Romînia Liberă, iulie 1963 (Anul 21, nr. 5819-5844)
1963-07-02 / nr. 5819
V Proletari din toate tarile, uniţi-vh ! I ä-fMaM v mm libera 0RGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMÍNA Cum efectuăm lucrările agricole de vară Dobrogea a devenit, în anii puterii populare, o regiune mare producătoare de cereale. Culturile de grîu şi de porumb, bunăoară, ocupă acum peste 70 la sută din suprafaţa arabilă. Ca urmare a elaborării şi aplicării a o serie de măsuri posibile numai în condiţiile agriculturii socialiste — mecanizarea lucrărilor, aplicarea unor cantităţi sporite de îngrăşăminte, introducerea in cultură a soiurilor şi hibrizilor de mare productivitate etc. s-au obţinut cii de an producţii tot mai mari, în aplicarea măsurilor agrotehnice în mod diferenţiat, în funcţie de zonele naturale ale regiunii şi de gradul de fertilizare a solului, de mare importanţă au fost recomandările consiliului agricol regional cu privire la desfăşurarea lucrărilor agricole. La indicaţia comitetului regional de partid, aceste recomandări au fost elaborate pe baza cercetărilor Staţiunii experimentale Dobrogea, precum şi a rezultatelor bune obţinute de numeroase unităţi agricole fruntaşe. Aplicînd aceste recomandări în mod diferenţiat, s-a reuşit să se înlăture în cea mai mare parte atacul dăunătorilor şi în special al gîndacului ghebos, la desprimăvărare s-au aplicat lucrările cu grapa stelată, ceea ce a dus la îmbunătăţirea condiţiilor de vegetaţie a plantelor şi s-au administrat importante cantităţi de îngrăşăminte azotate, mai ales pe lanurile ieşite mai slab dezvoltate din iarnă. La acesta se adaugă şi justa repartizare a soiurilor în raport cu gradul de fertilizare a solurilor. Bunăoară, suprafeţele cele mai mari sunt însâmînţate cu grîu Triumph, soi de mare productivitate, care s-a dovedit foarte rezistent la ger şi — datorită precocităţii sale — la secetă. Alături de acest soi a început să fie extins soiul Bezostaia, ce se prezintă în lanuri bine încheiate şi dezvoltate, şi — datorită perioadei sale de vegetaţie mai lungi — asigură o recoltareeşalonată a griului. Aspectul lanurilor cu orz şi grîu de toamnă din Dobrogea arată că peste puţin timp se vor începe din plin lucrările de recoltare. Sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, s-au întocmit din timp planuri de măsuri în fiecare unitate agricolă, planuri menite să asigure recoltarea la timp şi fără pierderi a cerealelor, precum şi crearea tuturor condiţiilor necesare obţinerii unor producţii sporite în anul viitor. Cum trebuie să se facă lucrările ? Indicat este — şi acest lucru a fost în majoritatea cazurilor cuprins în planurile gospodăriilor colective — ca cerealele păroase să fie tăiate cit mai de jos, la cel mult 10 cm de la suprafaţa solului, inlăturîndu-se astfel risipa de paie. S-au confecţionat deja, în acest scop, numeroase colectoare de paie pentru combine, astfel încît ele să poată fi strînse imediat. O atenţie deosebită trebuie acordată respectării graficului de recoltat, astfel ca această lucrare să fie terminată în cel mult 10—12 zile. Recoltarea în epoca optimă prezintă o mare importanță, deoarece în Dobrogea trecerea la maturitatea deplină și apoi la supracoacere a cerealelor se face intr-un timp foarte scurt, ceea ce — dacă n-ar fi luate măsurile necesare — ar provoca pierderi însem- Cuvîntul specialistului nate de boabe. Loturile semincere trebuie să fie recoltate la cîteva zile după începerea acestor lucrări, cînd boabele au un procent mai mic de umiditate, evitîndu-se