Romînia Liberă, octombrie 1963 (Anul 21, nr. 5896-5922)

1963-10-01 / nr. 5896

T / Proletari din toate ţările, uniţi-vă! mim liberă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMÎNĂ Anul XXI nr. 5896 4 pagini — 20 bani Marţi 1 octombrie 1963 e,­­ ÎNSĂMÎNŢAREA GRIULUI ÎN CENTRUL ATENŢIEI Griul este cereala cu cea mai mare pondere în agricultura Banatului. A­­nul trecut această cultură a cuprins peste­ 30 la sută din suprafaţa totală arabilă a regiunii; în gospodăriile a­­gricole colective au fost semănate 194.000 hectare. Pămintul fertil din cîmpia bănăţeană, clima favorabilă, ex­perienţa şi hărnicia oamenilor, baza tehnico-materială în continuă dezvol­tare, oferă condiţii deosebit de prielni­ce culturii griului, obţinerii unor recol­te medii la hectar din ce în ce mai mari, în legătură cu cîteva din proble­mele pe care le ridică cultura griului în Banat, cu învăţămintele anului agri­col încheiat şi cu măsurile preconizate pentru recolta viitoare, redactorul nos­tru, inginer Virgil Lazăr a avut o con­vorbire cu tov. CONSTANTIN AN­­DERCA, preşedintele consiliului agricol regional Banat. Publicăm mai jos în­trebările puse şi răspunsurile primite. — Cum s-a prezentat în Banat cul­tura griului în anul agricol tre­cut ? — Experienţa anului agricol 1962—63 a reliefat încă o dată importanţa şi in­fluenţa hotărîtoare a complexului de lucrări agrotehnice, aplicate în mod concret şi creator în funcţie de climă şi sol, de cerinţele biologice ale soiu­lui de grîu cultivat. Seceta prelungită din anul trecut ne-a pricinuit mari ne­cazuri dar agrotehnica, diferenţiată în cel mai deplin înţeles al cuvîntului, a răsplătit pe deplin eforturile ingineri­lor agronomi şi ale colectiviştilor, de a o aplica de la tarla la tarla, în comu­na Cohad sunt două gospodării colec­tive. Se înţelege că ele au condiţii de sol şi climă identice. Dar, recoltele au fost diferite, răspunzînd grijii manifes­tate faţă de agrotehnica diferenţiată, ca să zic aşa, tot... diferenţiat. La gos­podăria agricolă colectivă Cenad II, producţia medie a fost cu circa 450 kg grîu la ha mai mare decît la gospodăria Cenad I care-i vecină. Acest caz este concludent şi subliniază valoarea com­plexului agrotehnic. O privire retrospectivă, de ansamblu, asupra culturii griului în ultimii ani, cu ing. C. Andereci preşedintele consiliului agricol regional Banat conturează acum tot mai precis linia ce trebuie s-o adoptăm în materia de, soiuri pentru regiunea noastră. Din mulţimea soiurilor încercate în fiecare unitate trebuie — şi aceasta constituie o măsură a Consiliului agricol regional luată pentru recolta viitoare — să se însăminţeze numai două-trei (tardive, semitimpurii şi timpurii) alese dintre a­­celea care au dat rezultatele cele mai bune. Pentru recolta viitoare, Consiliul a­­gricol regional, pe lingă zonarea soiu­rilor, a indicat înfiinţarea de loturi ex­perimentale în toate unităţile, loturi pe care să se facă verificarea minuţioasă a soiurilor alese înainte de a fi intro­duse în cultura mare. De asemenea s-a mai luat măsura bună de a deschide registrul griului în care să se consem­neze toate lucrările agrotehnice, fito­­tehnice, fitosanitare etc. făcute la fie­care tarla semănată; s-a iniţiat înfiin­ţarea de ferme în toate unităţile pen­tru producerea seminţelor cu valoare biologică ridicată. — Am dori să insistaţi asupra mă­surilor luate de consiliile agrico­le din regiunea Banat pentru ca in anul următor să se obţină producţii sporite de grîu. — In această toamnă, în regiunea noastră se vor semăna în gospodăriile colective, cu circa 8.000 ha. de grîu mai mult decît anul trecut. S-au luat măsuri pentru eliberare­ fi terenurilor şi pregătirea lor la un nivel corespunză­tor. Pe baza celor mai recente cerce­tări ştiinţifice la cultura griului, pe lîn­­gă arăturile adinei de vară, se execută acum lucrări la 20—25 cm., plugul fiind folosit în agregat cu grapa, această a­­dîncime dovedindu-se cea mai eficien­tă în condiţiile