Romînia Liberă, iunie 1963 (Anul 21, nr. 5793-5818)

1963-06-01 / nr. 5793

DISCUŢIE LA ETAJUL ZECE Constructorii de pe şantierul Şoseaua Mihai Brijoru —• strada Vaselor au primit oaspeţi. Veniseră aproape 100 de maiştri, ingineri, conducători de şantiere şi de întreprinderi de construcţii din capitală, invitaţi să participe la un schimb de experienţă. Prî®£,e blocuri din capitală realizate anul î trecut cu ajutorul cofrajelor glisante — în cartierul Floreasca — i-a convins pe constructorii bucureşteni de avantajele folosirii acestei metode. In ansamblul de locuinţe Mihai Bravu, s-a prevăzut ca 7 blocuri cu 11 nivele şi 132 de apartamente să fie ridicate prin glisare. De la turnarea fundaţiei primului dintre aceste blocuri n-a trecut mult timp. Totuşi, unul dintre ele a atins ultimul nivel, iar cel de al doilea creşte văzând cu ochii. Constructorii de la şantierul 2 al întreprinderii de construcţii Orizontaj nr. 1 din capitală au reuşit să stabilească, odată cu ridicarea primului dintre aceste blocuri, ritmul cel mai ridicat în ceea ce priveşte timpul de execuţie, consumul cel mai redus de ora pe apartament şi de materiale. Acestea au constituit de altfel şi tema schimbului de experienţă amintit. Analiza făcută înainte de începerea construcţiei a scos în evidenţă că, prin aducerea unor îmbunătăţiri folosirii cofrajelor glisante, se poate realiza un consum de manoperă cu ISO de ore pe apartament, mai puţin faţă de cel obţinut pe şantierul Floreasca (la rîndul său şantierul Floreasca realizase cu 20 la sută mai puţine ore consumate faţă de şantierele de la Constanţa) care au folosit aceeaşi metodă de construcţii. Iată cîteva din căile de reducere a consumului de ore pe apartament folosita de constructorii şantierului 2 , la toate blocurile construite pînă atunci echipele de turnat betonul erau organizate pe nivele. Din această cauză, între aducerea unei bene cu beton (cupa în care betonul este ridicat la înălţimea construcţiei) şi a alteia, trecea mult timp, care în cea mai mare parte era neproductiv. Organizarea echipelor nu pe nivele, ci pe bene, permite o mai bună folosire a timpului de lucru. La această operaţie, productivitatea muncii a crescut cu 40 la sută. De asemenea, şi mai buna organizare a fierarilor betonişti s-a reflectat în mărirea productivităţii muncii. Cele mai mari reduceri de timp au fost însă realizate prin aplicarea unor metode îmbunătăţite de lucru. Astfel, s-a simplificat procesul de turnare a betoanelor prin folosirea benelor papuc, care au capacitate mai mare şi o siguranţă în exploatare sporită, dînd posibilitatea reducerii timpului necesar transportului cu macaraua. S-au eliminat, parţial, refacerile de tencuieli prin executarea unor lucrări de instalaţii electrice (montarea conductelor p.v.a. în planşee şi pereţi), concomitent cu lucrările de glisare. De asemenea, aici tencuielile interioare se fac odată cu glisarea, ceea ce permite realizarea unei grosimi minime a stratului de mortar. Planşeele se confecţionează prin prefabricar, fapt ce duce la mărirea productivităţii muncii cu aproape 15 la sută. Rezultate bune s-au obţinut şi în reducerea consumului de material, mai ales a celui lemnos. Prin înlocuirea, la cofraje, a asterelor de cherestea cu cea de placaj bachelizat (tegofilm), prin eliminarea totală a lemnului la confecţionarea ramelor pentru uşi şi ferestre cu tablă ambutizată, prin introducerea planşeelor prefabricate, prin folosirea schelelor metalice de fereastră şi