Romînia Liberă, aprilie 1963 (Anul 21, nr. 5743-5767)

1963-04-02 / nr. 5743

V Proletari din toate tarile, unifi-va­­ mm Imra ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMÂNĂ Anul XXI nr. 5743 4 pagini — 20 bani Marți 2 aprilie 1003 Lucrări de primăvară In iazul POMICOL­­EŞTI Staţiunea experimentală Voineşti, din regiunea Ploieşti, se află în mij­locul unui bazin pomicol cu tradi­ţie unde sunt condiţii de sol şi de climă foarte favorabile pentru li­vezi. El cuprinde comunele Drago­­mireşti, Gheboieni, Tătăreni, Izvoa­re, Gîndeşti vale, Gemenea ş.a. atin­­gînd o suprafaţă de peste 3 000 ha cu mai bine de 1 500 000 de pomi de diferite specii. Un mare număr de experienţe fă­cute pînă în prezent de cercetătorii staţiunii au avut drept scop stabili­rea celor mai eficace măsuri pentru refacerea livezilor de pomi îmbă­­trîniţi, cu producţii scăzute la hec­tar şi de calitate inferioară. Roadele acestor preocupări n-au întîrziat să se arate. Acum, valea Dîmboviţei a devenit o livadă tînără, înfloritoare, de unde sînt strînse anual însem­nate cantităţi de fructe. Varietatea speciilor existente a pus în faţa cercetătorilor diverse probleme, care au fost soluţionate ţi­­nîndu-se cont de practica pomicolă şi de specificul regiunii noastre. Pen­tru sporirea producţiei de fructe s-a stabilit un complex de măsuri agro­tehnice. S-a prevăzut ca pe terenuri­le slabe sau cu pantă mică, solul să fie lucrat pe toată suprafaţa, iar pe te­renurile în pantă, numai în jurul pomilor. Lucrîndu-se în acest fel se asigură menţinerea apei în sol, o viaţă microbiană intensă, se cre­ează condiţii optime pentru dezvol­tarea sistemului radicular. Asigurarea unor cantităţi mari de fructe la hectar depinde în mare mă­sură de felul în care sunt aplicate îngrăşămintele minerale. Noi am a­­cordat o atenţie sporită îngrăşării solului. Cantitatea de îngrăşăminte am aplicat-o în mod diferenţiat, în funcţie de mărimea pomilor, de în­cărcătura lor cu rod, de fertilitatea terenului. Dozele de îngrăşăminte pe care le-a aplicat staţiunea noastră şi pe care le folosesc şi gospodăriile a­­gricole de stat şi colective din bazi­nul Voineşti sunt, pentru un pom care poate să producă 100 kilograme de fructe : 100-150 kg­ de bălegar, 2-2,500 kg. azotat de amoniu, 3-5 kg superfosfat, 0,8-1,5 kg. sare pota­­sică. Bălegarul și unele îngrășăminte minerale ce se dizolvă mai greu le-am administrat din toamnă în­­corporîndu-le sub brazdă adîncă. Avem apoi grijă de combaterea dăunătorilor. In bazinul nostru sînt întîlniţi dăunători ca : gărgăriţa flo­rilor de măr, viespea cu fierăstrău la pruni ş.a. Pentru stîrpirea lor, a­­plicăm, anual în medie, cite 12 stropiri, în funcţie de timp — care favorizează sau nu boala, — şi de dăunători. Pentru a executa stropitul la mo­mentul oportun, în cadrul staţiunii a luat fiinţă o staţie de avertizare care urmăreşte fazele de viaţă ale dăunătorilor şi, în funcţie de mersul timpului, comunică unităţilor socia­liste din bazin cînd trebuie efec­tuat stropitul. Pe de altă parte, pe întreg bazinul există o brigadă S.M.T. specializată în aceste lucrări, brigadă care ne este de un real fo­los și cu care colaborăm strîns. Aplicînd acest complex de măsuri, anul trecut am realizat la măr o re­coltă medie de 25 000 kg. la hectar. Pe unele parcele, această