Romînia Liberă, noiembrie 1963 (Anul 21, nr. 5923-5948)

1963-11-01 / nr. 5923

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! minit libere ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMÂNĂ PENTRU CONSTRUCŢIILE ANULUI VIITOR In ultimii ani, în regiunea noastră, ritmul construcţiilor de locuinţe s-a in­tensificat simţitor. In acest an, vor fi date în folosinţă peste 2.500 de apar­tamente, în oraşele Ploieşti, Buzău, Tîrgovişte, Cimpina, Sinaia şi în alte cîteva centre. Comitetul executiv al sfatului popu­lar regional s-a preocupat îndeaproape de realizarea acestei sarcini. Sprijinul acordat s-a îndreptat în special în di­recţia creşterii substanţiale a produc­tivităţii muncii, indicator la care s-au obţinut rezultate bune. In anul 1962, nivelul productivităţii muncii a fost cu 27 la sută mai mare decît cel atins în anul 1959, iar — după date preliminare — rezultă că în acest an, productivitatea va fi cu 45 la sută mai mare decît cea din acluiaşi an de re­ferinţă. Din evidenţa consumului de ore pe apartament, eviden­ţă care se ţine în mod operativ încă din anul 1962, re­zultă că la o serie de blocuri termina­te în anii 1962 şi 1963 s-au consumat cu 600 de ore mai puţin la structura zi­dărie portantă cu fîşii faţă de anii pre­cedenţi şi cu 350 de ore la structura fa­gure. Numeroase brigăzi lucrează cu productivităţi superioare ce­lei plani­ficate. Cum s-au obţinut aceste rezultate ? Mai întîi, prin proiectarea unor an­­samble mari de locuinţe, ceea ce a permis constructorilor să-şi desfăşoare activitatea în lanţ continuu. Primul ansamblu mare din regiunea noastră a început să se construiască în anul 1961. Este vorba de şantierul Republi­cii, cu 21 de blocuri, avînd peste 1.400 de apartamente. In anul 1962, a în­ceput construcţia ansamblului de 18 blocuri cu aproape 1.100 de aparta­mente de la Gara de Sud, iar la înce­putul acestui an, s-a săpat prima fun­daţie a marelui ansamblu de peste 5.700 de apartamente din partea d­e nord a oraşului Ploieşti. O problemă deosebit de importantă este asigurarea unei aprovizionări rit­mice a şantierelor cu materiale —a­var, cărămidă etc. — de calitate tot mai bună, produse de unităţile industriei locale. Trebuie spus, însă, că nu în aceeaşi măsură a existat preocuparea în ceea ce priveşte asigurarea şantierelor cu agregate, în cantităţile, în sortimentele şi de calitatea solicitată de constructor. Completarea unităţilor de construcţii cu cadre calificate a stat în atenţia co­mitetului executiv, care s-a preocupat de dezvoltarea grupului şcolar de con­strucţii din ostaşul Ploieşti. Acesta are în prezent un local şi alte­­ condiţii corespunzătoare pentru pregătirea de muncitori, tehnicieni şi maiştri. Grupul a dat producţiei peste 700 de munci­tori şi 40 de maiştri. In acest an şcolar, urmează cursurile şcolilor profesionale, tehnice şi tehnice de maiştri Un număr de peste 1400 de elevi. Pe aceeaşi linie, se numără şi sprijinul dat de co­mitetul executiv al sfatului popular re­gional pentru organizarea şi funcţio­narea cursurilor de calificare, cu parti­­cipiare în producţie, urmate în ultimii doi ani de cea 1.000 de muncitori. In legătură cu problema asigurării cu utilaje, factor de cea mai mare im­portanţă în creşterea productivităţii muncii, avem de făcut două propu­neri : profilarea în cadrul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini a unui sector pentru utilaje de con­strucţii, asigurindu-i-se şi un aparat de proiectare de utilaje noi şi de asi­milare a unor utilaje existente ; relua­rea studierii posibilităţilor pentru în­fiinţarea unui trust de utilaj greu pen­tru unităţile de construcţii ale sfatu­rilor populare, unităţi care — datorită caracterului lucrărilor ce le execută — au nevoie de o se­rie de utilaje grele pe perioade scurte, dotarea trusturilor­­ cu acestea fiind­­ nerentabilă. Greutați mai în­­tîmpină constructo­rul în introducerea materialelor noi, ca vipacetul, aracetul, fitingăria PVC şi plăcile melaminate, care nu se găsesc în cantităţi suficiente, altele, ca plă­cile fibrolemnoase extradure, nici nu au apărut (deşi au fost introduse în proiecte). Anul 1963 a fost şi an de pregătire pentru asigurarea condiţiilor necesare realizării sarcinilor viitoare ce revin constructorilor din regiunea Ploieşti. Comitetul executiv al sfatului popular regional a luat o serie de măsuri încă din acest an. Este vorba în primul rînd despre introducerea unor sisteme noi constructive la locuinţe : panouri mari prefabricate pentru blocuri cu 4 etaje şi cofraje glisante pentru blocuri înalte (cu 9 etaje). Ambele sisteme asigură un spor de productivitate substanţial. S-a făcut un pas înainte şi pe linia realizării unor subansamble­ de insta­laţii tehnico-sanitare prefabricate, in special noduri sanitare, prin înfiinţarea unui atelier în cadrul trustului. Expe­rienţa căpătată în anul 1963 va servi pentru extinderea atelierului, ceea ce va asigura o creştere importantă a pro­ductivităţii muncii la lucrările de in­stalaţii, sector în care — în ultimul timp — se observase o stagnare. Sîntem încredinţaţi că — prin mă­surile luate — vor fi asigurate condi­ţiile cele mai bune, pentru ca, în anul 1964, să se realizeze numărul planifi­cat de apartamente. Garanţie stau reali­zările de pînă acum, experienţa acu­mulată şi dorinţa constructorilor, pro­iectanţilor şi producătorilor de mate­riale de construcţii din regiunea Plo­ieşti de a da oamenilor muncii locuinţe tot mai multe. Ing. ION COTAE vicepreşedinte al Sfatului popular regional Ploieşti Reducerea consumului de ore pe apartament încheierea lucrărilor de interconectare a sistemului energetic al R. R. R. Zilele acestea s-a realizat pentru prima oară legătura în paralel între sistemul energetic al R. P. Române și sitemul energetic al R. S. Ceho­slovace prin linia electrică aeriană în lungime de circa 400 km, care leagă între ele staţiile electrice de interconexiune şi transformare Lu­duş (R.P.R.) şi Lemeşany (R.S.C.). Linia de transport a energiei e­­lectrice realizată pentru ca să funcţio­neze în etapă finală la tensiunea de 400 000 V, are pe teritoriul ţării noastre o lungime de 206,5 km. Linia a fost construită ca urmare a convenției încheiate intre guver­nele R. P. Romíne şi R. S. Ceho­slovace în anul 1959 şi ,• va servi în viitor pentru livrarea unei cantităţi de energie electrică din R. P. Romînă în R. S. Cehoslovacă. De asemenea, ea va permite funcţionarea interco­nectată a sistemului nostru energe­tic cu sistemele energetice deja in­terconectate ale R. S. Cehoslovace, R. D. Germane, R. P. Polone, R. P. Ungare şi U.R.S.S.-Ucraina de vest. Funcţionarea interconectată a siste­melor energetice permite atît folosi­rea rezervei de putere pentru întra­jutorarea dintre sistemele energetice în cazurile cînd au temporar lipsă de putere, precum şi pentru realizarea schimburilor de putere şi energie e­­lectrică între ţări ca urmare a con­venţiilor încheiate Intre ele. Folosind pentru prima oară la noi In ţară tensiunea de 400 000 V pen­tru transportul energiei electrice, porţiunea din linia Luduş-Lemeşanu de pe teritoriul ţării noastre a fost proiectată de specialiştii Institutului de studii şi proiectări energetice şi realizată într-un timp scurt de co­lectivele de Umori ale Trustului de construcţii şi montaje energetice din cadrul Ministerului Minelor şi Ener­giei Electrice. (Agerpres). •.: 0: ' • • - .. . P . ‘ • v. -î "'c £m r ■ ' £ li , - ■ £ . —/*■.** * #. -.v '.................