prin eliminarea grinzilor podinei exterioare, s-a redus consumul de cherestea de la 32 m.o. pentru 1000 m.p. de suprafaţă locuibilă la 18 m.p. Blocul P. 4 este cel mai mare din cele construite prin glisare. El are o lungime de 75 metri şi o lăţime de peste 11 metri. Aceste dimensiuni au ridicat o serie de probleme de construcţie în faţa realizatorilor lui. Una dintre ele şi cea mai importantă a fost aceea a respectării, pe toată lungimea blocului, a orizontalităţii cofrajului. La şantierul 2, s-au folosit trei metode, fiecare avînd avantajele şi dezavantajele sale. In schimbul de păreri care a avut loc de curind, cu ceilalţi constructori, s-a ajuns la concluzia că cel mai indicat sistem al controlului orizontalităţii este acela făcut cu o reţea de furtun de nivel, care să nu crape la îndoituri. Cu toate încercările şi greutăţile de început, blocul P 4 a fost ridicat în numai 14 zile. Dacă se consideră timpul de montare şi de demontare a cofrajelor glisante, rezultă un termen de 32 zile, cu o zi mai puţin decit la Floreasca. Pentru blocul P. 5 se preconizează un termen de 30 de zile. Desigur că nici la şantierul 2 nu s-a reuşit să se rezolve toate problemele care să ducă la folosirea cu eficienţă maximă a cofrajelor glisante. De aceea, la schimbul de experienţă, conducerea şantierului a arătat pe lingă metodele bune verificate în practică de acuma şi aspectele nerezolvate încă. Participanţii au venit cu multe propuneri de îmbunătăţire. Astfel, delegatul întreprinderii de construcţii nr. 2 a scos în evidenţă faptul că ramele executate în întreprinderea sa sunt mult mai robuste şi mai îngrijit lucrate, sugerînd ca şi pe aerul şantier ramele să fie confecţionate dintr-o tablă mai groasă. Reprezentantul I.N.C.E.R.C.-ului a promis sprijin prin punerea la dispoziţia şantierului a unor vibratoare de beton pentru glisare. Propuneri interesante au făcut şi alţi participanţi. Aceştia au relevat necesitatea organizării unui atelier centralizat pe întreaga Direcţie generală construcţii-montaj din capitală către să execute panourile de pofraj glisant, şi foloasele ce le-ar aduce înfiinţarea de cursuri de specializare a echipelor ce lucrează la glisare. Schimbul de experienţă între constructorii bucureşteni a constituit un preţios ajutor în activitatea şantierelor de locuinţe din capitală în vederea extinderii pe scară şi mai largă a metodei de construcţie, de mare productivitate ■i cofrajele glisante. ANTON DROST Alături de blocul P. 4 la care glisarea a fost terminată se ridică vertiginos blocul P. 5 Foto: NICU VASILE (G5OTiim5‘ KFODQDniacro Pentru reglementarea uniformă, pe ramuri de activitate, a principalelor elemente contractuale s-a luat măsura elaborării unor condiţii fundamentale, care sunt dispoziţii comune pentru toţi cumpărătorii unui produs sau ai unei grupe de produse. Chiar de la apariţia lor, aceste condiţii fundamentale au avut un rol important în reglementarea şi asigurarea disciplinei contractuale. Totodată, cunoaşterea lor a devenit o necesitate pentru un cerc larg de angajaţi din fiecare întreprindere economică şi în primul rînd pentru cei care participă la încheierea contractelor (angajaţii de la serviciile de aprovizionare, desfacere, transporturi etc). în momentul de faţă, cei interesaţi reuşesc însă cu greu să se descurce în aceste dispoziţii legale. De ce ? Să vedem? Elaborarea şi aprobarea condiţiilor fundamentale pe ramuri au avut loc la sfirşitul anului 1955 şi începutul anului 1956. In 