Romînia Liberă, februarie 1964 (Anul 22, nr. 6001-6025)

1964-02-01 / nr. 6001

7 Proletari din toate ţările, uniţi-vă f­ uminia libera ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ COMUNI­CATUL Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea Planului de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1963 In 1963 — cel de-al patrulea an al planului de şase ani — s-au ob­ţinut noi succese în dezvoltarea economiei naţionale, în ridicarea Planul producţiei globale indus­triale pe anul 1963 a fost îndeplinit în proporţie de 101,7 la sută. Pe ministere, organizaţii centrale. Faţă de anul 1962 producţia mij­loacelor de producţie a crescut cu 14,3 la sută, iar a bunurilor de con­sum cu 9,3 la sută. Pe întreaga in­sarcinile planului sesenat se în­deplinesc cu succes. In primii patru ani producţia globală industrială a crescut cu 74 la sută, cu un ritm mediu anual de creştere de 15 la sută faţă de cca. 13 la sută, ritm prevăzut pentru întreaga perioadă 1960 —1965. Producţia mijloacelor de producţie a crescut în a­­ceastă perioadă­­cu 82 la sută, cu un ritm mediu anual de 16,1 la sută faţă de 14 la sută pre­văzut, iar în cadrul acesteia, ritmu­rile cele mai înalte s-au realizat în ramurile de bază ale industriei, în industria construcţiilor de maşini şi prelucrării metalelor 18,3 la sută, în industria chimiei, hîrtiei şi celu­lozei 24,3 la sută, în Industria ener­giei electrice şi termice 17,6 la sută, în Industria metalurgiei feroase 16,9 la sută. Ritmul înalt de creştere a pro­­ducţiei a făcut posibilă depăşirea în anul 1963 a nivelului prevăzut în sesenat pentru anul 1964 în ramurile metalurgiei feroase şi construcţiilor de maşini, iar în industria lemnului nivelului de trai al oamenilor mun­cii, în desăvîrşirea construcţiei so­cialiste în Republica Populară Ro­­mînă, sfaturi populare, planul producţiei globale industriale a fost îndeplinit după cum urmează: dustrie producţia a crescut cu 12,5 la sută. Pe ramuri principale producţia a crescut după cum urmează : S-a atins nivelul prevăzut pentru anul 1965. Producţia bunurilor de consum a crescut în aceşti patru ani cu 62 la sută, cu un ritm mediu anual de 12,8 la sută faţă de 12,2 la sută pre­văzut. In anul 1963 s-au obţinut însem­nate creşteri a producţiei unor pro­duse importante, atît din categoria mijloacelor de producţie, cît şi a bunurilor de consum : energie elec­trică, ţiţei şi produse petroliere, cărbune, minereuri de fier, fontă, oţel, laminate, metale neferoase, motoare cu combustie internă, mo­toare şi generatori electrici, tran­sformatori, strunguri, utilaje teh­nologice pentru industria siderur­gică, chimică, prelucrarea ţiţeiului, lemnului, locomotive Diesel electri­ce de 2 100 C.P., construcţii navale, autovehicule, rulmenţi, produse so­dice, îngrăşăminte chimice, mase plastice şi răşini sintetice, coloranţi organici, fibre şi fire sintetice, ce­luloză, hîrtie, ciment, cherestea, mo­­bilă, ţesături, tricotaje, confecţii, încălţăminte, articole electro-casni­­ce de folosinţă îndelungată etc. Producţia principalelor produse industriale în anul 1963 se prezintă astfel: L Industrie procentul de îndeplinire a planului pe anul 1963 Ministerul Minelor şi Energiei Electrice 102,4 Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei 100,6 Ministerul Industriei Metalurgice şi Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini 100,0 Ministerul Industriei Construcţiilor 102,9 Ministerul Economiei Forestiere 103,4 Ministerul Industriei Uşoare 103,3 Ministerul Industriei Alimentare 100,8 Unităţile Industriale ale Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor 105,8 Unităţile Industriei Poligrafice ale Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă 103,7 Unităţile Industriei locale ale Sfaturilor Populare 109,3 Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti 103,4 Industria chimică cu................................ Industria energiei electrice şi termice cu Industria construcţiilor de maşini şi prelucrării meta­lelor cu................................................................. Industria metalurgiei feroase cu Industria materialelor de construcţii cu . . . . Industria de exploatare şi prelucrare a lemnului cu Industria uşoară cu.................................................. Industria alimentară cu 30 la sută 18 la sută 13 la sută 8 la sută 20 la sută 15 la sută 11 la sută 5 la sută Producţia efectivă 1983 Date în procente absolute faţă de 1962 Fontă mii tone 1 706 113 Oţel mii tone 2 704 no Laminate finite pline mii tone 1 921 115 Ţevi de oţel * ■ — ~ , mii tone 478 105 Cocs metalurgic pentru furnale mii tone r­, 1 141 102 Minereuri de fier mii tone 2 286 132 Cărbune brut extras mii tone 10 267 107 Țiței extras mii tone 12 233 103 Produse petroliere albe mii tone 6 629 101 Uleiuri minerale mii tone 415 117 Gaz metan mii. mc. 10 101 114 Energie electrică mil. kWh 11655 116 Motoare cu combustie internă mii CP 549 115 Motoare electrice peste 0,6 kW mii kW 1 011 110 Generatori electrici mii kVA 200 187 Transformatori de forță mii kVA 3 405 111 Instalații de foraj *) bucăţi 120 88 Utilaje tehnologice pentru indu­stria chimică tone 43 919 108 Utilaje tehnologice pentru prelu­crarea ţiţeiului tone 14 048 104 Utilaje tehnologice pentru indu­stria siderurgică şi turnătorii ■■ tone 33 253 119 Locomotive Diesel electrice de 2 100 CP bucăţi 59 169 Autovehicule bucăţi 20 174 134 Rulmenţi mii bucăţi 8 760 121 Tractoare**) unităţi convenţionale de 15 CP 55 783 86 Sodă calcinată mi tone 331 115 Sodă caustică mii tone 170 106 Acid sulfuric mii tone 343 105 îngrăşăminte chimice (substanţă­­ activă 100 la suta) mii tone 185 141 s— îngrăşăminte fosfatice mii tone 100 115 — îngrăşăminte azotoase mii tone 85 193 Coloranţi organici tone 5 937 119 Negru de fum tone 33 177 112 Detergenţi (exprimaţi în 20 la La sută substanţă activă) tone 12 181 122­­... Fibre şi fire , sintetice tone 2 546 145 Anvelope auto-tractor-avion mii bucăţi 921 167­­ Celuloză mii tone 196 128 Hîrtie mii tone 191 120 Ciment mii tone 4 369 125 Materiale de zidărie (In echiva­lent cărămizi ceramice normale) mii­ bucăţi 1153 109 Geamuri trase în echivalent 2 mm grosime mii mp 24 029 116 Cherestea mii mc 4 575 107 Placaj mii mc 158 122 Plăci din particule aglomerate. mii tone 100­­ 149 Plăci fibrolemnoase mii tone 74 303 Mobilă mii. lei 2 260 120 Țesături tip bumbac mii. mp 301 101 Țesături tip lină mii. mp 38 114 Țesături tip mătase „ mii. mp 30 103 Tricotaje mii. bucăţi 57 105 Confecţii din ţesături mii. lei 8 893 113 încălţăminte mii per. 34 366 106 ’ din care : — încălţăminte din piele mii per. 22 904 109 Televizoare bucăţi 68 148 164 Frigidere bucăţi 72 035 157 Maşini electrice de spălat rufe ’ pentru uz casnic „ bucăţi .110 690 144 Came (fără slănină) , mii tone 267 90 Preparate şi conserve de came tone 74 223, 99,6 Peşte tone 34 429 113 Lapte de consum (inclusiv lapte praf) mii hi. 2 333 112 Brînzeturi tone 43 280 95 Unt tone 16 206 110 Uleiuri ■ comestibile mii tone 160 99 Zahăr mii ton* 287 84 Importante realizări economice şi social - culturale • Planul producţiei globale In­dustriale pe anul 1963 a fost înde­plinit în proporţie de 101,7 la­ suta.