Romînia Liberă, noiembrie 1963 (Anul 21, nr. 5923-5948)
1963-11-01 / nr. 5923
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! minit libere ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMÂNĂ PENTRU CONSTRUCŢIILE ANULUI VIITOR In ultimii ani, în regiunea noastră, ritmul construcţiilor de locuinţe s-a intensificat simţitor. In acest an, vor fi date în folosinţă peste 2.500 de apartamente, în oraşele Ploieşti, Buzău, Tîrgovişte, Cimpina, Sinaia şi în alte cîteva centre. Comitetul executiv al sfatului popular regional s-a preocupat îndeaproape de realizarea acestei sarcini. Sprijinul acordat s-a îndreptat în special în direcţia creşterii substanţiale a productivităţii muncii, indicator la care s-au obţinut rezultate bune. In anul 1962, nivelul productivităţii muncii a fost cu 27 la sută mai mare decît cel atins în anul 1959, iar — după date preliminare — rezultă că în acest an, productivitatea va fi cu 45 la sută mai mare decît cea din acluiaşi an de referinţă. Din evidenţa consumului de ore pe apartament, evidenţă care se ţine în mod operativ încă din anul 1962, rezultă că la o serie de blocuri terminate în anii 1962 şi 1963 s-au consumat cu 600 de ore mai puţin la structura zidărie portantă cu fîşii faţă de anii precedenţi şi cu 350 de ore la structura fagure. Numeroase brigăzi lucrează cu productivităţi superioare celei planificate. Cum s-au obţinut aceste rezultate ? Mai întîi, prin proiectarea unor ansamble mari de locuinţe, ceea ce a permis constructorilor să-şi desfăşoare activitatea în lanţ continuu. Primul ansamblu mare din regiunea noastră a început să se construiască în anul 1961. Este vorba de şantierul Republicii, cu 21 de blocuri, avînd peste 1.400 de apartamente. In anul 1962, a început construcţia ansamblului de 18 blocuri cu aproape 1.100 de apartamente de la Gara de Sud, iar la începutul acestui an, s-a săpat prima fundaţie a marelui ansamblu de peste 5.700 de apartamente din partea de nord a oraşului Ploieşti. O problemă deosebit de importantă este asigurarea unei aprovizionări ritmice a şantierelor cu materiale —avar, cărămidă etc. — de calitate tot mai bună, produse de unităţile industriei locale. Trebuie spus, însă, că nu în aceeaşi măsură a existat preocuparea în ceea ce priveşte asigurarea şantierelor cu agregate, în cantităţile, în sortimentele şi de calitatea solicitată de constructor. Completarea unităţilor de construcţii cu cadre calificate a stat în atenţia comitetului executiv, care s-a preocupat de dezvoltarea grupului şcolar de construcţii din ostaşul Ploieşti. Acesta are în prezent un local şi alte condiţii corespunzătoare pentru pregătirea de muncitori, tehnicieni şi maiştri. Grupul a dat producţiei peste 700 de muncitori şi 40 de maiştri. In acest an şcolar, urmează cursurile şcolilor profesionale, tehnice şi tehnice de maiştri Un număr de peste 1400 de elevi. Pe aceeaşi linie, se numără şi sprijinul dat de comitetul executiv al sfatului popular regional pentru organizarea şi funcţionarea cursurilor de calificare, cu participiare în producţie, urmate în ultimii doi ani de cea 1.000 de muncitori. In legătură cu problema asigurării cu utilaje, factor de cea mai mare importanţă în creşterea productivităţii muncii, avem de făcut două propuneri : profilarea în cadrul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini a unui sector pentru utilaje de construcţii, asigurindu-i-se şi un aparat de proiectare de utilaje noi şi de asimilare a unor utilaje existente ; reluarea studierii posibilităţilor pentru înfiinţarea unui trust de utilaj greu pentru unităţile de construcţii ale sfaturilor populare, unităţi care — datorită caracterului lucrărilor ce le execută — au nevoie de o serie de utilaje grele pe perioade scurte, dotarea trusturilor cu acestea