1957, sub îngrijirea Ministerului Industriei Alimentare, a apărut o ediţie cuprinzînd textele condiţiilor fundamentale pentru principalele produse. De atunci, datorită dezvoltării economiei naţionale şi necesităţii determinării cit mai precise a raporturilor contractuale în diferite sectoare de activitate, au apărut numeroase modificări şi completări. Cu toate acestea, deşi au trecut atîţia ani, nu s-a mai editat nici o asemenea culegere şi nici ministerele n-au tipărit condiţiile fundamentale privitoare la produsele pe care le dirijează fiecare în parte. O excepţie binevenită e aceea a Ministerului Industriei Construcţiilor, care a tipărit şi a difuzat condiţiile fundamentale pentru livrările de materiale de construcţii cu modificările survenite pînă la 15 noiembrie 1962. Problemele legate de asigurarea şi respectarea disciplinei contractuale ocupă un loc important în tematicile Editurii ştiinţifice, Editurii Academiei R.P.R. şi ale altor edituri. Dovadă sunt o serie de lucrări apărute, care le discută pe larg. Aceste lucrări, destinate unui cerc restrins de cititori, sunt fără îndoială necesare. Dar, o dată cu editarea lor, se impune şi editarea unei culegeri de condiţii fundamentale, lucrare necesară unui număr mare de salariaţi, în activitatea lor practică, de zi cu zi. Iar dacă tipărirea unei culegeri presupune poate unele dificultăţi, ar fi indicat ca fiecare minister să elaboreze şi să editeze condiţiile fundamentale pentru livrarea materialelor a căror producţie şi desfacere o coordonează. In această acţiune, ar putea fi antrenaţi şi lucrători din cadrul Arbitrajului de Stat, cercetători de la Institutul de cercetări juridice al Academiei R.P.R. şi alţii. Socotesc că există toate condiţiile ca această propunere, într-o variantă sau cealaltă, să devină fapt împlinit. JOE LENTER jurisconsult al Oficiului regional de aprovizionare şi desfacere — O.R.A.D. — Iaşi Pe cînd o nouă ediţie ? Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! mm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMINĂ Anul XXI nr. 5793 I 4 pagini — 20 bani sîmbătă 1 iunie 1963 In pagina a 2-a : Raid anchetă cu privire la programele muzicale din restaurante și grădini de vară 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 g 8g 88 8 I Mi-ar plăcea și-un 8 8 Trei garoafe \ Cicerone Theodorescu 1 ____ jj Sta garoafa In fereastră, ^ Luai garoafa tfe nevastă. 8 Din tulpina el mănoasă, it Trei garoafe am in easd. 8 Din Ostrov plnă-n Comana 8 Nici ca maică-sa Ioana g Nici ea ele vre-o garoafă \ N-a mal fost ți nu se află. 680§ Două mici, una codană,j Numai cintec, numai zvoană, § Trei fetite în hirloană g Pe-o potecă dobrogeană... 8ţ 8 Trei surisuri de petale gg Ies in calea dumitale. 1 Să te bucuri şi să-ţi placă, 8 Ies fetitele la joacă. 8 g Ce garoafe cu codiţe, 8 Ce fetite cu gropiţe ! % Şi o rază scinteiază 8 Lingă ele stind de pază. 8 Trei garoafe alte şi trete 8 Cu petale zic mătuşă, g Mulțumescu-ti pentru eh I Că mi le-ai adus In casă. 10g Floare lingă Marea Neagră I Multivnescu-ti şi mi-eşti dragă... % 8 Dragă mi-eşti şi nu ştiam I Ce garoafă-mi stă la geam. 888 ...Trei garoafe cu bucata, g Săruia-le-ar ochit tata. I Trei garoafe — de răsad... 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 pui de brad ! 