Romînia Liberă, august 1963 (Anul 21, nr. 5845-5870)

1963-08-01 / nr. 5845

Pag. 2-a Sub Tutiniu harnice ale ţesătoarei desenul minunat al covorului prinde contur şi culoare. Cu toate că ţi-a însuşit de curînd această meserie, frumoasă dar migăloasă, tinăra Olga Cioboată de la „Arta popu­lară “-Brăila reuşeşte să realizeze covoare persane de bună calitate. Iat-o în clişeul nostru examinlnd bucuroasă rodul muncii sala. roto i a. vAsiLEscu Metode de muncă vii, eficiente, la nivelul cerinţelor Legătura comitetului executiv cu deputaţii La activitatea multilaterală pe care o­­desfăşoară sfaturile populare iau parte din ce în ce mai mulţi oameni ai mun­cii. Deputaţii sunt cei care realizează, prin diferite căi, legătura sfaturilor populare cu cetăţenii. In cele ce urmea­ză, voi încerca să relatez despre unele aspecte ale acestei probleme. Pentru a antrena cetăţenii la traduce­rea în viaţă a sarcinilor ce şi le propune Intr-un anumit timp sfatul popular, este necesar ca mai întîi deputaţii să cunoască temeinic aceste sarcini. Unele sunt cunoscute de deputaţi din sesiunile sfatului popular. Cunoscînd ordinea de zi a sesiunii, deputaţii analizează cu alegătorii din circumscripţiile lor ace­leaşi probleme ce urmează să fie dez­bătute în sesiune. La fel, deputaţii din comisiile permanente efectuează studii, întocmesc, pe baza lor, materiale de sinteză şi fac propuneri comitetului executiv. Şi într-un caz şi în celălalt, deputaţii din oraşul nostru aduc o con­tribuţie preţioasă la buna desfăşurare a sesiunilor. După sesiuni, deputaţii ţin adunări cu cetăţenii din circumscripţiile lor, infor­­mîndu-i asupra măsurilor luate de sfa­tul popular, iar prin propunerile făcute de cetăţeni, hotărîrile sesiunii îşi gă­sesc forme concrete de aplicare în fie­care circumscripţie şi cartier. După se­siunea care a dezbătut problema apro­vizionării, deputaţii au intensificat acti­vitatea echipelor de control obştesc în unităţile comerciale, urmărind aplicarea în viaţă a hotărîrilor luate de sesiune. Intre sesiuni, deputaţii sînt informaţi cu regularitate asupra deciziilor şi pu­blicaţiilor comitetului executiv, docu­mente pe care aceştia le fac, de ase­menea, cunoscute cetăţenilor. Pentru cunoaşterea mai temeinică a acestora, se întocmesc uneori materiale de sinte­ză, care sunt discutate atît în circums­cripţii cît şi în comunele de subordo­nare orăşenească. Paralel, deciziile şi publicaţiile sunt afişate în locuri de mare circulaţie, aşa cum s-a făcut cu cele care prevăd măsurile pentru păstrarea curăţeniei şi înfrumuseţarea oraşului. Comitetul nostru executiv acordă o deosebită importanţă muncii pe care o desfăşoară deputaţii în rîndurile cetă­ţenilor, urmărind să-i îndrume spre problemele cele mai importante, spre îmbunătăţirea stilului şi a metodelor lor de muncă cu masele. In acest sens, au fost organizate mai multe cicluri de lec­ţii. La unul, participă deputaţii, la al­tul — secretarii şi preşedinţii comite­telor executive ale sfaturilor populare comunale, iar la celălalt iau parte mem­brii comisiei organizatorice a oraşului. Cuprinderea la aceste cursuri a mem­brilor comisiei organizatorice a oraşului are rolul de a asigura o îndrumare mai calificată şi mai eficientă a activităţii de masă pe care o desfăşoară deputaţii sfatului popular orăşenesc. Comitetul executiv al sfatului popu­lar al oraşului Ploieşti