fiind nerentabilă. Greutați mai întîmpină constructorul în introducerea materialelor noi, ca vipacetul, aracetul, fitingăria PVC şi plăcile melaminate, care nu se găsesc în cantităţi suficiente, altele, ca plăcile fibrolemnoase extradure, nici nu au apărut (deşi au fost introduse în proiecte). Anul 1963 a fost şi an de pregătire pentru asigurarea condiţiilor necesare realizării sarcinilor viitoare ce revin constructorilor din regiunea Ploieşti. Comitetul executiv al sfatului popular regional a luat o serie de măsuri încă din acest an. Este vorba în primul rînd despre introducerea unor sisteme noi constructive la locuinţe : panouri mari prefabricate pentru blocuri cu 4 etaje şi cofraje glisante pentru blocuri înalte (cu 9 etaje). Ambele sisteme asigură un spor de productivitate substanţial. S-a făcut un pas înainte şi pe linia realizării unor subansamble de instalaţii tehnico-sanitare prefabricate, in special noduri sanitare, prin înfiinţarea unui atelier în cadrul trustului. Experienţa căpătată în anul 1963 va servi pentru extinderea atelierului, ceea ce va asigura o creştere importantă a productivităţii muncii la lucrările de instalaţii, sector în care — în ultimul timp — se observase o stagnare. Sîntem încredinţaţi că — prin măsurile luate — vor fi asigurate condiţiile cele mai bune, pentru ca, în anul 1964, să se realizeze numărul planificat de apartamente. Garanţie stau realizările de pînă acum, experienţa acumulată şi dorinţa constructorilor, proiectanţilor şi producătorilor de materiale de construcţii din regiunea Ploieşti de a da oamenilor muncii locuinţe tot mai multe. Ing. ION COTAE vicepreşedinte al Sfatului popular regional Ploieşti Reducerea consumului de ore pe apartament încheierea lucrărilor de interconectare a sistemului energetic al R. R. R. Zilele acestea s-a realizat pentru prima oară legătura în paralel între sistemul energetic al R. P. Române și sitemul energetic al R. S. Cehoslovace prin linia electrică aeriană în lungime de circa 400 km, care leagă între ele staţiile electrice de interconexiune şi transformare Luduş (R.P.R.) şi Lemeşany (R.S.C.). Linia de transport a energiei electrice realizată pentru ca să funcţioneze în etapă finală la tensiunea de 400 000 V, are pe teritoriul ţării noastre o lungime de 206,5 km. Linia a fost construită ca urmare a convenției încheiate intre guvernele R. P. Romíne şi R. S. Cehoslovace în anul 1959 şi ,• va servi în viitor pentru livrarea unei cantităţi de energie electrică din R. P. Romînă în R. S. Cehoslovacă. De asemenea, ea va permite funcţionarea interconectată a sistemului nostru energetic cu sistemele energetice deja interconectate ale R. S. Cehoslovace, R. D. Germane, R. P. Polone, R. P. Ungare şi U.R.S.S.-Ucraina de vest. Funcţionarea interconectată a sistemelor energetice permite atît folosirea rezervei de putere pentru întrajutorarea dintre sistemele energetice în cazurile cînd au temporar lipsă de putere, precum şi pentru realizarea schimburilor de putere şi energie electrică între ţări ca urmare a convenţiilor încheiate Intre ele. Folosind pentru prima oară la noi In ţară tensiunea de 400 000 V pentru transportul energiei electrice, porţiunea din linia Luduş-Lemeşanu de pe teritoriul ţării noastre a fost proiectată de specialiştii Institutului de studii şi proiectări energetice şi realizată într-un timp scurt de colectivele de Umori ale Trustului de construcţii şi montaje energetice din cadrul Ministerului Minelor şi Energiei Electrice. (Agerpres). •.: 0: ' • • - .. . P . ‘ • v. -î "'c £m r ■ ' £ li , - ■ £ . —/*■.** * #. -.v '.................