8 Construcţii de şcoli şi cămine culturale ORADEA. (Agerpres). — în acest an, In regiunea Crişana se construiesc mai multe şcoli şi cămine culturale decit s-au construit In 20 de ani de guvernare a regimului burghezo-moşieresc. Numai in ultimele trei luni au fost terminate aproape 100 de obiective social-culturale din cele prevăzute pe acest an. Astăzi e ziua lor , a celor mai tineri cetăţeni de pe întregul glob pămîntesc. In patria noastră însă, ziua lor este da fapt în... fiecare zi, pentru că grija şi dragostea cu care sînt înconjuraţi în fiecare clipă le transformăcopilăria într-o continuă sărbătoare Foto : MIHAI POPESCU ) Valorificarea superioară a cărbunelui DEVA. (Agerpres). Minerii din bazinul carbonifer al Văii Jiului au extras şi expediat anul acesta întreprinderilor industriale din ţară, peste prevederile planului, mai mult de 4.000 vagoane de cărbune energetic şi cocsificabil. Cărbunele extras aici, care înainte era folosit doar pentru ardere, are acum multiple întrebuinţări. Valorificarea lui superioară a început o dată cu construirea şi darea in funcţiune a noilor uzine de prelucrare şi cocsificare de la Hunedoara şi Călău. Bateriile de la Co Ian transformă zilnic zeci de vagoane de cărbune în semicocs, de unde acesta îşi ia drumul spre cocseria din Hunedoara. Rezidurile rezultate în procesul de fabricare a cocsului metalurgic, supuse din nou prelucrării în noile instalaţii chimice, dau o serie de produse de mare valoare economică. Din astfel de reziduri s-a produs anul acesta la Hunedoara şi s-a expediat unităţilor agricole socialiste din ţară o cantitate de îngrăşăminte chimice cu care se pot fertiliza peste 35.000 ha. de teren. De asemenea, se produc însemnate cantităţi de sulf, naftalină, smoală, xilen etc. Extinderea reţelei electrice Zilele acestea a fost pusă în funcţiune linia de 15 kilovolţi dintre Alexandria şi Zimnicea. Cu acest prilej a putut fi racordat la sistemul energetic naţional ultimul centru raional rămas neracordat — oraşul Zimnicea. Totodată s-a făcut racordarea la reţeaua amintită a satelor Bujori, Conţeşti, Năstureşti şi Zimnicele. Numărul satelor electrificate în regiunea Bucureşti de la începutul anului şi pînă în prezent este de 27. Laminate peste plan REŞIŢA Icoresp. R.I.J. De la Începutul anului şi pină în prezent, laminatorii Combinatului siderurgic Reşiţa au realizat peste plan mai mult de 10.000 tone laminate Unite. Sporul de producţie realizat In această perioadă a fost obţinut In cea mai mare parte pe seama creşterii indicilor de utilizare a agregatelor şi a măsurilor tehnice şi organizatorice aplicate. Paralel cu sporirea producţiei, laminatorii ieşirerii continuă să aplice şi procedeul de laminare la toleranţe negative. Numai pe această cale ei au economisit de la începutul anului și pînă acum peste 400 tone de metal. vintele delegaţiei de activişti ai P.C.U.S. Vineri dimineaţa, delegaţia de activişti ai P.C.U.S. în frunte cu tovarăşul N. V. Podgorîr, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au făcut o vizită la Comitetul regional de pârtia Bucureşti. Oaspeţii au fost întîmpinaţi de tovarăşii Gheorghe Necula, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional de partid Bucureşti, Vasile Mateescu, membru supleant al C.C. al P.M.R., preşedintele Sfatului popular regional Bucureşti, şi de alţi membri ai Biroului Comitetului regional de partid. Tovarăşul Gheorghe Necula a înfăţişat oaspeţilor tabloul dezvoltării regiunii în anii construcţiei socialiste şi aspecte din experienţa organizaţiilor de partid din regiune. Apoi, membrii delegaţiei au vizitat G.A.C. „Ştefan Gheorghiu“ din comuna Grindu, raionul Urziceni. După ce le-au fost prezentate