cifră a fost cu mult depășită. Colectivul de cercetători s-a stră­duit să generalizeze experienţa do­­bîndită pentru ca toate unităţile so­cialiste din bazinul nostru şi din re­giune să obţină recolte de fructe cît mai mari. Acest lucru s-a făcut mai ales prin organizarea unor lo­turi demonstrative cît şi prin ţinerea de „lecţii pomicole’’ în diverse locuri. In momentul de faţă, cercetătorii staţiunii desfăşoară o activitate sus­ţinută în vederea stabilirii măsuri­lor care să asigure succesul recoltei viitoare. Gerul puternic din iarnă a provocat unele pagube pomilor. De aceea, a fost necesar mai întîi sta­bilirea gradului de afectare a dife­ritelor organe ale lor (muguri, ra­muri, trunchiuri), pe specii şi soiuri. Avînd în vedere şi indicaţiile Insti­tutului central de cercetări agricole, au fost analizate livezi aflate în di­ferite condiţii (vîrf de pantă, baza pantei, platou etc.). Aceasta ne-a permis să constatăm că pomii de a­­ceeaşi specie şi soi s-au comportat diferit; mai mult au avut de sufe­rit livezile de la baza pantei. Acest lucru ne-a dat posibilitatea să aplicăm măsuri diferenţiate, mă­suri pe care le-am indicat şi unităţi­lor socialiste. In livezile în care pro­centul de muguri degeraţi a fost mai mare, s-au făcut tăieturi foarte uşoare, eliminîndu-se doar unele ra­muri, rupte, uscate, cu scopul de a menţine cît mai mulţi muguri in pomi. In livezile unde afecţiunile de ger au fost mai mici, în special la pruni şi meri, s-au făcut tăieturi obişnuite. In această primăvară, cînd pomii au ieşit din iarnă mai debili ca în alţi ani, am acordat o atenţie mare lucrărilor de îngrăşare a solului pentru a se asigura în continuare creşterea şi dezvoltarea lor echili­brată. Ne-am îngrijit ca aceste măsuri să fie cunoscute şi de cele­lalte unităţi agricole socialiste care au livezi. Pentru aplicarea cît mai corectă a complexului de măsuri amintit, în livezile pomicole ale staţiunii cît şi în întregul bazin al Dîmboviţei, cer­cetătorii staţiunii au fost mereu spri­jiniţi de consiliul agricol raional, ca şi de cel regional. Au fost organi­zate numeroase consfătuiri, urmate de demonstraţii practice. Avînd la bază experienţa acumu­lată pînă acum în obţinerea unor recolte bogate de fructe, cercetătorii din staţiunea noastră vor munci cu aceeaşi dragoste pentru a face şi mai înfloritoare livezile noastre, întreg bazinul, pentru ca, an de an, să se obţină fructe mai multe şi mai bune. Ing. AUREL ŞUTA directorul staţiunii Ing. ILARIE ISAC cercetător 23 Lt. 11 Inovatorii de la forjă­ ­am întîlnit în fa­ţa unui cuptor de la atelierul de matriţe­­rie al secţiei forjă de la uzinele „23 Au­gust“ din Capitală. Priveam cu atenţie lingoul de oţel intro­dus în cuptor. —Nea Nicu — mă lămuri forjo­rul Grigore Riureanu — urmăreşte respectarea parametrilor tehnologici de pregătire a materialului ce va fi introdus un lucru la ciocanul ăsta matriţoi (şi arătă ciocanul respec­tiv). Ştiţi, este vorba de o inovaţie făcută la o matriţă. — Nea Nicu ? Nu cumva e mai­strul Hristache Antonache ? — Ba da, dar aşa ne-am obişnuit să-i zicem. Nu pentru că ar fi mai în vîrstă. Mai degrabă cred că i se spune aşa pentru că fiecare găseşte întotdeauna o povaţă la el. El e unul dintre cei mai activi inovatori de la noi şi a ajutat de­mulţi for­jori să