astfel pierderea facultăţii lor germinative. Depozitarea seminţelor se face cu multă grijă în magazii compartimentate, după ce în prealabil au fost condiţionate. Experienţa acumulată anul trecut în regiunea noastră arată că de pe fiecare hectar cultivat cu păioase se poate obţine cel puţin 300 kg de pleavă. Cercetările făcute la Staţiunea experimentală Dobrogea au dovedit că pleava adunată şi depozitată în bune condiţiuni are o valoare furajeră apropiată de cea a fînurilor. în aproape toate unităţile agricole din regiune, s-au asigurat cite 8—10 saltele la fiecare combină pentru strînsul plevei. După calculele făcute, rezultă că se va aduna în acest an, o dată cu recoltatul griului, ovăzului şi inului de ulei, în sectorul gospodăriilor colective din Dobrogea, şi o cantitate de circa 50 000 tone de pleavă. Paralel cu lucrările de recoltare, trebuie să se desfăşoare din plin arăturile adinei de vară pe suprafeţe cît mai mari. Cercetările făcute la Staţiunea experimentală Dobrogea au dus la concluzia că arăturile efectuate vara timpuriu, la 28—30 cm adîncime, asigură sporuri însemnate la grîu, porumb şi la celelalte plante de cultură. Astfel, la griul de toamnă cultivat după mazăre, s-a obţinut, în cazul executării arăturii de vară imediat după recoltarea plantei premergătoare, uni spor de 1128 kg/ha faţă de arătura executată la aceeaşi adîncime toamna. Sporurile mari de producţie obţinute ca urmare a executării arăturilor de vară se explică în primul rînd prin acumularea unei cantităţi mai mari de apă în sol, iar ca urmare a îmbunătăţirii însuşirilor fizico-chimice şi biologice ale solului, plantele găsesc condiţii optime de vegetaţie. In condiţiile pedo-climaterice ale Dobrogei, arătura de vară reprezintă mijlocul principal de luptă împotriva secetei şi de mobilizare a substanţelor nutritive. Pe măsură ce arătura este executată la un interval de timp mai mare faţă de recoltatul plantei premergătoare, calitatea ei este din ce în ce mai slabă. Experienţele efectuate anul trecut arată că în arătura efectuată la 15 zile de la recoltare, numărul bulgărilor a crescut la 12,4 la m.p. faţă de 1,5 la m.p. cînd arătura s-a făcut imediat. Distrugerea bulgărilor mari, în special pentru semănăturile de toamnă, implică un volum mare de lucrări mecanizate, fărîmiţarea mecanică a solului necesită trecerea de prea multe ori a tractoarelor pe aceleaşi sole. Rezultatele obţinute arată că dacă se întîrzie cu executarea arăturilor adinei de vară, în condiţii de secetă, este necesar să se micşoreze adîncimea arăturii pînă la limita la care nu se scot bolovani. Arătura superficială a solului ce se execută în asemenea situaţii trebuie considerată ca o lucrare ajutătoare, în scopul reducerii evaporaţiei apei. Această lucrare nu poate înlocui însă arătura adîncă, care trebuie executată în timpul verii şi cît mai timpuriu, în Dobrogea, sefolosesc, cu rezultate bune, pentru adîncirea stratului arabil şi scormonitoarele de subsol, mai ales pe terenurile cu orizontul de humus Ing. P. TOMOROGA directorul Staţiunii experimentale Dobrogea (Continuare în pag. 3-a) ■«T% . .! iss - \ · SLSSÎ V & \ s s '' c-iC' *‚s'- cv$? A acceleratul 208 pe distanţa Sibiu-Bucureşti are regim, de locuri rezervate pînă la Goleşti, prima staţie după Piteşti. Faptul provoacă dificultăţi călătorilor care vin cu personalul de la Curtea de Argeş şi folosesc, spre Bucureşti, acest accelerat întrucît, în gara Piteşti trebuie să-şi ia tichet pentru locuri. Cum tichetele sunt puţine (deşi adeseori se întîmplă în