Romînia Liberă, iulie 1963 (Anul 21, nr. 5819-5844)

1963-07-02 / nr. 5819

V Proletari din toate tarile, uniţi-vh ! I ä-fMaM v mm libera 0RGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMÍNA Cum efectuăm lucrările agricole de vară Dobrogea a devenit, în anii pu­terii populare, o regiune mare pro­ducătoare de cereale. Culturile de grîu şi de porumb, bunăoară, ocupă acum peste 70 la sută din suprafaţa arabilă. Ca urmare a elaborării şi aplică­rii a o serie de măsuri posibile nu­mai în condiţiile agriculturii socia­liste — mecanizarea lucrărilor, apli­carea unor cantităţi sporite de în­grăşăminte, introducerea in cultură a soiurilor şi hibrizilor de ma­re productivitate etc. s-au obţi­nut cii de an producţii tot mai mari, în aplicarea măsurilor agroteh­nice în mod diferenţiat, în funcţie de zonele naturale ale regiunii şi de gradul de fertilizare a solului, de mare importanţă au fost recoman­dările consiliului agricol regional cu privire la desfăşurarea lucrărilor a­­gricole. La indicaţia comitetului re­gional de partid, aceste recomandări au fost elaborate pe baza cercetă­rilor Staţiunii experimentale Do­brogea, precum şi a rezultatelor bune obţinute de numeroase unităţi agricole fruntaşe. Aplicînd aceste recomandări în mod diferenţiat, s-a reuşit să se înlăture în cea mai mare parte atacul dăunătorilor şi în spe­cial al gîndacului ghebos, la despri­­măvărare s-au aplicat lucrările cu grapa stelată, ceea ce a dus la îm­bunătăţirea condiţiilor de vegetaţie a plantelor şi s-au administrat im­portante cantităţi de îngrăşăminte azotate, mai ales pe lanurile ieşite mai slab dezvoltate din iarnă. La a­­cesta se adaugă şi justa repar­tizare a soiurilor în raport cu gra­dul de fertilizare a solurilor. Bu­năoară, suprafeţele cele mai mari sunt însâmînţate cu grîu Triumph, soi de mare productivitate, care s-a dovedit foarte rezistent la ger şi — datorită precocităţii sale — la se­cetă. Alături de acest soi a început să fie extins soiul Bezostaia, ce se prezintă în lanuri bine încheiate şi dezvoltate, şi — datorită perioadei sale de vegetaţie mai lungi — asi­gură o recoltare­­eşalonată a griu­lui. Aspectul lanurilor cu orz şi grîu de toamnă din Dobrogea arată că peste puţin timp se vor începe din plin lucrările de recoltare. Sub în­drumarea organelor şi organizaţiilor de partid, s-au întocmit din timp planuri de măsuri în fiecare unitate agricolă, planuri menite să asigure recoltarea la timp şi fără pierderi a cerealelor, precum şi crearea tutu­ror condiţiilor necesare obţinerii unor producţii sporite în anul vii­tor. Cum trebuie să se facă lucrările ? Indicat este — şi acest lucru a fost în majoritatea cazurilor cu­prins în planurile gospodăriilor co­lective — ca cerealele păroase să fie tăiate cit mai de jos, la cel mult 10 cm de la suprafaţa solului, inlătu­­rîndu-se astfel risipa de paie. S-au confecţionat deja, în acest scop, numeroase colectoare de paie pentru combine, astfel încît ele să poată fi strînse imediat. O atenţie deosebită trebuie acordată respectă­rii graficului de recoltat, astfel ca această lucrare să fie terminată în cel mult 10—12 zile. Recoltarea în epoca optimă prezintă o mare im­portanță, deoarece în Dobrogea tre­cerea la maturitatea deplină și apoi la supracoacere a cerealelor se face intr-un timp foarte scurt, ceea ce — dacă n-ar fi luate măsurile nece­sare — ar provoca pierderi însem- Cuvîntul specialistului nate de boabe. Loturile semincere trebuie să fie recoltate la cîteva zile după începerea acestor lucrări, cînd boabele au un procent mai mic de umiditate, evitîndu-se