gh. Mircea şi alţi cetăţeni participanţi la adunare. Colectivistul Achim Dragoş bunăoară, a propus folosirea,in acţiunea de reparare a drumurilor, a pietrei de la Ocna de Fier, iar Gh. Mirc£# *s-a angajat să contribuie la terminarea liniei de joasă tensiune în satul Gherteniş. Toţi vorbitorii au arătat că vor vota cu încredere candidaţii F.D.P. pentru alegerile de deputaţi în sfatul popular, ei fiind oameni de încredere, cunoscuți și iubiți în comună pentru hărnicia lor. Avem cu ce ne mîndri Noua sală a căminului cultural din comuna Jac, raionul Zalău, a găzduit în cursul zilei de ieri adunarea cetăţenească în cadrul căreia candidaţii F.D.P. s-au întîlnit şi s-au sfătuit cu alegătorii asupra treburilor gospodăreşti ale comunei. — Şcoala din satul nostru — a spus printre altele învăţătorul Ion Bercean — proptită în bîrne şi unde în trecut un singur învăţător ţinea lecţii, şi dimineaţa şi după amiaza, a rămas doar o tristă amintire în memoria noastră. Astăzi în raza comunei funcţionează 3 şcoli noi, cu 15 cadre didactice. — Cele două noi cămine culturale, şcolile şi celelalte edificii social-culturale înălţate în ultimii 2—3 ani sînt o adevărată mîndrie pentru noi. Pentru noi înfăptuiri — a spus apoi colectivistul Ion Rusu — îmi voi da cu toată încrederea votul meu candidaţilor F.D.P. Bujor Liza, Aurel Gog, Nastasia Mastan şi toţi ceilalţi alegători care au luat cuvîntul au arătat că alături de înfăptuirile petrecute în ultimii ani în comuna Jac, au mai rămas multe treburi gospodăreşti de făcut. Tocmai de aceea ei au făcut şi o serie de preţioase propuneri printre care şi construirea unui pod peste Valea Agrijului, amenajarea unui dispensarmedical etc. Toţi alegătorii care au luat cuvîntul şi-au manifestat hotărîrea de a sprijini efectiv munca viitorilor deputaţi pentru ca împreună cu ei să facă comuna lor tot mai frumoasă. Există un moment în istoria naţiunilor cînd se naşte o intoleranţă la realităţile sociale, resimţită de ultimul om de pe stradă, cînd fiecare îşi spune că aşa nu se mai poate. La acest moment care presimţea apropierea Revoluţiei mă gindesc cînd îmi aduc aminte de vechile peregrinări ale mele în tirgurile de altă dată ale ţării. Evocarea Străzii mari pornită de la gară şi terminată în cine ştie ce maidan cu gişte, stradă plină de dughene, gările pustii cu dangăt leneş de clopot feroviar, amorţeala generală, „atmosfera“ stătută a unor întregi aşezări în care nu se întîmpla nimic, efectiv — toate acestea au fost evocate de scriitorii, noştri în cîteva romane binecunoscute. Împrejurări pe care nu mai am de ce să le regret, m-au dus şi m-au silit să trăiesc cit ava vreme în astfel de oraşe de provincie şi nostalgia mea livrescă a pierit după trei zile. O urbanistică, nu medievală, ci ceva mai rău, îmi amintea frumoase fraze despre porţile Orientului şi lipsa de canalizare a trezit în mine dorul de a spune cîte ceva la adresa vechilor primari. Mirosul de cadavre de animale uitate în stradă şi lipsa tubului colector te vindeca de romantism. Evident că un parc public cu pomi seculari, cum era cel al Romanului sau al Caracalului, te predispuneau la poezie, dar lipsa de monumente îţi indolia sufletul. Coborît la o scară geografică mai anonimă, am dat de tîrgul fără grădină cu stejari, cu o îngrămădire aiurită de case cu ferestre oarbe Aici uliţele erau luminate cu becuri chioare numai in faţa cinematografului adăpostit intr-o magazie şi la bodega centrală, din motive lesne de înţeles. Apa stătută din faţa ferestrei, pompa de apă, cea mai înaltă clădire a tirgului şi biserica cu turle obosite, iată la ce se reduceau monumentele mult visate. Pavajul, visul tuturor celor ce votau cu silă o altă serie de autorităţi rapace, părea ceva de domeniul fanteziei, pentru că, măre doamne, ţara, n-avea piatră decit în munţi şi a o căra cu camionul cerea un efort deosebit. Am cunoscut ateneele părăginite unde se ţineau festivalurile Crucii Roşii, terminate totdeauna cu un bal deschis de uvertura Valsul dimineţii şi teatrele în părăginire unde se mai jucau piesuţe cu soţi înşelaţi şi amanţi deştepţi şi-am cunoscut mizeria spitalelor unde trebuia să vii cu aşternutul de-acasă. Iată o „civilizaţie“ căreia i s-a pus capăt pentru totdeauna şi care-mi stîrnea acea senzaţie de intoleranţă despre care vorbeam la început. Vremea anilor din urmă mi-a purtat din nou paşii prin vechile tîrguri şi nu odată am avut senzaţia unei vaste operaţii de curăţire a unui cancer. Ştergerea cartierelor insalubre de pe harta orăşenească are în ea ceva grandios şi cuvintele, iată, devin