­­ In primii patru ani al planu­lui de şase ani producţia globală industrială a crescut cu 74 la sută, cu un ritm mediu anual de creşte­re de 15 la sută faţă de circa 13 la sută, ritm prevăzut pentru în­treaga perioadă 1960-1965. • In anii 1960-1963 producţia mijloacelor de producţie a crescut cu 82 la sută, cu un ritm mediu anual de 16,1 la sută faţă de 14 la sută prevăzut. în cadrul acesteia ritmurile cele mai înalte s-au reali­zat în ramurile de bază ale indus­triei : în industria construcţiilor de maşini şi prelucrării metalelor 18,3 la sută, în industria chimiei, hîrtiei şi celulozei 24,3 la sută, în industria energiei electrice şi ter­mice 17,6 la sută, în industria me­talurgiei feroase 16,9 la sută. • Producţia bunurilor de con­sum a crescut în primii patru ani ai sesenatului cu 62 la sută, cu un ritm mediu anual de 12,8 la sută faţă de 12,2 la sută prevăzut. • Au fost înregistrate noi suc­cese în creşterea nivelului tehnic al producţiei, ca urmare a înzes­trării întreprinderilor cu maşini şi instalaţii moderne, a introducerii de noi procedee tehnologice, a mecanizării şi automatizării în continuare a proceselor de pro­ducţie, a ridicării calificării cadre­lor care au determinat îmbunătă­ţirea calităţii produselor şi lărgi­rea sortimentelor. • La sfîrşitul anului 1963, agri­cultura dispunea de circa 65.000 tractoare fizice, 62.000 semănători mecanice, 32.100 combine pentru păioase, precum şi alte numeroase maşini care contribuie la ridicarea gradului de mecanizare a lucrări­lor agricole. • In condiţiile climaterice care nu au fost favorabile în toate re­giunile ţării, datorită aplicării pe o scară mai largă a măsurilor agro­tehnice, în 1963 s-a obţinut o pro­ducţie totală de cereale de circa 10,4 milioane tone, cu aproape 700.000 tone mai mult decit în anul 1962. • După calcule preliminare ve­nitul naţional a crescut în 1963 cu circa 7 la sută faţă de 1962. • Creşterea venitului naţional a creat condiţii ca în perioada 1960-1963 să se efectueze investi­ţii din fondurile statului de a­­proape două ori mai mari decit cei patru ani precedenţi. • In 1963 s-au vîndut prin co­merţul socialist mărfuri în valoa­re de 57,5 miliarde lei, cu 7,7 la sută (în preţuri comparabile) mai mult decît în anul precedent. • Numărul salariaţilor din eco­nomia naţională a fost în 1963 cu 190.000 mai mare decît în 1962. • Salariul real a crescut cu 4,6 la sută faţă de 1962. • In anii 1960-1963 au fost con­struite din fondurile statului 161.800 apartamente convenţionale. Populaţia, în special cea din me­diul rural, şi-a construit din fon­duri proprii 383.000 de locuinţe. Anul XXII nr. COOI ...