-iv. . . Aspect de pe traseul liniei de 400.000 V. Luduș-Lemeşany Foto : AGERPRES M­­­tgregi Uzinele de anvelope „Victoria“ Boloreşti, regiunea Ploieşti execută o gamă variată de anvelope cu profiluri şi specific deosebit. An de an calitatea produselor s-a îmbunătăţit. In clişeu : Aspect al liniei de fa­bricaţie a anvelopelor moto. In prim plan: Linia preselor de vul­canizare. TELEGRAMA Excelenţei sale Domnului MOHAMMED AHMED BEN BELLA Preşedintele Republicii Algeriene Democratice şi Populare ALGER Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, vă adresez, în numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, al poporului romín şi al meu personal. Dumneavoastră, guvernului şi poporului algerian cordiale felicitări şi cele mai bune urări de fericire şi progres. Poporul romín urmăreşte cu multă simpatie eforturile pline de abnegaţie ale poporului algerian, îndreptate spre consolidarea indepen­denţei naţionale şi se bucură sincer de realizările remarcabile obţinute în scurta perioadă de la eliberarea patriei sale. Urîndu-vă noi succese în opera Dumnevoastră nobilă de dezvol­tare economică, socială şi culturală a Algeriei, îmi exprimi convingerea că prietenia şi colaborarea dintre ţările noastre se vor întări continuu, spre binele celor două popoare şi triumful cauzei păcii în lumea întreagă. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române Prezentarea scrisorilor de acreditare de către ambasadorul Austriei în I­. P. Romînă La 31 octombrie, ambasadorul ex­traordinar şi plenipotenţiar al Republi­cii Austria în Republica Populară Ro­mînă, dr. Paul Wetzler, a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Consiliului de Stat, Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej. (In pag. V IlI-a textul cu­­vîntărilor rostite cu acest prilej). AGENDĂ COTIDIANĂ Importante lucrări de extindere a reţelei de apă şi de canalizare Anul acesta, in oraşele regiunii Bucureşti au fost înfăptuite impor­tante lucrări de extindere a reţelelor pentru alimentarea cu apă şi de ca­nalizare. Recent, a fost terminată ex­tinderea cu 1,5 km a reţelei pentru alimentarea cu apă a oraşului Feteşti. Asemenea lucrări s-au mai executat în Alexandria, unde reţeaua a fost extinsă cu încă 10 km şi a fost mă­rită totodată capacitatea staţiei de alimentare. In prezent, la Urziceni se lucrează la construirea unui castel de apă şi la racordarea unor noi conducte. Numai în acest an, din fondurile de investiţii ale sfatului popular re­gional au fost alocate pentru aceste lucrări aproape 6 milioane lei, rea­­lizîndu-se pînă în prezent circa 20 km de conducte noi. Faţă de anul 1958, reţeaua de distribuire a apei în oraşele din regiune a crescut cu a­­proape 90 km. Dacă în 1944 numai in 4 oraşe existau instalaţii centrale de alimentare cu apă, în prezent nu­mărul acestora a crescut la 10. S-au realizat, de asemenea, importante lu­crări de canalizare la Feteşti, Olteni­ţa, Lehliu, Videle, Drăgăneşti-Vlaşca şi Buftea. (Agerpres). Tot au început la Capitală lucră­rile colocviului „Fizica, chimia şi tehnologia feritelor“, organizat de Comisia de semiconductori a Acade­miei R.P. Române. Participă un mare număr de spe­cialişti din institutele Academiei, de­partamentale, din învăţămîntul supe­rior şi întreprinderi. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. Eugen Bădărău, direc­torul Institutului de fizică al Acade­miei R.P. Române. In referate şi comunicări se prezin­tă rezultatele obţinute de cercetătorii din ţara noastră în studiul proprietă­ţilor feritelor şi al tehnologiei lor în legătură cu numeroasele aplicaţii ale acestora în radiotehnică, telecomuni­caţii şi automatică. Lucrările colocviului continuă. (Agerpres) Fizica, chimia şi tehnologia feritelor . Colocviu pe tema: Procedee noi de sudură în cadrul lucrărilor de montaj a unor obiective energetice de mare ca­pacitate, operaţiile de sudură ocupă un loc deosebit de important. In prezent, in acest domeniu au fost aplicate pro­cedee şi metode noi de lucru cum sunt: sudura barelor de aluminiu