-iv. . . Aspect de pe traseul liniei de 400.000 V. Luduș-Lemeşany Foto : AGERPRES Mtgregi Uzinele de anvelope „Victoria“ Boloreşti, regiunea Ploieşti execută o gamă variată de anvelope cu profiluri şi specific deosebit. An de an calitatea produselor s-a îmbunătăţit. In clişeu : Aspect al liniei de fabricaţie a anvelopelor moto. In prim plan: Linia preselor de vulcanizare. TELEGRAMA Excelenţei sale Domnului MOHAMMED AHMED BEN BELLA Preşedintele Republicii Algeriene Democratice şi Populare ALGER Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, vă adresez, în numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, al poporului romín şi al meu personal. Dumneavoastră, guvernului şi poporului algerian cordiale felicitări şi cele mai bune urări de fericire şi progres. Poporul romín urmăreşte cu multă simpatie eforturile pline de abnegaţie ale poporului algerian, îndreptate spre consolidarea independenţei naţionale şi se bucură sincer de realizările remarcabile obţinute în scurta perioadă de la eliberarea patriei sale. Urîndu-vă noi succese în opera Dumnevoastră nobilă de dezvoltare economică, socială şi culturală a Algeriei, îmi exprimi convingerea că prietenia şi colaborarea dintre ţările noastre se vor întări continuu, spre binele celor două popoare şi triumful cauzei păcii în lumea întreagă. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române Prezentarea scrisorilor de acreditare de către ambasadorul Austriei în I. P. Romînă La 31 octombrie, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Austria în Republica Populară Romînă, dr. Paul Wetzler, a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej. (In pag. V IlI-a textul cuvîntărilor rostite cu acest prilej). AGENDĂ COTIDIANĂ Importante lucrări de extindere a reţelei de apă şi de canalizare Anul acesta, in oraşele regiunii Bucureşti au fost înfăptuite importante lucrări de extindere a reţelelor pentru alimentarea cu apă şi de canalizare. Recent, a fost terminată extinderea cu 1,5 km a reţelei pentru alimentarea cu apă a oraşului Feteşti. Asemenea lucrări s-au mai executat în Alexandria, unde reţeaua a fost extinsă cu încă 10 km şi a fost mărită totodată capacitatea staţiei de alimentare. In prezent, la Urziceni se lucrează la construirea unui castel de apă şi la racordarea unor noi conducte. Numai în acest an, din fondurile de investiţii ale sfatului popular regional au fost alocate pentru aceste lucrări aproape 6 milioane lei, realizîndu-se pînă în prezent circa 20 km de conducte noi. Faţă de anul 1958, reţeaua de distribuire a apei în oraşele din regiune a crescut cu aproape 90 km. Dacă în 1944 numai in 4 oraşe existau instalaţii centrale de alimentare cu apă, în prezent numărul acestora a crescut la 10. S-au realizat, de asemenea, importante lucrări de canalizare la Feteşti, Olteniţa, Lehliu, Videle, Drăgăneşti-Vlaşca şi Buftea. (Agerpres). Tot au început la Capitală lucrările colocviului „Fizica, chimia şi tehnologia feritelor“, organizat de Comisia de semiconductori a Academiei R.P. Române. Participă un mare număr de specialişti din institutele Academiei, departamentale, din învăţămîntul superior şi întreprinderi. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. Eugen Bădărău, directorul Institutului de fizică al Academiei R.P. Române. In referate şi comunicări se prezintă rezultatele obţinute de cercetătorii din ţara noastră în studiul proprietăţilor feritelor şi al tehnologiei lor în legătură cu numeroasele aplicaţii ale acestora în radiotehnică, telecomunicaţii şi automatică. Lucrările colocviului continuă. (Agerpres) Fizica, chimia şi tehnologia feritelor . Colocviu pe tema: Procedee noi de sudură în cadrul lucrărilor de montaj a unor obiective energetice de mare capacitate, operaţiile de sudură ocupă un loc deosebit de important. In prezent, in acest domeniu au fost aplicate procedee şi metode noi de lucru cum sunt: sudura barelor de aluminiu în mediu de argon, sudura semiautomată