­­* 4 pagini 20 bani m Sîmbătă 1 februarie 1064 *) Pentru anul 1963 s-a prevăzut o producţie mai mică, ca urmare a introducerii in producţie de noi tipuri cu caracteristici tehnice superioare. **) In anul 1963 s-a insufit si intro­dus in producţie de serie tractorul uni­versal de 65 C.P., calitativ superior. Deşi agricultura nu a livrat în întregime industriei materiile pri­me prevăzute, ceea ce a făcut ca la carne, zahăr, produse lactate sa nu se atingă nivelul planificat; totuși aprovizionarea populației s-a des­(Continuare in pag. 3-a) AZI VA Recent, şirului de magazine mo­derne deschise toamna trecută în­­ strada 6 Martie din Baia Mare i­­ s-a adăugat o nouă unitate comer­cială, magazinul care desface pro­­­­duse electrotehnice. In clişeu : [ aspect din noul magazin Foto : I. DEAC Principala sarcină a cooperaţiei meşteşugăreşti o constituie îmbunătă­ţirea continuă a deservirii populaţiei, prin centrele şi unităţile diverselor cooperative. In Bucureşti — ca de altfel şi în alte oraşe din ţară - s-au introdus o serie de activităţi noi, so­licitate de cetăţeni. Alte prestaţii sunt în curs sau în proiect de a fi in­troduse. Tov. GHEORGHE BĂLAN, preşedintele Uniunii cooperativelor meşteşugăreşti Bucureşti, a răspuns la cîteva întrebări puse de redac­torul nostru Mircea Scripcă, pri­vind unele activităţi de deservire, prestate de cooperaţia meşteşugă­rească. — Ne-ar interesa înainte de toa­te sectoarele de dată mai re­centă introduse in Bucureşti. — Ştim cu toţii că — datorită creş­terii numărului celor care se mută în apartamente noi — au sporit şi soli­citările de mobilă şi de alte obiecte de interior. Pentru mobilarea şi de­corarea apartamentelor după nece­sităţi şi preferinţele locatarilor, în cadrul cooperativei „Mobilă şi tapiţe­rie" a luat fiinţă o unitate specială iar cooperativa „Tricotextil" a or­ganizat o unitate care execută — la comandă — jaluzele ţesute din fire de bumbac şi material plastic. Cooperativa „Tehnica sticlei" a or­ganizat o unitate mobilă, care — cînd este solicitată — se deplasează la do­miciliul cetăţenilor, executînd mon­tări de geamuri şi oglinzi, şlefuiri de geamuri, recondiţionări. De aseme­nea, la cooperativa „Deservirea" s-a introdus prestarea unor munci gos­podăreşti pe bază de abonament. Pentru executarea unor reparaţii de confecţii, cit şi pentru călcarea pe loc — la cerere — a unor articole de îmbrăcăminte, s-au înfiinţat 10 uni­tăţi cu astfel de activităţi. Luîndu-se cunoştinţă de­ cererile populaţiei ca în anumite­­ ocazii — cum ar fi plecări în concediu, reu­niuni, nunţi etc. — să se acorde pe un timp limitat, in schimbul unei ta­xe, unele obiecte de uz personal şi casnic. U.C.M. Bucureşti a analizat a­­ceste cerinţe şi a introdus o serie de forme de deservire adecvate. Astfel, prin unitatea din preajma Gării de Nord ce aparţine de „Cooperativa marochineri" — se închiriază schiuri, patine, bocanci, rucsacuri, truse ali­mentare, aparate foto, aparate de ra­dio portative. In sezonul de vară, se vor inchiria obiectele adecvate, prin­tre care şi corturi. In cadrul coopera­tivei „Deservirea", s-au înfiinţat 5 u­­nităţi pentru închiriat obiecte de uz casnic, ca : aparate de curăţat parche­tul, veselă şi tacîmuri pentru anumite ocazii. In sfîrşit, pe şoseaua Floreasca 234 şi pe şoseaua Giurgiului 178 au fost deschise, de către cooperativa „Me­­talocasnica", unităţi de întreţinere şi reparare a autoturismelor, iar pe şo­selele Bucureşti-Constanţa şi Bucu­­reşti-Snagov s-au înfiinţat puncte mobile de depanare. — Mai sunt insă unele activităţi solicitate de cetăţeni care n-au fost introduse. Ce părere ~Cn­d­ despre lucrul acesta f jsjjjg — Este adevărat că n-am putut umple toate golurile, uneori