tren să fie locuri) mulţi riscă să rărrună în Piteşti sau să A3, solicite, prin lungi discuţii, tocuri în picioare. Ţinînd seama de această stare de lucruri şi de faptul că distanţa Piteşti- Goleşti e de numai cîţiva kilometri, ar fi cazul ca regimul de rezervare a locurilor la acceleratul 208 să înceteze chiar din Piteşti. Ar fi o măsură binevenită. Brăilenii au la dispoziţie o plajă bună, amenajată cu cabine, instalaţii de gimnastică. Mă rog, aproape cu tot ce este necesar pentru o recreere plăcută. Spunem aproape, deoarece aici mai lipseşte un chioşc cu răcoritoare, cu gustări, ape minerale, adică ceea ce se solicită acum mai mult. Oare la T.A.P.L.Brăila nu se ştie că plaja funcţionează de o jumătate de lună ? locuinţe !în noul cartier de Balta Albă (sectorul centru), se lucrează în aceste zile cu o febrilitate la amenajarea spaţiilor dintre blocuri. Iniţiativa e, fireşte, ? lăudabilă şi ea vine să împlinească un deziderat unanim al locatarilor. › Lipsit de sens şi ciudat chiar, pare ? însă programul de muncă al celor ce A execută respectivele amenajări. Hu- y mitul maşinii de nivelat îţi sfrede- ? leşte creierul pînă la ore tîrzii de noapte tulburînd atît odihna celor mari cît şi a copii- ? lor. -jj Oare sfatul popu- y Iar raional Tu- ? dor Vladimirescu A se încadrează y în efortul general care se desfăşoară ? acum pentru „cucerirea“ liniştii ? (P. PREDESCU — funcţionar). Şi-ar părea că pentru unele instituţii de artă din Bucu- ? reşti sosirea sezonului esti- ri val constituie un motiv de amne- g zie la capitolul punctualitate. ? Altfel nu se explică de ce unele ? spectacole, care în săli începeau y deobicei cu mare punctualitate, în teatrele și cinematografele dejj vară pun la grea încercare răb- g darea spectatorilor. Este cazul ? piesei „Casa cu două intrări“, prezentată de teatrul „C. Notta-y ra" la teatrul de vară Herăstrău, ? al filmului „Adorabile și mincrnoase“ care a început la grădina •a „I. C. Frimu" la ora 22:15 în loc de 22. Ni se mai pot da și alte exemple. Spectatorii ar prefera însă ca pe viitor să nu mai aibă astfel 11 de prilejuri. m Anul XXI nr 5819 4 pagini 20 bani Pe scurt i din gospodăriile colectivei 0 8 1 • Gospodăria agricolă colectivă 1 g din comuna Curtişoara, raionul Sla Iina, şi-a extins anul acesta grădina de legume pe 75 de hectare. Dintre acestea, 37 de hectare au fost culţi* 8 vote cu roşii. Bine îngrijite, curta* grile de roşii s-au dezvoltat repede 11 g şi au dat rod bogat Gospodăria a g 8 şi desfăcut in piaţa oraşului Piteşti 8 g primele 1000 kg de roşii din oul g g tura de cîmp. Cumpărătorii sunt g foarte mulţumiţi de calitatea lor şi 8 g de modul de desfacere. (ION CRUg g CEANA, activist de sfat popular), g g 8 g • Colectiviştii din Mihăieşti, ra g g ionul Drăgăneşti-Olt, muncesc cu g * sîrg la întreţinerea culturilor. Ajutaţi - I de către mecanizatori, ei prăşesc a- 8 g cum, pentru a patra oară, culturile | 8 de porumb, floarea soarelui şi sfec- g jj la de zahăr. 8 g Cele mai bune rezultate le-au ob- | g ţinut brigăzile conduse de Constan gtin Crăciun şi Ion Timăuceanu. g g (ARISTOTEL POPA, factor poştal). 8 j) I • Creşterea numărului de anima- 8 g le în gospodăriile colective din ra-iaionul Buhuşi a impus construirea g g unor noi adăposturi : grajduri, sat-g 8 vane, coteţe etc... 8 Astfel, din cele 99 de construcţii jj g planificate să fie date in folosinţă g g anul acesta, s-au început 70. Multe 8 8 dintre ele sínt pe terminate, iar al- jj g tele sínt într-un stadiu avansat. De pildă, în comunele Cîndeşti şi Roz- 8 nov, sínt gata pînă la acoperiş două jj g dintre cele patru grajduri începute ^ jj anul acesta. g 8 Prin folosirea resurselor locale | g s-au realizat economii importante. 