realizările colectiviştilor şi munca desfăşurată de organizaţia de partid din G.A.C., oaspeţii au vizitat diferite sectoare ale gospodăriei. In faţa căminului cultural din comună a avut loc o entuziastă adunare a colectiviştilor. După cuvîntul de deschidere rostit de tov. Constantin Trîmbiţaşu, secretarul comitetului de partid al G.A.C., a luat cuvîntul tov. Mircea Anghel, preşedintele gospodăriei, care a prezentat un tablou comparativ al vieţii din trecut şi de azi a ţăranilor din Grindu, subliniind marile schimbări înnoitoare aduse în viața comunei de gospodăria colectivă. (Continuare în pag. 3-a) 8NF®SIMÁM DESPRE Cercetări ştiinţifice în domeniul lubrificaţiei cu gaze Un colectiv al Institutului de mecanică aplicată „Traian Vuia“ al Academiei R.P. Române, a terminat o serie de cercetări intr-una din cele mai noi probleme ale tehnicii moderne : lubrificaţia cu gaze. După cum se ştie, ungerea cu ulei a lagărelor motoarelor prezintă, la turaţii foarte mari, inconveniente serioase. De aceea la aceste motoare lubrificaţia cu gaze (adică introducerea in lagăre, in locul uleiului, a aerului sau a altui gaz sub presiune, care împiedică frecările şi griparea) se foloseşte din ce în ce mai frecvent. Cercetările făcute la Institutul de mecanică aplicată au dus la realizarea unui prototip de motor funcţionînd pe lagăre cu aer, la o viteză de 23 000 rotaţii pe minut. (Agerpres). 2 000 de observaţii ale sateliţilor artificiali Cercetătorii staţiei de sateliţi a Observatorului astronomic din Bucureşti au făcut pînă acum peste 2.000 de observaţii vizuale şi fotografice ale sateliţilor artificiali lansaţi în ultimii ani, aducînd astfel un aport deosebit la cercetării© care se fac în acest domeniu. La recenta conferinţă asupra observării optice a sateliţilor artificiali, ţinută la Leningrad, a fost evidenţiată activitatea ţării noastre în această direcţie. Cercetătorii noştri au prezentat aici şi o metodă originală de observaţie privitoare la determinarea poziţiei exacte a sateliţilor faţă de pămînt. Metoda inclusă în programul de colaborare multilaterală a staţiilor de observaţie din ţările socialiste a fost prezentată şi la cel de-al 13-lea Congres de astronautică de la Varna. (Agerpres) Noi discuri Electrecord Casa de discuri Electrecord a editat zilele acestea cîteva discuri noi. Printre acestea discul cu un recital de canţonete italiene, interpretate de artistul poporului Nicolae Herlea, discul cu suita „Visul unei nopţi de vară“ de Mendehohn Bartholdy, în interpretarea orchestrei simfonice a Filarmonicii din Varşovia. In magazinele de specialitate se află un disc de muzică populară ardelenească precum şi trei discuri cu recitaluri de muzică populară romînească şi lăutărească interpretate de Maria Lătăreţu, Tita Bărbulescu şi C. Eftimiu. (Agerpres) MF©IÎIMÂM IMSIPfib: Premiere cinematografice ale săptăminii viitoare „PLAJA", film italian în regia lui Alberto Lattuada, demască ipocrizia şi flagranta imoralitate a societăţii aristocratice reflectată, ca şi in alte filme din anii trecuţi ale cinematografiei italiene, în comportarea faţă de oamenii pe care societatea burgheză îi trimite la periferia vieţii, „MILA REGEASCĂ“, producţie a studiourilor bulgare în regia lui S. Sirceadjiev, evocă intr-im episod caracteristic viaţa de odinioară a poporului bulgar, sub domnia regilor. „PÎNĂ MÎINE", film maghiar realizat de cunoscutul regizor Marton Keleti ca Eva Ruttkay in distribuţie, înfăţişează procesul de afirmare a noii