organizează cu regularitate schimburi de experienţă în­tre deputaţi şi între comitetele de ce­tăţeni şi de bloc. Recent, a fost orga­nizată o consfătuire cu caracter de schimb de experienţă la blocurile din cartierul Milcov-Haşdeu, în legătură cu întreţinerea şi înfrumuseţarea locuinţe­lor. Ea a fost condusă de un vicepre­şedinte al comitetului executiv şi la ea au participat deputaţi, comitete de bloc, reprezentanţi ai secţiei de gospo­dărie comunală şi ai I.L.L. La consfă­tuire, s-a discutat nu numai despre ceea ce s-a realizat în această direcţie Lazar Leon vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular al oraşului Ploieşti şi prin ce metode, dar şi despre cele ce urmează să se realizeze de aici înainte, despre ce vor face deputaţii şi comite­tele cetăţeneşti şi de bloc, despre aju­torul pe care-l vor da sfatul popular, secţia de gospodărie comunală şi I.L.L. Consfătuirea a avut eficienţă. Cetăţenii împreună cu comitetele de bloc şi cu deputaţii au iniţiat lucrări gospodăreşti. In cartierul Milcov-Haşdeu, bunăoară, au început lucrări de amenajare a spa­ţiilor verzi dintre blocuri. Acestea sunt acţiuni prevăzute şi or­ganizate la anumite intervale de timp. De multe ori însă, treburile edilitar­­gospodăreşti pe care le întreprind ce­tăţenii, în frunte cu deputaţii, necesită o legătură directă, mai operativă între deputaţi şi diferitele secţii ale sfatului popular sau chiar cu membrii comite­tului executiv. Această legătură se re­alizează, la Ploieşti, în funcţie de ce­rinţe. Aşa, de pildă, cînd în circum­scripţia nr. 177 au început lucrările de amenajare a unor străzi, deputata Dom­­nica Sandu a ţinut o legătură strînsă cu secţia de gospodărie comunală, care a ajutat-o să obţină o serie de materiale — borduri, ciment — unele mijloace de transport şi îndrumare tehnică. Lu­crările au fost însă asigurate prin parti­ciparea cetăţenilor din circumscripţie, care au transportat şi depozitat mate­rialele, au făcut săpături şi au executat celelalte lucrări sub îndrumarea teh­nicienilor. La fel s-a procedat şi cu a­­menajarea spaţiului verde din aceeaşi circumscripţie. Pentru lărgirea străzilor Zimbrului şi Prelungirea Crişana din circumscripţia nr. 180, deputata Elena Dumitru a solicitat secţiei de arhitec­tură a sfatului popular al oraşului în­drumarea tehnică. Secţia a trimis la faţa locului un specialist, care a asigurat măsurătorile necesare, iar cetăţenii de aici şi-au mutat gardurile, lărgind co­respunzător străzile. Se poate afirma că legătura cu sec­ţiile se face în general bine, deputaţii primesc, în limita posibilităţilor, ajuto­rul solicitat. Un rol deosebit îl are co­misia organizatorică, care asigură — prin instructorii săi şi prin permanenţa de la camera deputatului, ca şi prin or­ganizarea de schimburi de experienţă — o îndrumare permanentă a activităţii deputaţilor. Uneori, cînd cerinţele deputaţilor nu pot fi rezolvate de secţii, deputaţii se adresează membrilor comitetului exe­cutiv. Pînă nu de mult, membrii comi­tetului executiv aveau rezervată o după amiază pe săptămînă în care stăteau la dispoziţia deputaţilor. Intrucît unele probleme ridicate de deputaţi nu pu­teau fi amînate, s-a luat măsura ca a­­ceştia să fie primiţi zilnic, la cerere, de oricare membru al comitetului executiv. Membrii comitetului executiv se depla­sează, cînd e cazul, la faţa locului. Aşa, bunăoară, preşedintele