Romînia Liberă, decembrie 1963 (Anul 21, nr. 5949-5975)
1963-12-01 / nr. 5949
Vl Aspect din timpul semnării Comunicatului comun .Telefoto AG fr pres. COMUNICAT COMUN La invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, o delegaţie de stat a Republicii Populare Române, condusă de președintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a făcut o vizită oficială în Iugoslavia, între 22 și 30 noiembrie 1963. Delegația Republicii Populare Romíne a vizitat capitala Republicii Socialiste Federative Iugoslavia — Belgrad —, oraşele Sarajevo, Mostar, Zeniţa, Zagreb, Ljubljana, întreprinderi industriale, gospodării agricole, instituţii ştiinţifice şi culturale, a avut întâlniri cu reprezentanţi ai organelor republicane şi locale, ai organizaţiilor obşteşti, cu oameni ai muncii şi a luat cunoştinţă de realizări ale construcţiei socialiste în Iugoslavi®. în timpul vizitei, delegaţiile de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au purtat discuţii cu privire la relaţiile actuale dintre cele două ţări vecine şi la perspectivele dezvoltării colaborării lor viitoare. Cu acest prilej, a fost semnat între Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia acordul privind construirea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie — Porţile de Fier. De asemenea, delegaţiile au avut un schimb de păreri cu privire la situaţia internaţională şi la cele mai actuale probleme ale contemporaneităţii,precum şi cu privire la problemele mişcării muncitoreşti internaţionale. Delegaţia de stat a Republicii Populare Române a fost compusă din : Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul Republicii Populare Române în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Delegaţia de stat a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia a fost compusă din : Iosip Broz Tito, preşedintele republicii, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Edvard Kardeli, preşedintele Scupstiiei Federative, Petar Stambolici, preşedintele Vecei Executive Federative, Miloş Minnci, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Marin Tetinici, secretar federativ pentru transporturi şi telecomunicaţii, Kiro Gogorov, secretar federativ pentru finanţe, Bogdan Triobrina, secretar general al preşedintelui republicii, Mirko Tepavat, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Populară Romînă. Convorbirile au fost purtate într-o atmosferă tovărăşească de cordialitate şi înţelegere reciprocă. Cele două delegaţii au constatat cu satisfacţie că relaţiile dintre Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se dezvoltă cu succes în spiritul prieteniei tradiţionale dintre cele două popoare. O importantă contribuţie la dezvoltarea colaborării rodnice romîno-iugoslave au adus hotărîrile adoptate cu ocazia întîlnirilor din anul 1956 dintre conducătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obţinute de cele două ţări în construirea socialismului, delegaţiile şi-au exprimat părerea că dezvoltarea relaţiilor bilaterale corespunde intereselor celor două ţări socialiste şi că vecinătatea lor imediată oferă mari posibilităţi pentru lărgirea acestei colaborări. Cele două delegaţii au examinat multilateral relaţiile economice reciproce şi, constatînd rezultatele favorabile obţinute în ultimul timp, au convenit asupra necesităţii de a se lua o serie de măsuri care să conducă la lărgirea acestor relaţii, corespunzător dezvoltării economiilor naţionale ale celor două ţări. Ele au căzut de acord ca ambele părţi să depună eforturi pentru mărirea volumului şi îmbunătăţirea structurii schimbului de mărfuri, a colaborării economice în producţia industrială, a colaborării în domeniul transporturilor şi telecomunicaţiilor, precum şi pentru lărgirea şi adîncirea colaborării tehnico-ştiinţifice. Cele două delegaţii au constatat, de asemenea, că şi creditarea reciprocă trebuie să-şi găsească locul în relaţiileeconomice ale celor două ţări ca o formă importantă de colaborare economică. De asemenea, cele două delegaţii au convenit să fie examinate măsurile necesare pentru interconectarea sistemelor energetice ale celor două ţări. Delegaţiile au căzut de acord că vor lua măsurile necesare pentru a se crea condiţii şi a se asigura metode corespunzătoare, care să stimuleze legături economice bilaterale mai strînse şi mai trainice. O astfel de orientare, corespunzătoare intereselor economice reciproce, va contribui la dezvoltarea colaborării economice curente şi de lungă durată. în vederea