astfel pierde­rea facultăţii lor germinative. Depo­zitarea seminţelor se face cu multă grijă în magazii compartimentate, după ce în prealabil au fost condi­ţionate. Experienţa acumulată anul trecut în regiunea noastră arată că de pe fiecare hectar cultivat cu păioase se poate obţine cel puţin 300 kg de pleavă. Cercetările făcute la Staţiu­nea experimentală Dobrogea au do­vedit că pleava adunată şi depozi­tată în bune condiţiuni are o va­loare furajeră apropiată de cea a fînurilor. în aproape toate unităţile agricole din regiune, s-au asigurat cite 8—10 saltele la fiecare combină pentru strînsul plevei. După calcu­lele făcute, rezultă că se va aduna în acest an, o dată cu recoltatul griului, ovăzului şi inului de ulei, în sectorul gospodăriilor colective din Dobrogea, şi o cantitate de circa 50 000 tone de pleavă. Paralel cu lucrările de recoltare, trebuie să se desfăşoare din plin a­­răturile adinei de vară pe suprafeţe cît mai mari. Cercetările făcute la Staţiunea experimentală Dobrogea au dus la concluzia că arăturile efectuate vara timpuriu, la 28—30 cm adîncime, asigură sporuri însem­nate la grîu, porumb şi la celelalte plante de cultură. Astfel, la griul de toamnă cultivat după mazăre, s-a obţinut, în cazul executării arăturii de vară imediat după recoltarea plantei premergătoare, uni spor de 1128 kg/ha faţă de arătura execu­tată la aceeaşi adîncime toam­na. Sporurile mari de producţie ob­ţinute ca urmare a executării arătu­rilor de vară se explică în primul rînd prin acumularea unei cantităţi mai mari de apă în sol, iar ca ur­mare a îmbunătăţirii însuşirilor fi­­zico-chimice şi biologice ale solului, plantele găsesc condiţii optime de vegetaţie. In condiţiile pedo-clima­­terice ale Dobrogei, arătura de vară reprezintă mijlocul principal de luptă împotriva secetei şi de mobili­zare a substanţelor nutritive. Pe mă­sură ce arătura este executată la un interval de timp mai mare faţă de recoltatul plantei premergătoare, calitatea ei este din ce în ce mai slabă. Experienţele efectuate anul trecut arată că în arătura efectuată la 15 zile de la recoltare, numărul bulgărilor a crescut la 12,4 la m.p. faţă de 1,5 la m.p. cînd arătura s-a făcut imediat. Distrugerea bulgări­lor mari, în special pentru semănă­turile de toamnă, implică un volum mare de lucrări mecanizate, fărîmi­­ţarea mecanică a solului necesită trecerea de prea multe ori a trac­toarelor pe aceleaşi sole. Rezultatele obţinute arată că dacă se întîrzie cu executarea arăturilor adinei de vară, în condiţii de secetă, este necesar să se micşoreze adîncimea arăturii pînă la limita la care nu se scot bo­lovani. Arătura superficială a solu­lui ce se execută în asemenea situa­ţii trebuie considerată ca o lucrare ajutătoare, în scopul reducerii eva­­poraţiei apei. Această lucrare nu poate înlocui însă arătura adîncă, care trebuie executată în timpul verii şi cît mai timpuriu, în Dobro­gea, se­­folosesc, cu rezultate bune, pentru adîncirea stratului arabil şi scormonitoarele de subsol, mai ales pe terenurile cu orizontul de humus Ing. P. TOMOROGA directorul Staţiunii experimentale Dobrogea (Continuare în pag. 3-a) ■«T% . .! iss - \ · SLSSÎ V & \ s s '' c-iC' *‚s'- cv$? A acceleratul 208 pe distanţa Sibiu-Bucureşti are regim, de locuri rezervate pînă la Goleşti, prima staţie după Pi­teşti. Faptul provoacă dificultăţi călătorilor care vin cu persona­lul de la Curtea de Argeş şi fo­losesc, spre Bucureşti, acest acce­lerat întrucît, în gara Piteşti tre­buie să-şi ia tichet pentru locuri. Cum tichetele sunt puţine (deşi adeseori se