sărace. Gindiţi-vă că intr-un astfel de tirg luminat cu gaz, cu uliţe noroioase apare neonul. Gîndiţi-vă că locul sălilor igrasioase îl iau splendide case de cultură cu 1000 de locuri, gindiţi-vă că apar teatre acolo unde nu era vorba decit despre nişte dughene pentru trupele rebegite, aflate in turnee intîmplătoare, gindiţi-vă, că in astfel de tîrguri au apărut străzi pietruite şi trotuare aşternute cu asfalt, gindiţi-vă în sfîrşit, c-au apărut havuzuri şi statui! Dar toate astea erau un lux pe care numai un arhitect visător, eroul unei cărţi apărute nici ea prea de mult, le visa într-un termen destul de îndelungat ! Am văzut Oneştiul, Lucăceştii, Victoria, am văzut oraşele minere de sus, din munţii Jiului, am văzut naşterea grandioasă a unor viitoare metropole în sensul bun al cuvintului sub ochii mei, am asistat intr-un cuvînt la naşterea civilizaţiei socialiste, singura în stare să asigure milioanelor de oameni ai muncii condiţii cu adevărat minunate de trai. Efortului extraordinar al statului nostru condus de către partid, nu putem să nu-i asociem truda deputaţilor locali pe care îi vom alege in curind, a cetăţenilor dăruiţi unei munci stăruitoare şi vrednice de laudă depuse în vederea înfloririi satelor şi oraşelor noastre. A fost mult de făcut şi mai râmb destule de desăvîrşit. In faţa noastră stau ani de muncă şi mai ales o dragoste nedesminţită pentru viitorul la care visăm cu toţii. Cei ce vor primi votul la 3 martie — candidaţii Frontului Democraţiei Populare in sfaturile populare comunale şi a oraşelor raionale — cei ce le vor acorda votul — masele largi de cetăţeni — vor face totul pentru a mobiliza acele forţe locale in stare să aducă contribuţia lor la această operă grandioasă. Să-i stimăm şi să-i cinstim acordindu-le încrederea noastră... ORAŞE VECHI ---------------------------- - Eugen-ORAȘE MOI 3 833 833 133333333 833 Barbu -------—------------------------- ooiococ-oocofcg im mm noi locüAbi De data aceasta, sala spaţioasă a, , căminului cultural din comuna Brănişca era parcă mai mică decit ■ altădată. Au venit la adunarea cetăţenească sute de alegători împreuna cu candidaţii lor în alegerile de deputaţi de la 3 martie. Vreo 12 ■ dintre ei s-au înscris la cuvînt şi ■ oamenii au vorbit cu justificată * mîndrie şi recunoştinţă despre în-' făptuirile regimului nostru demo- , crai popular şi despre transformă-. rite înnoitoare din comuna lor. — Cunoaştem cu toţii cit de mult' s-a schimbat comuna noastră — a început să vorbească Moraru Cons-tantin, candidat în circumscripţia, electorală nr. 7. In ultimii ani am construit împreună căminul cultu- * ral din centrul comunei si cele din satele Boz şi Tirnava. Pe de altă, parte, a fost electrificat satul Boz, s-a construit magazinul sătesc şi" s-au instalat difuzoare la Tirnava. Dar acestea sunt numai cîteva din realizări. Majoritatea cetăţenilor şi deputaţilor au muncit la repararea drumurilor şi lucrează cu drag în ‘ gospodăriile colective. Sunt convins că în viitor vor realiza noi lucrări , gospodăreşti, pentru ca satele noastre să fie mai frumoase. Cu frumoase cuvinte s-au adre-sat alegătorilor candidaţii Livia Rusu, directoarea şcolii de 8 ani şi , Manea Tovică, preşedintele cospo- dăriei colective din Boz. Cuvintele mergeau la inima oamenilor, pentru că ele se refereau la viaţa lor, la viitorul lor. Mulţi din cei prezenţi în sală se simţeau mîndri că , şi ei au contribuit cu ceva la ceea ce se face bun din patria noastră şi în comuna lor. De altfel, cetăţenii din comuna Brănişca au dovedit de multe ori iniţiativă, hărnicie şi spirit gospodăresc. Au trecut numai cîteva ■ săptămîni de cînd locuitorii din Tîrnăviţa au discutat cu candidatul lor ca să se construiască o şcoală şi zilele acestea ei au scos şi trans- • portat 100 m.c. de piatră pentru construcţia noii şcoli. La Bicău se fac acum pregătiri pentru , electrificarea satului, iar colectiviştii din ■ Brănişca pichetează terenul pentru noi plantaţii de pomi. Sunt doar cîteva acţiuni întreprinse pentru înfăptuirea propunerilor făcute de alegători in timpulcampaniei electorale. Punctul de agitaţie din comuna Dobra, regiunea Hunedoara, are o bogată şi variată activitate. Alegătorii participă cu mult interes la manifestările ce au loc zilnic : conferinţe, seri tematice pe subiecte din literatură, prezentări ale realizărilor din comună şi raion, discuţii între candidaţi şi alegători. In clişeu : Candidatul FID.P. Iulian Baba din circumscripţia electorală nr. 1 discută cu alegătorii săi despre unele probleme privind gospodărirea comunei Foto : AGERPRES .