realizării acestor scopuri, cele două guverne au hotărît să înfiinţeze, ca organ permanent, o comisie mixtă de colaborare economică. Delegaţiile au subliniat în mod deosebit marea însemnătate a acordului semnat privind construirea în comun a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie — Porţile de Fier — şi au exprimat convingerea că realizarea acestui mare obiectiv va aduce o contribuţie importantă la dezvoltarea economică a ambelor ţări. Construirea acestui obiecţie creează noi posibilităţi pentru cooperarea industrială şi colaborarea economică mai strînsă dintre cele două ţări. Delegaţiile au constatat, de asemenea, că construirea Sistemului Porţile de Fier va crea condiţii favorabile pentru dezvoltarea navigaţiei pe Dunăre, important mijloc de circulaţie internaţională, spre folosul tuturor ţărilor interesate, în legătură cu această îmbunătăţire şi cu lichidarea radicală a greutăţilor de navigaţie existente în acest sector, guvernele celor două ţări se află în contact cu guvernele celorlalte ţări dunărene. Cele două delegaţii apreciază pozitiv rezultatele obţinute în dezvoltarea schimburilor culturale şi ştiinţifice, în lărgirea contactelor dintre organizaţiile obşteşti, care contribuie la o mai bună cunoaşjtre a realizărilor celor două ţări şi la apropierea intre cele două popoare prietene. In scopul lărgirii în continuare a acestor schimburi şi contacte, delegaţiile Republicii Populare Române şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au convenit să sprijine prin încheierea de convenţii, înţelegeri şi alte măsuri, colaborarea dintre organele şi organizaţiile competente în domeniul ştiinţific, radioteleviziunii, agenţiilor de presă, turismului etc. Ele au subliniat în mod deosebit că sunt gata ca, prin schimburi de delegaţii şi prin contacte între reprezentanţii celor două ţări în toate domeniile de activitate economică şi socială, să colaboreze la analizarea tuturor problemelor a căror rezolvare poate contribui la adîncirea relaţiilor de bună vecinătate şi la lărgirea colaborării prieteneşti multilaterale dintre Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. (Continuare în pag. 5-a) . # y Delegaţia română a plecat spre patrie BELGRAD 30. (Agerpres). — Sîmbătă seara a părăsit Belgradul, îndreptîndu-se spre patrie, delegaţia de stat a R. P. Române condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care la invitaţia preşedintelui Iosip Broz Tito a făcut o vizită în R.S.F. Iugoslavia. De la Hotelul Metropol, unde a avut loc recepţia, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi membri ai delegaţiei române au fost conduşi la gară de preşedintele R.S.F. Iugoslavia, tovarăşul Iosip Broz Tito, de tovarăşii Edvard Kardeli, preşedintele Skupstinei Federative, Aleksandar Rankovici, vicepreşedintele Republicii, Petar Stambolici, preşedintele Vecei Executive Federative, Blajo Iovanovici, preşedintele Tribunalului Constituţional al R.S.F. Iugoslavia, Lazar Kolişevski, preşedintele Comitetului Federativ al Uniunii socialiste a poporului muncitor din Iugoslavia, Svetozar Vukmanovici, președintele Consiliului central al Uniunii sindicatelor din Iugoslavia, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Iovan Veselinov, secretar al C.C. al U.C. din Serbia, Ivan Gosniak, secretar de stat pentru problemele apărării naţionale şi alte persoane oficialePeronul gării centrale din Belgrad era împodobit cu drapelele de stat ale R. P. Române şi R.S.F. Iugoslavia. Pe peron era aliniată o gardă de onoare. La sosirea în gară au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Romíne şi R. S. F. Iugoslavia. In timp ce tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito trec în revistă garda de onoare, răsună salve de salut. Membrii delegaţiei române îşi iau rămas bun de la personalităţile iugoslave care i-au condus la gară, de la şefii misiunilor diplomatice, de la membrii ambasadei R. P. Romíne la Belgrad, înainte de urcarea în tren tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi membrii delegaţiei române îşi iau un călduros rămas bun de la tovarăşul Iosip Broz Tito şi ceilalţi conducători iugoslavi Oaspeţii români au fost însoţiţi pînă la frontieră de tovarăşii Miloş Minici, vicepreşedinte al VeceiExecutive Federative, Bogoliub Stoianovici membru al Vecei Executive a R. S. Serbia, Arso Milatovici, ambasadorul R. S. F. Iugoslavia în R. P. Romînă, Radovan Vlatkovici, preşedintele Skupstinei din regiunea autonomă Voivodina, dr. Serghie Makiedo, șeful protocolului din secretariatul de stat pentru afacerile externe și alte persoane oficiale iugoslave. 