în mediu de bioxid de carbon folosită la conductele cu diametre mari. In cadrul trustului de construcţii şi montaje energetice aparţinînd Ministerului Minelor şi Energiei Electrice, este organizat un laborator de sudură care are rolul de coordonator al acestor operații. In cursul primelor 8 luni ale acestui an, specialişti ai acestui trust au efectuat circa 5500 fotografii pentru controlul sudurilor cu izotopi radioactivi. (Agerpres). Intre 14 şi 16 noiembrie va avea loc la Bucureşti Conferinţa naţională de farmacie Prof. univ. P. Ionescu-Stoian secretarul general al comitetului de organizare al conferinţei, a informat pe un redactor al Agenţiei române de presă, „Agerpres“, despre desfăşurarea acestei manifestări ştiinţifice. La lucrările conferinţei vor participa peste 1.000 de delegaţi , academicieni, cadre didactice universitare, specialişti din institutele de cercetări ştiinţifice şi din fabricile de medicamente, farmacişti din întreaga ţară. Şi-au anunţat participarea şi numeroşi oaspeţi de peste hotare. Conferinţa naţională de farmacie va constitui un prilej de trecere în revistă a principalelor realizări înfăptuite în ţara noastră, în anii puterii populare, în domeniul cercetării ştiinţifice de specialitate, a dezvoltării industriei de medicamente şi a organizării farmaceutice. Totodată, ea va prilejui un util schimb de păreri între specialiştii români şi cei străini în probleme de o deosebită actualitate in domeniul medicamentelor. Lucrările conferinţei se vor desfăşura în cadrul a cinci secţii de specialitate : Sinteze de medicamente ; Tehnologie şi oganizare farmaceutică ; Controlul fizico-chimic al medicamentelor ; Plante medicinale şi medicamente de origină vegetală; Farmacodinamie — control biologic şi clinic al medicamentelor, — toxicologice. In cadrul conferinţei vor fi prezentate peste 200 de lucrări de specialitate. Rezumate ale acestor lucrări au apărut într-o broşură care a fost editată în limbile romînă, rusă, franceză şi germană. Şedinţele plenare ale conferinţei se vor desfăşura în aula universităţii bucureştene, iar şedinţele secţiilor în amfiteatrele Institutului de medicină şi farmacie. In ajunul deschiderii conferinţei, la Facultatea de medicină din Bucureşti, va fi deschisă o expoziţie a medicamentului românesc. (Agerpres). Cercetări ornitologice în Deltă a venit toamna. Odată cu zilele reci, ultimele păsări călătoare îşi părăsesc cuiburile de peste vară, plecînd spre sudul cald. Cu lagunele sale întinse, cu adăposturile ei naturale şi ■ abundenţa hranei, Delta Dunării este popasul preferat, de mii şi mii de ani, al cohortelor de păsări migratoare. Ea găzduieşte aproape 400 specii de zburătoare — oaspeţi în toate anotimpurile, care fac din această regiune teritoriul cel mai interesant de pe glob pentru cercetări în domeniul migraţiei. La Institutul central de cercetări agricole din ţara noastră există o centrală ornitologică : ea studiază, colaborînd cu alte 17 centrale şi institute de specialitate de peste hotare, drumurile de migraţie, punctele de concentrare, de reproducere ale acestor păsări. An de an, ornitologii au completat studiile asupra vieţii şi obiceiurilor acestei faune atit de bogate cu noi date, mai exacte, mai interesante. Ei au făcut observaţiile necesare în vederea întocmirii hărţilor ornitologice. Spre a cunoaşte un amănunt viaţa păsărilor migratoare, în Deltă au fost delimitate pentru studiu rezervaţii naturale, în care sunt păstrate toate condiţiile necesare ocrotirii faunei, florei. Pasionaţi în activitatea lor, cercetătorii de specialitate au cunoscut multe obiceiuri ale păsărilor, stînd ceasuri, zile de-a rîndul, la pîndă, observînd, nevăzuţi fiecare mişcare petrecută într-un cuib oarecare, în vreo colonie de zburătoare. Observaţii