noastre. Anul trecut, la unele unităţi, cum sunt cele din Nă­­dlac şi Sînnicolau Mic, inginerii au permis semănatul griului în terenuri lucrate numai cu discul, ceea ce a in­fluenţat negativ producţiile. S-au luat măsuri în vederea asigurării recepţiei lucrărilor, astfel ca să nu se procedeze ca la gospodăria din Racoviţa, unde in­ginerul agronom a dat unor alături de proastă calitate, calificativul „bine“. De altfel, asemenea atitudini de trece­re cu vederea a lipsurilor calitative a lucrărilor, s-au ivit şi în raza S.M­ T. Cenei, Felnac şi Oraviţa. între rezervele de care dispune încă agricultura regiunii noastre, ţin să ruşi amintesc şi fertilizarea solului. în gos­podăriile colective s-au fertilizat cu în­grăşăminte chimice şi naturale 45.000 de ha. cultivate cu grîu, ceea ce re­prezintă 25 la sută din total. Sunt în regiunea noastră posibilităţi să supli­nim îngrăşămintele azotoase cu mrani­­ţă şi must de grajd. Gospodăria colecti­vă’ din Mănăştur, raionul Arad, aplicînd în primăvară la cultura griului cite 200 (Continuare In pag. 2-a) . Colectiviştii din comuna Mihai Viteazu, raionul Călăraşi, au început se­mănatul griului de toamnă. In clişeu : Aspect din timpul lucrului Foto : S. VASILESCU TELEGRAMA Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarășului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKMN în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîm al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, al poporului român și al nostru personal, vă transmitem dumneavoastră și prin dumneavoastră Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, guvernului Republicii Populare Chineze și întregului popor chinez felicitări cordiale cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a proclamării­ Republicii Populare Chineze­Poporul român se bucură din toată inima de realizările importante obţinute prin munca sa creatoare de poporul chinez, sub conducerea Partidu­lui Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze, în opera de construire a socialismului, de ridicare a nivelului său material şi cultural. Dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare, statornicite între Repu­blica Populară Romina şi Republica Populară Chineză, este în interesul ambe­lor popoare, al întăririi unităţii şi coeziunii marii comunităţi a ţărilor socialiste şi al păcii în lumea întreagă, în ziua acestei mari sărbători urăm poporului frate chinez noi succese în opera de făurire a vieţii noi, socialiste. Trăiască prietenia şi colaborarea dintre poporul român şi poporul chinezi GHEORGHE GHEORGHIU DEJ prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Uzinele de maşini agricole „Semănătoarea“ din Bucureşti. Un aspect de la linia de montaj general, linie pre­văzută cu un transportor suspendat pentru mecanizarea alimentării cu piese. Foto : AGERPRES Măsuri pentru aprovizionarea populaţiei cu cartofi pentru iarnă In scopul aprovizionării în bune condiţiuni a populaţiei cu cartofi pentru perioada de toamnă-iarnă, Ministerul Comerţului Interior a luat o serie de măsuri. Incepînd de azi 1 octombrie, pre­ţul de desfacere a cartofilor către populaţie a fost fixat la 0,80 lei kg. Pentru consumurile colective (can­tine, şantiere, spitale etc.), preţul cartofilor a fost stabilit la 0,65 lei kg. S-au luat totodată măsuri pentru extinderea transportului cartofilor la domiciliul cumpărătorilor. Pentru astfel de transporturi se va percepe un adaus de 0,10 lei per kg, la pre­ţul de desfacere cu amănuntul. Pentru a se înlesni aprovizionarea salariaţilor din întreprinderi şi insti­tuţii, se vor organiza centre de des­facere pe lîngă întreprinderi şi in­stituţii. 41 modele noi de blană pentru sezonul de iarnă ORADEA (Agerpres).