8 I Bunăoară, costul grajdurilor cons- g 8 truite în comunele Borleşti și Blă- jj g geni revine la 280 lei în prima co- jj g mună și la 212 Iei pe cap de animale în cea de a doua. (VIRGINICA jj g PINTILIE, activistă culturală). j----------------------------| yooooooooooooooocsotxiooooooooooooofloooooooooooo«^ De citeva zile, la gospodăria colectivă din Caracal s-a trecut din piin la recoltatul griului. Conducerea staţiunii de maşini şi tractoare care deserveşte unitatea, a trimis aici un număr di, d- comb? .1. Datorita unei bune organizări a muncii, mecanizatorii şi colectiviştii reuşesc zilnic să realizeze şi să depăşească viteza de lucru planificată. Clişeul din stînga : un aspect din timpul lucrului ■. Clişeul din dreapta : se pregăteşte un nou transport de griu, care să fie trimis la baza de recepţie din localitate Foto : FRANCISC TOTH Reducerea consumului de ore pe apartament Pornind de la o veche zicătoare Fiecare dintre cei doi îşi avea argumentele sale, mai mult sau mai puţin valabile : — Că doar nu era să te-aştept pe dumneata stînd cu mîinile in sin! — Bine, dar puteai să mă chemi, nu era mare lucru... — Cum nu ? Să-mi pierdut vremea căutîndu-te pe tot şantierul... în jurul lui Dumitru Năhup şi Mihai Chelp s-au adunat pe nesimţite şi alţi oameni care se făceau pe rind ecoul părerilor şefului lor de echipă. Pricină de supărare era, nici vorbă ! Dar ce rost mai are acum ciorovăiala ? E de vină unul sau celălalt, ori amîndoi deopotrivă ? Greu să împaci lucrurile intr-o clipă de minte ! în cele din urmă, glasurile s-au potolit. Toţi se uitau în tăcere la pereţii încăperii unde ne aflam şi noi. — Graba strică treaba, asta-i— spuse abia auzit Dumitru Năsup, drept concluzie a disputei care avusese loc puţin mai înainte. Intr-adevăr, vechea zicală se potrivea cum nu se poate mai bine. Iată pe scurt întîmplarea : La etajul II al blocului V 6 (Şantierul Matei Voevod-Chiristigii), bucătăria unuia dintre apartamente a servit un timp drept loc de trecere a betonului ridicat cu bobul. Un zid exterior şi altul despărţitor s-au ridicat mai la urmă. Echipa condusă de Mihai Chelp a trecut atunci îndată şi la tencuirea interioară a bucătăriei, uitînd că mai înainte, în pereţi, trebuia tras firul pentru instalaţia electrică. Ei, ce era să facă echipa de instalatori ? „N-avem încotro, trebuie să spargem şanţuri prin tencuială, ba poate chiar prin beton“, a hotărît Dumitru Năsup. Altă cale nu exista. Doar să laşi bucătăria de la etajul II fără lumină, e lucru cu neputinţă. Pereţii erau netezi, îngrijit lucraţi, ce-i drept. Cînd a văzut şeful echipei de tencuitori spărturile, a sărit ca ars. Se cheamă că oamenii lui trebuie să se întoarcă aici pentru reparaţii. Timp, muncă în plus. Şi cine ştie dacă pe urmă calitatea lucrului o să mai poată fi aceeaşi, dacă nu cumva în zugrăveală vor apare pete. Cine ştie ! Intîmplări de felul acesteia sunt rare. Rare, dar mai există. Şi ar fi cu putinţă eliminarea lor definitivă, cu toate că mai sunt unii constructori care susţin cu tărie : „Astea sunt greşeli inerente“. In apartamentul fără număr încă, din blocul V 6, oamenii cu care discutam erau de altă părere. Adică nu numai că s-ar putea evita spărturile pe metri întregi, ci și alte „cîrpeli“ mărunte, care, adunate la un loc, totalizează ceasuri şi se traduc prin risipă. — De mult ne tot gîndim