îmbunătăţească procesul de producţie, să-şi desăvîrşească unele inovaţii. In acest an, producţia de piese matriţate trebuie să crească cu a­­proape 1000 de tone faţă de anul trecut. De îndeplinirea acestei sar­­cini izvorite din necesităţile perfec­ţionării continue a producţiei la for­jă se ocupă, în faza de concepţie, metalurgii, tehnologii şi proiectanţii, cît şi lucrătorii din atelierul de confecţionare a matriţelor. Dar cu matriţele — dispozitive de bază uti­lizate pentru îmbunătăţirea calităţii producţiei, pentru creşterea produc­tivităţii muncii şi reducerea preţu­lui de cost — lucrează in mod prac­tic forferii. — Posibilităţile de îmbunătăţire a lucrului cu aceste matriţe, de per­fecţionare a lor, noi le putem cu­noaşte mai bine ca oricine. Aşa că fiecare dintre noi sîntem preocu­paţi să le extindem cit mai mult şi să sporim eficacitatea tehnico-eco­­nomică a folosirii lor. Cînd întîm­­pinăm vreo greutate, cînd nu ştim cum să exprimăm gîndurile ce ne frămîntă, apelăm la inginerii din secţie sau la maistrul Antonache — căuta să ne pună în temă forjorul Vasile Leonte, care terminase de matriţat un lot de piese. Cu ajuto­rul lui, nu unul sau doi, ci mulţi for­jori au devenit inovatori. Staţi de vorbă cu Victor Bălteanu, Nicolae Iancu, Dumitru Manolache sau Du­mitru Ioniţă şi au să vă spună şi ei acelaşi lucru. Chiar şi mie îmi este „naş" în ale inovaţiilor. — Şi cum v-a ajutat pe dumnea­voastră tovarăşul Antonache să de­veniţi inovator ? — Mă tot frămîntă faptul că ma­terialul pe care-l introduceam în matriţe pentru realizarea contra­greutăţilor de motor trebuie prefor­­ţat „Măi nea Nicule — m-am adre­sat într-o zi maistrului nostru — n-am putea să folosim plăci de alt profil la matriţarea contragreutăţi­lor astea, ca să nu mai fie necesară operaţia de preforjare ?“ — Răspunsul ? — Am încercat împreună tot fe­lul de materiale şi matriţe, am făcut calcule, am experimentat unele so­luţii şi pînă la urmă am găsit re­zolvarea. — Şi în mod practic ce s-a reali­zat ? — Din procesul tehnologic al piesei respective se elimină operaţia de preforjare, făcîndu-se o econo­mie de timp de 35 de minute pe bucată. — Iar la şuruburile M. 30 de la morile de ciment, timpul de execu­ţie se reduce, prin folosirea noii matriţe închise, cu 23 de minute pe bucată — îl completă maistrul Hris­tache Antonache care se vede că-şi terminase treaba şi se apropiase pe nesimţite de noi. — Vasăzică inovaţia a fost experi­mentată cu succes ? — De fapt am trecut de mult de faza de experimentare. Numai în ultima lună am matriţat după noul procedeu peste 3 000 de bucăţi de piese. Economia realizată se ridică la circa 25.000 lei. De parcă mi-ar fi citit gîndurile, maistrul Hristache Antonache adău­gă : M-au ajutat şi oamenii din secţie. La problemele mai complica­te din punct de vedere tehnic ingi­nerul Vasile Jerca şi alţi specialişti au intervenit şi ei cu cunoştinţele lor. In sprijinul celor spuse de mai­strul Antonache, ar putea fi date multe exemple. Ne vom opri numai la unul care pare mai semnificativ. Pînă anul trecut, bucşele pentru biela motoarelor se confecţionau din bare prin prelucrări mecanice. A­­ceasta însemna un timp de executare destul de mare şi consum de mate­rial neferos în plus — datorită a­­daosurilor mari de prelucrare. Mai­strul Hristache