în­­tîmplă în tren să fie locuri) mulţi riscă să rărrună în Piteşti sau să A3, solicite, prin lungi discuţii, tocuri în picioare. Ţinînd seama de această stare de lucruri şi de faptul că distanţa Piteşti- Goleşti e de numai cîţiva kilome­tri, ar fi cazul ca regimul de re­zervare a locurilor la acceleratul 208 să înceteze chiar din Piteşti. Ar fi o măsură binevenită. B­­răilenii au la dispoziţie o plajă bună, amenajată cu cabine, instalaţii de gim­nastică. Mă rog, aproape cu tot ce este necesar pentru o recree­­re plăcută. Spunem aproape, deoarece aici mai lipseşte un chioşc cu răcoritoare, cu gustări, ape minerale, adică ceea ce se solicită acum mai mult. Oare la T.A.P.L.­Brăila nu se ştie că plaja funcţionează de o jumătate de lună ? locuinţe !î­n noul cartier de Balta Albă (sectorul centru), se lucrează în aceste zile cu o febrilitate la amenajarea spaţiilor dintre blocuri. Iniţiativa e, fireşte, ? lăudabilă şi ea vine să împlinească un deziderat unanim al locatarilor. ›­ Lipsit de sens şi ciudat chiar, pare ? însă programul de muncă al celor ce A execută respectivele amenajări. Hu- y mitul maşinii de nivelat îţi sfrede- ? leşte creierul pînă la ore tîrzii de noapte tulburînd atît odihna celor mari cît şi a copii- ? lor. -jj Oare sfatul popu- y Iar raional Tu- ? dor Vladimirescu A se încadrează y în efortul general care se desfăşoară ? acum pentru „cucerirea“ liniştii ? (P. PREDESCU — funcţionar). Ş­i-ar părea că pentru unele instituţii de artă din Bucu- ? reşti sosirea sezonului esti- ri val constituie un motiv de amne- g zie la capitolul punctualitate. ? Altfel nu se explică de ce unele ? spectacole, care în săli începeau y deobicei cu mare punctualitate,­­ în teatrele și cinematografele de­­jj vară pun la grea încercare răb- g darea spectatorilor. Este cazul ? piesei „Casa cu două intrări“­­, prezentată de teatrul „C. Notta-­y ra" la teatrul de vară Herăstrău, ? al filmului „Adorabile și mincr­­noase“ care a început la grădina •a „I. C. Frimu" la ora 22:15 în loc­­ de 22. Ni se mai pot da și alte exemple. Spectatorii ar prefera însă ca­­ pe viitor să nu mai aibă astfel 11 de prilejuri. m Anul XXI nr 5819 4 pagini 20 bani Pe scurt i din gospodăriile colectivei 0 8 1 • Gospodăria agricolă colectivă 1 g din comuna Curtişoara, raionul Sla­ I­­ina, şi-a extins anul acesta grădina­­ de legume pe 75 de hectare. Dintre­­ acestea, 37 de hectare au fost culţi* 8 vote cu roşii. Bine îngrijite, curta* g­rile de roşii s-au dezvoltat repede 11 g şi au dat rod bogat Gospodăria a g 8 şi desfăcut in piaţa oraşului Piteşti 8 g primele 1000 kg de roşii din oul­ g g tura de cîmp. Cumpărătorii sunt g­­ foarte mulţumiţi de calitatea lor şi 8 g de modul de desfacere. (ION CRU­­g g CEANA, activist de sfat popular), g g 8 g • Colectiviştii din Mihăieşti, ra­ g g ionul Drăgăneşti-Olt, muncesc cu g * sîrg la întreţinerea culturilor. Ajutaţi - I de către mecanizatori, ei prăşesc a- 8 g cum, pentru a patra oară, culturile | 8 de porumb, floarea soarelui şi sfec- g jj la de zahăr. 8 g Cele mai bune rezultate le-au ob- | g ţinut brigăzile conduse de Constan­ g­­­tin Crăciun şi Ion Timăuceanu. g g (ARISTOTEL POPA, factor poştal).­­ 8 j) I • Creşterea numărului de anima- 8 g le în gospodăriile colective din ra-­i­a­ionul Buhuşi a impus construirea g g unor noi adăposturi : grajduri, sat-g 8 vane, coteţe etc... 8 Astfel, din cele 99 de construcţii jj g planificate să fie date in folosinţă g g anul acesta, s-au început 70. Multe 8 8 dintre ele sínt pe terminate, iar al- jj g tele sínt într-un stadiu avansat. De­­ pildă, în comunele Cîndeşti şi Roz- 8 nov, sínt gata pînă la acoperiş două jj g dintre cele patru grajduri începute ^ jj anul acesta. g 8 Prin folosirea resurselor locale | g s-au realizat economii importante. 