Romînia Liberă, decembrie 1963 (Anul 21, nr. 5949-5975)

1963-12-01 / nr. 5949

V­­l Aspect din timpul semnării Comunicatului comun .Telefoto AG fr pres. COMUNICAT COMUN La invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secre­tar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, o delegaţie de stat a Republicii Populare Române, condusă de președintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro­mín, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a fă­cut o vizită oficială în Iugoslavia, în­tre 22 și 30 noiembrie 1963. Delegația Republicii Populare Romí­ne a vizitat capitala Republicii Socia­liste Federative Iugoslavia — Bel­grad —, oraşele Sarajevo, Mostar, Ze­­niţa, Zagreb, Ljubljana, întreprinderi industriale, gospodării agricole, insti­tuţii ştiinţifice şi culturale, a avut în­tâlniri cu reprezentanţi ai organelor republicane şi locale, ai organizaţiilor obşteşti, cu oameni ai muncii şi a luat cunoştinţă de realizări ale construcţiei socialiste în Iugoslavi®. în timpul vizitei, delegaţiile de stat ale Republicii Populare Române şi Re­publicii Socialiste Federative Iugosla­via au purtat discuţii cu privire la relaţiile actuale dintre cele două ţări vecine şi la perspectivele dezvoltării colaborării lor viitoare. Cu acest pri­lej, a fost semnat între Republica Populară Romînă şi Republica Socia­listă Federativă Iugoslavia acordul privind construirea Sistemului hidroe­nergetic şi de navigaţie — Porţile de Fier. De asemenea, delegaţiile au avut un schimb de păreri cu privire la si­tuaţia internaţională şi la cele mai ac­tuale probleme ale contemporaneităţii,­­precum şi cu privire la problemele miş­cării muncitoreşti internaţionale. Delegaţia de stat a Republicii Popu­lare Române a fost compusă din : Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Mun­citoresc Român, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, Alexandru Bîrlă­deanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul Republicii Populare Ro­mâne în Republica Socialistă Federati­vă Iugoslavia. Delegaţia de stat a Republicii Socia­liste Federative Iugoslavia a fost com­pusă din : Iosip Broz Tito, preşedintele republicii, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Edvard Kardeli, preşedintele Scupstii­ei Fede­rative, Petar Stambolici, preşedintele Vecei Executive Federative, Miloş Mi­nnci, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Ma­rin Tetinici, secretar federativ pentru transporturi şi telecomunicaţii, Kiro Go­­gorov, secretar federativ pentru finan­ţe, Bogdan Triobrina, secretar gene­ral al preşedintelui republicii, Mirko Tepavat, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milato­­vici, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Populară Romînă. Convorbirile au fost purtate într-o atmosferă tovărăşească­ de cordialitate şi înţelegere reciprocă.­ ­ Cele două delegaţii au constatat cu satisfacţie că relaţiile dintre Republica­ Populară Romînă şi Republica Socia­listă Federativă Iugoslavia se dezvoltă cu succes în spiritul prieteniei tradi­ţionale dintre cele două popoare. O importantă contribuţie la dezvoltarea colaborării rodnice romîno-iugoslave au adus hotărîrile adoptate cu ocazia întîlnirilor din anul 1956 dintre con­ducătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obţi­nute de cele două ţări în construirea socialismului, delegaţiile şi-au exprimat părerea că dezvoltarea relaţiilor bilate­rale corespunde intereselor celor două ţări socialiste şi că vecinătatea lor imediată oferă mari posibilităţi pentru lărgirea acestei colaborări. Cele două delegaţii au examinat multilateral relaţiile economice reci­proce şi, constatînd rezultatele favora­bile obţinute în ultimul timp, au con­venit asupra necesităţii de a se lua o serie de măsuri care să conducă la lăr­girea acestor relaţii, corespunzător dez­voltării economiilor naţionale ale celor două ţări. Ele au căzut de acord ca ambele părţi