în mediu de argon, sudura semiautomată în me­diu de bioxid de carbon folosită la conductele cu diametre mari. In cadrul trustului de construcţii şi montaje energetice aparţinînd Ministe­rului Minelor şi Energiei Electrice, este organizat un laborator de sudură care are rolul de coordonator al acestor o­­perații. In cursul primelor 8 luni ale acestui an, specialişti ai acestui trust au efectuat circa 5500 fotografii pen­tru controlul sudurilor cu izotopi radio­activi. (Agerpres). Intre 14 şi 16 noiembrie va avea loc la Bucureşti Conferinţa naţională de farmacie Prof. univ. P. Ionescu-Stoian secre­tarul general al comitetului de orga­nizare al conferinţei, a informat pe un redactor al Agenţiei române de presă, „Agerpres“, despre desfăşurarea acestei manifestări ştiinţifice. La lucrările conferinţei vor partici­pa peste 1.000 de delegaţi , academi­cieni, cadre didactice universitare, spe­cialişti din institutele de cercetări ştiin­ţifice şi din fabricile de medicamente, farmacişti din întreaga ţară. Ş­i-au a­­nunţat participarea şi numeroşi oaspeţi de peste hotare. Conferinţa naţională de farmacie va constitui un prilej de trecere în revistă a principalelor realizări înfăptuite în ţara noastră, în anii puterii populare, în domeniul cercetării ştiinţifice de spe­cialitate, a dezvoltării industriei de medicamente şi a organizării farmaceu­tice. Totodată, ea va prilejui un util schimb de păreri între specialiştii ro­mâni şi cei străini în probleme de o deosebită actualitate in domeniul medi­camentelor. Lucrările conferinţei se vor desfăşura în cadrul a cinci secţii de specialitate : Sinteze de medicamente ; Tehnologie şi oganizare farmaceutică ; Controlul fizi­­co-chimic al medicamentelor ; Plante medicinale şi medicamente de origină vegetală; Farmacodinamie — control biologic şi clinic al medicamentelor, — toxicologice. In cadrul conferinţei vor fi prezentate peste 200 de lucrări de specialitate. Rezumate ale acestor lu­crări au apărut într-o broşură care a fost editată în limbile romînă, rusă, franceză şi germană. Şedinţele plenare ale conferinţei se vor desfăşura în aula universităţii bucu­­reştene, iar şedinţele secţiilor în amfi­teatrele Institutului de medicină şi farmacie. In ajunul deschiderii conferinţei, la Facultatea de medicină din Bucureşti, va fi deschisă o expoziţie a medica­mentului românesc. (Agerpres). Cercetări ornitologice în Deltă a venit toamna. Odată cu zilele reci, ultimele păsări călătoare îşi părăsesc cuiburile de peste vară, plecînd spre sudul cald. Cu lagunele sale întinse, cu adăposturile ei natu­rale şi ■ abundenţa hranei, Delta Du­nării este popasul preferat, de mii şi mii de ani, al cohortelor de pă­sări migratoare. Ea găzduieşte aproa­pe 400 specii de zburătoare — oas­peţi în toate anotimpurile, care fac din această regiune teritoriul cel mai interesant de pe glob pentru cercetări în domeniul migraţiei. La Institutul central de cercetări a­­gricole din ţara noastră există o cen­trală ornitologică : ea studiază, cola­­borînd cu alte 17 centrale şi institute de specialitate de peste hotare, dru­murile de migraţie, punctele de con­centrare, de reproducere ale acestor păsări. An de an, ornitologii au com­pletat studiile asupra vieţii şi obi­ceiurilor acestei faune atit de boga­te cu noi date, mai exacte, mai in­teresante. Ei au făcut observaţiile ne­cesare în vederea întocmirii hărţilor ornitologice. Spre a cunoaşte un amănunt viaţa păsărilor migratoare, în Deltă au fost delimitate pentru studiu rezervaţii naturale, în care sunt păstrate toa­te condiţiile necesare ocrotirii fau­nei, florei. Pasionaţi în activitatea lor, cercetătorii de specialitate au cunoscut multe obiceiuri ale păsări­lor, stînd ceasuri, zile de-a rîndul, la pîndă, observînd, nevăzuţi fiecare mişcare petrecută într-un cuib oare­care, în vreo colonie