Romînia Liberă, aprilie 1964 (Anul 22, nr. 6052-6077)
1964-04-01 / nr. 6052
PAGINA a 2-a Oraşul de la poalele Semenicului Bocşa. Oraş resfirat la poalele Semenicului. Leagănul Reşiţei. Aici s-au construit primele furnale din Banat şi mai apoi s-au mutat la Reşiţa. Acum e oraşul macaralelortum, al podurilor rulante, al construcţiilor metalice, al maşinilor agricole. „U.C.M.M.A.“-Bocşa e o marcă cunoscută în toată ţara. Recent însă oraşul de la poalele Semenicului s-a făcut vestit şi prin hărnicia de care au dat dovadă cetăţenii şi deputaţii aleşi de ei în sfatul popular, în acţiunile de bună gospodărire şi înfrumuseţare. Valoarea lucrărilor gospodăreşti întreprinse cu sprijinul maselor se ridică la 3.948.000 lei. Oraşul Bocşa a ocupat locul II în întrecerea patriotică cu celelalte oraşe raionale, fapt pentru care ieri a primit diploma de oraş fruntaş pe ţară. ...Martie 1963. La sfatul popular din Bocşa e sesiune. Ia cuvîntul şi deputatul Iosif Fátyol, din circumscripţia electorală nr. 53. Tîmplar de meserie, om cunoscut în tot oraşul pentru vrednicia lui. De la constituirea sfaturilor populare a fost mereu ales deputat. Acum, lua cuvîntul şi-l chema la întrecere pentru cea mai îngrijită circumscripţie electorală pe toţi ceilalţi 52 de deputaţi din Bocşa. A formulat obiective concrete: cu sprijinul cetăţenilor să înfiinţeze zone verzi pe 600 mp, să planteze 1000 de arbori ornamentali pe străzi, să mobilizeze oamenii la spoirea faţadelor locuinţelor şi altele. Chemarea lui a stîrnit un deosebit interes. Au răspuns la ea toţi deputaţii. Şi Iosif Jalea, şi Silvia Trăilă, şi Maria Bocşan şi ceilalţi. Apoi chiar a doua zi, fiecare deputat s-a sfătuit cu alegătorii, şi curînd a început munca. Oraşul întreg, în fiecare după amiază, freamătă de lume. Pe străzile Coşbuc, Crişan, M- Sadoveanu, Bîrzăveni, se căra pietriş, se repară drumurile. Peste 11 500 mc de pietriş s-au aşternut pe drumuri. In cartierul Bocşa Romînă, era o rîpă mare şi urîtă. Să lase rîpa aici în oraş ? Nu se făcea. Aşa că cei doi deputaţi, colectivista Maria Bocşan şi maistrul Gh. Avram, împreună cu preşedinţii comitetelor de cetăţeni Ioan Moldovan şi Anton Klein au hotărît s-o transforme intr-un parc. E unanimă părerea în Bocşa însă că întrecerea între circumscripţia electorală nr. 53, unde este deputat Iosif Fátyol şi circumscripţia nr. 6. unde este deputat Iosif Jaba, a fost deosebit de însufleţită. Comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Bocşa analizează trimestrial stadiul întrecerii. In prima perioadă, drapelul de fruntaş a revenit circumscripţiei deputatului Iosif Fátyol. Intr-adevăr, pe lingă că şi-au îndeplinit angajamentele amintite, oamenii de aici şi-au pavat un trotuar de 1800 m.p. In circumscripţia deputatului Iosif Jaba, ce cuprinde str. Coşbuc, oamenii au pietruit un şanţ pe o lungime de 630 ml, au nivelat drumul săpînd 4500 mc de pămînt, i-au făcut un zid de sprijin pe 60 m, ridicînd trotuarele în aşa fel ca apa să numai băltească pe ele şi au modernizat reţeaua electrică, înlocuind stîlpii pe o distanţă de 960 m. Bilanţul de la sfîrşitul anului a înclinat în favoarea circumscripţiei nr. 6, deputatul Iosif Jaba, cu alegătorii lui. Întrebat de întrecere, deputatul Fátyol zîmbeşte semnificativ, „întrecerea continuă“, spune el. Intr-adevăr, deputaţii din Bocşa şi-au propus noi obiective de seamă: să repare trotuarele pe o suprafaţă de 4 600 mp şi drumurile pe o lungime de 12 km. Apoi vor amenaja un nou parc pe 3 ha. Chiar în această primăvară vor planta încă 10 000 de trandafiri pe străzile şi bulevardele oraşului, iar în centrul oraşului vor amenaja, în locul unei remize vechi, un teatru şi un cinematograf de vară. Sunt cîteva din obiectivele în curs de înfăptuire în oraşul de la poalele Semenicului, obiective la care