din vina noastră, alteori din alte cauze. ■■ ■ .;a Deşi în planul nostru am prevăzut organizarea unei unităţi — cu profil complex — pentru deservirea cetăţe­nilor sosiţi cu trenul, pînă acum n-am putut realiza această prevedere, din lipsa unui spaţiu corespunzător. Din acelaşi motiv, n-am putut deschide, în anul 1963, două spălătorii de bloc. — Cu alte cuvinte se poate spune că simţiţi nevoia ca Sfa­tul popular al Capitalei să vă acorde sprij­inul necesar. Poa­­te s-ar putea să studiaţi şi po­sibilitatea lărgirii reţelei da sustragerii. Sunt puţine şi au un aspect mai mult decit mo­dest. In altă ordine de idei, vă rog să ne precizaţi ce alte prestaţii aţi prevăzut pentru anul acesta ? — In primul rînd, vă informez că se va deschide o unitate specială de încălţăminte cu „deservire expres", unde — la cerere — se vor pu­tea e­­xecuta pe loc orice fel de reparaţii. Pentru îmbunătăţirea deservirii ce­tăţenilor, activitatea de întreţinere şi de reparare a obiectelor electrocas­­nice şi auto-moto va fi reorganizată, specializîndu-se cooperativele pe gru­pe separate de maşini şi obiecte de acest fel. In cadrul cooperativei „Ar­, tă şi precizie", se va organiza o uni­tate care — la cerere — va executa diverse obiecte din metal şi tacî­muri cu materialul clienţilor. , — Fireşte că noile activităţi*pen­tru cetăţeni sunt binevenite şi bună parte din ele au fost apre­ciate. Totuşi, mai sint cazuri cind deservirea cetăţenilor lasă de dorit. Ce veţi Întreprinde pentru remedierea deficienţelor pentru Îmbunătăţirea prestări­lor către populaţie ? — Este adevărat — ne răspunde tov. preşedinte Gh. Bălan — că mai sint deficienţe, că unele centre pri­mesc reclamaţii de la cetăţeni. Intr-o activitate obişnuită, de pildă, cea a încălţămintei, avem reclamaţii, întru­cât unii cooperatori nu se preocupă să execute reparaţiile în termen scurt, iar responsabilii anumitor cen­tre nu ţin o evidenţă riguroasă a lu­­crărilor şi a termenelor fixate. Şi la cooperativa „Casa de modă" din ca­lea Victoriei, ca şi la unele centre de lenjerie ale cooperativei „Soarele", se înregistrează amînări în execuţia comenzilor. Faţă de aceste cazuri, ne propunem să organizăm o muncă permanentă de îndrumare şi control în unităţi, să analizăm — cu mai multă regularita­te — activitatea desfăşurată de coo­perativele în cauză, luînd măsuri o­­perative pentru îmbunătăţirea de sert (Continuare în pag. 2-a) ! INFORMĂM DESPRE: Prestaţii noi pentru cetăţeni • O unitate de încălţăminte unde se execută repara­ţii imediat • 10 centre pentr­u călcarea pe loc a confec­ţiilor • închirieri de articole de turism, aparate de uz casnic etc. • Munci gospodăreşti executate pe bază de abonament • Un centru special de informare a cetăţeni­lor, cu orar de la 6 la 22 • Măsuri pentru îmbunătăţirea deservirii cetăţenilor. MmM­ mm, ?pfr MHi jt, ' ■ n ’1 ' Sortimente noi din mase plastice IAȘI (coresp. R.I.).