de zburătoare. Observaţii interesante au fost fă­cute asupra vitezei de zbor a păsă­rilor. S-a stabilit că barza albă mi­grează cu 75 km pe oră, rîndm­eiere cu 120, iar ciorile cu 50. Unele pă­sări au trecut în zbor direct deşertul Saharei în 30—40 ore, cu o viteză medie de 50 km pe oră. Dintre păsările călătoare, berzele fac cel mai lung drum, traversînd Dardanelele, Siria, Egiptul, pînă la Colonia Capului. Drumul lor a fost constatat ştiinţific, exemplarele în­semnate anume în Europa cu inele metalice fiind găsite prin întreaga Africă. Acum se face o nouă verifi­care a tradiţionalului traseu al ber­­zelor. Circa 40 de pui de barză au fost inelaţi în Cimpia Bărăganului vara aceasta. Poate un egiptean, ori un ghanez sau congolez va găsi me­sajul romînesc. Şi drumul păsărilor va fi astfel reconstituit... (Agerpres). Identificarea lemnului de rezonanţă SUCEAVA (coresp. R.I.). — Pe versanţii nordici ai munţilor din bazinul Dornelor a început identifica­rea de către specialişti de la IPR­OFIL Re­ghin, ajutaţi de mun­citorii forestieri dor­­neni, a celor mai bune exemplare de molid — specie furnizoare a mult căutatului lemn de rezonanţă. Pînă acum în ex­ploatarea Coşniţa şi în alte parchete forestie­re aparţinînd între­prinderii forestiere Vatra Dornei au fost identificaţi aproape 200 m.c. din acest pre­ţios lemn. In cursul anului tre-’ cut întreprinderile fo­restiere din regiunea Suceava, au livrat u­­nităţilor prelucrătoare din ţară peste 5.000 m.c. lemn de rezonan­ţă, din care se confec­ţionează o întreagă gamă de instrumente muzicale, precum şi ambarcaţiuni sportive uşoare şi foarte rezis­tente. uIMIETUl AGROZOOTEHNIC DE MASĂ - O SCOALĂ a BELŞUGULUI 8 Începutul lunii noiembrie coincide cu perioada stabilită de către :­t. Consiliul Superior al Agriculturii pentru deschiderea cursurilor la 8 8 învăţămîntul agrozootehnic de masă cu durată de trei ani. Această­­ formă de învăţămint şi-a dovedit din plin eficacitatea; participarea şa la lecţiile ţinute în cadrul diferitelor cercuri i-a ajutat pe colectivişti,­­ pe mecanizatorii din S.M.T., pe lucrătorii din gospodăriile de stat să cunoască mai bine metodele ştiinţifice de lucru şi să se aplice cu mai multă pricepere. Acest fapt contribuie la sporirea produc­ţiei vegetale şi animale, la întărirea unităţilor agricole. Pentru noul an de învăţământ agrozootehnic care începe acum s-au făcut din timp — după cum reiese şi din scrisorile pe care le­­ publicăm alăturat — ample pregătiri. Este necesar ca pe toată du-­­­rata lui factorii in drept — sfaturile populare, consiliile agricole,­­ conducerile unităţilor, specialiştii din agricultură, profesorii care 8­8 sunt lectori la cercuri — să-i acorde o atenţie susţinută, să se creeze 1­8 condiţii optime pentru buna desfăşurare a tuturor lecţiilor, să se 8 I folosească materiale demonstrative pentru a înlesni însuşirea cu- | 8­noştinţelor predate, să se organizeze demonstraţii practice. 3­­ SA ASIGURĂM SUCCESUL DEPLIN AL CURSURILOR IN NOUL 8 § an de Învăţămint agrozootehnic de masă | | ? 8 în atenţia sfatului 00 00 00 00 00 OO OO OO OO 00 o» 00 00 00 00 00 oe 00 00 oe oe o© ex. Se ştie că ridicarea nivelului pro­fesional al colectiviştilor este un fac­tor hotărîtor în lupta pentru recolte bogate, agrotehnica diferenţiată ne­­cesitînd vaste şi temeinice cunoştin­ţe ştiinţifice. Iată de ce comitetul executiv al sfatului popular raional Lugoj acordă o mare atenţie şi în acest an organizării învăţămîntului agrozootehnic de masă cu durata de 3 ani, creării de condiţii optime pentru ca elevii colectivişti să poată frecventa în cele mai bune condi­ţii cursurile şi să-şi poată însuşi lec­ţiile predate. Anul trecut — primul din sistemul învăţămîntului agrozoo­tehnic de trei ani — comitetul exe­cutiv al sfatului popular raional, consiliul agricol raional au acumulat o