oamenii harnici de aici, deputaţii şi alegătorii lor, vor adăuga pe parcurs. VIRGIL LAZAR i PRIMĂVARA PE PĂȘUNI Șl PE FlNEJE /Tlvwifiro rJ î ■n nn n nvnmn^n rv «-n*• 4 Iam vin „1 T ~ — 0 « ■ 1 _ T i _ , • 1 n ~ ... (Urmare din pag. la) mușuroaie. Dacă nu s-a făcut în toamnă, este absolut necesar să o executăm fără întîrziere în primăvară, cît mai devreme. In regiunea Cluj s-a efectuat, în primăvara anului 1963, curăţirea de muşuroaie pe suprafaţa de 6 855 ha. S-au evidenţiat în această muncă colectiviştii din Bonţida, Dragu, Ţagu, Jibou, Someş Odorhei. Muşuroaiele sunt de două feluri: înţelenite (vechi) şi neînţelenite (proaspete). Primele se distrug cu sapele, cu săpoaiele sau cu gealăul de pajişti, iar celelalte, fie cu greblele de mînă, fie cu grapele. Distrugerea muşuroaielor primăvara este o continuare a lucrărilor începute din toamnă. După împrăştierea lor, pe locurile respective se va însămînţa, se vor da îngrăşăminte, după care se va grăpa şi tăvălugi. In timpul iernii şi la început de primăvară, blocurile de piatră mai mari se descompun, ocupînd o parte din suprafaţa păşunilor şi fîneţelor. Curăţirea păşunilor de pietre este de multe ori neglijată, socotindu-se o treabă minoră. S-a dovedit însă că pietrele sustrag de la păşunat su-Sporirea producţiei de furaje are o însemnătate hotărîtoare pentru dezvoltarea creşterii animalelor şi obţinerea unor cantităţi tot mai mari de carne, lapte, lînă. Experienţa unităţilor socialiste fruntaşe arată că producţii mari de furaje se obţin acolo unde semănatul şi lucrările de întreţinere a culturilor furajere se fac la timp şi la un înaltnivel agrotehnic, acolo unde se suprafeţe apreciabile; prezenţa lor pe păşuni provoacă adesea accidente în timpul păşunatului sau în timpul cositului. De aceea, primăvara sau iarna, dacă timpul permite, e bine ca pietrele să fie adunate şi depozitate în grămezi sub formă de prismă dreptunghiulară. O mare importanţă pentru sporirea producţiei de masă verde la hectar o are păşunatul sistematic, care măreşte producţia cu 20—25 la sută. Pentru aceasta, e bine să se facă împărţirea trupurilor în parcele de 5—12 ha, delimitate cu borne, ţăruşi, brazde etc. în regiunea Cluj, s-au executat în 1963 astfel de lucrări în gospodăriile colective din Beclean, raionul Dej, Viişoara, raionul Turda şi în multe alte locuri. în aceste unităţi s-a obţinut un spor de furaje, animalele avînd hrana asigurată pe tot timpul verii. Lucrările de care am vorbit trebuie executate în primăvară pentru că numai aşa folosim întregul potenţial al păşunilor şi fîneţelor naturale. Ing. I. RĂSMERIŢĂ de la Oficiul regional de proiectare şi organizare a teritoriului Cluj preprind acţiuni pentru îmbunătăţirea păşunilor şi fîneţelor. In regiunea Iaşi efectivele de animale sunt în continuă creştere , trebuie deci să ne îngrijim în permanenţă de asigurarea unei puternice baze furajere. Deşi în anul trecut condiţiile climaterice au fost nefavorabile, multe gospodării colective au obţinut rezultate bune pe linia asigurării furajelor. La gospodăriile colective Movileni, Cîrpiţi, Ţibăneşti, Moţca au fost furaje din belşug, s-a putut face o hrănire raţională a vacilor şi aceasta a permis să se obţină, în medie, anul trecut, peste 2 000 litri de lapte pe cap de animal furajat. Sunt însă şi unităţi în care nu s-a asigurat o bază furajeră corespunzătoare şi aceasta a avut consecinţe negative asupra producţiei. Unităţile agricole socialiste din regiune, îndrumate de consiliile agricole regional şi raionale, au luat măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea bazei furajere. în acest scop s-au analizat posibilităţile existente de asigurare a nutreţurilor pe perioada 1964—1965, atît pentru animale proprietate obştească cît şi pentru cele ale colectiviştilor. Încă de la