împreună — constructori și instalatori — la o metodă mai bună de lucru. Se pare că am găsit-o, dar de aplicat... Tovarăşul Mihai Niţoiu, şeful lotului de instalaţii, meseriaş cu ani mulţi de experienţă, îşi expune metodic punctul de vedere, scriind şi totalizînd cifre pe o filă din carnet. La masa improvizată se încinge o discuţie însufleţită, punctată cu termeni consacraţi, cu raţionamente de o logică indiscutabilă. Nu mai transcriem aici calculele şi schiţele făcute. E de ajuns doar rezultatul cît se poate de concludent . Zidarii să termine pereţii din exterior şi cei despărţitori pînă la un număr oarecare de nivele în funcţie de înălţimea blocului, paralel cu tencuiala din spatele radiatoarelor şi a coloanelor vizibile. Următoarea operaţie să fie montarea instalaţiilor de tot felul : încălzire, sanitare, electrice şi a tîmplăriei la uşi, ferestre, balcoane. Abia la urmă să se efectueze finisajul propriu-zis, adică tencuielile, zugrăvelile, mozaicurile, parchetul, fireşte, într-o anumită ordine. — Nu e nici o noutate, intervine tehnicianul constructor Constantin Mincu. Fără a fi de meserie, îţi poţi da seama că urmînd această succesiune de operaţii, „surpriza“ reparaţiilor ulterioare e de la început eliminată. — După socotelile noastre, sigur că aşa se pot cîştiga cel puţin zece ore pe apartament, continuă tovarăşul Niţoiu. Cît despre calitatea lucrărilor care e grija noastră de căpetenie, rezultatele ar fi dintre cele mai îmbucurătoare. Dacă ne gîndim numai la faptul că nu se mai înădesc nuanţe de mortar (o dată mai uscat, altă dată mai umed), de vopsea şi cîte altele... Oamenii se frămîntă deci, caută soluţii mai bune. Din discuţia cu cei cîţiva constructori de pe şantierul bucureştean „Matei Voevod-Chiristigii", am rămas totuşi cu o nedumerire : dacă metoda expusă cu atîta însufleţire este mai avantajoasă, mai economică, de ce nu se aplică ea oare ? în răspunsul ce l-am primit, au fost pomenite o seamă de piedici, dintre care cea mai însemnată pare a fi lipsa de ritmicitate în aprovizionare : ba nu ajunge pe şantier la timp tîmplăria, ba e „criză" de elemente pentru instalaţii. Şi încă ceva : organizarea echipelor, a lanţului de operaţii ce se succed pentru ridicarea unui bloc, suferă şi ea în mod evident. Conducerea întreprinderii nr. 1, aparţinînd D.G.C.M. a Sfatului popular al Capitalei, ar putea obiecta la cele afirmate mai sus că s-a întocmit un grafic de lucru în funcţie de termenul predării la cheie a fiecărui bloc în parte. Dar cît şi cum se respectă acest grafic ? De ce mai pot fi întîlnite situaţii cînd instalatori şi constructori, în loc să se completeze reciproc pentru obţinerea trăiniciei şi confortului unui apartament, se încurcă unii pe alţii ? Timpul irosit nu se poate scuza prin „greşeli inerente“. Şi fiindcă tot e vorba de timp, reamintim cu acest prilej conducerii D.G.C.M. — Direcţia generală construcţii-montaje — că de la data cînd s-a hotărît ţinerea unei evidenţe a consumului de ore pe apartament, a trecut destulă vreme. Totuşi, practic, pe şantierele din Bucureşti, această hotărire nu se prea simte. Să fie vorba oare despre interpretarea originală a zicătorii „Graba strică treaba“ ? în cazul de faţă, noi considerăm că o asemenea grabă n-ar strica nicidecum, ba dimpotrivă. Cu atît mai mult, cu cît, pe şantiere, constructorii caută socotesc, se frămîntă Şi mijloacele concrete ale căutării noilor căi de creştere a productivităţii muncii ar fi binevenite. VIORICA CIORBAGIU Tricotarea ciorapilor din fira sintetice cere multă atenţie