preţioasa experienţă în această di­recţie, succesele şi lipsurile care s-au manifestat fiind pentru noi toţi prilej de învăţăminte pentru viitor, mai precis pentru activitatea din iarna în care intrăm. Ridicarea nivelului profesional al colectiviştilor a influenţat în bine munca în unităţi, chiar din acest prim an. În toamna curentă, nume­roase gospodării — cum sunt cele din Ohaba-Forgaci, Petrovasele, Bé­láui, Ţipari, Topolovăţ, Chizătău şi alte — şi-au încheiat bilanţul mun­cii cu rezultate bune. Ca urmare a aplicării în practică a celor însuşite la cursuri, recoltele de grîu la ace­ste unităţi au fost cu 200 kg. — în medie — la hectar mai mari decit anul trecut, iar la porumb s-au în­registrat sporuri de 1.000—2.000 kg. la hectar. Pentru anul de învăţămint care se deschide, comitetul executiv al sfa­tului popular raional Lugoj a iniţiat recent, prin consiliul agricol raional, o analiză a necesităţilor şi posibili­tăţilor existente în această direcţie. Studiindu-se situaţia din fiecare gospodărie în parte s-a ajuns la con­cluzia că pe lîngă cele 128 de cercuri — care intră în anul II — este necesar ca în raionul nostru să se mai înfiinţeze încă 44 de cercuri cu programul de învăţămint de anul I, cercuri ce vor cuprinde alţi 1.500 de colectivişti. Numărul total al co­lectiviştilor care vor învăţa în iar­na care vine în cadrul celor 162 de cercuri va fi de aproape şase mii. De asemenea, analiza făcută a scos în evidenţă că nu în toate ca­zurile profilul cercurilor corespun­dea sectoarelor de bază ale gospo­dăriei, mărimii lor, ceea ce a făcut ca unii colectivişti să înveţe materii popular care nu aveau legătură directă cu munca lor. S-a constatat, bunăoară, că au fost prea puţine cercuri viti­cole — numai două în tot raionul­­—, cu caracter zootehnic şi legumi­col. In lumina acestor deficienţe, s-a luat măsura să se organizeze încă patru cercuri viticole, nouă pentru creşterea animalelor, patru legumi­cole şi patru pomicole, ceea ce răs­punde mai bine structurii planuri­lor de producţie ale unităţilor. In momentul de faţă, în toate co­munele raionului nostru s-a terminat înscrierea cursanţilor pentru anul I şi II. Comitetul executiv al sfa­tului popular raional a ajutat con­siliul agricol să organizeze la sediul său un laborator dotat cu aparatura necesară efectuării analizelor solului, diverselor probe. In acest laborator, în baza unei programări eşalonate pe întregul an, lectorii şi cursanţii vor face, prin rotaţie, experienţe. În comune, sfaturile populare s-au­­ ocupat de stabilirea localurilor unde vor funcţiona cercurile şi de apro­vizionarea lor cu lemne de foc. Tot­odată, conducerile gospodăriilor, în colaborare cu cooperativele de con­sum s-au preocupat de înzestrarea cursanţilor cu manuale şi rechizite şcolare. Un mare număr de manua­le pentru cercurile pomicole, legu­micole, şi pentru creşterea animale­.­­­lor precum şi rechizite au şi fost­ distribuite cursanţilor. Prin comite­tul raional pentru cultură şi artă s-a trecut la procurarea de filme docu­mentare şi de diafilme care să aju­te cursanţii în însuşirea unor lecţii. PAVEL GALESCU preşedintele comitetului executiv al sfatului popular raional Lugoj, regiunea Banat , hnooooooooooooooooooooooe Fiecare lecţie pregătită cu grijă Se deschide noul an de învăţă­­mînt agrozootehnic cu durată de trei ani. Zeci de colectivişti din comuna Rapoltu Mare continuă munca începută anul trecut pen­tru a cunoaşte mai mult din tai­nele ştiinţei agrozootehnice. Ca inginer agronom al gospodăriei colective, eu sunt în acelaşi timp lector la cercul de legumicultură — anul II — unde vor urma cursurile 40 de colectivişti. Acest cerc de învăţămint nu s-a înfiin­ţat întîmplător. Datorită faptului că gospodăria noastră colectivă se află la cîţiva kilometri de ora­şul Simeria şi pentru că avem te­renuri