Romînia Liberă, februarie 1964 (Anul 22, nr. 6001-6025)
1964-02-01 / nr. 6001
7 Proletari din toate ţările, uniţi-vă f uminia libera ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ COMUNICATUL Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea Planului de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1963 In 1963 — cel de-al patrulea an al planului de şase ani — s-au obţinut noi succese în dezvoltarea economiei naţionale, în ridicarea Planul producţiei globale industriale pe anul 1963 a fost îndeplinit în proporţie de 101,7 la sută. Pe ministere, organizaţii centrale. Faţă de anul 1962 producţia mijloacelor de producţie a crescut cu 14,3 la sută, iar a bunurilor de consum cu 9,3 la sută. Pe întreaga insarcinile planului sesenat se îndeplinesc cu succes. In primii patru ani producţia globală industrială a crescut cu 74 la sută, cu un ritm mediu anual de creştere de 15 la sută faţă de cca. 13 la sută, ritm prevăzut pentru întreaga perioadă 1960 —1965. Producţia mijloacelor de producţie a crescut în această perioadăcu 82 la sută, cu un ritm mediu anual de 16,1 la sută faţă de 14 la sută prevăzut, iar în cadrul acesteia, ritmurile cele mai înalte s-au realizat în ramurile de bază ale industriei, în industria construcţiilor de maşini şi prelucrării metalelor 18,3 la sută, în industria chimiei, hîrtiei şi celulozei 24,3 la sută, în Industria energiei electrice şi termice 17,6 la sută, în Industria metalurgiei feroase 16,9 la sută. Ritmul înalt de creştere a producţiei a făcut posibilă depăşirea în anul 1963 a nivelului prevăzut în sesenat pentru anul 1964 în ramurile metalurgiei feroase şi construcţiilor de maşini, iar în industria lemnului nivelului de trai al oamenilor muncii, în desăvîrşirea construcţiei socialiste în Republica Populară Romînă, sfaturi populare, planul producţiei globale industriale a fost îndeplinit după cum urmează: dustrie producţia a crescut cu 12,5 la sută. Pe ramuri principale producţia a crescut după cum urmează : S-a atins nivelul prevăzut pentru anul 1965. Producţia bunurilor de consum a crescut în aceşti patru ani cu 62 la sută, cu un ritm mediu anual de 12,8 la sută faţă de 12,2 la sută prevăzut. In anul 1963 s-au obţinut însemnate creşteri a producţiei unor produse importante, atît din categoria mijloacelor de producţie, cît şi a bunurilor de consum : energie electrică, ţiţei şi produse petroliere, cărbune, minereuri de fier, fontă, oţel, laminate, metale neferoase, motoare cu combustie internă, motoare şi generatori electrici, transformatori, strunguri, utilaje tehnologice pentru industria siderurgică, chimică, prelucrarea ţiţeiului, lemnului, locomotive Diesel electrice de 2 100 C.P., construcţii navale, autovehicule, rulmenţi, produse sodice, îngrăşăminte chimice, mase plastice şi răşini sintetice, coloranţi organici, fibre şi fire sintetice, celuloză, hîrtie, ciment, cherestea, mobilă, ţesături, tricotaje, confecţii, încălţăminte, articole electro-casnice de folosinţă îndelungată etc. Producţia principalelor produse industriale în anul 1963 se prezintă astfel: L Industrie procentul de îndeplinire a planului pe anul 1963 Ministerul Minelor şi Energiei Electrice 102,4 Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei 100,6 Ministerul Industriei Metalurgice şi Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini 100,0 Ministerul Industriei Construcţiilor 102,9 Ministerul Economiei Forestiere 103,4 Ministerul Industriei Uşoare 103,3 Ministerul Industriei Alimentare 100,8 Unităţile Industriale ale Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor 105,8 Unităţile Industriei Poligrafice ale Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă 103,7 Unităţile Industriei locale ale Sfaturilor Populare 109,3 Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti 103,4 Industria chimică cu................................ Industria energiei electrice şi termice cu Industria construcţiilor de maşini şi prelucrării metalelor cu................................................................. Industria metalurgiei feroase cu Industria materialelor de construcţii cu . . . . Industria de exploatare şi prelucrare a lemnului cu Industria uşoară cu.................................................. Industria alimentară cu 30 la sută 18 la sută 13 la sută 8 la sută 20 la sută 15 la sută 11 la sută 5 la sută Producţia efectivă 1983 Date în procente absolute faţă de 1962 Fontă mii tone 1 706 113 Oţel mii tone 2 704 no Laminate finite pline mii tone 1 921 115 Ţevi de oţel * ■ — ~ , mii tone 478 105 Cocs metalurgic pentru furnale mii tone r, 1 141 102 Minereuri de fier mii tone 2 286 132 Cărbune brut extras mii tone 10 267 107 Țiței extras mii tone 12 233 103 Produse petroliere albe mii tone 6 629 101 Uleiuri minerale mii tone 415 117 Gaz metan mii. mc. 10 101 114 Energie electrică mil. kWh 11655 116 Motoare cu combustie internă mii CP 549 115 Motoare electrice peste 0,6 kW mii kW 1 011 110 Generatori electrici mii kVA 200 187 Transformatori de forță mii kVA 3 405 111 Instalații de foraj *) bucăţi 120 88 Utilaje tehnologice pentru industria chimică tone 43 919 108 Utilaje tehnologice pentru prelucrarea ţiţeiului tone 14 048 104 Utilaje tehnologice pentru industria siderurgică şi turnătorii ■■ tone 33 253 119 Locomotive Diesel electrice de 2 100 CP bucăţi 59 169 Autovehicule bucăţi 20 174 134 Rulmenţi mii bucăţi 8 760 121 Tractoare**) unităţi convenţionale de 15 CP 55 783 86 Sodă calcinată mi tone 331 115 Sodă caustică mii tone 170 106 Acid sulfuric mii tone 343 105 îngrăşăminte chimice (substanţă activă 100 la suta) mii tone 185 141 s— îngrăşăminte fosfatice mii tone 100 115 — îngrăşăminte azotoase mii tone 85 193 Coloranţi organici tone 5 937 119 Negru de fum tone 33 177 112 Detergenţi (exprimaţi în 20 la La sută substanţă activă) tone 12 181 122... Fibre şi fire , sintetice tone 2 546 145 Anvelope auto-tractor-avion mii bucăţi 921 167 Celuloză mii tone 196 128 Hîrtie mii tone 191 120 Ciment mii tone 4 369 125 Materiale de zidărie (In echivalent cărămizi ceramice normale) mii bucăţi 1153 109 Geamuri trase în echivalent 2 mm grosime mii mp 24 029 116 Cherestea mii mc 4 575 107 Placaj mii mc 158 122 Plăci din particule aglomerate. mii tone 100 149 Plăci fibrolemnoase mii tone 74 303 Mobilă mii. lei 2 260 120 Țesături tip bumbac mii. mp 301 101 Țesături tip lină mii. mp 38 114 Țesături tip mătase „ mii. mp 30 103 Tricotaje mii. bucăţi 57 105 Confecţii din ţesături mii. lei 8 893 113 încălţăminte mii per. 34 366 106 ’ din care : — încălţăminte din piele mii per. 22 904 109 Televizoare bucăţi 68 148 164 Frigidere bucăţi 72 035 157 Maşini electrice de spălat rufe ’ pentru uz casnic „ bucăţi .110 690 144 Came (fără slănină) , mii tone 267 90 Preparate şi conserve de came tone 74 223, 99,6 Peşte tone 34 429 113 Lapte de consum (inclusiv lapte praf) mii hi. 2 333 112 Brînzeturi tone 43 280 95 Unt tone 16 206 110 Uleiuri ■ comestibile mii tone 160 99 Zahăr mii ton* 287 84 Importante realizări economice şi social - culturale • Planul producţiei globale Industriale pe anul 1963 a fost îndeplinit în proporţie de 101,7 la suta. In primii patru ani al planului de şase ani producţia globală industrială a crescut cu 74 la sută, cu un ritm mediu anual de creştere de 15 la sută faţă de circa 13 la sută, ritm prevăzut pentru întreaga perioadă 1960-1965. • In anii 1960-1963 producţia mijloacelor de producţie a crescut cu 82 la sută, cu un ritm mediu anual de 16,1 la sută faţă de 14 la sută prevăzut. în cadrul acesteia ritmurile cele mai înalte s-au realizat în ramurile de bază ale industriei : în industria construcţiilor de maşini şi prelucrării metalelor 18,3 la sută, în industria chimiei, hîrtiei şi celulozei 24,3 la sută, în industria energiei electrice şi termice 17,6 la sută, în