­­ Colectivul fabricii de blănuri a pregătit pentru noul sezon o colecţie de 41 modele noi: haine de blană în diverse cu­lori pentru femei şi copii, haine lungi şi scurte din piele velur pentru bărbaţi şi femei, precum şi haine de textile îmblănite în interior. Activitate intensă pe ogoare TG. SECUIESC (co­­resp. R.I.). — Lucrăto­rii gospodăriilor de stat şi colectiviştii din ra­ionul Tg. Secuiesc, spri­jiniţi îndeaproape de mecanizatori, au însă­­mîntat pînă în prezent peste 21 000 ha cu grîu, secară şi orz de toamnă. Odată cu exe­cutarea însămîntărilor pe ogoarele regiunii se lucrează intens la re­coltarea culturilor Ur­li AC­ĂU (coresp. R. 1.). Pe ogoarele gospodă­riilor agricole colective din regiunea Bacău se lucrează din plin. Po­rumbul a fost cules pînă acum de pe o su­prafață de 35 000 ha., iar recoltatul Horii soa­relui se apropie de sfîrşit. In numeroase gospodării colective din raioanele Piatra Neamţ şi Adjud, recoltatul po­rumbului a fost termi­nat. Îndată, s-a trecut la pregătirea terenurilor, in vederea însămînţă­­rilor. Pînă acum au fost pregătite circa 48 000 ha. de teren. Din acestea peste 20 000 ha. au şi fost Insămînţate cu grîu, secară, orz şi secară masă verde. In gospo­dăriile colective din ra­ioanele Tg. Neamţ şi Bacău Insămînţatul se­carei masă verde a fost terminat, iar în cele din raionul Piatra Neamţ au fost Insămlntate cu grîu 35 la sută din suprafe­­ţele planificate. * PITEŞTI (Agerpres). Paralel cu efectuarea recoltării culturilor de toamnă, gospodăriile a­­gricole colective din re­giunea Argeş au înce­put însămînţarea griu­lui, secarei, orzului şi a sfeclei furajere. Pînă acum au fost însămîn­­ţate 2 800 hectare. * ORADEA (Agerpres). Gospodăriile de stat şi colective din regiunea Crişana lucrează din plin la însămînţările de toamnă. Numeroase gospodării colective din raioanele Salonta, Ineu, Criş, Marghita au în­­sămînţat întreaga su­prafaţă prevăzută cu orz de toamnă, secară şi alte culturi de masă verde. Pînă la 30 sep­tembrie, pe regiune au fost însămbnțate 18 500 ha din care cu grîu 7130 ha, iar orzul și secara pe mai mult de jumătate din suprafața prevăzută. Peisaj nou pe şoseaua Mihai Bravo din Bucureşti, foto : AGERPRES PE SCURT • Pe str. 7 Noiembrie din VAS­LUI a fost amenajat un nou şi modern complex al cooperaţiei meş­teşugăreşti cu 10 unităţi diferite de servire printre care ateliere de re­paraţii auto, electrotehnice, confec­ţii pentru femei, ceasornicărie etc • Colectivul Filarmonicii „Gh. Dima“ din BRAŞOV a prezentat ieri primul concert din noua sta­giune, dirijat de Andrei Lukacsy, avînd ca solist pe violonistul Şte­fan Ruha. 9 într-un număr de 14 gospodă­rii colective din regiunea BACĂU au luat fiinţă în această toamnă plantaţii de căpşuni. Pînă acum plantatul stolonilor a fost executat pe o suprafaţă de 22 hectare ur­­mînd ca zilele acestea să se mai planteze încă 8 hectare. • Fabricile de conserve din re­giunea GALAŢI produs în acest se­zon noi sortimente. La Tecuci, de pildă, au intrat în fabricaţie: nec­tarul de caise, dulceaţa de gogo­nele verzi, compotul şi dulceaţa de struguri, iar la Zagna Vădeni, sala­ta de toamnă. • La ORADEA s-au desfăşurat lucrările celei de-a XI-a sesiuni a sfatului popular al raionului Ora­dea care a analizat felul cum s-a desfăşurat munca culturală în pe­rioada de vară şi a stabilit măsu­rile pentru buna desfăşurare a a­­cestei activităţi pe perioada de iarnă. • Azi, la bazinul acoperit Flo­­reasca din CAPITALĂ se deschide un nou curs de iniţiere la înot pen­tru copii. înscrierile se primesc pînă la sfîrşitul săptămînii. INCEPÎND DE AZI: CLAXONATUL INTERZIS LA BUCURESTI! Incepînd de astazi, 1 octo­mbrie, intra în vigoare decizia Comitetului executiv al sfatului popular al Capitalei, prin care se interzice — cu excepţia mă­şinilor „Salvarii“ şi ale pompieri­lor — semnalizarea cu claxonul sau cu alte aparate de anun­ţare prin sunet, atît ziua cit şi noaptea, pe raza oraşului Bucu­reşti. O data cu obligaţiile ce revin conducătorilor de autovehi­cule, tramvaie şi troleibuze, se cere din partea pietonilor cea mai stricta respectare a regulilor de circulaţie. CONCURS REGIONAL DE STRUGUR] CONSTANŢA (Ager­pres).