întocmirea planurilor de producţie s-a indicat consiliilor agricole raionale şi unităţilor agricole să acorde cea mai mare atenţie culturilor furajere şi valorificării tuturor posibilităţilor ce le oferă regiunea noastră, pentru ca în acest an să se asigure in totalitate necesarul de furaje și o rezervă de 10—15 la sută. Pentru folosirea cît mai judicioasă a întregii suprafeţe destinate furajelor, în toate gospodăriile colective se organizează cultura succesivă a plantelor furajere. La gospodăriile agricole colective Pribeşti, Miroslăveşti, Deleni, Hîrlău, Bivolari şi la altele s-au întocmit scheme precise de conveet, prevăzîndu-se cultivarea celor mai valoroase plante de nutreţ potrivit condiţiilor pedoclimatice din regiune. Merită a fi scoasă în evidenţă preocuparea unor gospodării colective pentru asigurarea necesarului de sămînţă pentru cultura furajelor. Anul trecut, au fost create loturi semincere de unde a rezultat o cantitate apreciabilă de sămînţă de plante furajere cu productivitate ridicată. In acest an, cultura sparcetei se va extinde pe o suprafaţă de 360 ha, a dovlecilor Mariţa, pe o suprafaţă de 228 ha, a dovlecilor intercalaţi, pe 77 860 ha şi a sorgului, pe 800 ha. De asemenea, s-a dat importanţa cuvenită şi lucernei a cărei cultură, in acest an, va fi extinsă cu 3 095 ha. Trifoiul va ocupa o suprafaţă de 1 225 ha, iarba de Sudan se va cultiva pe 2 570 ha, borceagurile pe o suprafaţă de 3 700 ha şi porumbul pentru siloz pe 9 500 ha. De asemenea, se vor semăna cel puţin 20 000 ha cu culturi furajere după plantele care eliberează din timp terenul, iar dealurile uscate vor fi cultivate cu sparcetă, o plantă bogată în proteine. Una din rezervele mari pentru asigurarea bazei furajere o constituie îmbunătăţirea păşunilor şi fîneţelor naturale, care în regiunea noastră ocupă o suprafaţă de peste 155 000 ha. După aplicarea unor măsuri de ameliorare a păşunilor, colectiviştii din Leţcani au obţinut peste 10 000 kg de masă verde la hectar. în acest an se fac lucrări de combatere a buruienilor, de tăiere a mărăcinişurilor şi a tufărişurilor, de distrugere a muşuroaielor înţelenite etc. Un alt mijloc important pentru sporirea producţiei de iarbă în zona deluroasă din regiunea noastră o constituie combaterea eroziunii solului. în planurile de producţie ale gospodăriilor colective s-a prevăzut în acest an amenajarea şi combaterea eroziunii solului pe o suprafaţă de 2 500 ha. In vederea asigurării suculentelor necesare hranei animalelor în perioada de stabulaţie, se vor însiloza 489 000 tone de furaje, din care 45 000 tone de plante timpurii. Pe lingă plantele cultivate în acest scop, în regiune există suprafeţe întinse de păşuni şi fineţe, mai ales în lunca Prutului şi a Jijiei, precum şi în alte locuri inundabile, unde cresc o serie de plante de baltă (rogozuri, stufărişuri şi diferite buruieni), care nu sunt consumate de animale în perioada păşunatului, dar care, însilozate când sunt în plină vegetaţie, pot constitui un nutreţ valoros pe timpul iernii. Acest lucru l-au dovedit cu prisosinţă colectiviştii din Vlădeni, Stănileşti, Cîrja, Vetrişoaia, Cîrpiţi, Prisecani, care au însilozat în anii trecuţi însemnate cantităţi de ierburi timpurii. Vom însiloza de aceea şi în acest an asemenea plante. La fel, se va pune un accent deosebit pe însilozarea lucernei în amestec cu porumb, a porumbului în amestec cu soia şi, ŢIILE Străbătînd regiunea Hunedoara, întîlneşti numeroase pajişti, porţiuni întinse de fineţe, păşuni naturale de o mare valoare pentru hrana animalelor. Ele constituie sursa principală de nutreţ pentru sectorul zootehnic în continuă dezvoltare. Una din problemele de mare importanţă ce se pun în legătură cu păşunile este creşterea productivităţii lor, sporirea cantităţii de masă verde la hectar. în