industria metalurgiei feroase 16,9 la sută. • Producţia bunurilor de consum a crescut în primii patru ani ai sesenatului cu 62 la sută, cu un ritm mediu anual de 12,8 la sută faţă de 12,2 la sută prevăzut. • Au fost înregistrate noi succese în creşterea nivelului tehnic al producţiei, ca urmare a înzestrării întreprinderilor cu maşini şi instalaţii moderne, a introducerii de noi procedee tehnologice, a mecanizării şi automatizării în continuare a proceselor de producţie, a ridicării calificării cadrelor care au determinat îmbunătăţirea calităţii produselor şi lărgirea sortimentelor. • La sfîrşitul anului 1963, agricultura dispunea de circa 65.000 tractoare fizice, 62.000 semănători mecanice, 32.100 combine pentru păioase, precum şi alte numeroase maşini care contribuie la ridicarea gradului de mecanizare a lucrărilor agricole. • In condiţiile climaterice care nu au fost favorabile în toate regiunile ţării, datorită aplicării pe o scară mai largă a măsurilor agrotehnice, în 1963 s-a obţinut o producţie totală de cereale de circa 10,4 milioane tone, cu aproape 700.000 tone mai mult decit în anul 1962. • După calcule preliminare venitul naţional a crescut în 1963 cu circa 7 la sută faţă de 1962. • Creşterea venitului naţional a creat condiţii ca în perioada 1960-1963 să se efectueze investiţii din fondurile statului de aproape două ori mai mari decit cei patru ani precedenţi. • In 1963 s-au vîndut prin comerţul socialist mărfuri în valoare de 57,5 miliarde lei, cu 7,7 la sută (în preţuri comparabile) mai mult decît în anul precedent. • Numărul salariaţilor din economia naţională a fost în 1963 cu 190.000 mai mare decît în 1962. • Salariul real a crescut cu 4,6 la sută faţă de 1962. • In anii 1960-1963 au fost construite din fondurile statului 161.800 apartamente convenţionale. Populaţia, în special cea din mediul rural, şi-a construit din fonduri proprii 383.000 de locuinţe. Anul XXII nr. COOI ...* 4 pagini 20 bani m Sîmbătă 1 februarie 1064 *) Pentru anul 1963 s-a prevăzut o producţie mai mică, ca urmare a introducerii in producţie de noi tipuri cu caracteristici tehnice superioare. **) In anul 1963 s-a insufit si introdus in producţie de serie tractorul universal de 65 C.P., calitativ superior. Deşi agricultura nu a livrat în întregime industriei materiile prime prevăzute, ceea ce a făcut ca la carne, zahăr, produse lactate sa nu se atingă nivelul planificat; totuși aprovizionarea populației s-a des(Continuare in pag. 3-a) AZI VA Recent, şirului de magazine moderne deschise toamna trecută în strada 6 Martie din Baia Mare i s-a adăugat o nouă unitate comercială, magazinul care desface produse electrotehnice. In clişeu : [ aspect din noul magazin Foto : I. DEAC Principala sarcină a cooperaţiei meşteşugăreşti o constituie îmbunătăţirea continuă a deservirii populaţiei, prin centrele şi unităţile diverselor cooperative. In Bucureşti — ca de altfel şi în alte oraşe din ţară - s-au introdus o serie de activităţi noi, solicitate de cetăţeni. Alte prestaţii sunt în curs sau în proiect de a fi introduse. Tov. GHEORGHE BĂLAN, preşedintele Uniunii cooperativelor meşteşugăreşti Bucureşti, a răspuns la cîteva întrebări puse de redactorul nostru Mircea Scripcă, privind unele activităţi de deservire, prestate de cooperaţia meşteşugărească. — Ne-ar interesa înainte de toate sectoarele de dată mai recentă introduse in Bucureşti. — Ştim cu toţii că — datorită creşterii numărului celor care se mută în apartamente noi — au sporit şi solicitările de mobilă şi de alte obiecte de interior. Pentru mobilarea şi decorarea apartamentelor după necesităţi şi preferinţele locatarilor, în cadrul cooperativei „Mobilă şi tapiţerie" a luat fiinţă o unitate specială iar cooperativa „Tricotextil" a organizat o unitate care execută — la comandă — jaluzele ţesute din fire de bumbac şi material plastic. Cooperativa „Tehnica sticlei" a organizat o