Antonache împreu­nă cu un colectiv de ingineri din secţie — între care şi tovarăşul Vasi­le Jerca — s-au gîndit să execute piesele respective prin matriţare, pentru a elimina inconvenientele respective. S-au ivit însă tot felul de greutăţi în calea realizării obiectivu­lui propus. Se punea, de pildă, pro­blema extragerii bucşei din cavita­tea matriţei. Oamenii au discutat, au studiat cărţi şi reviste de specia­litate şi pînă la urmă soluţia a fost găsită. S-a construit o nouă matriţă din care bucşa avea să fie extrasă printr-un sistem de tije acţionate de ciocanul matriţei la a doua lovitură. Rezultatul ? Matriţarea prin extru­­zie inversă a bucşelor pentru bielă a dus la reducerea consumului de material neferos cu 1,7 kg. pe bu­cată. Multor probleme le-a găsit mai­strul Hristache Antonache rezolva­rea studiind cartea tehnică de spe­cialitate. — In orele de linişte de acasă — ne mărturiseşte el — am avut un bun sfătuitor în cărţile tehnice din biblioteca personală. „Matriţarea In cald“, „Forjarea în matriţe" şi „Ma­nualul forjorului" sau alte lucrări de specialitate m-au scos de multe ori din încurcătură. — Aţi putea să ne împărtăşiţi ceva şi din proiectele dumneavoas­tră de Viitor ? — Mă frămîntă multe probleme. Aş vrea, de pildă, să realizez prin matriţare unele piese care se obţin în prezent prin turnare. Numeroasele propuneri de inovaţii făcute de la începutul anului acesta — şi aplicarea multora dintre ele — constituie o dovadă că forrorii de la uzinele „23 August", în frunte cu comuniştii, sunt hotărîţi să-şi pună întreaga lor iniţiativă creatoare în slujba îndeplinirii cu succes a sarci­nilor pe anul în curs. ION IL­TEŞ Iniţiativa creatoare în slujba perfecţionării producţiei AAZI VĂ INFORMĂM DESPRE, a Început plantatul cartofilor BRAŞOV (coresp. R.I.). — In numeroase gospodării colective din raionul Mediaş a început plantatul carto­filor. In acest an, în gospodăriile colective din întreaga regiune Braşov, se vor planta cartofi pe o suprafaţă de aproape 40.000 de hectare, dintre care peste 10.000 ha in raionul Făgăraş, 8160 ha în raionul Tg. Secuiesc şi 6.741 ha în raionul Sf. Gheorghe. Colectiviştii din Urziceni au timpurii, în patru zile ei au CĂREI (coresp. R.I.). A început plantatul cartofilor plantat peste 120 de hec­tare, mai mult de jumă­tate din suprafaţa desti­nată acestei culturi. GATA PENTRU PLUTARIT SUCEAVA (coresp. R. I.). — La sectoarele Şesuri, Cîrlibaba, Ciocăneşti, ca şi în alte sectoare ale I. F. Iacobeni, pregătirile pentru începerea plutăritului pe apele Bistriţei şi Dornei sunt terminate. La aceste sec­toare au fost sortaţi şi stivuiţi circa 76.000 metri cubi buşteni. S-au transportat peste 37 tone ştrangă, cheres­tea pentru cîrme, etc. De asemenea s-au efectuat lucrări de reparaţie la barajele şi porţile de deschidere pe cursul Bistriţei şi al afluienţilor ei. Duminica aceasta li­­brăriile au cunoscut o mare afluenţă de cumpărători. La li­brăria „Mihail Emi­­nescu” din bulevardul Republicii din Capi­tală, cîţiva tineri con­sultă cu interes ulti­mele no­utăţi literare (aşa cum se vede în fotografia alăturată) Foto : MIHAI POPESCU FRUNTAŞA PE REGIUNE ORADEA (coresp. R. I.). — în comuna Ciuhoiu din regiunea Crişana, a avut loc festivitatea decernării dra­pelului de comună fruntaşă pa regiune pentru