mentalităţi în viaţa membrilor unei tinere gospodării colective din pustă. „DESCOPERIREA LUI JULIAN BOLL", producţie DEFA-Berlin, prezintă într-un chip original biografiile unor lucrători dintr-o uzină de transformatoare, caracterele lor. Cum va fi vremea ? Pentru zilele de 2, 3 şi 4 iunie, se prevede următorul timp probabil : vremea se menţine schimbătoare, cu cer temporar noros. Vor cădea ploi locale sub formă de de descărcări electrice. Vînt potrivit, din sectorul nordic. Temperatura în general staţionară. Minimele vor fi cuprinse între 6 la 16 grade, iar maximele între 17 la 27 grade. averse, însoţite Prestări de servicii pentru locatari prin administraţiile de bloc ln Capitală, precum şi în oraşele Cluj şi Iaşi, au apărut în ultimul timp noi forme de deservire a populaţiei de către cooperativele meşteşugăreşti. Este vorba de prestarea unor activităţi prin intermediul administraţiilor de bloc. O serie de lucrări pe care locatarii doresc să le execute, ca de pildă, reparat şi curăţat haine şi lenjerie, confecţionat lenjerie, şi plăpumi, lustruirea parchetului, spălatul geamurilor, repararea instalaţiilor sanitare sau electrice, sunt date în seama administratorilor de bloc, care anunţă şi urmăresc execu- tarea lucrărilor pînă la predarea lor. Plata se face tot prin intermediul admi- nistraţiei de bloc. Cooperativa metal-lemn din Cluj practică metoda prestării serviciilor pe - bază de abonamente, încheiate trimestrial sau anual. Pe baza abonamentului de a trimite periodic la domiciliu, cooperatori care execută repararea instala-ţiilor, a maşinilor, etc. în acelaşi timp, cooperativa are obligaţia de a revizui periodic aparate de uz casnic. Uniunile regionale ale cooperativelor meşteşugăreşti au luat măsuri ca aceste forme avantajoase de deservire a populaţiei să fie extinse în majoritatea oraşelor mari din ţară, în centrele muncitoreşti şi în staţiunile balneo- climaterice. (Agerpres). ________________________ ________________________________________ Ziua internaţională a copilului Sărbătoarea celei mai pure şi mai gingaşe iubiri omeneşti, Ziua internaţională a copilului O trăim în fiecare an la 1 Iunie. — Este sărbătoarea cea mai dragă mamelor de pretutindeni, izvorîtă din revoltă şi luptă împotriva războiului, izvorîtă din dorinţa de a face din copilărie sărbătoarea vieţii, terenul care să permită dezvoltarea tuturor aptitudinilor şi aspiraţiilor copiilor noştri. Fiecare mamă, fiecare părinte, indiferent de condiţiile sociale în care trăieşte, indiferent de concepţiile sale politice a înţeles că aceste flori minunate ale vieţii, „copiii“, au nevoie de un climat favorabil pentru a se dezvolta armonios, au înţeles că nimic nu este prea mult şi prea greu cînd este vorba de a asigura copiilor cele mai bune mijloace de creştere şi educaţie, nimic nu este imposibil pentru a face ca viitorul lor să nu mai fie ameninţat de furiile distrugătoare ale războiului. Cu cită durere şi revoltă privesc popoarele încă subjugate şi condamnate de imperialism la mizerie şi înapoiere economică şi socială, cum copiii li se ofilesc şi mor sub ochii lor. Aceste popoare se ridică tot mai mult împotriva acelora care arvunesc din fragedă pruncie plăpînda viaţă a copiilor lor şi o exploatează pînă la epuizare, pînă la moarte. în această luptă pentru preîntîmpinarea unui nou război, mamele aduc odată cu imensa lor dragoste pentru copii nestrămutata voinţă de a învinge. Neuitatele cuvinte ale preşedintei F.D.I.F., Eugenie Cotton, rostite