să depună eforturi pentru mări­rea volumului şi îmbunătăţirea struc­turii schimbului de mărfuri, a colabo­rării economice în producţia indus­trială, a colaborării în domeniul tran­sporturilor şi telecomunicaţiilor, pre­cum şi pentru lărgirea şi adîncirea co­laborării tehnico-ştiinţifice. Cele două delegaţii au constatat, de asemenea, că şi creditarea reciprocă trebuie să-şi găsească locul în rela­ţiile­­economice ale celor două ţări ca o formă importantă de colaborare eco­nomică. De asemenea, cele două delegaţii au convenit să fie examinate măsurile ne­cesare pentru interconectarea sisteme­lor energetice ale celor două ţări. Delegaţiile au căzut de acord că vor lua măsurile necesare pentru a se crea condiţii şi a se asigura metode corespunzătoare, care să stimuleze le­gături economice bilaterale mai strînse şi mai trainice. O astfel de orientare, corespunzătoare intereselor economice reciproce, va contribui la dezvoltarea colaborării economice curente şi de lungă durată. în vederea realizării acestor scopuri, cele două guverne au hotărît să înfiin­ţeze, ca organ p­ermanent, o comisie mixtă de colaborare economică. Delegaţiile au subliniat în mod deo­sebit marea însemnătate a acordului semnat privind construirea în comun a Sistemului hidroenergetic şi de naviga­ţie — Porţile de Fier — şi au expri­mat convingerea că realizarea acestui mare obiectiv va aduce o contribuţie importantă la dezvoltarea economică a ambelor ţări. Construirea acestui obiec­ţie creează noi posibilităţi pentru coo­perarea industrială şi colaborarea eco­nomică mai strînsă dintre cele două ţări. Delegaţiile au constatat, de aseme­nea, că construirea Sistemului Porţile de Fier va crea condiţii favorabile pentru dezvoltarea navigaţiei pe Du­năre, important mijloc de circulaţie in­ternaţională, spre folosul tuturor ţări­lor interesate, în legătură cu această îmbunătăţire şi cu lichidarea radicală a greutăţilor de navigaţie existente în acest sector, guvernele celor două ţări se află în contact cu guvernele celor­lalte ţări dunărene. Cele două delegaţii apreciază pozi­tiv rezultatele obţinute în dezvoltarea schimburilor culturale şi ştiinţifice, în lărgirea contactelor dintre organizaţiile obşteşti, care contribuie la o mai bună cunoaşj­tre a realizărilor celor două ţări şi la apropierea intre cele două popoare prietene. In scopul lărgirii în continuare a acestor schimburi şi con­tacte, delegaţiile Republicii Populare Române şi Republicii Socialiste Fede­rative Iugoslavia au convenit să spri­jine prin încheierea de convenţii, înţe­legeri şi alte măsuri, colaborarea din­tre organele şi organizaţiile competen­te în domeniul ştiinţific, radiotelevi­­ziunii, agenţiilor de presă, turismului etc. Ele au subliniat în mod deosebit că sunt gata ca, prin schimburi de dele­gaţii şi prin contacte între reprezen­tanţii celor două ţări în toate dome­niile de activitate economică şi socială, să colaboreze la analizarea tuturor pro­blemelor a căror rezolvare poate con­tribui la adîncirea relaţiilor de bună vecinătate şi la lărgirea colaborării prieteneşti multilaterale dintre Repu­blica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. (Continuare în pag. 5-a) . #­ y Delegaţia română a plecat spre patrie BELGRAD 30. (Agerpres). — Sîmbătă seara a părăsit Belgra­dul, înd­reptîndu-se spre patrie, de­legaţia de stat a R. P. Române con­dusă de tovarăşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, care la invitaţia preşedin­telui Iosip Broz Tito a făcut o vizi­tă în R.S.F. Iugoslavia. De la Hotelul Metropol, unde a avut loc recepţia, tovarăşul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi mem­bri ai delegaţiei române au fost con­duşi la gară de preşedintele R.S.F. Iugoslavia, tovarăşul Iosip Broz Tito, de tovarăşii Edvard Kardeli, preşedintele Skupstinei Federative, Aleksandar Rankovici, vicepreşedin­tele Republicii, Petar Stambolici, preşedintele Vecei Executive