rezultate­le obţinute în întrecerea privind buna gospodărire şi înfrumuseţare. In această co­mună au fost construite anul trecut , un dispensar me­dical cu staţionar, o şcoală cu 8 săli de clasă, un drum ce leagă comuna de şoseaua regională. TIPURI MODERNIZATE DE VAGOANE Colectivul uzinelor de vagoane din Arad a adus în ultimul timp o serie de îmbunătăţiri vagoanelor de cale ferată. Printre tipurile modernizate se numără vagoanele de marfă pe 4 osii, cu utilizare universală, avînd o capacitate de 60 tone. La construcţia acestor vagoane lemnul a fost înlocuit cu tablă din oţel, fapt care a determinat reducerea greutăţii lor, eco­nomisirea unor importante cantităţi de cherestea, precum şi asi­gurarea unei întreţineri mai uşoare şi mai ieftine. îmbunătăţiri au fost aduse şi vagoanelor de călători. Acestea au compartimente mai largi, cu ferestre mari. Pereţii îmbrăcaţi cu plăci din material plastic, băncile capitonate elegant, insta­laţiile de suspensie prevăzute cu amortizoare hidraulice oferă condiţii mai comode de călătorie. La fabricarea vagoanelor metalurgistii folosesc o serie de procese tehnologice moderne şi utilaje noi, de mare productivitate. (Agerpres). RAIOANE CINEFICATE PITEŞTI (coresp. R. L). In 40 de comune şi sate din regiunea Argeş prin­tre care Cireaşov, Milcov şi Icoana din raionul Sla­tina, Măldărăşti şi Armă­­şeşti din raionul Horezu, au fost înfiinţate în pri­mul trimestru din acest an unităţi cinematografi­ce. Raioanele Slatina şi Horezu sunt complet ci­­neficate. CROAZIERA MUNCI­TORILOR DIN PORT Duminică, portul Constan­ţa a cunoscut o vie anima­ţie. Pe motonava „Transil­vania“, s-au îmbarcat peste 400 de pasageri , munci­tori, mecanizatori şi docheri din porturile de la mare şi fluviu, numeroase familii de marinari. Printre cei care au plecat în prima croazieră de şapte zile pe itinerariul Odesa — Ialta — Soci şi Batumi, se numără macaragiii Anatol Juster din portul Cernavodă, Gh. Piţa din Constanţa, Ana Benia­min, soţie de marinar. DUMINICĂ ÎN LIBRĂRII " CUM VA FI VREMEA ? Pentru zilele de 3, 4 şi 5 aprilie se anunţă următorul timp probabil : Vre­me schimbătoare. Cer noros. Ploi lo­cale. Vînt slab pînă la potrivit, pre­­dominînd din sectorul estic. Tempera­tura staţionară. Minimele vor fi cuprinse între minus 3 şi plus 6 grade, iar maximele între plus 2 și plus 12 grade, fiind local mai ridicate la sfîrșitul intervalului. ­•Brigada condusă de Dumitru Sabău de la mina Vulcan, este binecunoscută pentru rezultatele obţinute lună de lună. Anul acesta minerii brigăzii de mai sus au dat peste plan mai bine de 800 tone cărbune de bună calitate. In același timp ei se preocu­pă de economisirea într-o măsură tot mai mare a mate­rialului lemnos. In clişeu : Dumitru Sa­bău împreună cu minerii Marin Şe­­laru, Mihai Apostol şi Irimia Pop la ieşirea din sat. Foto : A. CONSTANTINESCU ~~wm........ 11 • . OUTĂŢI­ST Peste un milion de flori la Timi­­ş­oara • S blocuri noi la Bi­viţa • Lămpile cu neon luminează tot mai multe străzi arădene Ca şi în anii trecuţi şi în această primăvară, în oraşele din Banat au apărut multe noutăţi. In frumosul oraş de pe malurile Begăi, cu bine-­­ cunoscutele sale grădini şi parcuri, au început ame-­­ najările de primăvară. In parcurile şi grădinile , întinse pe 122,5 ha., se curăţă