unitate mobilă, care — cînd este solicitată — se deplasează la domiciliul cetăţenilor, executînd montări de geamuri şi oglinzi, şlefuiri de geamuri, recondiţionări. De asemenea, la cooperativa „Deservirea" s-a introdus prestarea unor munci gospodăreşti pe bază de abonament. Pentru executarea unor reparaţii de confecţii, cit şi pentru călcarea pe loc — la cerere — a unor articole de îmbrăcăminte, s-au înfiinţat 10 unităţi cu astfel de activităţi. Luîndu-se cunoştinţă de cererile populaţiei ca în anumite ocazii — cum ar fi plecări în concediu, reuniuni, nunţi etc. — să se acorde pe un timp limitat, in schimbul unei taxe, unele obiecte de uz personal şi casnic. U.C.M. Bucureşti a analizat aceste cerinţe şi a introdus o serie de forme de deservire adecvate. Astfel, prin unitatea din preajma Gării de Nord ce aparţine de „Cooperativa marochineri" — se închiriază schiuri, patine, bocanci, rucsacuri, truse alimentare, aparate foto, aparate de radio portative. In sezonul de vară, se vor inchiria obiectele adecvate, printre care şi corturi. In cadrul cooperativei „Deservirea", s-au înfiinţat 5 unităţi pentru închiriat obiecte de uz casnic, ca : aparate de curăţat parchetul, veselă şi tacîmuri pentru anumite ocazii. In sfîrşit, pe şoseaua Floreasca 234 şi pe şoseaua Giurgiului 178 au fost deschise, de către cooperativa „Metalocasnica", unităţi de întreţinere şi reparare a autoturismelor, iar pe şoselele Bucureşti-Constanţa şi Bucureşti-Snagov s-au înfiinţat puncte mobile de depanare. — Mai sunt insă unele activităţi solicitate de cetăţeni care n-au fost introduse. Ce părere ~Cnd despre lucrul acesta f jsjjjg — Este adevărat că n-am putut umple toate golurile, uneori din vina noastră, alteori din alte cauze. ■■ ■ .;a Deşi în planul nostru am prevăzut organizarea unei unităţi — cu profil complex — pentru deservirea cetăţenilor sosiţi cu trenul, pînă acum n-am putut realiza această prevedere, din lipsa unui spaţiu corespunzător. Din acelaşi motiv, n-am putut deschide, în anul 1963, două spălătorii de bloc. — Cu alte cuvinte se poate spune că simţiţi nevoia ca Sfatul popular al Capitalei să vă acorde sprijinul necesar. Poate s-ar putea să studiaţi şi posibilitatea lărgirii reţelei da sustragerii. Sunt puţine şi au un aspect mai mult decit modest. In altă ordine de idei, vă rog să ne precizaţi ce alte prestaţii aţi prevăzut pentru anul acesta ? — In primul rînd, vă informez că se va deschide o unitate specială de încălţăminte cu „deservire expres", unde — la cerere — se vor putea executa pe loc orice fel de reparaţii. Pentru îmbunătăţirea deservirii cetăţenilor, activitatea de întreţinere şi de reparare a obiectelor electrocasnice şi auto-moto va fi reorganizată, specializîndu-se cooperativele pe grupe separate de maşini şi obiecte de acest fel. In cadrul cooperativei „Ar, tă şi precizie", se va organiza o unitate care — la cerere — va executa diverse obiecte din metal şi tacîmuri cu materialul clienţilor. , — Fireşte că noile activităţi*pentru cetăţeni sunt binevenite şi bună parte din ele au fost apreciate. Totuşi, mai sint cazuri cind deservirea cetăţenilor lasă de dorit. Ce veţi Întreprinde pentru remedierea deficienţelor pentru Îmbunătăţirea prestărilor către populaţie ? — Este adevărat — ne răspunde tov. preşedinte Gh. Bălan — că mai sint deficienţe, că unele centre primesc reclamaţii de la cetăţeni. Intr-o activitate obişnuită, de pildă, cea a încălţămintei, avem reclamaţii, întrucât unii cooperatori nu se preocupă să execute reparaţiile în termen scurt, iar responsabilii anumitor centre nu ţin o evidenţă riguroasă a lucrărilor şi a termenelor fixate. Şi la cooperativa „Casa de modă" din calea Victoriei, ca şi la unele centre de lenjerie ale cooperativei „Soarele", se înregistrează amînări în execuţia comenzilor. Faţă de aceste cazuri, ne propunem să organizăm o muncă permanentă de îndrumare şi control în unităţi, să