Fede­rative, Blaj­o Iovanovici, preşedin­tele Tribunalului Constituţional al R.S.F. Iugoslavia, Lazar Kolişevski, preşedintele Comitetului Federativ al Uniunii socialiste a poporului muncitor din Iugoslavia, Svetozar Vukmanovici, președintele Con­siliului central al Uniunii sindi­catelor din Iugoslavia, Rocea Po­povici, secretar de stat pentru a­­facerile externe, Iovan Veselinov, secretar al C.C. al U.C. din Serbia, Ivan Gosniak, secretar de stat pen­tru problemele apărării naţionale şi alte persoane oficiale­Peronul gării centrale din Belgrad era împodobit cu drapelele de stat ale R. P. Române şi R.S.F. Iugo­slavia. Pe peron era aliniată o gardă de onoare. La sosirea în gară au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Romíne şi R. S. F. Iugoslavia. In timp ce tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito trec în revistă garda de onoare, ră­sună salve de salut. Membrii dele­gaţiei române îşi iau rămas bun de la personalităţile iugoslave care i-au condus­ la gară, de la şefii misiuni­lor diplomatice, de la membrii am­basadei R. P. Romíne la Belgrad, înainte de urcarea în tren tovară­şul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi membrii delegaţiei române îşi iau un călduros rămas bun de la tova­răşul Iosip Broz Tito şi ceilalţi con­ducători iugoslavi­ Oaspeţii români au fost însoţiţi pînă la frontieră de tovarăşii Miloş Minici, vicepreşedinte al Vecei­­E­­xecutive Federative, Bogoliub Sto­­ianovici membru al Vecei Executi­ve a R. S. Serbia, Arso Milatovici, ambasadorul R. S. F. Iugoslavia în R. P. Romînă, Radovan Vlatkovici, preşedintele Skupstinei din regiu­nea autonomă Voivodina, dr. Ser­­ghie Makiedo, șeful protocolului din secretariatul de stat pentru afacerile externe și alte persoane oficiale iugoslave. 7 Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! win'a mm ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMlNĂ V încheierea vizitei delegaţiei de stat a R.P. Romíne în R.S. F. Iugoslavia SEMNAREA COMINICAEUEUI »11 RIMlNO-IBGOSLAV II A ACIDULUI PRIVIND SISTEMUL MW K HER BELGRAD 30 —• Trimişii speciali Agerpres S. Strujan şi P. Popa transmit : Sîmbătă la amiază, în clădirea Vecei Executive Federa­tive a R. S. F. Iugoslavia a avut loc semnarea acordului între Re­publica Populară Romaînă şi Repu­blica Socialistă Federativă Iugoslavia privind realizarea şi exploatarea Sis­temului hidroenergetic şi de naviga­ţie Porţile de Fier, pe fluviul Dună­rea, şi a Comunicatului comun cu pri­­­vire la vizita delegaţiei Republicii Populare Române în Republica Socia­listă Federativă Iugoslavia. Acordul privind Sistemul Porţile de Fier şi Comunicatul comun au fost semnate din partea romina de tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre­şedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíno, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, iar din partea iugoslavă de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedinte­le R.S.F. Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugosla­via. Din partea română au fost de faţă tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Alexandru Bîrlădeanu, Cor­­neliu Mănescu, Aurel Mălnăşan, con­silieri şi experţ­i ai delegaţiei. Din partea iugoslavă au asistat to­varăşii Edvard Kardeli, preşedintele Skupstinei Federative, Petar Stambo­­lici, preşedintele Vecei Executive Fe­derative, Mialko Todorovici, vice­preşedinte al Skupstinei Federative, Miloş Minici, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Slobodan Penezici, preşe­dintele Vecei Executive a R.S. Serbia, Iakov Blajevici, preşedintele Camerei Economice Federative, Marin Tetinici, secretar federativ pentru transporturi şi telecomunicaţii, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanţe, dr. Ioje Brilei, membru al Vocei Execu­tive Federative, Filip Baikovici, secre­tar federativ pentru industrie, Bogdan Triobrina, secretar general al pre­şedintelui, Mirko Tepavat adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasado­rul R.S.F. Iugoslavia în R.P. Romînă şi alte persoane oficiale. După semnare, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito şi-au strîns călduros mîinile. Membrii de­legaţiei române s-au întreţinut apoi cordial cu conducătorii iugoslavi. Anul XXI nr. 5949 6 pagini 30 bani Duminică 1 decembrie 1903 »­l Din activitatea sfaturilor populare Gospodărirea şi înfrumuseţarea satelor­­ şi oraşelor ORADEA (coresp. R.I.). — La , Oradea a avut loc si­mbătă se-­ siunea sfatului popular regional­­ Crişana. In fata deputaţilor tova­­s roşul inginer loan Marconescu,­­ vicepreşedinte, al comitetului e- e­xecutiv al sfatului popular regio-­­­nal Crişana a prezentat o amplă­­ dare de seamă privind rezultate-­­ le obţinute de sfaturile populare, pentru buna gospodărire şi in- ' frumuseţare a satelor şi oraşelor­­ din această regiune. Ca urmare­­ a participării maselor largi de­ cetăţeni, mobilizaţi de deputaţi [ numai in prima parte a anului ■ s-au efectuat lucrări a căror va-­­­loare se cifrează la peste­­■ 7.500.000 lei. Rezultate deosebite s-au obţinut şi in oraşele Salonta şi Beiuş precum şi în comunele Vărşand, Valea lui Mih­ai şi Tăr­­caia. Sesiunea a stabilit un plan de măsuri care prevede printre­­ altele construirea la Oradea a­­ unui complex sportiv şi antena­­j­­area cetăţii oraşului pentru va­­­­lorificarea mai deplină a acestui monument istoric. De asemenea s-a hotărit ca la staţiunea Victo­ria să fie construit■ încă un ştrand. Lucrări din contribuţie voluntară 8 BACĂU (coresp. R.I.). — In se- g g din ca­sa de simbătă comitetul e- 8 e xecutiv al sfatului popular regio- ^ I nai Bacău a analizat felul în g g care au fost executate lucrările 8 g din contribuţia voluntară votate 1­8 pentru anul 1963, precum şi mă- g g surile pregătitoare pentru anul 8 8 1964. Raportul şi discuţiile care g § au avut loc au scos în evidenţă g 0 0 g faptul că anul acesta m regiune g g au fost executate şi date în io- 8 § losință prin contribuţie voluntară g 0 Q 8 137 săli de clasă, 4 cămine cui- S 0g rurale, două dispensare, 6 poduri; ° 8 un număr de 59 de sate au fost e- 8 8 lectrificate, iar 26 au fost radio- jj 8 o g ficale. § 1 In vederea stabilirii obiective- 8 8 lor ce urmează a fi executate g prin participarea cetățenilor in a- | I nul 1964 în cuprinsul regiunii au 8 8 avut loc aproape 500 de adunări g g populare. jj aase oe ae dc ao 00 00 ao 00 ac 00 00 00 00 90 ae 00 00 ©e oe 00 R R g 8 8 8 8­8­8 « #>000000 COOOOOCOOC OCOOOCOCOOOOOOOOOCOCOOOOOOOOOO>? în cadrul preo­cupării permanen­te pentru creşte­rea producţiei de cărbune mai ales ca urmare a me­canizării, automatizării şi moderniză­rii proceselor de producţie, un loc deosebit de important este ocupat de reducerea sistematică a consumului de lemn prin extinderea tehnicii noi, înţelegînd că scăderea necontenită a consumului de lemn prezintă o deosebită importanţă atît pentru ac­tivitatea rodnică a exploatărilor mi­niere, cit şi pentru economia naţio­nală, permiţind o valorificare supe­rioară a unor însemnate cantităţi de masă lemnoasă, colectivele de mi­neri din întreaga ţară acţionează cu hotărîre în această direcţie. Se de­pun toate străduinţele în vederea în­deplinirii sarcinilor trasate de Con­gresul al III-lea al P.M.R. Pentru înlocuirea materialului lemnos folosit în trecut în cantităţi mari la susţinere, în ultimii ani s-au făcut o serie de cercetări cu rezultate bune. Astfel, prin extinderea susţinerii metalice şi a utilizării prefabricate­lor de beton s-a reuşit ca în primele trei trimestre ale anului 1963, să se realizeze un consum specific la lem­nul de mină de 39,7 metri cubi pe mia de tone, faţă de 41 metri cubi cit este prevăzut prin plan, obţinîn­­du-se astfel o economie totală de peste 9000 metri cubi lemn de mină. înlocuirea materialului lemnos în lu­crările de abataje s-a obţinut prin extinderea abatajelor frontale