8 I Bunăoară, costul grajdurilor cons- g 8 truite în comunele Borleşti și Blă- jj g geni revine la 280 lei în prima co- jj g mună și la 212 Iei pe cap de animal­e în cea de a doua. (VIRGINICA jj g PINTILIE, activistă culturală). j----------------------------| yooooooooooooooocsotxiooooooooooooofloooooooooooo«^ De citeva zile, la gospodăria colec­tivă din Caracal s-a trecut din pi­in la recoltatul griului. Conducerea staţiunii de maşini şi tractoare care deserveşte unitatea, a trimis aici un număr di, d- comb? .1. Datorita unei bune organizări a muncii, me­canizatorii şi colectiviştii reuşesc zilnic să realizeze şi să depăşeas­că viteza de lucru planificată. Cli­şeul din stînga : un aspect din timpul lucrului ■. Clişeul din dreap­ta : se pregăteşte un nou transport de griu, care să fie trimis la baza de recepţie din localitate Foto : FRANCISC TOTH Reducerea consumului de ore pe apartament Pornind de la o veche zicătoare Fiecare dintre cei doi îşi avea argu­mentele sale, mai mult sau mai puţin valabile : — Că doar nu era să te-aştept pe dumneata stînd cu mîinile in sin! — Bine, dar puteai să mă chemi, nu era mare lucru... — Cum nu ? Să-mi­­ pierdut vremea căutîndu-te pe tot şantierul... în jurul lui Dumitru Năhup şi Mihai Chelp s-au adunat pe nesimţite şi alţi oameni care se făceau pe rind ecoul părerilor şefului lor de echipă. Pricină de­­ supărare era, nici vorbă ! Dar ce rost mai are acum ciorovăiala ? E de vină unul sau celălalt, ori amîndoi deopotrivă ? Greu să împaci lucrurile intr-o clipă de minte ! în cele din urmă, glasurile s-au po­tolit. Toţi se uitau în tăcere la pereţii încăperii unde ne aflam şi noi. — Graba strică treaba, asta-i— spuse abia auzit Dumitru Năsup, drept con­cluzie a disputei care avusese loc puţin mai înainte. Intr-adevăr, vechea zicală se potrivea cum nu se poate mai bine. Iată pe scurt întîmplarea : La etajul II al blocului V 6 (Şantierul Matei Voevod-Chiristigii), bucătăria u­­nuia dintre apartamente a servit un timp drept loc de trecere a betonului ridicat cu bobul. Un zid exterior şi altul despăr­ţitor s-au ridicat mai la urmă. Echipa condusă de Mihai Chelp a trecut atunci îndată şi la tencuirea interioară a bucă­tăriei, uitînd că mai înainte, în pereţi, trebuia tras firul pentru instalaţia elec­trică. Ei, ce era să facă echipa de insta­latori ? „N-avem încotro, trebuie să spargem şanţuri prin tencuială, ba poate chiar prin beton“, a hotărît Dumitru Năsup. Altă cale nu exista. Doar să laşi bucătăria de la etajul II fără lumină, e lucru cu neputinţă. Pereţii erau netezi, îngrijit lucraţi, ce-i drept. Cînd a văzut şeful echipei de tencuitori spărturile, a sărit ca ars. Se cheamă că oamenii lui trebuie să se întoarcă aici pentru reparaţii. Timp, muncă în plus. Şi cine ştie dacă pe urmă calitatea lucrului o să mai poată fi aceeaşi, dacă nu cumva în zugră­veală vor apare pete. Cine ştie ! Intîmplări de felul acesteia sunt rare. Rare, dar mai există. Şi ar fi cu pu­tinţă eliminarea lor definitivă, cu toate că mai sunt unii constructori care susţin cu tărie : „Astea sunt greşeli inerente“. In apartamentul fără număr încă, din blocul V 6, oamenii cu care discutam erau de altă părere. Adică nu numai că s-ar putea evita spărturile pe metri întregi, ci și alte „cîrpeli“ mărunte, care, adunate la un loc, totalizează cea­suri şi se traduc prin risipă. — De mult ne tot gîndim