multe gospodării agricole colective din regiune s-a înţeles lucrul acesta şi la indicaţia consiliilor agricole raionale s-au luat măsuri de întreţinere a lor. Este pilduitor modul în care au îngrijit colectiviştii din Geoagiu cele 140 hectare de păşune. Curăţat la timp, păşunat raţional, fiecare hectar a dat cite 9 000 kg de masă verde. Aşa au procedat şi colectiviştii din comunele Hărău, Berthelot, Şerel etc. Anul trecut, colectiviştii din comuna Berthelot au curăţat toată suprafaţa de mărăcinişuri, au împrăştiat muşuroaiele, au îndepărtat pilcurile de tufărişuri. Pe porţiuni apreciabile au aplicat în complex îngrăşăminte naturale, iar acolo unde terenul era expus eroziunii au plantat puieţi, oprindu-se astfel in ultimă instanţă, pe însilozarea cocenilor de porumb în amestec cu borhoturi, colete de sfeclă, capitule de floarea-soarelui şi orice alte resurse bune de însilozat. Vom urmări îndeaproape înfăptuirea prevederilor din planul consiliului agricol regional privind asigurarea bazei furajere, astfel ca gospodăriile agricole colective din regiunea noastră să poată creşte animale mai multe, să se valorifice cantităţi sporite de carne, lapte, lînă şi ouă. ALEXANDRU LUCA # vicepreşedinte al Consiliului agricol regional Iaşi POT FI MĂRITE degradarea păşunii. In urma tuturor acestor lucrări, iarba a crescut repede, viguroasă. Păşunînd vitele raţional, pe parcele, colectiviştii din comuna Berthelot au asigurat pe tot timpul verii hrana animalelor şi au scos peste 7 000 kg masă verde la hectar. în acest an, multe gospodării agricole colective au început din timp, pe baza unor planuri bine alcătuite, lucrările de îngrijire şi fertilizare a pajiştilor şi fîneţelor. In raioanele Alba şi Hunedoara, sute de colectivişti împrăştie muşuroaiele, fac insămînţări şi supraînsămînţări, defrişează pilcurile de tufărişuri şi aplică îngrăşăminte Colectiviştii din Peşteana, raionul Haţeg, au făcut pînă acum defrişări de tufărişuri pe 55 hectare de fineţe şi au curăţat de mărăcinişuri o bună parte de teren. Cu toate aceste rezultate bune, în regiunea Hunedoara mai sunt gospodării agricole colective cu sector zootehnic dezvoltat în cadrul cărora nu se aplică la timp lucrările de mărire a productivităţii păşunilor, lăsînd această treabă pe planul al doilea, în raioanele Haţeg, Sebeş, Alba, Orăştie se află suprafeţe mari de păşuni. Lucrările de întreţinere însă s-au făcut cu întîrziere, iar în unele locuri s-au neglijat. în gospodăriile agricole colective din Turdaş, Tău, Bretea, Strei s-a obţinut în jurul a 2 000 kg de masă verde la hectar, ceea ce este foarte puţin. Timpul este prielnic, pentru lucrări de păşuni. Insă la Clopotiva, la Bretea Romînă şi în alte locuri, nu se întreprinde nici o acţiune în acest sens. Pe lingă fertilizare şi îngrijire, la creşterea productivităţii păşunilor concură şi alţi factori. Aplicarea păşunatului raţional are o influenţă deosebită: în unele raioane din regiunea Hunedoara s-a respectat această cerinţă. Ca urmare, a crescut şi producţia de masă verde la hectar. Dar au fost porţiuni,, mai ales pe coline şi la munte, unde păşunatul a început de timpuriu, prelungindu-se pînă tîrziu. Productivitatea acestor păşuni a fost mult diminuată. Problema păşunatului raţional trebuie privită cu multă răspundere. Tehnicienii care răspund de baza furajeră la consiliile agricole raionale Haţeg, Brad, oraşul Hunedoara, trebuie să ia toate măsurile ca în acest an păşunatul să se facă aşa cum este indicat Pe baza unei analize amănunţite pe fiecare raion a felului în care s-a muncit, consiliul agricol regional Hunedoara a constatat că producţiile relativ mici de masă verde obţinute anul trecut se datoresc neîngrijirii la timp a pajiştilor şi tinetelor, păşunatului de timpuriu şi prelungit. Pe baza acestor observaţii, s-a