7 Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! win'a mm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMlNĂ V încheierea vizitei delegaţiei de stat a R.P. Romíne în R.S. F. Iugoslavia SEMNAREA COMINICAEUEUI »11 RIMlNO-IBGOSLAV II A ACIDULUI PRIVIND SISTEMUL MW K HER BELGRAD 30 —• Trimişii speciali Agerpres S. Strujan şi P. Popa transmit : Sîmbătă la amiază, în clădirea Vecei Executive Federative a R. S. F. Iugoslavia a avut loc semnarea acordului între Republica Populară Romaînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunărea, şi a Comunicatului comun cu privire la vizita delegaţiei Republicii Populare Române în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Acordul privind Sistemul Porţile de Fier şi Comunicatul comun au fost semnate din partea romina de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíno, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, iar din partea iugoslavă de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Din partea română au fost de faţă tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mălnăşan, consilieri şi experţi ai delegaţiei. Din partea iugoslavă au asistat tovarăşii Edvard Kardeli, preşedintele Skupstinei Federative, Petar Stambolici, preşedintele Vecei Executive Federative, Mialko Todorovici, vicepreşedinte al Skupstinei Federative, Miloş Minici, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Slobodan Penezici, preşedintele Vecei Executive a R.S. Serbia, Iakov Blajevici, preşedintele Camerei Economice Federative, Marin Tetinici, secretar federativ pentru transporturi şi telecomunicaţii, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanţe, dr. Ioje Brilei, membru al Vocei Executive Federative, Filip Baikovici, secretar federativ pentru industrie, Bogdan Triobrina, secretar general al preşedintelui, Mirko Tepavat adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia în R.P. Romînă şi alte persoane oficiale. După semnare, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito şi-au strîns călduros mîinile. Membrii delegaţiei române s-au întreţinut apoi cordial cu conducătorii iugoslavi. Anul XXI nr. 5949 6 pagini 30 bani Duminică 1 decembrie 1903 »l Din activitatea sfaturilor populare Gospodărirea şi înfrumuseţarea satelor şi oraşelor ORADEA (coresp. R.I.). — La , Oradea a avut loc simbătă se- siunea sfatului popular regional Crişana. In fata deputaţilor tovas roşul inginer loan Marconescu, vicepreşedinte, al comitetului e- executiv al sfatului popular regio-nal Crişana a prezentat o amplă dare de seamă privind rezultate- le obţinute de sfaturile populare, pentru buna gospodărire şi in- ' frumuseţare a satelor şi oraşelor din această regiune. Ca urmare a participării maselor largi de cetăţeni, mobilizaţi de deputaţi [ numai in prima parte a anului ■ s-au efectuat lucrări a căror va-loare se cifrează la peste■ 7.500.000 lei. Rezultate deosebite s-au obţinut şi in oraşele Salonta şi Beiuş precum şi în comunele Vărşand, Valea lui Mihai şi Tărcaia. Sesiunea a stabilit un plan de măsuri care prevede printre altele construirea la Oradea a unui complex sportiv şi antenajarea cetăţii oraşului pentru valorificarea mai deplină a acestui monument istoric. De asemenea s-a hotărit ca la staţiunea Victoria să fie construit■ încă un ştrand. Lucrări din contribuţie voluntară 8 BACĂU (coresp. R.I.). — In se- g g din casa de simbătă comitetul e- 8 e xecutiv al sfatului popular regio- ^ I nai Bacău a analizat felul în g g care au fost executate lucrările 8 g din contribuţia voluntară votate 18 pentru anul 1963, precum şi mă- g g surile pregătitoare pentru anul 8 8 1964. Raportul şi discuţiile care g § au avut loc au scos în evidenţă g 0 0 g faptul că anul acesta m regiune g g au fost executate şi date în io- 8 § losință prin contribuţie voluntară g 0 Q 8 137 săli de clasă, 4 cămine cui- S 0g rurale, două dispensare, 6 poduri; ° 8 un număr de 59 de sate au fost e- 8 8 lectrificate, iar 26 au fost radio- jj 8 o g ficale. § 1 In vederea stabilirii obiective- 8 8 lor ce urmează a fi executate g prin participarea cetățenilor in a- | I nul 1964 în cuprinsul regiunii au 8 8 avut loc aproape 500 de adunări g g populare. jj aase oe ae dc ao 00 00 ao 00 ac 00 00 00 00 90 ae 00 00 ©e oe 00 R R g 8 8 8 888 « #>000000 COOOOOCOOC OCOOOCOCOOOOOOOOOCOCOOOOOOOOOO>? în cadrul preocupării permanente pentru creşterea producţiei