împreună — constructori și instalatori — la o me­todă mai bună de lucru. Se pare că am găsit-o, dar de aplicat... Tovarăşul Mihai Niţoiu, şeful lotului de instalaţii, meseriaş cu ani mulţi de experienţă, îşi expune metodic punctul de vedere, scriind şi totalizînd cifre pe o filă din carnet. La masa improvizată se încinge o discuţie însufleţită, puncta­tă cu­ termeni consacraţi, cu raţiona­mente de o logică indiscutabilă. Nu mai transcriem aici calculele şi schiţele făcute. E de ajuns doar rezul­tatul cît se poate de concludent . Zidarii să termine pereţii din exte­rior şi cei despărţitori pînă la un număr oarecare de nivele în funcţie de înălţi­mea blocului, paralel cu tencuiala din spatele radiatoarelor şi a coloanelor vi­zibile. Următoarea operaţie să fie mon­tarea instalaţiilor de tot felul : încăl­zire, sanitare, electrice şi a tîmplăriei la uşi, ferestre, balcoane. Abia la urmă să se efectueze finisajul propriu-zis, adică tencuielile, zugrăvelile, mozaicu­rile, parchetul, fireşte, într-o anumită ordine. — Nu e nici o noutate, intervine teh­nicianul constructor Constantin Mincu. Fără a fi de meserie, îţi poţi da seama că urmînd această succesiune de opera­ţii, „surpriza“ reparaţiilor ulterioare e de la început eliminată. — După socotelile noastre, sigur că aşa se pot cîştiga cel puţin zece ore pe apartament, continuă tovarăşul Niţoiu. Cît despre calitatea lucrărilor care e grija noastră de căpetenie, rezultatele ar fi dintre cele mai îmbucurătoare. Dacă ne gîndim numai la faptul că nu se mai înădesc nuanţe de mortar (o dată mai uscat, altă dată mai umed), de vop­sea şi cîte altele... Oamenii se frămîntă deci, caută so­luţii mai bune. Din discuţia cu cei cîţiva constructori de pe şantierul bucureştean „Matei Voevod-Chiristigii", am rămas totuşi cu o nedumerire : dacă metoda expusă cu atîta însufleţire este mai avantajoasă, mai economică, de ce nu se aplică ea oare ? în răspunsul ce l-am primit, au fost pomenite o seamă de piedici, dintre care cea mai însemnată pare a fi lipsa de rit­micitate în aprovizionare : ba nu ajunge pe şantier la timp tîmplăria, ba e „criză" de elemente pentru instalaţii. Şi încă ceva : organizarea echipelor, a lanţului de operaţii ce se succed pentru ridica­rea unui bloc, suferă şi ea în mod evi­dent. Conducerea întreprinderii nr. 1, apar­­ţinînd D.G.C.M. a Sfatului popular al Capitalei, ar putea obiecta la cele afir­mate mai sus că s-a întocmit un gra­fic de lucru în funcţie de termenul pre­dării la cheie a fiecărui bloc în parte. Dar cît şi cum se respectă acest grafic ? De ce mai pot fi întîlnite situaţii cînd instalatori şi constructori, în loc să se completeze reciproc pentru obţinerea trăiniciei şi confortului unui apartament, se încurcă unii pe alţii ? Timpul irosit nu se poate scuza prin „greşeli ine­rente“. Şi fiindcă tot e vorba de timp, reamintim cu acest prilej conducerii D.G.C.M. — Direcţia generală construc­­ţii-montaje — că de la data cînd s-a ho­tărît ţinerea unei evidenţe a consumului de ore pe apartament, a trecut destulă vreme. Totuşi, practic, pe şantierele din Bucureşti, această hotărire nu se prea simte. Să fie vorba oare despre interpre­tarea originală a zicătorii „Graba strică treaba“ ? în cazul de faţă, noi conside­răm că o asemenea grabă n-ar strica nicidecum, ba dimpotrivă. Cu atît mai mult, cu cît, pe şantiere, constructorii caută socotesc, se frămîntă Şi mijloa­cele concrete ale căutării noilor căi de creştere a productivităţii muncii ar fi binevenite. VIORICA CIORBAGIU Tricotarea ciorapilor din fira sintetice cere multă atenţie