alcătuit un plan de perspectivă detaliat. Pentru creşterea productivităţii păşunilor s-a pus accent pe aplicarea îngrăşămintelor în complex. In gospodăriile agricole colective din Sintandrei. Clinic, s-a trecut la fertilizarea unor mari porţiuni de fineţe. Acţiunea de fertilizare a păşunilor este urmărită îndeaproape de consiliile agricole raionale, care împreună cu inginerii din gospodării au sarcina să mobilizeze pe colectivişti pentru a aplica corect întreaga cantitate de îngrăşăminte. I. ARABOLII In regiunea Iaşi: CÎTEVA MĂSURI ŞI SEMNIFICAŢIA LOR În regiunea Hunedoara: PRODUC A Constructori de locuinţe Foto : NICU VASILE La ridicarea multor blocuri de locuinţe din Braşov şi-au adus contribuţia şi constructorii Radu Creţu, Sandu Pătulea şi Samoil Kramer, pe care fotoreporterul nostru i-a surprins intr-un moment din activitatea lor. In cartierul Steagul Roşu 2 ei au executat pînă acum zeci de blocuri — cel din clişeu fiind nr. 49 cu 60 de apartamente. întotdeauna a fost apreciată calitatea lucrărilor executate de ei- Dovadă a bunelor rezultate obţinute in muncă este şi faptul că se numără printre fruntaşii în întrecerea socialistă de la Trustul 5 Construcții Brașov. CONFERINŢE ALE COMITETELOR REGIONALE ALE FEMEILOR In întreaga ţară au avut loc conferinţe de dări de seamă şi alegeri ale comitetelor regionale ale femeilor, la care au luat parte, ca delegate şi invitate, mii de muncitoare fruntaşe în întrecerea socialistă, colectiviste, intelectuale, reprezentanţi ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti. Dările de seamă prezentate au oglindit succesele obţinute de femei în diferite domenii de activitate. Participantele la conferinţe au exprimat în cuvîntul lor hotărîrea femeilor din întreaga ţară de a contribui la îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă, precum şi la intensificarea acţiunilor de înfrumuseţare a satelor şi oraşelor în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. Conferinţele au ales în noile organe de conducere un număr mare de femei fruntaşe, evidenţiate în producţie şi în acţiunile patriotice şi de interes obştesc iniţiate în regiunile respective. (Agerpres) . Expoziţii regionale de mărfuri Printre alte forme de studiere a cererii de mărfuri a populaţiei, în vederea contractărilor pentru semestrul II, unităţile comerciale şi cele producătoare organizează în cursul lunii aprilie expoziţii regionale la Cluj, Timişoara şi Oneşti. Expoziţiile vor cuprinde ţesături, confecţii şi tricotaje, încălţăminte, pălării etc. Aprecierile şi sugestiile pe care vizitatorii din regiunile respective şi regiunile învecinate le vor face cu acest prilej vor constitui un ghid atît pentru unităţile producătoare în activitatea lor de viitor, cît şi pentru unităţile comerciale în acţiunea de contractare a produselor. (Agerpres), = 0= România liberă HIV 1964 — nr. 6052 CULTURAL ACTUALITATEA ÎN REPERTORIUL FORMAŢIILOR ARTISTICE DE AMATORI In regiunea Oltenia îşi desfăşoară activitatea cîteva mii de formaţii ar-, tistice organizate pe lingă aşezămintele culturale, cluburile sindicale sau cooperativele meşteşugăreşti, în legătură cu problemele ce se pun în faţa formaţiilor artistice de amatori din regiune în domeniul repertoriului, al actualităţii acestuia, al orientării activităţii lor, tovarăşul MARIUS MATIGAN, secretarul Comitetului de cultură şi artă al regiunii Oltenia, a răspuns la cîteva întrebări puse de corespondentul nostru regional, Ion Becherui. — Cum apreciaţi activitatea formaţiilor de amatori din regiune în cadrul celui de-al VII-lea concurs ? — Concursul a relevat faptul că numărul formaţiilor a crescut cu peste 150. Au luat fiinţă formaţii noi, ca taraful şi fanfara C.I.L. Tg. Jiu, corul din Mileni, raionul Vînjul Mare, formaţia de dansuri din Tugureşti-Segarcea, corul