interesante au fost făcute asupra vitezei de zbor a păsărilor. S-a stabilit că barza albă migrează cu 75 km pe oră, rîndmeiere cu 120, iar ciorile cu 50. Unele păsări au trecut în zbor direct deşertul Saharei în 30—40 ore, cu o viteză medie de 50 km pe oră. Dintre păsările călătoare, berzele fac cel mai lung drum, traversînd Dardanelele, Siria, Egiptul, pînă la Colonia Capului. Drumul lor a fost constatat ştiinţific, exemplarele însemnate anume în Europa cu inele metalice fiind găsite prin întreaga Africă. Acum se face o nouă verificare a tradiţionalului traseu al berzelor. Circa 40 de pui de barză au fost inelaţi în Cimpia Bărăganului vara aceasta. Poate un egiptean, ori un ghanez sau congolez va găsi mesajul romînesc. Şi drumul păsărilor va fi astfel reconstituit... (Agerpres). Identificarea lemnului de rezonanţă SUCEAVA (coresp. R.I.). — Pe versanţii nordici ai munţilor din bazinul Dornelor a început identificarea de către specialişti de la IPROFIL Reghin, ajutaţi de muncitorii forestieri dorneni, a celor mai bune exemplare de molid — specie furnizoare a mult căutatului lemn de rezonanţă. Pînă acum în exploatarea Coşniţa şi în alte parchete forestiere aparţinînd întreprinderii forestiere Vatra Dornei au fost identificaţi aproape 200 m.c. din acest preţios lemn. In cursul anului tre-’ cut întreprinderile forestiere din regiunea Suceava, au livrat unităţilor prelucrătoare din ţară peste 5.000 m.c. lemn de rezonanţă, din care se confecţionează o întreagă gamă de instrumente muzicale, precum şi ambarcaţiuni sportive uşoare şi foarte rezistente. uIMIETUl AGROZOOTEHNIC DE MASĂ - O SCOALĂ a BELŞUGULUI 8 Începutul lunii noiembrie coincide cu perioada stabilită de către :t. Consiliul Superior al Agriculturii pentru deschiderea cursurilor la 8 8 învăţămîntul agrozootehnic de masă cu durată de trei ani. Această formă de învăţămint şi-a dovedit din plin eficacitatea; participarea şa la lecţiile ţinute în cadrul diferitelor cercuri i-a ajutat pe colectivişti, pe mecanizatorii din S.M.T., pe lucrătorii din gospodăriile de stat să cunoască mai bine metodele ştiinţifice de lucru şi să se aplice cu mai multă pricepere. Acest fapt contribuie la sporirea producţiei vegetale şi animale, la întărirea unităţilor agricole. Pentru noul an de învăţământ agrozootehnic care începe acum s-au făcut din timp — după cum reiese şi din scrisorile pe care le publicăm alăturat — ample pregătiri. Este necesar ca pe toată du-rata lui factorii in drept — sfaturile populare, consiliile agricole, conducerile unităţilor, specialiştii din agricultură, profesorii care 88 sunt lectori la cercuri — să-i acorde o atenţie susţinută, să se creeze 18 condiţii optime pentru buna desfăşurare a tuturor lecţiilor, să se 8 I folosească materiale demonstrative pentru a înlesni însuşirea cu- | 8noştinţelor predate, să se organizeze demonstraţii practice. 3 SA ASIGURĂM SUCCESUL DEPLIN AL CURSURILOR IN NOUL 8 § an de Învăţămint agrozootehnic de masă | | ? 8 în atenţia sfatului 00 00 00 00 00 OO OO OO OO 00 o» 00 00 00 00 00 oe 00 00 oe oe o© ex. Se ştie că ridicarea nivelului profesional al colectiviştilor este un factor hotărîtor în lupta pentru recolte bogate, agrotehnica diferenţiată necesitînd vaste şi temeinice cunoştinţe ştiinţifice. Iată de ce comitetul executiv al sfatului popular raional Lugoj acordă o mare atenţie şi în acest an organizării învăţămîntului agrozootehnic de masă cu durata de 3 ani, creării de condiţii optime pentru ca elevii colectivişti să poată frecventa în cele mai bune condiţii cursurile şi să-şi poată însuşi lecţiile predate. Anul trecut — primul din sistemul învăţămîntului agrozootehnic de trei ani — comitetul executiv al sfatului popular raional, consiliul agricol raional au acumulat o preţioasa experienţă în