comitetului exe­cutiv, Gh. Marusi, după ce a primit în audienţă pe deputata Domnica San­du, a mers în circumscripţia nr. 177, unde a discutat cu cetăţenii, s-a inte­resat de problemele gospodăreşti şi de soluţiile pe care aceştia le propuneau. Unele probleme au fost rezolvate ime­diat — înfiinţarea unui centru de ara­gaz şi a unui centru de distribuire a laptelui. Un alt membru al comitetului exe­cutiv, Petre Vîlcu, a fost solicitat să ajute munca de gospodărire şi înfrumu­seţare de la noile blocuri din cartierul Andrei Mureşanu. Problemele fiind complexe, tovarăşul Petre Vîlcu a mers la faţa locului însoţit de şeful secţiei de gospodărie comunală şi inginerul şef al întreprinderii de construcţii. In urma discuţiei avute cu deputaţii, comitetele de blocuri şi cu locatarii, s-au stabilit pe loc o serie de măsuri, printre care amenajarea spaţiilor dintre blocuri, ur­gentarea lucrărilor la complexul comer­cial, iar pînă la terminarea lui, înfiin­ţarea în mod provizoriu a unor centre de distribuire a laptelui şi a pîinii. De asemenea, membrii comitetului nostru executiv au luat parte la numeroase dări de seamă pe care deputaţii din o­­raşul nostru le-au ţinut în faţa alegă­torilor în luna trecută. Prin deplasarea în circumscripţiile e­­lectorale a membrilor comitetului execu­tiv, deputaţii sunt ajutaţi în mod con­cret şi operativ în rezolvarea unor pro­bleme mai dificile; aceasta constituie una dintre cele mai bune, mai eficiente forme de legătură dintre comitetul exe­cutiv şi deputaţii sfatului nostru popu­lar. Cele cîteva metode de muncă folosite de comitetul nostru executiv în această direcţie la care m-am oprit în materialul de faţă s-au dovedit bune , ele ne a­­jută să realizăm o legătură şi mai strînsă între comitetul executiv şi de­putaţi, şi prin aceasta — între masele de cetăţeni şi sfatul popular. In fiecare zi un etaj BACĂU (coresp. R.I.). — Cons­tructorii întreprinderii nr. 2 Bacău au terminat la începutul acestei săptămîni înălțarea primului bloc­­tum construit după metoda cofraje­­lor glisante, în noua piaţă a gării. Cele 9 etaje ale blocului au fost executate într-un interval de nu­­­­ai 9 zile, ceea ce înseamnă cîte un etaj pe zi. Tot aici se mai construieşte un bloc „bară“ cu 100 de apartamente, precum şi două blocuri „punct", cu câte 30 de apartamente fiecare. Con­structorii pregătesc acum fundaţia celui de al doilea bloc cu 9 etaje ce va fi înălţat cu ajutorul cofrajelor glisante. România liberă MUZICA DIN RESTAURANTE­ ­— Recent, comitetul pentru cul­tură şi artă regional a organizat o plenară, în cadrul căreia au fost puse în discuţie probleme legate de muzica uşoară. Am dori să ne îm­părtăşiţi părerea dv. despre scopu­rile acestei plenare. — In ultima vreme, ne-a spus tov. Iuliana Gorun, s-au primit, atît la comi­tetul executiv al sfatului popular regio­nal cît şi la organele sale, numeroase sesizări despre felul necorespunzător în care este prezentată muzica uşoară, mai ales în localurile publice. Iată de ce s-a considerat necesară o analiză a situaţiei din regiunea noastră, pe trei planuri : creaţia muzicii uşoare romî­­neşti, difuzarea şi interpretarea ei de către diversele formaţii. La alcătuirea referatului, şi-a dat concursul un co­lectiv alcătuit din 40 de specialişti. La plenară, tovarăşul Ioan Romînu, membru al biroului comitetului executiv al