prielnice, am dezvoltat le­gumicultura. Majoritatea colecti­viştilor s-au convins că legumi­cultura aduce importante veni­turi, dacă-i făcută cu chibzuinţă şi după recomandările ştiinţei. De aici, izvorăşte necesitatea pregă­tirii temeinice a colectiviştilor care muncesc la grădină. In primul an de învăţămint, am căutat să stîrnesc colectiviş­tilor interesul pentru agrotehnica necesară în legumicultură, să le predau lecţii atrăgătoare, cu e­­xemple concrete din practica muncii noastre. Pentru acest lu­cru, m-a ajutat mult reîmprospă­tarea şi îmbogăţirea cunoştinţe­lor prin studiul individual, în­tocmirea planurilor de lecţii şi folosirea unor planşe sau calcule. Deşi lecţiile pentru anul I au un caracter mai general, am recurs totuşi la metoda demonstraţiilor practice, care s-a dovedit eficace pentru însuşirea temeinică a ma­terialului predat. Printre demon­straţiile practice organizate, au fost : aşezarea bălegarului în pa­turi calde, semănatul în răsadni­ţe, repicatul şi îngrijirea răsad­niţelor. Cu mult interes au învă­ţat colectiviştii Beniamin Danciu, Maria Merţ şi alţii. Trebuie să spun că participarea colectivişti­lor la cercul de legumicultură le-a folosit. Anul acesta, munca la grădină a fost mai bine orga­nizată, ceea ce a permis să rea­lizăm aproape 300 000 lei venituri băneşti din valorificarea legume­lor. O serie de colectivişti au propus să dezvoltăm această ra­mură. Ca urmare, din această toamnă au fost rezervate şi se pregătesc încă 10 ha pentru gră­dină. Pe baza experienţei din anul trecut, am luat unele măsuri pen­tru efectuarea pregătirilor nece­sare în vederea bunei desfăşu­rări a cursurilor în anul II de în­­văţămînt. Acţiunile întreprinse pînă acum au mai mult un carac­ter organizatoric. De pildă s-a făcut înscrierea colectiviştilor care urmează în anul al II-lea şi s-a discutat cu ei despre începe­rea cursurilor. Cunoscînd că la cercul respectiv participă mai multe femei, comisia de femei ne-a ajutat prin faptul că a dis­cutat cu colectivistele despre im­portanţa învăţămîntului, le-a în­demnat să frecventeze cu regula­ritate cursurile şi să se pregă­tească bine. Se ştie că rezultatele obţinute la asemenea cursuri de­pind în mare măsură de pregă­tirea şi de metodele folosite de lectori. In cursul anului eu am adunat o serie de exemple con­crete — pozitive şi negative — din activitatea legumicultorilor noştri pe care intenţionez să le folosesc pentru susţinerea mate­rialului teoretic. Voi apela mai mult la demonstraţii practice, la planşe şi diafilme. In urma dis­cuţiilor purtate, consiliul de con­ducere al gospodăriei colective a comandat un aparat de proiec­ţie pentru diafilme, care va fi fo­losit la diverse lecţii. Ca lector la cercul de legumi­cultură, urmăresc în primul rînd ca oamenii să-şi însuşească bine materialul şi să aplice în practi­că cele învăţate. Acest lucru im­pune mobilizarea colectiviştilor la cursuri, o predare documenta­tă, atrăgătoare şi pe înţelesul oa­menilor, îmbinarea teoriei cu practica. Ing. agronom VIRGIL BLIDARU de la gospodăria colectivă din comuna Rapoltu Mare. Manuale, planşe, diafilme In vederea începerii cursurilor la învăţămîntul agrozootehnic a masă, în gospodăriile colective din regiunea Dobrogea, au fost distribuiţi, pină acum aproape 15 000 de manuale despre cultura cerealelor, legu­melor sau despre pomicultură, viticultură şi creşterea animalelor. S-a asigurat, de asemenea, o mare parte din materialele didactice necesare: mulaje, planşe, diafilme etc., precum şi diferite mostre din recolta a­­cestui an. La Casa agronomului din Constanţa se face în prezent instrui­rea celor aproape 500 de lectori care vor preda la cursurile agrozooteh­nice de masă. Numărul celor care vor frecventa aceste cursuri se apropie de 38 000 de aproape două ori mai mulţi decit anul trecut. (Agerpres).

Next