această direcţie, succesele şi lipsurile care s-au manifestat fiind pentru noi toţi prilej de învăţăminte pentru viitor, mai precis pentru activitatea din iarna în care intrăm. Ridicarea nivelului profesional al colectiviştilor a influenţat în bine munca în unităţi, chiar din acest prim an. În toamna curentă, numeroase gospodării — cum sunt cele din Ohaba-Forgaci, Petrovasele, Béláui, Ţipari, Topolovăţ, Chizătău şi alte — şi-au încheiat bilanţul muncii cu rezultate bune. Ca urmare a aplicării în practică a celor însuşite la cursuri, recoltele de grîu la aceste unităţi au fost cu 200 kg. — în medie — la hectar mai mari decit anul trecut, iar la porumb s-au înregistrat sporuri de 1.000—2.000 kg. la hectar. Pentru anul de învăţămint care se deschide, comitetul executiv al sfatului popular raional Lugoj a iniţiat recent, prin consiliul agricol raional, o analiză a necesităţilor şi posibilităţilor existente în această direcţie. Studiindu-se situaţia din fiecare gospodărie în parte s-a ajuns la concluzia că pe lîngă cele 128 de cercuri — care intră în anul II — este necesar ca în raionul nostru să se mai înfiinţeze încă 44 de cercuri cu programul de învăţămint de anul I, cercuri ce vor cuprinde alţi 1.500 de colectivişti. Numărul total al colectiviştilor care vor învăţa în iarna care vine în cadrul celor 162 de cercuri va fi de aproape şase mii. De asemenea, analiza făcută a scos în evidenţă că nu în toate cazurile profilul cercurilor corespundea sectoarelor de bază ale gospodăriei, mărimii lor, ceea ce a făcut ca unii colectivişti să înveţe materii popular care nu aveau legătură directă cu munca lor. S-a constatat, bunăoară, că au fost prea puţine cercuri viticole — numai două în tot raionul—, cu caracter zootehnic şi legumicol. In lumina acestor deficienţe, s-a luat măsura să se organizeze încă patru cercuri viticole, nouă pentru creşterea animalelor, patru legumicole şi patru pomicole, ceea ce răspunde mai bine structurii planurilor de producţie ale unităţilor. In momentul de faţă, în toate comunele raionului nostru s-a terminat înscrierea cursanţilor pentru anul I şi II. Comitetul executiv al sfatului popular raional a ajutat consiliul agricol să organizeze la sediul său un laborator dotat cu aparatura necesară efectuării analizelor solului, diverselor probe. In acest laborator, în baza unei programări eşalonate pe întregul an, lectorii şi cursanţii vor face, prin rotaţie, experienţe. În comune, sfaturile populare s-au ocupat de stabilirea localurilor unde vor funcţiona cercurile şi de aprovizionarea lor cu lemne de foc. Totodată, conducerile gospodăriilor, în colaborare cu cooperativele de consum s-au preocupat de înzestrarea cursanţilor cu manuale şi rechizite şcolare. Un mare număr de manuale pentru cercurile pomicole, legumicole, şi pentru creşterea animale.lor precum şi rechizite au şi fost distribuite cursanţilor. Prin comitetul raional pentru cultură şi artă s-a trecut la procurarea de filme documentare şi de diafilme care să ajute cursanţii în însuşirea unor lecţii. PAVEL GALESCU preşedintele comitetului executiv al sfatului popular raional Lugoj, regiunea Banat , hnooooooooooooooooooooooe Fiecare lecţie pregătită cu grijă Se deschide noul an de învăţămînt agrozootehnic cu durată de trei ani. Zeci de colectivişti din comuna Rapoltu Mare continuă munca începută anul trecut pentru a cunoaşte mai mult din tainele ştiinţei agrozootehnice. Ca inginer agronom al gospodăriei colective, eu sunt în acelaşi timp lector la cercul de legumicultură — anul II — unde vor urma cursurile 40 de colectivişti. Acest cerc de învăţămint nu s-a înfiinţat întîmplător. Datorită faptului că gospodăria noastră colectivă se află la cîţiva kilometri de oraşul Simeria şi pentru că avem terenuri prielnice, am dezvoltat