comitetului pentru cultură şi artă a prezentat un referat, care a constituit o bună bază de discuţii. — Ce constatări a făcut colectivul amintit în domeniul creaţiei mu­zicii uşoare de către compozitorii bănăţeni ? — In această direcţie, trebuie spus că încercările compozitorilor bănăţeni au fost sporadice. In afară de o poezie a lui A. Jebeleanu pusă pe note de E. Kalman şi încă vreo cîteva încercări, compozitorii bănăţeni n-au avut în pre­ocupările lor şi muzica uşoară. Situaţia e deosebită faţă de domeniul muzicii corale şi simfonice, unde s-au creat lu­crări valoroase. Cred că filiala din loca­litate a Uniunii compozitorilor trebuie să se ocupe mai sistematic de promo­varea acestui gen de muzică atît de în­drăgit de masele largi de oameni ai muncii. In discuţiile purtate şi prin scrisori, numeroşi cetăţeni au propus crearea unor cîntece specifice Banatului. Se-n­­ţelege că în această direcţie îşi are lip­surile ei şi Casa regională a creaţiei populare care nu a organizat acţiuni în care să fie angajaţi şi creatorii de mu­zică uşoară. — Ce ne puteţi spune despre difu­zarea şi interpretarea muzicii u­­şoare ? — Aş vrea să arăt că se remarcă o cerere crescîndă pentru muzica uşoară romînească. Din cele 14.800 de discuri vîndute de la începutul anului şi pînă în prezent, 07 la sută cuprind muzică uşoară romînească. In ceea ce priveşte interpretarea, conducerea unităţilor de alimentaţie publică a lăsat problema în­zestrării orchestrelor cu partituri pe ul­timul plan. De aici şi improvizaţiile ne-cu tov. Iuliana Gorun vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular regional Banat plăcuţe care-şi fac loc în programul a numeroase colective orchestrale din lo­caluri. — Aţi putea exemplifica . — Bineînţeles, Orchestrele de la res­taurantele „Central“ din Timişoara şi „Ciocîrlia" din Arad au un repertoriu destul de sărac şi puţin variat. La multe localuri cu orchestre bune, în afară de arhicunoscutele piese din operetele lui Lehar şi Kalman, de „Califul din Bag­dad" şi... parcă inevitabila „Pe o piaţă f­­ersană" — nu-şi mai pot afla locul şi­ucrări mai recente, ca uverturi şi frag­mente din operetele romîneşti „Lysis­­trata", „Lăsaţi-mă să cînt" şi altele. Nu putem trece cu vederea unele orchestre din Reşiţa, Jimbolia, Făget, Buziaş şi Oţelul Roşu care se prezintă foarte slab. Dintre formaţiile bune, aş aminti pe cele conduse de Robert Teufel, Victor Popovici, Şerban Adam şi orchestra mi­nerilor din Anina. Ce le lipseşte în ge­neral orchestrelor noastre din localuri ? Structură corespunzătoare genului şi pregătirea profesională. Un exemplu : din 20 de orchestre examinate, doar 13 au o bună componenţă instrumentală. Lipsa pregătirii profesionale este vi­zibilă la numeroşi conducători de or­chestre, ca Aladar Müler din Timişoa­ra, Iosif Drăgoi şi Gh. Pavel din Re­şiţa, I. Teodorescu de la Băile Hercu­­lane şi alţii fapt care a determinat o însuşire denaturată a textelor de mu­zică uşoară şi o realizare slabă. ’—Ce opinii au avut participanţii la plenară ? — Mai întîi, aş vrea să spun că, la discuţiile pe marginea referatului, au luat parte un mare număr de partici­panţi, care au făcut interesante pro­puneri. Să dăm cîteva exemple : Anton Baranay, de la restaurantul „Sinaia" din Timişoara, a propus să se recoman­de întreprinderilor de alimentaţie pu­blică ca, periodic, de regulă lunar, să ţină