şî pricepere. Iat-o în clişeul nostru in timpul lucru­lui pe tînăra Elisabeta Visman, de la Fabrica de ciorapi din Timişoara, una din muncitoarele care s-a remar­cat pentru calitatea produselor realizate de ea Poto ■ agbrokles AZI VA INFORMĂM DESPRE­ O nouă gură de mină PITEŞTI (Agerpres). — In ziua de 1 iu­lie, în bazinul carbonifer Schitu Goleşti a fost dată în exploatare o nouă gură de mină din care au şi fost extrase primele cantităţi de cărbune energetic. Aceasta este a doua exploatare deschisă în bazinul car­bonifer Schitu Goleşti în cursul acestui an. S-au deschis taberele şi coloniile pentru copii ORADEA (coresp. R.I.). — în locurile pitoreşti Dezna, Moneasa şi Nucet din re­giunea Crişana s-au deschis ieri taberele de pionieri. Tot ieri, în localităţile Mo­neasa, Pădurea Neagră şi Stîna de Vale şi-au început activitatea coloniile de copii. Taberele de pionieri, precum şi coloniile de copii din regiunea Crişana vor găzdui în această vacanţă peste 4.600 de şcolari. De asemenea, alţi 600 de pionieri şi şcolari din regiune vor petrece clipe de neuitat în taberele de pe litoralul Mării Negre. Cabane forestiere din plăci fibro-lemnoase TG. MUREŞ (coresp R. I.). — La între­prinderea forestieră Reghin au fost construi­te case din plăci fibro-lemnoase cu tavanul şi pereţii dubli, confortabile şi călduroase. Nu de mult au fost date în folosinţă şi ca­bane forestiere din plăci fibro-lemnoase. Patru cabane de acest fel au fost instalate pentru muncitorii forestieri de pe şantierul de drumuri forestiere auto Filea-Sebeş. Cu­­prinzînd un dormitor şi o terasă pentru servitul mesei, aceste cabane au avantajul că pot fi demontate uşor şi transportate operativ la alte locuri de muncă. Unităţi de servire pe traseele turistice ORADEA (coresp. R.I.).­­ La punctul turistic Piatra Craiului din regiunea Cri­şana a fost inaugurat zilele acestea un restaurant modern, cu terasă. Noul local are 230 de locuri, asigurînd consumatorilor mîncăruri calde şi reci, produse de cofe­tărie, băuturi etc. Valoarea investiţiilor şi a utilajului comercial cu care a fost înzes­trată noua unitate se ridică la peste 400.000 lei. In ultima vreme, prin grija cooperative­lor de consum din regiunea Crişana au fost înfiinţate şi reamenajate şi alte unităţi pe traseele turistice. Ca urmare a dezvoltă­rii reţelei de alimentaţie publică, volumul desfacerilor acestor unităţi a crescut în acest an cu aproape 15 la sută faţă de pe­rioada corespunzătoare a anului trecut. Cum va fi vremea ? Pentru zilele de 3, 4 şi 5 iulie se anunţă următorul timp probabil : Vre­me uşor instabilă. Cer variabil, mai mult senin noaptea şi dimineaţa, ploi izolate, de scurtă durată, însoţite de descărcări electrice. Vînt slab, pînă la potrivit, din sectorul nordic. Tempera­tura în scădere ușoară. Minimele vor fi­ cuprinse intre 12 și 22 grade iar maximele între 25 și 35 de grade. La invitaţia ministrului apărării al U. R. S. S. O delegaţie militară romînă vizitează Uniunea Sovietică Luni dimineaţa a părăsit Capitala, îndreptindu-se spre Moscova, o dele­gaţie militară romînă, în frunte cu ge­neral de armată Leontin Sălăjan, mi­nistrul Forţelor Armate ale R. P. Ro­mâne, care, la invitaţia ministrului apă­rării al U.R.S.S., mareşal R. I. Mali­­novski, va face o vizită în Uniunea So­vietică. In aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Mos­cova. Pe aeroportul Şeremetievo, în în­­tîmpinarea oaspeţilor au fost prezenţi ministrul apărării al U.R.S.S., mareşal al Uniunii Sovietice R. I. Malinovski, mareşal al Uniunii Sovietice, A. A. Gre­­ciko, mareşali