legumicultura. Majoritatea colectiviştilor s-au convins că legumicultura aduce importante venituri, dacă-i făcută cu chibzuinţă şi după recomandările ştiinţei. De aici, izvorăşte necesitatea pregătirii temeinice a colectiviştilor care muncesc la grădină. In primul an de învăţămint, am căutat să stîrnesc colectiviştilor interesul pentru agrotehnica necesară în legumicultură, să le predau lecţii atrăgătoare, cu exemple concrete din practica muncii noastre. Pentru acest lucru, m-a ajutat mult reîmprospătarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor prin studiul individual, întocmirea planurilor de lecţii şi folosirea unor planşe sau calcule. Deşi lecţiile pentru anul I au un caracter mai general, am recurs totuşi la metoda demonstraţiilor practice, care s-a dovedit eficace pentru însuşirea temeinică a materialului predat. Printre demonstraţiile practice organizate, au fost : aşezarea bălegarului în paturi calde, semănatul în răsadniţe, repicatul şi îngrijirea răsadniţelor. Cu mult interes au învăţat colectiviştii Beniamin Danciu, Maria Merţ şi alţii. Trebuie să spun că participarea colectiviştilor la cercul de legumicultură le-a folosit. Anul acesta, munca la grădină a fost mai bine organizată, ceea ce a permis să realizăm aproape 300 000 lei venituri băneşti din valorificarea legumelor. O serie de colectivişti au propus să dezvoltăm această ramură. Ca urmare, din această toamnă au fost rezervate şi se pregătesc încă 10 ha pentru grădină. Pe baza experienţei din anul trecut, am luat unele măsuri pentru efectuarea pregătirilor necesare în vederea bunei desfăşurări a cursurilor în anul II de învăţămînt. Acţiunile întreprinse pînă acum au mai mult un caracter organizatoric. De pildă s-a făcut înscrierea colectiviştilor care urmează în anul al II-lea şi s-a discutat cu ei despre începerea cursurilor. Cunoscînd că la cercul respectiv participă mai multe femei, comisia de femei ne-a ajutat prin faptul că a discutat cu colectivistele despre importanţa învăţămîntului, le-a îndemnat să frecventeze cu regularitate cursurile şi să se pregătească bine. Se ştie că rezultatele obţinute la asemenea cursuri depind în mare măsură de pregătirea şi de metodele folosite de lectori. In cursul anului eu am adunat o serie de exemple concrete — pozitive şi negative — din activitatea legumicultorilor noştri pe care intenţionez să le folosesc pentru susţinerea materialului teoretic. Voi apela mai mult la demonstraţii practice, la planşe şi diafilme. In urma discuţiilor purtate, consiliul de conducere al gospodăriei colective a comandat un aparat de proiecţie pentru diafilme, care va fi folosit la diverse lecţii. Ca lector la cercul de legumicultură, urmăresc în primul rînd ca oamenii să-şi însuşească bine materialul şi să aplice în practică cele învăţate. Acest lucru impune mobilizarea colectiviştilor la cursuri, o predare documentată, atrăgătoare şi pe înţelesul oamenilor, îmbinarea teoriei cu practica. Ing. agronom VIRGIL BLIDARU de la gospodăria colectivă din comuna Rapoltu Mare. Manuale, planşe, diafilme In vederea începerii cursurilor la învăţămîntul agrozootehnic a masă, în gospodăriile colective din regiunea Dobrogea, au fost distribuiţi, pină acum aproape 15 000 de manuale despre cultura cerealelor, legumelor sau despre pomicultură, viticultură şi creşterea animalelor. S-a asigurat, de asemenea, o mare parte din materialele didactice necesare: mulaje, planşe, diafilme etc., precum şi diferite mostre din recolta acestui an. La Casa agronomului din Constanţa se face în prezent instruirea celor aproape 500 de lectori care vor preda la cursurile agrozootehnice de masă. Numărul celor care vor frecventa aceste cursuri se apropie de 38 000 de aproape două ori mai mulţi decit anul trecut. (Agerpres).