şedinţe de producţie cu orches­­tranţii, în cadrul cărora să se analizeze latura artistică a muncii lor . Anton Bibel, şef de orchestră, a venit cu pro­punerea de a se organiza schimburi de experienţă, unde să se întîlnească or­chestrele din localuri şi, prin rotaţie, să prezinte fiecare programe în faţa celor­lalte. Apoi, să se organizeze discuţii. Sau să se facă şi audiţii cu public . I. Recenovici, dirijor la Opera de stat, a propus înfiinţarea unei secţii de muzi­că uşoară pe lîngă şcoala populară de artă ! Eugen Popescu — să se organi­zeze cursuri profesionale cu şefii de or­chestre ; 1. Foaie — să se iniţieze pe­riodic cursuri pentru orchestrele din regiune, concerte publice de muzică uşoară. Comitetul executiv al sfatului popu­lar regional va acorda tot sprijinul în­deplinirii obiectivelor înscrise în planul de acţiune ce s-a alcătuit, va îndruma şi controla mai îndeaproape felul în care se desfăşoară munca pe acest tă­­râm important ca, astfel, să putem con­tribui la îmbunătăţirea activităţii de creaţie, difuzare şi interpretare a muzi­cii uşoare. VIRGIL LAZAR Bibloteci în toate comunele regiunii VATRA DORNEI (enresp. R.I.). La Cin­­căneşti şi Oucea, din raionul Vatra Dornei, au luat fiinţă zilele acestea noi biblioteci comunale. Cu acestea în toate comunele din regiunea Suceava există în prezent bi­blioteci comunale care aduc o importantă contribuţie la acţiunea de ridicare a nive­lului cultural al maselor de cetăţeni. Bi­bliotecile comunale din regiunea Suceava dispun în prezent de peste 800 000 volume cărţi, colecţii de ziare şi alte diferite pu­­blicaţii. OŞTA JURIDICĂ GHEORGHE SANFOLEANU din Hunedoara întreabă dacă timpul cît a fost ucenic se consideră vechime în muncă. RĂSPUNS : Legea stabileşte că se consideră vechime în muncă timpul cît un salariat a fost ucenic, practi­cant sau elev al unei şcoli profesio­nale, cu condiţia să fi cotizat la fostele case de asigurări sociale sau să aibă dovezi oficiale că pe timpul uceniciei a primit salariu. ION FĂGĂRAŞ, pensionar reîn­cadrat în muncă, domiciliat în Craiova, întreabă în ce condiţii are dreptul la concediu de odih­nă. RĂSPUNS: Potrivit dispoziţiilor de lege în vigoare, pensionarii de bătrîneţe reîncadraţi în muncă au dreptul la un concediu de odihnă anual, plătit, după 11 luni de acti­vitate salarială neîntreruptă. Aceas­ta, datorită faptului că o dată cu ieşirea la pensie a încetat contractul de muncă existent şi reîncadrarea în muncă echivalează cu o nouă an­gajare. DUMITRU TANASESCU din re­giunea Oltenia doreşte să se pre­zinte la cursurile de pregătire pentru admitere în învăţămîntul superior şi întreabă dacă i se acordă vreo înlesnire pe timpul cit se ţin aceste pregătiri. RĂSPUNS : Candidaţii din provin­cie care se prezintă la cursurile de pregătire pentru concursul de ad­mitere în învăţămîntul superior be­neficiază, contra cost, de cazare şi masă în căminele şi cantinele stu­denţeşti. IACOB MORARU din regiunea Dobrogea întreabă dacă absol­venţii şcolii medii, curs seral, beneficiază de concediu pentru prezentarea la examenul de ma­turitate. RĂSPUNS : Potrivit dispoziţiuni­­lor legale în vigoare, pentru pregă­tirea şi prezentarea la examenul de maturitate, elevii care studiază în învăţămîntul seral beneficiază de un concediu plătit de 30 de zile calen­daristice, o singură dată, în afara concediului de odihnă legal. Foto : B. CARUNTU Membrii cercului de artă plastică al Casei raionale de cultură din Rm. Vîlcea îşi îndreaptă atenţia spre temele realităţii noastre noi. Iată-l în foto­grafie pictînd peisajul petrolifer de la Băbeni. Vor învăţa în şcoli noi Fiii colectiviştilor din comunele Alexeni şi Ion Roată, din Săveni şi Sudiţi, din Poenarii-Vulpeşti, regiunea Bucureşti, vor învăţa începînd din toamna aceasta în şcolile noi din lo­calităţile lor. Pînă în prezent, în re­giune au fost date în folosinţă peste 80 săli de caisă. Pentru noul an de învăţămînt, la dispoziţia elevilor din comunele şi sa­tele regiunii Bucureşti vor mai fi puse peste 220 săli de clasă. Astfel, în acest an şcolilor de 8 ani li se vor mai adău­ga alte zece noi unităţi iar în comu­nele Hotarele, raionul Olteniţa, şi Fier­binţi, raionul Urziceni, se vor înfiinţa două noi şcoli medii. Pregătiri pentru asigurarea desfăşu­rării cursurilor în condiţii cît mai bune se fac şi în celelalte şcoli din re­giune. Se execută reparaţii la localuri şi mobilier, se face curăţenia necesară şi aprovizionarea cu lemne de foc pentru iarnă. (Agerpres) O vom revedea pe N. RUMEANŢEVA în noul său Him „REGINA STAŢIEI DE BENZINA" o producţie a studioului „A. P. Dovjenko“ din Kiev Scenariu : P. LUBENSKI. Regia : A. MISURIN, N. LITUS In alte roluri: A. Sova, A. Kocevnikov, I. Belov, V. Belokurov, V. Miaght TEATRE! Cu cîntec spre stele — Teatrul evreiesc de stat — grădină, ora 20.15 ! Circul bielorus — Circul de stat (11 01 20), ora 20. CINEMA — La Fayette — Pa-A r- ' ^ tria (11 86 25), ore- MLĂI *■ m le! 9, 11.80, 14,­­ 10.30, 19, 21.15, 1—- f Gangsteri și filan­tropi — Republica (11 03 72), orele : 10, 12, 15, 17, 19, 21,15 ; București (15 61 54), orele : 9, 11, 13, 15, 17, 19, 21. Viaţa fără chitară — rulează la cinematografele I. C. Frimu (16 29 17), orele : 10, 12, 14, 16,15, 18,45, 21 ; Vasile Roaită (17 05 47), orele : 16, 18, 20. Lumină de iulie — ru­lează la cinematograful Aurel Vlaicu (13 62 56), orele : 15, 17, 19, 21. Alar­mă în munţi — Popular (21 37 43), ore­le : 16, 18,15, 20,30. Mărul discordiei — rulează la cinematograful Tudor Vla­­dimirescu (21 39 82), orele : 16, 18, 20, 16 Februarie (1107 49), orele 16, 18, 20. Estrada, estrada — Giuleşti, orele : 10, 12, 14, 16, 18,15, 20.30 , 30 Decembrie (23 17 50), orele­­ 16, 18, 20. Tăunul — rulează la cinematograful Alex. Po­pov (18 26 10), orele­­ 9,30 — 21 în continuare. Podul rupt — Lumina (16 23 35), orele: 10—14 în conti­nuare, 16, 18,15, 20.30 . Miorița (14 27 14), orele : 10, 12, 15, 17, 19, 21. Concertul mult visat — Tineretului 116 24 48), orele: 10, 12, 15, 16, 18,15, 20,30. Fortăreață pe Rin — Magheru (13 92 72), orele : 10, 12, 15, 17, 19, 21 ; 1 Mai — (18 49 04), orele: 10, 12,15, 14; Gh. Doja (16 22 73), orele: 10, 12, 15, 17, 19, 21. Pe urmele bandei — Cultural (16 25 39), orele: 16, 18,20 Noua prietenă a tatii — Unirea (1710 21), orele : 11, 15, 17, 19. Doctor în filozofie — Victoria (16 28 79), orele: 10, 12.15, 14.30, 16.30, 18.30, 20.30 ; C. David (17 38 S1), orele : 16, 18.15, 20.30; Moșilor (12 52 93), orele : 15, 17, 19. N-a fost în zadar — Central (14 12 24), orele : 9.45, 12, 14.15, 16.30, 18.45, 21. Rocco şi fraţii săi — Drumul serii (14 10 37), orele : 16, 19,30. Dragoste şi pălăvrăgeli — ru­lează la cinematograful G. Coşbuc (23 7101), orele : 10, 12, 15, 17, 19, 21. Adorabile şi