şî pricepere. Iat-o în clişeul nostru in timpul lucrului pe tînăra Elisabeta Visman, de la Fabrica de ciorapi din Timişoara, una din muncitoarele care s-a remarcat pentru calitatea produselor realizate de ea Poto ■ agbrokles AZI VA INFORMĂM DESPRE O nouă gură de mină PITEŞTI (Agerpres). — In ziua de 1 iulie, în bazinul carbonifer Schitu Goleşti a fost dată în exploatare o nouă gură de mină din care au şi fost extrase primele cantităţi de cărbune energetic. Aceasta este a doua exploatare deschisă în bazinul carbonifer Schitu Goleşti în cursul acestui an. S-au deschis taberele şi coloniile pentru copii ORADEA (coresp. R.I.). — în locurile pitoreşti Dezna, Moneasa şi Nucet din regiunea Crişana s-au deschis ieri taberele de pionieri. Tot ieri, în localităţile Moneasa, Pădurea Neagră şi Stîna de Vale şi-au început activitatea coloniile de copii. Taberele de pionieri, precum şi coloniile de copii din regiunea Crişana vor găzdui în această vacanţă peste 4.600 de şcolari. De asemenea, alţi 600 de pionieri şi şcolari din regiune vor petrece clipe de neuitat în taberele de pe litoralul Mării Negre. Cabane forestiere din plăci fibro-lemnoase TG. MUREŞ (coresp R. I.). — La întreprinderea forestieră Reghin au fost construite case din plăci fibro-lemnoase cu tavanul şi pereţii dubli, confortabile şi călduroase. Nu de mult au fost date în folosinţă şi cabane forestiere din plăci fibro-lemnoase. Patru cabane de acest fel au fost instalate pentru muncitorii forestieri de pe şantierul de drumuri forestiere auto Filea-Sebeş. Cuprinzînd un dormitor şi o terasă pentru servitul mesei, aceste cabane au avantajul că pot fi demontate uşor şi transportate operativ la alte locuri de muncă. Unităţi de servire pe traseele turistice ORADEA (coresp. R.I.). La punctul turistic Piatra Craiului din regiunea Crişana a fost inaugurat zilele acestea un restaurant modern, cu terasă. Noul local are 230 de locuri, asigurînd consumatorilor mîncăruri calde şi reci, produse de cofetărie, băuturi etc. Valoarea investiţiilor şi a utilajului comercial cu care a fost înzestrată noua unitate se ridică la peste 400.000 lei. In ultima vreme, prin grija cooperativelor de consum din regiunea Crişana au fost înfiinţate şi reamenajate şi alte unităţi pe traseele turistice. Ca urmare a dezvoltării reţelei de alimentaţie publică, volumul desfacerilor acestor unităţi a crescut în acest an cu aproape 15 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Cum va fi vremea ? Pentru zilele de 3, 4 şi 5 iulie se anunţă următorul timp probabil : Vreme uşor instabilă. Cer variabil, mai mult senin noaptea şi dimineaţa, ploi izolate, de scurtă durată, însoţite de descărcări electrice. Vînt slab, pînă la potrivit, din sectorul nordic. Temperatura în scădere ușoară. Minimele vor fi cuprinse intre 12 și 22 grade iar maximele între 25 și 35 de grade. La invitaţia ministrului apărării al U. R. S. S. O delegaţie militară romînă vizitează Uniunea Sovietică Luni dimineaţa a părăsit Capitala, îndreptindu-se spre Moscova, o delegaţie militară romînă, în frunte cu general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate ale R. P. Române, care, la invitaţia ministrului apărării al U.R.S.S., mareşal R. I. Malinovski, va face o vizită în Uniunea Sovietică. In aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Moscova. Pe aeroportul Şeremetievo, în întîmpinarea oaspeţilor au fost prezenţi ministrul apărării al U.R.S.S., mareşal al Uniunii Sovietice R. I. Malinovski, mareşal al Uniunii Sovietice, A. A. Greciko, mareşali