­­ La între­prinderea de prelucrare a maselor plastice din Iaşi, a fost introdus în procesul de fabricaţie un nou pro­dus şi anume: granule pentru prote­jarea cablurilor electrice. Acest sor­timent, executat din P.V.C., a fost produs până acum în cantităţi în­semnate care au şi luat drumul fa­bricilor de cabluri electrice din ţară. Colectivul de muncă al noii între­prinderi ieşene se pregăteşte tot­odată pentru realizarea, pe scară in­dustrială, a producţiei de dale şi co­voare din material plastic, care îşi găseşte o largă utilizare la amena­jarea interioarelor. Legumicultorii bănăţeni pregătesc noua recoltă TIMIŞOARA (coresp. R. I.). — In bazinele legumicole din jurul ora­şelor Timişoara, Arad, Sînnicolau Mare şi celelalte din Banat, colec­tiviştii au început muncile de pre­gătire a noii recolte din anul curent. Pînă ieri s-au amenajat 12 000 mp de răsadniţe, dintre care aproape 8 000 mp au şi fost însămînţate cu diverse legume în vederea produce­rii de răsaduri timpurii. Paralel, colectiviştii din regiunea Banat, au însămînţat în sere şi răsadniţe şi 8 000 mp cu legume în cultură for­ţată, pentru obţinerea de produse extratimpurii, cele mai mari supra­feţe fiind în unităţile din raza ora­şelor Timişoara şi Arad. Îngrijirea livezilor In timpul iernii In livezi trebuie să se execute în timpul iernii o serie de lucrări care au drept scop să pregătească terenu­rile pentru noile plantaţii şi să cre­eze condiţii bune de creştere şi ro­dire a pomilor. Pe terenurile destinate noilor li­vezi se pot face lucrări de curăţire prin defrişări de arborete şi de pomi răzleţi, se pot executa nivelarea şi amenajarea propriu-zisă în vederea plantărilor. Amenajarea suprafeţelor în pantă prin terasare duce la stăvi­lirea procesului de eroziune a solu­lui, la mecanizarea lucrărilor din plantaţii şi la crearea de posibilităţi în vederea cultivării platformei te­raselor cu plante agro-furajere. Lu­crarea se execută cu ajutorul plugu­lui balansier, de-a lungul curbelor de nivel. La stabilirea lăţimii terase­lor se ţine cont de conformaţia te­renului şi de înclinarea pantei. Acolo unde pantele sînt uniforme şi cu în­clinaţii pînă la 20 la sută, lăţimea platformei va fi de 8—10 m, iar la o pantă între 20—28 la sută, lăţimea platformei va fi de 4—6 m. Unde te­renul este însă neuniform şi nu se poate face terasarea prin mecaniza­re, se va proceda la formarea de te­rase continui manual, în dembleu­­rambleu. Dacă nu s-au putut execu­ta gropile de plantare în toamnă, se efectuează în cursul iernii. In plantaţiile pe rod, pe măsură ce timpul se încălzeşte, începînd cu a doua jumătate a lunii februarie, se pot face tăieri de întreţinere şi de­ ­Preoculpă şi ACTUALE formare a pomilor. Unii pomi se gă­sesc în perioada de plină rodire, cu coroana deasă, cu crengi care se suprapun şi cu multe uscături. In cursul perioadei de vegeta­ţie, aceşti pomi dau creşteri anuale reduse şi muguri de rod puţini şi slab dezvoltaţi. De aceea e necesar să se taie ramurile nefolositoare pen­tru a se face luminarea coroanei. Se vor înlătura în primul rînd ramu­rile uscate, apoi acelea care stânje­nesc dezvoltarea crengilor bine pla­sate, avînd grijă ca tăierea să se facă la inel, fără să se provoace aş­­chiere. Rănile făcute se netezesc cu bri­ceagul şi apoi se ung cu mastic sau cu vopsea cu ulei. Vîrfurile ramuri­lor se scurtează în lemn de 2—3 ani, făcîndu-se prin aceasta o uşoa­­­­ră întinerire a pomilor. Această lu­­­­crare favorizează creşterea lăstarilor­­ şi duce la o bună diferenţiere a mu­gurilor de rod. In cazul cînd pomii nu au rodit cîţiva ani la rînd, iar în momentul cînd se execută tăierea se găsesc foarte mulţi muguri de rod, este absolut necesar ca prin tăieri să se înlăture aproximativ 20—30 la sută din formaţiile fructifere. Prin aceasta, se creează un echilibru fa­vorabil menţinerii şi dezvoltării fructelor pe