şi generali ai armatei sovietice. A fost prezent, de asemenea, Nicolae Gumă, ambasadorul R. P. Ro­mâne la Moscova. Generalul de armată Leontin Sălăjan, împreună cu mareşa­lul R. I. Malinovski au trecut în re­vistă compania de Onoare. După sosire, delegaţia militară ro­­mină a făcut o vizită ministrului apără­rii al U.R.S.S. Mareşalul Malinovski a oferit o masă în cinstea oaspeţilor mili­tari romîni. (Agerpres) Controlul obştesc pe teren La centrul de răcoritoare din şoseaua Berceni nr. 65 din Capitală, un cetăţean s-a oprit în căutarea prozaicului remediu împotriva cani­culei. — Un pahar cu sifon. — Imediat. După ce este servit, consumatorul remarcă cu umor: — Aţi greşit robinetul. Eu v-am cerut sifon, nu apă chioară. — Păi e sifon, fără îndoială ! — E fără îndoială, dar și fără... acid. In timpul acestei controverse, toc­mai s-au apropiat cîţiva cetățeni din cartier. — Să vedem despre ce e vorba. — Păi, ce vă interesează ? — Cum să nu ne intereseze, dacă sîntem echipa de control obştesc. Şi după ce Gh. Nădiţă conducă­torul echipei de control obştesc ara­tă delegaţia, începe verificarea ca­priciosului aparat de sifon. Consta­tarea e simplă. Aparatul e defect şi gestionarul respectiv vinde apa cea mai pură la preţ acidulat de sifon. Sau într-un alt cartier al oraşului, la magazinul „Alimentara” nr 81 de pe şoseaua Ştefan cel Mare. O echipă de control obştesc, sesizată de cetăţenii din cartier, a făcut o vizită inopinată pentru a vedea cum este gospodărită unitatea. Cu acest prilej, membrii echipei au constatat că unele mărfuri stăteau în rafturi pline de praf, blocînd spaţiul co­mercial, deşi ele şi-ar fi putut găsi mai bine locul in magazia destinată acestui scop. Aşa că cei ce veneau după tîrguieli cu greu puteau să-şi facă cumpărăturile. Prin intervenţia promptă a echipei de control obştesc, neglijenţele au fost pe loc remediate iar spiritul gospodăresc a fost repus în drepturile lui la această unitate cu o mare frecvenţă de cumpărători. Uneori, controlul obştesc depistea­ză în faza Incipientă, tentative ili­cite, aşa cum s-a întîmplat la ma­gazinul de galanterie din bulevardul Magheru nr. 34, unde, la raionul de lenjerie bărbaţi exista o nepotrivire flagrantă între preţul mărfurilor de pe etichetă şi cel solicitat de vînză­­toare. Se mai întîmplă şi aşa cite­­odată ! Cert este că sesizările judi­cioase ale acestor echipe formate din muncitori, funcţionari, gospodi­ne şi pensionari, sunt deosebit de­­ utile şi oferă prilejul celor în drept să ia măsurile de rigoare. * Asemeni unor semafoare, echipele de control obştesc — formă de par­ticipare largă şi activă a opiniei pu­blice, în fiecare cartier în parte, la buna gospodărire a unităţilor de de­servire semnalizează cu operativi­tate locurile unde-şi fac loc negli­jenţele sau încercările de infracţiu­ne, dovedindu-şi în mod viabil efi­cienţa la nişte antene foarte receptive la sesizările cetăţenilor şi totodată ca mandatare ale celor ce le-au ales în adunările generale sindicale, ele acţionează la faţa locului în mod viu şi competent. Este concludent, bunăoară, faptul că în momentul de faţă activează numai în Bucureşti peste 500 de asemenea echipe de control obştesc care, sprijinite în­deaproape de Inspecţia comercială a sfatului popular al capitalei şi de secţiile comerciale ale sfaturilor populare raionale, îşi aduc o con­tribuţie din ce în ce mai apreciabilă la îmbunătăţirea muncii în unităţile controlate, la educarea lucrătorilor. D. TABACU (Continuare în pag. a 2-a) — N-are acid ; păi să nu ţi se acrească ? Desen de GH. CHIRIAC

Next