analizăm — cu mai multă regularitate — activitatea desfăşurată de cooperativele în cauză, luînd măsuri operative pentru îmbunătăţirea de sert (Continuare în pag. 2-a) ! INFORMĂM DESPRE: Prestaţii noi pentru cetăţeni • O unitate de încălţăminte unde se execută reparaţii imediat • 10 centre pentru călcarea pe loc a confecţiilor • închirieri de articole de turism, aparate de uz casnic etc. • Munci gospodăreşti executate pe bază de abonament • Un centru special de informare a cetăţenilor, cu orar de la 6 la 22 • Măsuri pentru îmbunătăţirea deservirii cetăţenilor. MmM mm, ?pfr MHi jt, ' ■ n ’1 ' Sortimente noi din mase plastice IAȘI (coresp. R.I.). La întreprinderea de prelucrare a maselor plastice din Iaşi, a fost introdus în procesul de fabricaţie un nou produs şi anume: granule pentru protejarea cablurilor electrice. Acest sortiment, executat din P.V.C., a fost produs până acum în cantităţi însemnate care au şi luat drumul fabricilor de cabluri electrice din ţară. Colectivul de muncă al noii întreprinderi ieşene se pregăteşte totodată pentru realizarea, pe scară industrială, a producţiei de dale şi covoare din material plastic, care îşi găseşte o largă utilizare la amenajarea interioarelor. Legumicultorii bănăţeni pregătesc noua recoltă TIMIŞOARA (coresp. R. I.). — In bazinele legumicole din jurul oraşelor Timişoara, Arad, Sînnicolau Mare şi celelalte din Banat, colectiviştii au început muncile de pregătire a noii recolte din anul curent. Pînă ieri s-au amenajat 12 000 mp de răsadniţe, dintre care aproape 8 000 mp au şi fost însămînţate cu diverse legume în vederea producerii de răsaduri timpurii. Paralel, colectiviştii din regiunea Banat, au însămînţat în sere şi răsadniţe şi 8 000 mp cu legume în cultură forţată, pentru obţinerea de produse extratimpurii, cele mai mari suprafeţe fiind în unităţile din raza oraşelor Timişoara şi Arad. Îngrijirea livezilor In timpul iernii In livezi trebuie să se execute în timpul iernii o serie de lucrări care au drept scop să pregătească terenurile pentru noile plantaţii şi să creeze condiţii bune de creştere şi rodire a pomilor. Pe terenurile destinate noilor livezi se pot face lucrări de curăţire prin defrişări de arborete şi de pomi răzleţi, se pot executa nivelarea şi amenajarea propriu-zisă în vederea plantărilor. Amenajarea suprafeţelor în pantă prin terasare duce la stăvilirea procesului de eroziune a solului, la mecanizarea lucrărilor din plantaţii şi la crearea de posibilităţi în vederea cultivării platformei teraselor cu plante agro-furajere. Lucrarea se execută cu ajutorul plugului balansier, de-a lungul curbelor de nivel. La stabilirea lăţimii teraselor se ţine cont de conformaţia terenului şi de înclinarea pantei. Acolo unde pantele sînt uniforme şi cu înclinaţii pînă la 20 la sută, lăţimea platformei va fi de 8—10 m, iar la o pantă între 20—28 la sută, lăţimea platformei va fi de 4—6 m. Unde terenul este însă neuniform şi nu se poate face terasarea prin mecanizare, se va proceda la formarea de terase continui manual, în dembleurambleu. Dacă nu s-au putut executa gropile de plantare în toamnă, se efectuează în cursul iernii. In plantaţiile pe rod, pe măsură ce timpul se încălzeşte, începînd cu a doua jumătate a lunii februarie, se pot face tăieri de întreţinere şi de Preoculpă şi ACTUALE formare a pomilor. Unii pomi se găsesc în perioada de plină rodire, cu coroana deasă, cu crengi care se suprapun şi cu multe uscături. In cursul perioadei de vegetaţie, aceşti pomi dau creşteri anuale reduse şi muguri de rod puţini şi slab dezvoltaţi. De aceea e necesar să se taie ramurile nefolositoare pentru a se face luminarea coroanei. Se vor înlătura în primul rînd ramurile uscate, apoi acelea care stânjenesc dezvoltarea crengilor bine plasate, avînd grijă ca tăierea să se facă la inel, fără să se provoace aşchiere. Rănile făcute se netezesc cu briceagul şi apoi se