din Ghidici- Calafat şi multe altele. Numărul satelor în care s-a extins activitatea artistică de amatori a crescut cu 100 faţă de concursul anterior. A crescut simţitor numărul spectacolelor prezentate de amatori în faţa publicului. Se observă îmbunătăţiri şi în ceea ce priveşte îmbogăţirea şi actualizarea repertoriului. — Pentru că aţi amintit despre bogăţia şi actualitatea repertoriului, vă rugăm să vorbiţi mai pe larg despre această problemă. — Repertoriul este de altfel şi problema principală care a stat în atenţia noastră. Cel de-al şaptelea concurs a scos la iveală lucruri pozitive, îmbogăţind cu elemente noi experienţa alcătuirii repertoriului formaţiilor de amatori în strînsă legătură cu sarcinile de mare actualitate care stau în faţa acestora, în faţa oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Una din lipsurile principale ale concursului anterior a fost constatată în orientarea repertoriului brigăzilor artistice. Unele formaţii ale căminelor culturale săteşti nu tratau în măsură corespunzătoare problemele specifice gospodăriilor colective, se pierdeau în amănunte neesenţiale. Din acest punct de vedere, situaţia s-a îmbunătăţit, programele majorităţii brigăzilor artistice tratînd acum subiecte referitoare la întărirea economică şi organizatorică a gospodăriilor colective, la obţinerea de producţii mari, la înfrumuseţarea şi înflorirea satelor. Formaţiile instrumentale şi soliştii vocali valorifică tot mai mult folclorul nou legat de dezvoltarea economică a regiunii, de viaţă nouă a oraşelor şi satelor. Corurile au cuprins în repertoriul lor cîntece închinate partidului şi patriei, muncii şi întrecerii, avîntului desăvîrşirii construcţiei socialiste din ţara noastră. Putem cita corurile ceferiştilor din Craiova şi metalurgiştilor severineni, pe cele ale casei raionale de cultură din Caracal, căminului cultural din Dăbuleni şi altele. Cum apreciaţi activitatea metodică, de îndrumare, a casei regionale a creaţiei populare şi a casei raionale de cultură în acest domeniu ? — Casa regională a creaţiei populare se străduieşte să pună în valoare cele mai izbutite creaţii locale, ale compozitorilor, scriitorilor, culegătorilor de folclor, creatorilor de texte pentru brigăzile artistice. Se numără printre tipăriturile realizate de casa de creaţie populară o culegere de lucrări armonizate pentru cei, două culegeri de jocuri populare din regiune, o culegere de folclor muzical şi altele. Cît privește casele raionale de cultură, ele se ocupă de orientarea repertoriului prin consfătuiri cu instructorii artistici, prin recomandări de repertoriu, prin îndrumări practice la căminele culturale. In prezent, se generalizează în regiune metoda „cercurilor metodice consultative“ care a dat rezultate bune în raioanele Caracal şi Balş. — Dar în problemele de interpretare, de ridicare a măiestriei artistice ? — Studioul artistului amator care funcţionează pe lingă casa regională a creaţiei populare a organizat în ultimul timp consfătuiri, cu lecţii practice, de coregrafie la Caracal, pentru formaţii corale la Tr. Severin, pentru formaţii instrumentale şi culegătorii de folclor la Balş, pentru brigăzi artistice la Calafat şi pentru teatru şi păpuşari la Strehaia. Aceste acţiuni au fost sprijinite de artişti profesionişti ca şi de formaţii ale ansamblului „Nicolae Bălcescu“. S-a vădit în ultima vreme mai multă preocupare din partea casei regionale a creaţiei populare, a şcolii populare de artă, a comitetelor raionale pentru cultură şi artă şi a caselor raionale de cultură pentru pregătirea, prin cursuri la reşedinţele de regiune şi de raioane, a instructorilor formaţiilor de amatori. Am observat la unele spectacole ale brigăzilor artistice de agitaţie ale căminelor culturale şi ale cooperativelor meşteşugăreşti