aleile, se seamănă iar-­­­bă, se plantează flori, în pieţele Tolbuhin, Traian,­­ Avram Iancu şi la stadionul în construcţie se a- a­menajează parcuri noi in suprafaţă totală de 35.000­­ metri pătraţi. Covoarele şi rabotele de flori multi­­colore vor împodobi, cu începere din primăvara a-­­­ceasta, încă 49 de străzi şi bulevarde — 23 August,­­ Tipografilor, Industria linii etc. Pe străzile Aida,­­ Făclia şi în Piaţa Ungureanu, vor apare garduri­­ vii de conifere pe o lungime de 1.500 de metri, iar­­ pe alte 10 străzi — 7 Noiembrie, Ica, Gojdu şi al- ^ tele — garduri vii din arbuşti floriferi pe o lungi- i­me de mai bine de 5.000 metri. In total, se vor­­ planta în oraş peste 1 milion de flori, arbuşti şi­­ arbori ornamentali între care şi 100.000 de tranda-­­ firi. ? Cetăţenii Timişoarei şi-au luat, prin deputaţii lor­­ în sfatul popular orăşenesc, un angajament care­­ este pe cale de a fi înfăptuit , pînă în 1965, nu­ ;u­mărul trandafirilor plantaţi pe străzi, pe bulevarde , şi în parcuri să ajungă la cifra de 1 milion. " Activitatea de gospodărire este susţinută şi în­­ celelalte direcţii. Pe strada Pomicultura, a început­­ repararea trotuarelor. In general, în această pri-­­ măvară se vor repara aproape 40.000 metri pătraţi­­ de drumuri, trotuare, alei etc.­­ Pe şantierele de locuinţe, munca e în toi. Blocul 5 de lingă telefoane (Bd. 30 Decembrie) cu 9 etaje,­­ însumînd 266 de apartamente, este în stadiu de fi- r nisare, 36 de apartamente fiind deja date în folo-­­ sinţă. Vizavi se toarnă fundaţiile unui alt bloc cu­­ 9 etaje, ce va avea 142 de apartamente, iar pe stra-­­­da Georgescu, în centrul oraşului, s-a deschis şan-­i­tierul unui grup de 5 blocuri cu 268 de apartamen- s te. In acest timp, blocurile din străzile Rusu Şiria-­­ nu, Argeş, Fucik etc. au început să prindă contur. „ Alte noutăţi ? Mai sunt numeroase. Intre ele trebuie să amintim neapărat de modernizarea ilu­­c­tinatului public pe Bd. 23 August, de stadionul­­ care se află în stadiul de finisare (în mai, peste­­ 30.000 de spectatori vor putea urmări aici manifestă- ;î rile sportive) şi schiţarea proiectului de amenajare,­­ în Pădurea Verde, a unei grădini botanice, zoologice,­­ a unui muzeu etnografic şi a unei zone de recreaţie,­­ schiţă pe baza căreia vor începe, chiar în primăva- '? ra aceasta, o parte din lucrări.­­ Reşiţa, sau Cetatea de foc, cum îi mai spun bă- z i năţenii, va cunoaşte, pe lingă clocotul temperaturi- c­e­lor înalte, şi gingăşia panseluţelor şi a trandafiri- i­­­lor. In cartierele Lunca Pomostului şi Moroasa 5­­ parcurile se extind cu 20.000 metri pătraţi. Pe stră- p­e­zile Reşiţei, au început plantările de primăvară , l­a 25.000 de arbori şi arbuşti şi 150.000 de flori vor­­­­ împodobi cu covorul lor multicolor peisajul indus- s­trial de aici...­­ VIRGIL LAZAR \ (Continuare In pag. a 2-a) Ultimele ştiri sportive CAMPIONATUL REPUBLICAN DE HOCHEI PE GHEAŢĂ­ Pe campionatul republican de ho­chei pe gheaţă s-au înregistrat rezul­tatele : Voinţa Miercurea Ciuc — Steagul Roşu Braşov 22—0­­6—0 ; MOSCOVA (Agerpres). — Luni s-a disputat la Moscova partida a 5-a a meciului pentru titlul mon­dial de şah dintre Botvinnik şi Pe­trosian. Intr-o variantă a apărării Grumfeld, Petrosian, cu piesele albe, a jucat foarte activ, reuşind să-şi creeze un avantaj poziţional pe care-l păstrează şi la întreru­pere. Partida, care va fi continuată astăzi, s-a întrerupt în următoarea poziţie: Alb (Petrosian) Rg7, Tc6, Ce4, pioni la a4, b5, e3, f2, g3 ; Ne­gru (Botvinnik) Rd7, Th1, Ne7, pioni la a7, b6, e5, g6, h7. Petrosian a dat mutarea 41 în plic. Reamintim că scorul meciului este de 2,5—1,5 în favoarea lui Botvinnik. 