şi generali ai armatei sovietice. A fost prezent, de asemenea, Nicolae Gumă, ambasadorul R. P. Române la Moscova. Generalul de armată Leontin Sălăjan, împreună cu mareşalul R. I. Malinovski au trecut în revistă compania de Onoare. După sosire, delegaţia militară romină a făcut o vizită ministrului apărării al U.R.S.S. Mareşalul Malinovski a oferit o masă în cinstea oaspeţilor militari romîni. (Agerpres) Controlul obştesc pe teren La centrul de răcoritoare din şoseaua Berceni nr. 65 din Capitală, un cetăţean s-a oprit în căutarea prozaicului remediu împotriva caniculei. — Un pahar cu sifon. — Imediat. După ce este servit, consumatorul remarcă cu umor: — Aţi greşit robinetul. Eu v-am cerut sifon, nu apă chioară. — Păi e sifon, fără îndoială ! — E fără îndoială, dar și fără... acid. In timpul acestei controverse, tocmai s-au apropiat cîţiva cetățeni din cartier. — Să vedem despre ce e vorba. — Păi, ce vă interesează ? — Cum să nu ne intereseze, dacă sîntem echipa de control obştesc. Şi după ce Gh. Nădiţă conducătorul echipei de control obştesc arată delegaţia, începe verificarea capriciosului aparat de sifon. Constatarea e simplă. Aparatul e defect şi gestionarul respectiv vinde apa cea mai pură la preţ acidulat de sifon. Sau într-un alt cartier al oraşului, la magazinul „Alimentara” nr 81 de pe şoseaua Ştefan cel Mare. O echipă de control obştesc, sesizată de cetăţenii din cartier, a făcut o vizită inopinată pentru a vedea cum este gospodărită unitatea. Cu acest prilej, membrii echipei au constatat că unele mărfuri stăteau în rafturi pline de praf, blocînd spaţiul comercial, deşi ele şi-ar fi putut găsi mai bine locul in magazia destinată acestui scop. Aşa că cei ce veneau după tîrguieli cu greu puteau să-şi facă cumpărăturile. Prin intervenţia promptă a echipei de control obştesc, neglijenţele au fost pe loc remediate iar spiritul gospodăresc a fost repus în drepturile lui la această unitate cu o mare frecvenţă de cumpărători. Uneori, controlul obştesc depistează în faza Incipientă, tentative ilicite, aşa cum s-a întîmplat la magazinul de galanterie din bulevardul Magheru nr. 34, unde, la raionul de lenjerie bărbaţi exista o nepotrivire flagrantă între preţul mărfurilor de pe etichetă şi cel solicitat de vînzătoare. Se mai întîmplă şi aşa citeodată ! Cert este că sesizările judicioase ale acestor echipe formate din muncitori, funcţionari, gospodine şi pensionari, sunt deosebit de utile şi oferă prilejul celor în drept să ia măsurile de rigoare. * Asemeni unor semafoare, echipele de control obştesc — formă de participare largă şi activă a opiniei publice, în fiecare cartier în parte, la buna gospodărire a unităţilor de deservire semnalizează cu operativitate locurile unde-şi fac loc neglijenţele sau încercările de infracţiune, dovedindu-şi în mod viabil eficienţa la nişte antene foarte receptive la sesizările cetăţenilor şi totodată ca mandatare ale celor ce le-au ales în adunările generale sindicale, ele acţionează la faţa locului în mod viu şi competent. Este concludent, bunăoară, faptul că în momentul de faţă activează numai în Bucureşti peste 500 de asemenea echipe de control obştesc care, sprijinite îndeaproape de Inspecţia comercială a sfatului popular al capitalei şi de secţiile comerciale ale sfaturilor populare raionale, îşi aduc o contribuţie din ce în ce mai apreciabilă la îmbunătăţirea muncii în unităţile controlate, la educarea lucrătorilor. D. TABACU (Continuare în pag. a 2-a) — N-are acid ; păi să nu ţi se acrească ? Desen de GH. CHIRIAC