pom. La pomii bătrîni sau la acei care dau semne de îm­bătrânire prematură, se constată us­carea vîrfurilor ramurilor şi apariţia unor lăstari lacomi la baza ramuri­lor de schelet. In această stare se găsesc pomii care nu au primit în fiecare an lucrările de îngrijire ce­rute de agrotehnică. In astfel de si­tuaţii, se procedează, după caz, la re­întinerirea coroanei pomilor, prin îndepărtarea a o treime pînă la o doime din lungimea ramurilor de schelet socotite de la punctul de ra­mificare. Dacă pe aceste ramuri se găsesc lăstari lacomi sau lăstari nor­mali, se vor alege cei mai bine pla­saţi, care se vor lăsa cu scopul de a se forma un schelet normal al co­roanei pomilor. Aceştia vor fi scur­taţi pînă la jumătate din lungimea lor. Pomii din livezile care au fost bine îngrijite prezintă creşteri anu­ale cu lungimi ce variază între 30— 60 cm, au muguri de rod în h­umăr suficient şi coroana bine formată. In aceste cazuri, se face o tăiere uşoară de întinerire. Paralel cu tăierile se face şi cură­ţirea trunchiului şi a bazei ramuri­lor de schelet de muşchi, licheni şi scoarţă îmbătrînită. Omizitul este de asemenea o lu­crare importantă, care se poate exe­cuta în timpul iernii. Prin înlătura­rea cuiburilor de omizi şi prin dis­trugerea lor, se, înlătură posibilita­tea de atac a acestora. ia­r” După ce s-au executat tăierea­­ şi curăţirea pomilor, se trece la stropit. Această lucrare este necesară pentru combaterea diferiţilor dăunători care iernează pe trunchiul şi ramurile po­milor, cum sunt : păduchele de San José, păduchele ţestos al prunului, ouăle păduchilor de frunze, ouăle de cotari şi alţii. Pentru combaterea acestora, se" re­comandă o stropire cu Selinon în concentraţie de 0,75 la sută sau Di­­butox în concentraţie de 1 la saftă. In plantaţiile de piersic, e bine să sa execute o stropire cu zeamă born­e­­leză în concentraţie de 2 la sută, pentru combaterea ciupercii care produce deformarea frunzelor, boală frecventă şi foarte păgubitoare la a­­ceastă specie. Tratamentele se vor face pe timp frumos (temperatura aerului peste 0 grade C), care să permită zvîntarea soluţiei pînă în seara zilei în care are loc stropu­u­l. In unităţile în care nu s-a făfiat îngrăşarea pomilor în timpul toam­nei, se poate efectua spre sfîrșitul iernii. In acest scop, se transporta în timpul iernii gunoi de grajd, socotin­­du-se 15—20 tone la hectar. îrîgrlșă­­mintele naturale se depozitează’' în grămezi în livadă. După topirea ză­­pezii, se pot aplica în livezi șî îîigră­­șăminte minerale şi anume azotat de amoniu în cantitate de 1—1,5 kg de pom pentru pomii pe rod şi 200— 300 gr de pom la pomii tineri, pre­cum şi superfosfat în cantitate­­ de 2—3 kg de pom la pomii pe rod şi 400—600 gr de pom la pomii tineri. Ing. D. PRICA, Ing. GH. LEFTER de la Staţiunea agricolă experimentală Geoaglu După cu­m suat loc dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1964, constructorii de pe şantierul şoseaua Olteniţei (aparţinînd între­prinderii nr. 4 a D.G.C.M.-Bucrueşti) au chemat la întrecere, în cinstea celei de-a 20-a aniversări a eliberării patriei, pe toate celelalte şantiere ale întreprinderii. In clişeu : Brigada mixtă de fierari-dulgheri condusă de Ion Stan, discutînd pe marginea angajamentului de a termina şi da un Folosinţă blocul O.D. 1 — cuprinzînd 108 apartamente — cu o lună înainte de terasa foto : AGERPRES

Next