­­ Consiliul agri­col regional Dobrogea a organizat duminică, la Staţiunea experimentală Dobrogea, al treilea con­curs regional de struguri de masă. Au fost prezen­tate 83 probe de stru­guri, produşi de 42 gos­podării agricole de stat şi colective din regiuni. Au fost premiate 66 probe de struguri, numărul cel mai mare de premii fiind obţinut de gospodăriile agricole de stat Ostrov, Jipniţa, Murfatlar, Săligni şi de gospodăriile agri­cole colective din Ostrov, Oltina, Almalău, Bănea­­sa şi Cărpiniş. Institut pedagogic la Sighet SIGHET (coresp. R.I.). — Incepînd din toamna acestui an, pe lingă Şcoala pedagogică din Sighet va funcţiona, un nou Institut pedagogic de 2 ani cu 80 de locuri la cursurile de zi şi 120 de locuri la cursurile fără frecvenţă.. Pentru viitorii studenţi s-au pregătit din timp sălile de cursuri, laboratoarele şi că­minul. Cum va fi vremea ? Pentru zilele de 2, 3 şi 4 octom­brie, se anunţă următorul timp pro­babil : Vremea continuă să se încăl­zească. Cerul va fi variabil, mai mult noros în jumătatea de nord a ţării. Ploi locale, mai frecvente în Transil­vania și nordul Moldovei. Tempera­tura în creștere. Minimele vor fi cu­prinse între 2 și 12 grade, iar maxi­mele între 14 și 24 de grade. Folosirea izotopilor radioactivi în lucrări de alimentaţie cu apă De cîtva timp, un t­mp de spe­cialişti din cadrul Întreprinde­rii de construcţii hidrotehnice şi foraje-Bucureşti cu sprijinul Insti­tutului de fizică atomică au înce­put să aplice cu bune rezultate izotopii radioactivi la controlul structurii conductelor subterane pentru aducţiuni de apă şi aburi supraîncălziţi. Pînă nu de mult, a­­ceasta era o operaţiune destul de dificilă. Pentru depistarea fisurilor, constructorii trebuiau să execute săpături pe întinderi mari. Noul procedeu indică cu precizie focuri­le unde au apărut fisuri, ele pot fi înlăturate astfel în cel mai scurt timp. Folosirea izotopilor radioactivi la aceste lucrări duce la obţine­rea unor mari economii de muncă şi băneşti (Agerpres). Ultimele ştiri sportive Luni seara la Galaţi s-a disputat în­tâlnirea internaţionala de box dintre e­­chipa secundă a ţării noastre şi repre­zentativa Scoţiei. Pugiliştii noştri au terminat învingători cu scorul de 5—3, prin victoriile realizate de D. Davides­­cu, C. Crudu, N. Moldoveanu, H. Loew şi V. Mariuţan. Nu au avut loc întîlniri la cat, uşoară şi semigrea. ★ Concursul internaţional de motoci­­clism viteză care reuneşte alergători din ţara noastră şi din Italia va avea loc astăzi de la orele 16. Concursul se va desfăşura pe traseul din şoseaua Nordului. Echipa de fotbal Fortuna Geelen, din prima ligă a campionatului olandez, va întâlni mîine, începînd de la ora 16, la PLOIEŞTI Selecţionata noastră olim­pică, iar vineri la BUCUREŞTI pe Pro­gresul, pe stadionul Republicii cu înce­pere de la orele 16,45. ★ Astăzi, cu începere de la ora 16, pe terenul Timpuri Noi se va disputa meciul internaţional de fotbal dintre echipa Electronica, din campionatul orăşenesc şi formaţia Spartak Sofia, care activează în cat. B a campiona­tului bulgar. |WTITiTFfT. Prezentarea scrisorilor de acreditare de către noul ambasador al Indiei in R. P. Romina La 30 septembrie 1963, preşedinte­le Consiliului de Stat al R.P. Ro­­­mîne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a­­primit pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii India în R.P. Romînă, K. R. F. Khim­anî, care și-a prezentat scrisorile de a­­creditare. (In pag. a 3-a : Cuvîntările rostite cu acest prilej). CONTRIBUŢIA DIRIGINŢILOR DE ŞANTIERE LA CONSTRUCŢIILE DE LOCUINŢE Oraşele regiunii Iaşi — ca de alt­fel toate oraşele patriei noastre —­ au cunoscut, în anii puterii popu­lare, un puternic avînt şi în ce pri­veşte lărgirea fondului locativ. Nu­mai în perioada 1959—1962, s-au construit şi dat în folosinţă la Iaşi, Bîrlad, Paşcani, Vaslui etc peste 5000 de apartamente, care au schim­bat aspectul acestor oraşe. Pentru acest an, se prevede con­strucţia altor aproape 2200 de apar­tamente, din care