susţi­nute cu armături metalice (stîlpi şi grinzi de oţel), extindere ce s-a fă­cut pe seama reducerii numă­rului de abataje cameră. în a­­celaşi timp la lucrările de deschi­dere şi pregătire s-a extins susţi­nerea cu armături metalice profil clopot, metodă prin care s-au obţi­nut rezultatele cele mai bune. Pe linia înlocuirii lemnului de mi­nă, eforturile depuse de unităţile productive şi de către colectivele de cercetare se oglindesc şi în fap­tul că în anul 1959 producţia de căr­bune extras din abatajele susţinute în metal a fost de numai 2,33 la sută din producţia totală, în timp ce în primele trei trimestre ale anului 1963 ea s-a ridicat la 24,2 la sută. La lu­crările miniere de deschidere şi pre­gătire metrajul susţinut metalic în cele 9 luni ale anului 1963 a crescut de 8,6 ori faţă de realizările din anul 1959. Dacă în abatajele frontale intro­ducerea susţinerii metalice are ca urmare o reducere a consumului specific de lemn de mină aproape la jumătate, în cazul lucrărilor de des­chidere şi pregătire, reducerea este mult mai substanţială, iar la unele lucrări aproape totală. In prezent se depun eforturi sporite în vederea reducerii consu­mului de material lemnos şi la abata­jele carieră, me­todă de exploatare care are încă o pondere foarte mare, atît în cadrul exploatărilor miniere din Valea Jiu­lui, cit şi la exploatările de cărbune brun şi lignit. Astfel, începînd din trimestrul II al anului la Trustul minier „Muntenia" se experimen­tează sub îndrumarea Institutului de cercetări miniere susţinerea me­talică într-un abataj-cameră de la mina Roşioara, unde condiţiile de zăcămînt sînt din cele mai bune şi se realizează consumuri sensibil mai reduse ca în cele armate în lemn. S-a făcut un început pe această linie şi la abatajele-carieră sub ta­van artificial din stratele groase de la exploatările miniere din Valea Jiului. Un colectiv de ingineri şi tehnicieni de la mina Petrila, de pildă, a aplicat începînd din anul 1961 o susţinere mixtă. Prin acest sistem un anumit număr de stîlpi de lemn sînt înlocuiţi cu stîlpi tu­­bulari metalici, care se pot recupera înainte de operaţia de răpire. Aceas­tă metodă care ulterior s-a generali­zat la toate exploatările miniere din Valea Jiului, determină de aseme­nea o reducere substanţială a con­sumului specific de lemn de mină. Rezultate bune s-au obţinut cu susţinerea metalică şi in ceea ce priveşte efectuarea provizorie a lucrărilor miniere de deschidere înainte de operaţia de betonare. Susţinerea provizorie, care cu nu­mai cîţiva ani în urmă se făcea ex­clusiv în lemn, material care nu se mai recupera şi rămînea în spatele zidăriei definitive, a găsit o soluţio­nare raţională care este în curs de generalizare la toate unităţile mi­niere, în prezent utilizarea cu succes a cofrajului mobil, aplicat la săpa­rea şi betonarea puţului principal de la mina Dîlja­ din Valea Jiului, deschide perspective nu numai creş­terii vitezelor de avansare şi ran­damentelor, dar şi posibilităţilor de reducere totală a lemnului de mină utilizat la susţinerea provizorie a puţurilor de mină săpate de la zi. Economicitatea susţinerii metalice a lucrărilor miniere fiind condiţio­nată de o cît mai multiplă refolosire a elementelor, este necesar ca toate exploatările la care se prevede ex­tinderea acestui mod de susţinere să fie dotate cu utilajul necesar (prese hidraulice) pentru recondiţionarea elementelor deformate în urma fo­losirii lor. Este necesar totodată ca repararea armăturilor deformate să se facă în subteran, eliminîndu-se prin aceasta cheltuielile indirecte ne­cesare cu transportul, încărcarea şi descărcarea lor. Se remarcă de ase­menea necesitatea revizuirii actua­lului profil clopot, folosit la confec­ţionarea elementelor de susţinere a galeriilor, în sensul înlocuirii lui cu un alt profil (eventual jgheab), care la aceeaşi­­greutate liniară prezintă rezistenţă mai mare; în acelaşi timp se impune