mincinoase — rulează la cinematografele : Ilie Pinti­­lie (12 88 50), orele : 16, 18, 20 ; Olga Bancio (15 68 66), orele : 15,30, 18 Mis­terele Parisului _ Arta (213186), orele : 16, 18,30, 21 ; Libertăţii orele : 9.30, 11.45, 14, 16.15, 18.30, 20.45. Căpitanul Fracasse — B. Delavrancea (16 29 02), orele : 11, 16, 18,15, 20.30. Dracul şi cele 10 porunci — rulează la cinematograful M. Eminescu (11 48 36), orele : 11, 15,30, 18, 20.30. Legea e lege — Mun­ca (21 50 97), orele: 15, 17, 19, 21. O perlă de mamă — rulează la cinemato­grafele : Grivița (17 08 58), orele : 10, 12, 16, 18, 20 ; Flacăra (21 35 40), orele : 16, 18,15, 20.30. Mamelucul — rulează la G. Bacovia (28 94 10), orele : 16, 18, 20. Cumpără-ţi un balon — rulează la cinematograful Ma­xim Gorki (13 49 04), orele: 11, 16,15, 18 30, 20,45. Tu eşti minunată—rulează la cinematografele : V. Alecsandri fii 81 12), orele : 15, 17, 19, 21 V. Roaită (17 05 47), orele : 10, 12. O moştenire cu bucluc — rulează la cinematograful 13 Septembrie (13 35 38), orele : 14.30, 16.30, 18.30, 20.30. Program pentru copii — ora 10 dimineaţa ; înfrăţirea între popoare (17 31 64), orele : 16, 18.15, 20.30 ; Flo­­reasca (12 28 30), orele : 16, 18.15, 20.30. Vîrsta dragostei — Luceafărul (23 91 00), orele : 15, 17.15, 19.30. Elena din Troia — rulează la cinema­tografele : Elena Pavel (15 63 84), o­­rele : 9, 11.30, 14, 18.30, 19, 21.30 ; Al. Sabia (21 49 46),­­orele : 8, 10, 12.30, 15, 17.30, 20 ; 23 August (25 04 66), orele : 10.15, 12.30, 15, 17.30, 20 ; Ștefan cel Mare (12 06 88), orele : 9.15, 11.30, 14, 16.30, 19, 21.30. Ca­melia — 8 Martie (15 62 79), orele : 16, 18.15. O aniversare glorioasă — A­­larmă — Aşa construiesc moscoviţii — Păianjenul cu cruce — Aşteptarea — Vreau să ştiu tot nr. 27 — Timpuri Noi (15 61 10), orele 9—21 in conti- Kseooooooooooooooooooooooooooooooeooeooooooooooooi CINEMATOGRAFE-GRADINI Viaţă fără chitară — rulează la cine­matografele : I. C. Frimu, ora 20.30 ; V. Roaită, ora 20.30. Divorţ italian ~ Grădina Progresul, ora 20.30. Noua prietenă a tatii — Unirea, ora­­ 20.30. Doctor în filozofie — Moşilor, ora 20.30. Copiii minune — Grădina 23 August, ora 21. Veneţia, luna şi tu — Arenele Libertăţii, ora 20.30. Adorabile şi mincinoase — Ilie Pinti­­lie, ora 20.30 . Olga Bancic, ora 20.30. Cursa de 100 km. — Grădina Liber­tăţii, ora 20.30. Misterele Parisului — Grădina Arta, ora 20.00. Tu ești minu­nată — Grădina 13 Septembrie, ora 20.15 ; Tinerii — Grădina Tudor Vla­dimirescu, ora 20.80. Vîrsta dragostei_ Luceafărul, ora 20.30; Elena din Troia Alexandru Sahia, ora 20.30 ; Patinoarul 23 August, ora 20.30; Grădina Elena Pavel, orele 20.22; Camelia — 8 Mar­tie, ora 20.30 . Drumul spre înalta so­cietate — Stadionul Dinamo, ora 20.15. Şoferii iadului — Stadionul Republicii, ora 20.15. JOI 1 AUGUST 19 : Jurnalul te­leviziunii ; 19.15 . Pentru copii : „Că­pitanul Val-Vîrtej primeşte o scrisoa­re“ — transmisiune de pe litoral ; 20 : Filmul artistic „Pes­carii din arhipelag" ; 21.30 : Izvoare fermecate. In încheiere : Buletin de Ştiri, buletin meteorologie. VINERI 2 AUGUST 19 : Jurnalul televiziunii; 19.15 : Ştiţi să desenaţi copii ? ! „Băieţelul Cu beretă de marinar“ — povestire de Octav Pancu-Iaşi. Desenează Iurie Darie ; 19.35 : Emisiune de ştiinţă Fil­mul documentar „Lumină şi oţel ; 19.45 : Emisiune de artă plastică. Expo­ziţia din