asemănări supărătoare. — Nu e vorba de o situaţie generală. Am sesizat şi noi acest lucru şi am luat măsura de a prezenta în faţa instructorilor, prin secţiile externe ale şcolii populare de artă, cu mai multe spectacole specifice genului respectiv cu formaţii de amatori, astfel incit ei să-şi îmbogăţească în măsură cît mai mare experienţa şi cunoştinţele. Sperăm că în felul acesta „şablonarea“ unor spectacole va fi înlăturată. t *pooooocsoacoooooocx:c30oóooooöóöócoooöoc5ocűcxooooooooöoooooooooooooiaoc30oooooocooc»ooí3oooooQooooooooo( Rosemarie : Teatru,] de stat de operetă (14.80.11), ora 19,30 ; Vizita bătrînei doamne : Teatru.] national ,,I. L. Caragiale", sala Comedia (14.71.71), ora 19,30 ; Adam şi Eva : Teatrul naţional ,,I. L. Caragiale", sala Studio (15.15.53), ora 19,30 ; Război şi pace: Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra", sala din b-dul Schitu-Măgureanu (14.60.60), ora 19,30 ; Jocul de-a vacanta : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio (tel. 12.74.50), ora 19,30 ; Casa inimilor sfărimate : Teatrul de comedie (tel. 16.64.60), ora 19,30 ; Este vinovată Corina ? : Teatrul „C. I. Nottara", sala Magheru (15.93.02), ora 19,30 ; Băieţii veseli : Teatrul ,,C. I. Nottara“, sala Studio (15.93.02), ora 20; jurnalul unei femei : Teatrul muncitoresc C.F.R. (18.04.85), ora 19.30; Logodnicul de profesie se însoară : Teatrul pentru tineret şi copii, sala C. Miile (15.68.88), ora 20 ; Salut voios, ora 10 şi Nu prea albă ca zăpada şi Motanul descălţat, ora 16 ; Teatrul pentru tineret şi copii, sala din str. General Eremia Grigorescu ; Povestea porcului : Teatrul Ţăndărică (15.87.37), ora 9 ; Micul Muck : Teatrul Ţăndărică, la Casa de cultură a tineretului din raionul V. I. Lenin, ora 15 ; Opera de trei parale : Teatrul evreiesc de stat (21.36.71), ora 20 ; Ia mai zi — concert de muzică populară : Teatrul regional Bucureşti (12.94.23), ora 20 ; Pagini alese din revista de altădată : Teatrul ,,C. Tănase", sala Savoy (15.56.78), ora 20 ; Concert de muzică uşoară dirijat de Sergiu Maragamba : Teatrul „C. Tănase", sala Victoria, ora 20 ; O carte despre frumuseţe : Ansamblul de cîntece și dansuri al C.C.S. (13.13.00), ora 20. Imsta Seherazarla : Patria (11.86.25), orele: 8,30 — 11 — 13,30 — 16,15 — 19 21,30; îndrăgostitul : Republica (tel. 11.03.72), orele : — 9,45 - 12 — 14,15 — 16,45 — 19 — 21,15 ; București (15.61.54), orele : 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 — 21 ; Tomis (tel. 21.49.46), orele : 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 — 21 ; Melodia (12.06.88), orele : 10 — 12 — 14,30 — 16,45 — 19 — 21 ; Modern (tel. 23.71.01), orele : 10 — 12 — 15 — 17 — 19 — 21 ; Cele trei lumi ale lui Gulliver : Carpaţi (tel. 13.92.72), orele : 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Festival (15.63.84), orele : 9,45 — 12 — 14,15 - 16,30 — 18,45 — 21 ; Feroviar (16.22.73), orele : 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Lovitura de pedeapsă : Capitol (16.29.17), orele : 9,30 — 11,45 — 14 — 16,15 — 18,45 — 21 ; înfrăţirea între popoare (17.31.64), orele : 15,45 — 18 — 20.15 ; Griviţa (17.08.58), orele : 10 — 12 — 18 — 18,15 - 20,30 ; Volga (11.91.26), orele : 10 — 12 — 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Domnișoara... Barbă-albastră : Victoria (16.28.79), orele : 9,45 — 12 — 14.15 .