revizuirea calităţii oţelului folosit la laminarea acestor profile, astfel ca operaţia de prelu­crare a elementelor (curbare, sudu­ră) să fie uşurată, îmbunătăţind in primul rînd rezistenţa oţelului. In ceea ce priveşte susţinerea me­talică în abataje, urmează ca înce­pînd cu anul viitor pe baza rezulta­telor obţinute în urma studiilor de laborator şi cercetărilor în teren, să se realizeze tipuri de stîlpi îmbună­tăţiţi, cu care ocazie se vor elimina neajunsurile principale constatate la tipurile folosite pînă în prezent şi anume greutatea mare a acestora şi la care a contribuit şi slaba calitate a oţelului folosit. In acest domeniu munca de cerce­tare va continua şi în viitor în sen­sul creării unor tipuri de stîlpi cit mai corespunzătoare condiţiilor noi de zăcămînt în care va fi necesară extinderea susţinerii metalice şi a­­daptate noilor tehnologii de exploa­tare a cărbunelui în abataj. Din cele văzute pînă acum rezultă că extinderea susţinerii metalice ca şi folosirea altor înlocuitori, a con­tribuit direct la o reducere conside­rabilă a consumului specific de lemn de mină. Insă pentru realizarea sus­ţinerilor necesare în procesul de ex­ploatare a cărbunelui, lemnul se fo­loseşte şi sub formă de cherestea atît la executarea poditurilor în a­­bataje cît şi la bandajarea lucrărilor miniere. Pentru a asigura condiţii de mun­că corespunzătoare din punct de ve­dere al tehnicii securităţii, în aba­taje se creează adevărate podituri artificiale care împreună cu celelal­te elemente ale susţinerii reali­zează un sistem rezistent şi adecvat condiţiilor naturale şi tehnologice în care se lucrează. (Continuare in pag 2­a) Reducerea consumului de lemn in exploatările carbonifere Ing. I. Bogdan director general în Ministerul Minelor și Energiei Electrice Combinatul de celuloză şi hîrtie din Brăila : In clişeu : hala în care se produce cartonul Foto : AGERPRES A. Un bloc în trei zile Pe şantierul de construcţie a ora­şului Oneşti s-a instalat pentru pri­ma oară la noi în ţară o­­linie teh­nologică care execută elemente prefabricate spaţiale din beton ar­mat pentru blocuri de locuinţe. Fie­care element spaţial reprezintă o cameră întreagă alcătuită din patru pereţi. Acesta se finisează complet în atelier, i se montează uşile, feres­trele şi unele instalaţii, rămlnînd ca la locul de montaj să se facă numai legăturile între elemente, racordurile instalaţiilor, precum şi unele lucră­ri mărunte de retuş. Primul bloc experimental cu două etaje, cuprinzînd 12 apartamente, a fost ridicat nn numai trei zile. Această metodă, care reprezintă o treaptă avansată pe linia industri­alizării construcţiilor, asigură scur­tarea timpului de execuţie a blocu­rilor de locuinţe. T­ele­g­rama Primului secretar al C.C. al P.M.R., Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER BUCUREŞTI In numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii So­vietice, Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., Guvernului Sovietic şi al întregului popor sovietic vă exprimăm Dv. şi prin persoana Dv. întregului popor al Republicii Populare Române frăţeşti sincere mulţumiri pentru cal­dele felicitări şi bunele urări trimise cu prilejul celei de-a 46-a­ aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Poporul sovietic se bucură sincer de minunatele realizări obţinute de poporul frate român, care sub conducerea Partidului Muncitoresc Român desăvirşeşte cu succes construirea socialismului în ţara sa şi aduce o contribuţie însemnată la întărirea forţei marii comunităţi socialiste, păcii şi prieteniei între popoare. Siniem ferm convinşi că relaţiile de prietenie frăţească şi de colabo­rare rodnică, multilaterală, între popoarele noastre, bazate pe principiile marxism-leninismului, se vor dezvolta şi se vor întări necontenit. Vă dorim din toată inima Dv. şi întregului popor român noi şi mari victorii în lupta pentru socialism şi pace. N. S. HRUŞCIOV, L. BREJNEV

Next