de cărbune mai ales ca urmare a mecanizării, automatizării şi modernizării proceselor de producţie, un loc deosebit de important este ocupat de reducerea sistematică a consumului de lemn prin extinderea tehnicii noi, înţelegînd că scăderea necontenită a consumului de lemn prezintă o deosebită importanţă atît pentru activitatea rodnică a exploatărilor miniere, cit şi pentru economia naţională, permiţind o valorificare superioară a unor însemnate cantităţi de masă lemnoasă, colectivele de mineri din întreaga ţară acţionează cu hotărîre în această direcţie. Se depun toate străduinţele în vederea îndeplinirii sarcinilor trasate de Congresul al III-lea al P.M.R. Pentru înlocuirea materialului lemnos folosit în trecut în cantităţi mari la susţinere, în ultimii ani s-au făcut o serie de cercetări cu rezultate bune. Astfel, prin extinderea susţinerii metalice şi a utilizării prefabricatelor de beton s-a reuşit ca în primele trei trimestre ale anului 1963, să se realizeze un consum specific la lemnul de mină de 39,7 metri cubi pe mia de tone, faţă de 41 metri cubi cit este prevăzut prin plan, obţinîndu-se astfel o economie totală de peste 9000 metri cubi lemn de mină. înlocuirea materialului lemnos în lucrările de abataje s-a obţinut prin extinderea abatajelor frontale susţinute cu armături metalice (stîlpi şi grinzi de oţel), extindere ce s-a făcut pe seama reducerii numărului de abataje cameră. în acelaşi timp la lucrările de deschidere şi pregătire s-a extins susţinerea cu armături metalice profil clopot, metodă prin care s-au obţinut rezultatele cele mai bune. Pe linia înlocuirii lemnului de mină, eforturile depuse de unităţile productive şi de către colectivele de cercetare se oglindesc şi în faptul că în anul 1959 producţia de cărbune extras din abatajele susţinute în metal a fost de numai 2,33 la sută din producţia totală, în timp ce în primele trei trimestre ale anului 1963 ea s-a ridicat la 24,2 la sută. La lucrările miniere de deschidere şi pregătire metrajul susţinut metalic în cele 9 luni ale anului 1963 a crescut de 8,6 ori faţă de realizările din anul 1959. Dacă în abatajele frontale introducerea susţinerii metalice are ca urmare o reducere a consumului specific de lemn de mină aproape la jumătate, în cazul lucrărilor de deschidere şi pregătire, reducerea este mult mai substanţială, iar la unele lucrări aproape totală. In prezent se depun eforturi sporite în vederea reducerii consumului de material lemnos şi la abatajele carieră, metodă de exploatare care are încă o pondere foarte mare, atît în cadrul exploatărilor miniere din Valea Jiului, cit şi la exploatările de cărbune brun şi lignit. Astfel, începînd din trimestrul II al anului la Trustul minier „Muntenia" se experimentează sub îndrumarea Institutului de cercetări miniere susţinerea metalică într-un abataj-cameră de la mina Roşioara, unde condiţiile de zăcămînt sînt din cele mai bune şi se realizează consumuri sensibil mai reduse ca în cele armate în lemn. S-a făcut un început pe această linie şi la abatajele-carieră sub tavan artificial din stratele groase de la exploatările miniere din Valea Jiului. Un colectiv de ingineri şi tehnicieni de la mina Petrila, de pildă, a aplicat începînd din anul 1961 o susţinere mixtă. Prin acest sistem un anumit număr de stîlpi de lemn sînt înlocuiţi cu stîlpi tubulari metalici, care se pot recupera înainte de operaţia de răpire. Această metodă care ulterior s-a generalizat la toate exploatările miniere din Valea Jiului, determină de asemenea o reducere substanţială a consumului specific de lemn de mină. Rezultate bune s-au obţinut cu susţinerea metalică şi in ceea ce priveşte efectuarea provizorie a lucrărilor miniere de deschidere înainte de operaţia de betonare. Susţinerea provizorie, care cu numai cîţiva ani în urmă se făcea exclusiv în lemn, material care nu se mai recupera şi rămînea în spatele zidăriei definitive, a găsit o soluţionare raţională care este în curs de generalizare la toate unităţile miniere, în prezent utilizarea cu succes a cofrajului mobil, aplicat la săparea şi betonarea puţului principal de la mina Dîlja din Valea Jiului, deschide perspective nu numai creşterii vitezelor de avansare şi randamentelor, dar şi posibilităţilor de reducere totală a lemnului de mină utilizat la susţinerea provizorie a puţurilor de mină săpate de la zi. Economicitatea susţinerii metalice a lucrărilor miniere fiind condiţionată de o cît mai multiplă refolosire a elementelor, este