— 16,30 — 18,45 — 21 ; Arta (21.31.88), orele : 10 — 12,15 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Luceafărul (tel. 23.91.00), orele : 15 — 17 — 19 — 21 ; Secretul lui Mathias : Central (14.12.24), orele : 10,30 — 12,30 — 14.30 — 16,30 — 18,30 — 20,30 ; Tudor (ambele serii) : Lumina (tel. 16.23.35), orele : 10—13 în continuare, 16,15 — 19,30 ; Totul rămîne oamenilor : Union (13.49.04), orele : 16 - 18,15 - 20,30 ; Viitorul (tel. 11.48.03), orele : 16 — 18,15 — 20.30 ; Leul şi armonica — Pîinişoara — Aventurile unei prichinduţe — în lumea păpuşilor — Un loc la soare, ora 10. Renul alb, orele : 11.30 — 14,30 — 18,30 — 18,30 — 20.30 ; Doina (16.35.38) . Muguri în soare — Mingea de fotbal. Timpuri noi (15.61.10), orele : 10—17 în continuare, 19 — 21 ; Un suns în pHnă vară : Giulești (17.55.46), orele : 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20.15 ; Excelsior (18.49.04), orele : 10 — 12 — 14,15 — 16,30 - 18,45 — 21 ; Drumul sării (14.10.37), orele : 15,30 — 17,45 — 20 ; Doamna Tu Hau : Cultura! (16.25.39), Orele : 16 — 18 — 20 ; Foto Haber: Dacia (16.26.10), orele : 9,45 - 12 — 14,15 - 16,30 - 18,45 - 21 ; Colentina (25.07.09), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Ferentari (23.17.50), orele : 16 — 18,45 — 20,30 ; Cotroceni (13.62.56), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Iolantica : Buzesti (tel. 15.62.79), orele : 15,30 — 17,45 — 20 ; Floreasca (12.28.30), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Rocco şi fraţii săi : Crîngaşi (17.38.81), orele : 16 — 19,15 ; O zi ca leii : Bucegi (tel. ooooaeooooooooaeoaQDOOoDocoooDooaooceoQoJoooacc» 17.05.47), orele : 9,45 — 12 — 15,30 — 18 — 20,30 ; Aurora (25.04.66), orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Cei doi care au furat luna : Unirea (17.10.21), orele: 16 — 18,15 — 20,30 ; Vacanță la mare : Flacăra (21.35.40), orele : 16 — 18 — 20 ; Pisica de mare : Vitan (21.39.82), orele : 15 — 17 — 19 — 20,45 ; Vi-l prezint pe Baluev: Miorita (14.27.14), orele : 10 — 12 _ 14 _ 16 - 18,15 — 20,30 ; Cavalerul Pardăillan: Munca (21.50.97), orele : 15 — 17 — 19 — 21 ; Scano Boa : Popular (25.15.17), orele : 16 — 18 — 20,30 ; Era noapte la Roma (ambele serii) : Moșilor (tel. 12.52.93), orele : 15 — 18 - 21 ; Valea Vulturilor: Cosmos (25.19.15), orele : 16 — 18 — 20 ; Mamelucul: Progresul (23.94.10), orele : 15,30 — 18 — 20,15 *; Omul cu ricsa : Flamura (23.07.40), orele : 10 — 12,15 — 15,30 — 18^ 30,30 ; Haiducul de pe Ceremuș : LÎT (15.66.66), Orele : 15,30 — 18 — 30.30 ; Pași spre lună : Pacea (16.29.02), orele : 16 - 18 - 20. JOI 2 APRILIE 19 : Jurnalul televiziunii; 19,10: Filmul „Elixirul miraculos“ ; 19,30: Transmisiune de la Opera de stat din Iaşi — Liliacul de Johann Strauss. In pauze : Filmul „Sub aripa vulturului“. Oameni şi măşti, în încheiere : Buletin de ştiri, buletin meteorologic. rfoacooooooaooűooooooooooooocoooooooeao»3ooooooc3oocooooooooooooa©oooooooooo3oooooaoeooo«»«oc'o^aoeoooooeeoeoooocoooooooeooocoocx)oooooooooooocooooooocooooooooooooooo3ooooeoooűoooooooooűoooooűooűoooaec4 Bö* TEATRU în „Editura Politică" au apărut: I. PAVELESCU : Rolul cadrelor de specialişti în întărirea economică-organizatorică a gospodăriilor colective. 32 pag. 25 bani H. IONESCU : Conducerea brigăzii şi a echipei în G.A.C. 24 pag. 25 bani Ing. GH. MIRZAC: Organizarea şi normarea muncii în cultura cerealelor, plantelor tehnice şi furajelor (în brigăzile de cîmp). 24 pag. 25 bani In colecţia „Pentru cercurile de studiere a economiei şi organizării producţiei în G.A.C.“ au mai apărut broşurile : T. MARCAROV: Cooperaţia de consum şi sarcinile ei. Relaţiile G.A.C. cu organizaţiile de achiziţii a produselor agricole, vegetale şi animale. 24 pag. 0,25 lei T. OPREA : încheierea contractelor de valorificare a produselor agricole cu organizaţiile economice de stat şi cooperatiste. 32 pag. 0,25 lei _W_W_Î CINEMATOGRAFE SĂTEŞTI II satele Dumbrăviţa, Orman, Stoiana, Şoimuş şi Peceni din regiunea Cluj au fost date, nu de mult, în folosinţă noi cinematografe. Pînă la sfîrşitul acestui an colectiviştii din alte 60 de sate ale regiunii Cluj vor putea viziona filme în cinematografe noi. Noi cinematografe au fost inaugurate în acest an și în alte regiuni ale țării.