aproximativ 1700 numai la Iaşi. Problema care se pune cu toată greutatea este ca întreg acest volum de lucrări prevăzute să fie realizate, în termenele stabilite şi la­, un înalt nivel calitativ. La înfăptuirea aces­tui obiectiv, un rol de mare însem­nătate îl au diriginţii de şantiere, ca organe de supraveghere tehnică din partea beneficiarului, adică a sfa­turilor populare. Lor le revine, printre altele, sarcina verificării modului în care se aplică proiectele pe teren şi a realizării întocmai a prevederilor normativelor în vigoa­re, spre a se asigura obţinerea unor lucrări de calitate. De asemenea, di­­riginţii de şantiere ajută construc­torul la buna organizare a produc­ţiei şi colaborează cu acesta la gă­sirea celor mai eficiente soluţii de execuţie în vederea îmbunătăţirii continue a confortului şi a reduce­rii preţului de cost pe apartament. La una din şedinţele sale, comi­tetul executiv al sfatului popular regional, analizând modul în care se îndeplineşte planul de investiţii, s-a ocupat în mod deosebit şi de activi­tatea diriginţilor de şantiere şi a i­niţiat unele măsuri menite să întă­rească răspunderea ce revine acesto­ra pentru înfăptuirea la termen a construcţiilor de locuinţe, pentru buna calitate a lor. Astfel, pe şantie­rele din oraşul Iaşi au fost repar­tizaţi ca diriginţi ,un număr de 12 ingineri, stabilindu-se din rîndurile lor şi cite un diriginte coordonator, care să răspundă de corelarea şi executarea şi a celorlalte lucrări de folosinţă generală, cum ar fi reţele de apă, străzi, canal, electricitate etc. Practica de pînă acum arată că, acolo unde diriginţii au dovedit simţ de răspundere în exercitarea atribuţiunilor ce le revin, s-au pu­tut înregistra şi rezultatele aştep­tate. O experienţă pozitivă în a­­ceastă direcţie a fost acumulată pe şantierul D. Cantemir din Iaşi, unde pînă în prezent s-au dat în folosin­ţă peste 400 de apartamente. Dato­rită preocupării constante a grupu­lui de diriginţi, coordonaţi de ing. Lucian Strat, s-a reuşit să se rea­lizeze o conlucrare ritmică a tutu­ror constructorilor care îşi desfă­şoară activitatea aici şi, pe baza graficului­ de lucrări elaborat, se a­­sigură toate reţelele subterane îna­inte de executarea amenajărilor exterioare, creîndu-se posibilitatea racordării ritmice la utilităţi a blocurilor, pe măsura dării lor în exploatare. în felul, acesta, s-au pu­tut evita unele lucrări suplimentare, cum ar fi : spargeri de străzi, refa­cerea sistemului de canalizare etc. cauzate, înainte, de lipsa unei colabo­rări între întreprinderea comunală şi de electricitate, Direcţia regiona­lă P.T.T.R. şi alţi beneficiari. Bine s-a procedat pe şantierul unui bloc de locuinţe din Paşcani, al cărui diriginte, observînd unele a­­nomalii între proiect şi execuţie la interioarele spaţiilor comerciale, a informat comitetul executiv al sfatu­lui popular, care a dispus întrerupe­rea lucrărilor. Cu ajutorul proiec­tantului şi al constructorului, invi­taţi la faţa locului, greşelile semna­late au putut fi îndreptate la timp şi lucrările au fost reluate în condi­ţii corespunzătoare. în realizarea planului de construc­ţii se manifestă însă unele neajun­suri, dintre care cel mai impor­tant se referă la nerespectarea duratelor normate de execuţie. Aşa se explică de ce, în primele 7 luni ale acestui an, planul de dare în exploatare a numărului de aparta­mente prevăzut nu a fost realizat. De bună seamă că vinovaţi de această stare de lucruri se fac şi acei diri­­ginţi de­ şantiere care nu au acţionat cu suficientă fermitate, fapt ce a determinat întîrzieri nejustificate în predarea apartamentelor. Aşa s-au petrecut lucrurile pe şantierul de pe malul stîng al Bahluiului din Iaşi,­ unde cele 5 blocuri de locuinţe, începute încă în cursul anului 1962, nu au fost date în folosinţă nici în momentul de­ faţă. Explicaţia trebuie Ing. AUREL STEGARU vicepreşedinte al comitetului executiv al Sfatului popular regional Iaşi (Continuare în pag. 2-a)

Next