3—0 ; 13—0) ; 12—1 (5—0 ; Bucureşti — 3—2 (2—1 ; 1-Steaua - 2—1 ; 5- Avîntul -1 ; 0—0). CAMPIONATUL MONDIAL DE ŞAH - Ştiinţa Cluj -0) ; Ştiinţa Gheorghieni I Telefon cu,.. ecran -\~ru ne-am propus în rîndurile de faţă să facem nici un fel de diva- * \J gaţii tehnico-ştiinţifice, nici să intrăm in domeniul, mai mult sau g ■L ’ mai puţin fantastic, al descoperirilor contemporane sau viitoare. 8 Departe de noi gîndul... 8 Dar cert este că făcînd abstracţie de orice ficţiune şi situîndu-ne­­ în limitele absolute ale concretului şi palpabilului, totuşi telefonul cu­­ ecran, intr-o formă anumită, există. Unde anume ? Miraculoasa simbioză g dăinuieşte pe strada Spătarului la nr. 1 din Capitală. 1j Bunăoară ne aflăm la parter şi in faţa aparatului, formăm numă- 8 rul de telefon al vecinului şi suslocatarului de la etajul I. — Alo ! g — Da. 8 A 8 — Ieşi un oraş, vecine ? 9 — Imediat. Îmi pun cravata nouă cu picăţele pe care mi-am cum- 8 părat-o alaltăieri. 8 — Cum arată ? ’ g. I rxsooooocooocooooooooooooooooooocooooooooooooaoocfc, Si deodată, pe un ecran strict '• dimensionat Vertical pe plafon S 0 apare și cravata c­u picățele și ve­­g g cinul. g 1 — Dar dumneata ? 8 g — Cum mă vezi. In haina cu g g carouri. 8 » 8 g — Parcă nu-ți vine bine la umăr. g 8 — Ce să-i faci... croitorul... 8 0 £ 3 Convorbirea ... pe ecran, continuă ? g cu succes dar să sperăm, într-o g g formă experimentală de cît mai 8 8 scurtă durată. Căci să nu uităm să 8 1 pomenim aici cine este inventator ? g rul şi cui îi aparţine brevetul. Este g g vorba de o echipă a I.R.C.R. din g g raionul 1 Mai. Primele „cercetări" 8 8 au început practic in toamna anu- 8 g lui trecut, cînd această echipă a f g venit să facă reparaţii in imo­ g 8 bilul de pe strada Spătarului, g 8 A zugrăvit, a vopsit chiar şi băile i 8 in ulei, a reparat, în fine, tot ce 8 g era nevoie. Dar tot între timp s-a ■­ g spart o ţeava şi atunci apa a în­ g 8 ceput să curgă de la etajul 1 la $ 8 parter. Ce e drept, operativ, cei ce 8­5 se ocupau de reparaţii au spart ta- ? ■ vanul între etaje într-un loc pe­­ dimensiunile ecranului televizoru-­ lui şi aşa s-au cuplat... pe imagini­­ şi telefoanele. 8 Numai că de-atunci au trecut luni de zile, între timp zugrăveala, g datorită defecţiunilor s-a decolorat 8 iar cei în cauză asigură me- 8 reu locatarii că vor veni curînd­­ g să facă reparaţii. Iar pînă atunci, g 8 ca o neaşteptată compensaţie, le g 8 oferă această originală formă de g g convorbiri între etaje. Dar locata- r 8 rii refractari „telefonului cu ecran", 8 g nu vor și pace și cer zi de zi ca­­ lucrările să fie efectuate. Ce oameni, frate ! D. TABACU­ ­OCCX>OOtX>OOOOCCOCCC1KCCC< -K "N •8*000000000000000000030OOOOOOOOOOOO OOOO OOOO OOOO OOOO OOOO OOOOOOOOOO3000OOOOOCC 2C OC CC OOOO OOOO OOOO <20i ;„ş: M In oraşul Hunedoara au fost date în folosinţă noi blocuri de locuinţe In clişeu : O parte din noile construcţii Foto : AGERPRES 8 8 8 8

Next