necesar ca toate exploatările la care se prevede extinderea acestui mod de susţinere să fie dotate cu utilajul necesar (prese hidraulice) pentru recondiţionarea elementelor deformate în urma folosirii lor. Este necesar totodată ca repararea armăturilor deformate să se facă în subteran, eliminîndu-se prin aceasta cheltuielile indirecte necesare cu transportul, încărcarea şi descărcarea lor. Se remarcă de asemenea necesitatea revizuirii actualului profil clopot, folosit la confecţionarea elementelor de susţinere a galeriilor, în sensul înlocuirii lui cu un alt profil (eventual jgheab), care la aceeaşigreutate liniară prezintă rezistenţă mai mare; în acelaşi timp se impune revizuirea calităţii oţelului folosit la laminarea acestor profile, astfel ca operaţia de prelucrare a elementelor (curbare, sudură) să fie uşurată, îmbunătăţind in primul rînd rezistenţa oţelului. In ceea ce priveşte susţinerea metalică în abataje, urmează ca începînd cu anul viitor pe baza rezultatelor obţinute în urma studiilor de laborator şi cercetărilor în teren, să se realizeze tipuri de stîlpi îmbunătăţiţi, cu care ocazie se vor elimina neajunsurile principale constatate la tipurile folosite pînă în prezent şi anume greutatea mare a acestora şi la care a contribuit şi slaba calitate a oţelului folosit. In acest domeniu munca de cercetare va continua şi în viitor în sensul creării unor tipuri de stîlpi cit mai corespunzătoare condiţiilor noi de zăcămînt în care va fi necesară extinderea susţinerii metalice şi adaptate noilor tehnologii de exploatare a cărbunelui în abataj. Din cele văzute pînă acum rezultă că extinderea susţinerii metalice ca şi folosirea altor înlocuitori, a contribuit direct la o reducere considerabilă a consumului specific de lemn de mină. Insă pentru realizarea susţinerilor necesare în procesul de exploatare a cărbunelui, lemnul se foloseşte şi sub formă de cherestea atît la executarea poditurilor în abataje cît şi la bandajarea lucrărilor miniere. Pentru a asigura condiţii de muncă corespunzătoare din punct de vedere al tehnicii securităţii, în abataje se creează adevărate podituri artificiale care împreună cu celelalte elemente ale susţinerii realizează un sistem rezistent şi adecvat condiţiilor naturale şi tehnologice în care se lucrează. (Continuare in pag 2a) Reducerea consumului de lemn in exploatările carbonifere Ing. I. Bogdan director general în Ministerul Minelor și Energiei Electrice Combinatul de celuloză şi hîrtie din Brăila : In clişeu : hala în care se produce cartonul Foto : AGERPRES A. Un bloc în trei zile Pe şantierul de construcţie a oraşului Oneşti s-a instalat pentru prima oară la noi în ţară olinie tehnologică care execută elemente prefabricate spaţiale din beton armat pentru blocuri de locuinţe. Fiecare element spaţial reprezintă o cameră întreagă alcătuită din patru pereţi. Acesta se finisează complet în atelier, i se montează uşile, ferestrele şi unele instalaţii, rămlnînd ca la locul de montaj să se facă numai legăturile între elemente, racordurile instalaţiilor, precum şi unele lucrări mărunte de retuş. Primul bloc experimental cu două etaje, cuprinzînd 12 apartamente, a fost ridicat nn numai trei zile. Această metodă, care reprezintă o treaptă avansată pe linia industrializării construcţiilor, asigură scurtarea timpului de execuţie a blocurilor de locuinţe. Telegrama Primului secretar al C.C. al P.M.R., Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER BUCUREŞTI In numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., Guvernului Sovietic şi al întregului popor sovietic vă exprimăm Dv. şi prin persoana Dv. întregului popor al Republicii Populare Române frăţeşti sincere mulţumiri pentru caldele felicitări şi bunele urări trimise cu prilejul celei de-a 46-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Poporul sovietic se bucură sincer de minunatele realizări obţinute de poporul frate român, care sub conducerea Partidului Muncitoresc Român desăvirşeşte cu succes construirea socialismului în ţara sa şi aduce o contribuţie însemnată la întărirea forţei marii comunităţi socialiste, păcii şi prieteniei între popoare. Siniem ferm convinşi că relaţiile de prietenie frăţească şi de colaborare rodnică, multilaterală, între popoarele noastre, bazate pe principiile marxism-leninismului, se vor dezvolta şi se vor întări necontenit. Vă dorim din toată inima Dv. şi întregului popor român noi şi mari victorii în lupta pentru socialism şi pace. N. S. HRUŞCIOV, L. BREJNEV