la Congresul mamelor de la Lausanne : „în acest univers în care domneşte inegalitatea, noi vrem să introducem mai multă dreptate ; acolo unde se dezlănţuie războiul, noi vrem să creem condiţii de pace, acolo unde copiii mor din lipsă de îngrijire, noi vrem să ocrotim viaţa“, au devenit programul de luptă al milioanelor de mame, care peste toate graniţele şi opreliştile şi-au unit puterile pentru a implini această sarcină sfîntă. Această mare problemă a ocrotirii, creşterii şi educării normale a copiilor, va fi dezbătută din nou la Congresul Mondial al Femeilor, care se va ţine la Moscova între 24—29 iunie 1963. Delegatele patriei noastre libere, socialiste vor înfăţişa şi de această dată cu exemple concrete viaţa fericită a copiilor din Republica Populară Romina, aportul femeilor la opera de creştere şi educare a copiilor. Poporul nostru sărbătoreşte ziua de 1 Iunie 1963 ca pe încă o izbîndă, căci toate victoriile noastre, toate cuceririle poporului, condus şi călăuzit de partidul nostru drag, nu sînt altceva decit expresia voinţei de a construi pentru generaţia de azi şi pentru generaţiile de mîine o viaţă îmbelşugată, civilizată şi plină de frumuseţi. Partidul Muncitoresc Romín şi guvernul Republicii Populare Romíne acordă o permanentă atenţie asigurării condiţiilor materiale pentru ca viitorii cetăţeni ai ţării să aibă o copilărie fericită, în anii puterii populare s-au creat condiţii optime de dezvoltare, creştere şi educare a copiilor şi tineretului. Pe tot cuprinsul ţării se înalţă şcoli şi universităţi, palate ale pionierilor şi case de cultură pentru tineret, teatre, stadioane, parcuri. Pentru copii se scriu cărţi frumoase şi se organizează minunate vacanţe, la mare sau în aerul tare al munţilor. Grija pentru sănătatea lor fizică şi morală este atentă, neobosită şi plină de dragoste. Familia şi şcoala colaborează într-o strînsă unitate de vederi pentru atingerea nobilului scop de a creşte o generaţie de oameni cu o înaltă ţinută morală, animaţi de nobilul sentiment al dragostei de oameni şi de muncă, recunoscători partidului şiclasei muncitoare care le-au dăruit o copilărie şi o tinereţe fericită şi senină şi care le asigură un viitor luminos. Din an în an cresc fondurile din bugetul statului destinate cheltuielilor social-culturale, cresc sumele destinate creşterii şi educării copiilor. în anul 1963 sumele planificate pentru acţiuni social-culturale se ridică la 19,122 miliarde Iei, ceea ce reprezintă o creştere de 1,3 miliarde lei faţă de anul 1962. Epoca istorică pe care o trăim deschide minunate perspective în faţa poporului, în faţa popoarelor frăţeşti ale comunităţii socialiste, în faţa întregii lumi. Spre acest viitor strălucit poporul nostru priveşte cu încredere şi-şi mobilizează toate forţele pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste şi trecerea treptată la construirea comunismului — singura cale care asigură generaţiei de azi şi generaţiilor ce vor veni, demnitatea de stăpîni ai vieţii şi ai patriei lor, demnitatea de oameni liberi şi multilateral dezvoltaţi. Folosind forajul cu turbina petroliştii din sectorul Boldeşti, regiunea Ploieşti, au terminat forarea sondei 434 cu 17 zile mai devreme, rea- fizind totodată economii în valoare de 350.000 lei, în clişeu . După terminarea forării sondei se fac pregătiri pentru transportul burlanelor la altă sondă Foto : AGERPRES Georgeta Dumitru lector universitar, preşedinta Comitetului orăşenesc al femeilor Bucureşti ; ■ - •• ^ ^