ung cu mastic sau cu vopsea cu ulei. Vîrfurile ramurilor se scurtează în lemn de 2—3 ani, făcîndu-se prin aceasta o uşoară întinerire a pomilor. Această lucrare favorizează creşterea lăstarilor şi duce la o bună diferenţiere a mugurilor de rod. In cazul cînd pomii nu au rodit cîţiva ani la rînd, iar în momentul cînd se execută tăierea se găsesc foarte mulţi muguri de rod, este absolut necesar ca prin tăieri să se înlăture aproximativ 20—30 la sută din formaţiile fructifere. Prin aceasta, se creează un echilibru favorabil menţinerii şi dezvoltării fructelor pe pom. La pomii bătrîni sau la acei care dau semne de îmbătrânire prematură, se constată uscarea vîrfurilor ramurilor şi apariţia unor lăstari lacomi la baza ramurilor de schelet. In această stare se găsesc pomii care nu au primit în fiecare an lucrările de îngrijire cerute de agrotehnică. In astfel de situaţii, se procedează, după caz, la reîntinerirea coroanei pomilor, prin îndepărtarea a o treime pînă la o doime din lungimea ramurilor de schelet socotite de la punctul de ramificare. Dacă pe aceste ramuri se găsesc lăstari lacomi sau lăstari normali, se vor alege cei mai bine plasaţi, care se vor lăsa cu scopul de a se forma un schelet normal al coroanei pomilor. Aceştia vor fi scurtaţi pînă la jumătate din lungimea lor. Pomii din livezile care au fost bine îngrijite prezintă creşteri anuale cu lungimi ce variază între 30— 60 cm, au muguri de rod în humăr suficient şi coroana bine formată. In aceste cazuri, se face o tăiere uşoară de întinerire. Paralel cu tăierile se face şi curăţirea trunchiului şi a bazei ramurilor de schelet de muşchi, licheni şi scoarţă îmbătrînită. Omizitul este de asemenea o lucrare importantă, care se poate executa în timpul iernii. Prin înlăturarea cuiburilor de omizi şi prin distrugerea lor, se, înlătură posibilitatea de atac a acestora. iar” După ce s-au executat tăierea şi curăţirea pomilor, se trece la stropit. Această lucrare este necesară pentru combaterea diferiţilor dăunători care iernează pe trunchiul şi ramurile pomilor, cum sunt : păduchele de San José, păduchele ţestos al prunului, ouăle păduchilor de frunze, ouăle de cotari şi alţii. Pentru combaterea acestora, se" recomandă o stropire cu Selinon în concentraţie de 0,75 la sută sau Dibutox în concentraţie de 1 la saftă. In plantaţiile de piersic, e bine să sa execute o stropire cu zeamă borneleză în concentraţie de 2 la sută, pentru combaterea ciupercii care produce deformarea frunzelor, boală frecventă şi foarte păgubitoare la această specie. Tratamentele se vor face pe timp frumos (temperatura aerului peste 0 grade C), care să permită zvîntarea soluţiei pînă în seara zilei în care are loc stropuul. In unităţile în care nu s-a făfiat îngrăşarea pomilor în timpul toamnei, se poate efectua spre sfîrșitul iernii. In acest scop, se transporta în timpul iernii gunoi de grajd, socotindu-se 15—20 tone la hectar. îrîgrlșămintele naturale se depozitează’' în grămezi în livadă. După topirea zăpezii, se pot aplica în livezi șî îîigrășăminte minerale şi anume azotat de amoniu în cantitate de 1—1,5 kg de pom pentru pomii pe rod şi 200— 300 gr de pom la pomii tineri, precum şi superfosfat în cantitate de 2—3 kg de pom la pomii pe rod şi 400—600 gr de pom la pomii tineri. Ing. D. PRICA, Ing. GH. LEFTER de la Staţiunea agricolă experimentală Geoaglu După cum suat loc dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1964, constructorii de pe şantierul şoseaua Olteniţei (aparţinînd întreprinderii nr. 4 a D.G.C.M.-Bucrueşti) au chemat la întrecere, în cinstea celei de-a 20-a aniversări a eliberării patriei, pe toate celelalte şantiere ale întreprinderii. In clişeu : Brigada mixtă de fierari-dulgheri condusă de Ion Stan, discutînd pe marginea angajamentului de a termina şi da un Folosinţă blocul O.D. 1 — cuprinzînd 108 apartamente — cu o lună înainte de terasa foto : AGERPRES