Dresda ; 20.05 : Filmul artis­tic „Toată lumea e nevinovată“ ; 21.25 : Seară de canţonete şi serenade. In în­cheiere : Buletin de ştiri, buletin me­teorologic. COOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOqc OOOOOOOpOOOOOOCOOOOOCOOO03COOOOOC5OOOOOOO(X OOOOOOOOOOOCQOOOOOOOOOOOOOOOCOOOCOOOCOOOCOCJOOCOOOOCOCOOOCCCOCOc* oooaoooooooooooooooaoooooooooaóooaödoeoöooooooooooooooooooooooo aaoooooooooooaoooooaa ooooaaooooooesai Joi 1 august 1963, nr. 5845 In muzeul regional Crişana se reorganizează secţia feudală ORADEA (coresp. R. I.). Un colec­­tiv de la Muzeul regional Crişana din Oradea a început lucrările pri­vind reorganizarea secţiei feudale de la acest muzeu. Pînă acum secţia era organizată după principiul social-ecoo­nomic, iar acum va fi aranjată după principiul cronologic al desfăşurării evenimentelor. Cu această ocazie vor fi incluse şi o serie de materiale noi provenind în parte din săpăturile arheologice sau din donaţii. De asemenea, secţia va fi îmbogăţită cu documente (fotocopii şi imitaţii grafice), care arată dez­voltarea economico-socială și politică pe teritoriul acestei regiuni în epoca evului mediu. Consfătuire privind munca cu filmul ORADEA (coresp. R. I.). Timp de două zile la Oradea s-a desfăşurat o consfătuire la care au participat res­ponsabilii unităţilor cinematografice din întreaga regiune, precum şi res­ponsabilii secţiilor cinematografice raionale. Pe baza referatelor prezentate au fost generalizate metodele folosite în raioanele Oradea şi Şimleu în ce pri­veşte activitatea cu filmul în spri­jinul întăririi economico-organizato­­rice a gospodăriilor colective. La sfîrşitul consfătuirii au fost sta­bilite unităţile fruntaşe pe regiune în întrecerea socialistă, primul loc şi respectiv drapelul de unitate fruntaşă a fost obţinut de cinematograful din Chişineu-Criş­­ în întrecerea secţiilor acest loc a fost ocupat de raionul Ineu, iar caravana nr. 2 a obţinut primul loc pe regiune în întrecerea ce se desfăşoară între acestea. O excursie plăcută Sfîrşit de săptămînă. Pentru co­lectivul de muncă din uzinele me­canice activitatea s-a încheiat. Prin secţii au rămas doar cei de serviciu. Salopetele şi halatele şi-au reluat jocul în vestiare, iar posesorii lor părăsesc atelierele şi birourile. Fie­care vrea să-şi petreacă într-un mod cît mai plăcut sfîrşitul de săptă­mînă. Posibilităţile de recreere sunt numeroase. Comitetul sindicatului s-a străduit şi a organizat prin O.N.T. „Carpaţi“ o activitate cultural-educativă bo­gată, dîrnd posibilitatea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor ca îm­preună cu familiile lor, timpul liber să le devină un prilej de recreere activă, distracţie şi reconfortare. Astfel peste 400 de salariaţi ai uzi­nelor noastre au făcut împreună cu familiile lor o excursie pe Dunăre cu vaporul „Lacul Roşu“ vizitînd „Cazanele“, trecînd prin canalul „Split“, iar la înapoiere au poposit pe insula Ada-Kaleh. Aici au vizitat monumentele istorice. I. MARINESCU sudor Lucrări pentru alimentarea cu apă a oraşului Braşov BRAŞOV (coresp. R.I.). Comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare regional şi orăşenesc Braşov se preocupă îndeaproape de îmbunătăţirea alimentării cu apă a cea­­şului. Conform planului, la captarea de apă de la Tîrlung au început recent noi lucrări pentru dublarea conductei de aduc­­țiune a apei potabile.

Next