Romînia Liberă, aprilie 1964 (Anul 22, nr. 6052-6077)

1964-04-01 / nr. 6052

PAGINA a 2-a Oraşul de la poalele Semenicului Bocşa. Oraş resfirat la poalele Semenicului. Leagănul Reşiţei. Aici s-au construit primele furnale din Banat şi mai apoi s-au mutat la Reşiţa. Acum e oraşul macaralelor­­tum, al podurilor rulante, al con­strucţiilor metalice, al maşinilor a­­gricole. „U.C.M.M.A.“-Bocşa e o marcă cunoscută în toată ţara. Re­cent însă oraşul de la poalele Se­menicului s-a făcut vestit şi prin hărnicia de care au dat dovadă ce­tăţenii şi deputaţii aleşi de ei în sfa­tul popular, în acţiunile de bună gospodărire şi înfrumuseţare. Va­loarea lucrărilor gospodăreşti între­prinse cu sprijinul maselor se ridi­că la 3.948.000 lei. Oraşul Bocşa a ocupat locul II în întrecerea patrio­tică cu celelalte oraşe raionale, fapt pentru care ieri a primit diploma de oraş fruntaş pe ţară. ...Martie 1963. La sfatul popu­lar din Bocşa e sesiune. Ia cu­­vîntul şi deputatul Iosif Fátyol, din circumscripţia electorală nr. 53. Tîmplar de meserie, om cu­noscut în tot oraşul pentru vred­nicia lui. De la constituirea sfaturi­lor populare a fost mereu ales de­putat. Acum, lua cuvîntul şi-l che­ma la întrecere pentru cea mai în­grijită circumscripţie electorală pe toţi ceilalţi 52 de deputaţi din Boc­şa. A formulat obiective concrete: cu sprijinul cetăţenilor să înfiinţe­ze zone verzi pe 600 mp, să plan­teze 1000 de arbori ornamentali pe străzi, să mobilizeze oamenii la spo­irea faţadelor locuinţelor şi altele. Chemarea lui a stîrnit un deosebit interes. Au răspuns la ea toţi depu­taţii. Şi Iosif Jalea, şi Silvia Trăilă, şi Maria Bocşan şi ceilalţi. Apoi chiar a doua zi, fiecare deputat s-a sfătuit cu alegătorii, şi curînd a început munca. Oraşul întreg, în fiecare după amiază, freamătă de lume. Pe străzile Coşbuc, Crişan, M- Sadoveanu, Bîrzăveni, se căra pietriş, se repară drumurile. Peste 11 500 mc de pietriş s-au aşternut pe drumuri. In cartierul Bocşa Ro­­mînă, era o rîpă mare şi urîtă. Să lase rîpa aici în oraş ? Nu se făcea. Aşa că cei doi deputaţi, colectivista Maria Bocşan şi maistrul Gh. Avram, împreună cu preşedinţii co­mitetelor de cetăţeni Ioan Moldovan şi Anton Klein au hotărît s-o trans­forme intr-un parc. E unanimă părerea în Bocşa însă că întrecerea între circumscripţia electorală nr. 53, unde este deputat Iosif Fátyol şi circumscripţia nr. 6. unde este deputat Iosif Jaba, a fost deosebit de însufleţită. Comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Bocşa analizează trime­strial stadiul întrecerii. In prima perioadă, drapelul de fruntaş a re­venit circumscripţiei deputatului Iosif Fátyol. Intr-adevăr, pe lin­gă că şi-au îndeplinit angajamen­tele amintite, oamenii de aici şi-au pavat un trotuar de 1800 m.p. In circumscripţia deputatului Iosif Jaba, ce cuprinde str. Coşbuc, oa­menii au pietruit un şanţ pe o lungime de 630 ml, au nivelat dru­mul săpînd 4500 mc de pămînt, i-au făcut un zid de sprijin pe 60 m, ridicînd trotuarele în aşa fel ca apa să nu­­mai băltească pe ele şi au modernizat reţeaua electrică, înlo­cuind stîlpii pe o distanţă de 960 m. Bilanţul de la sfîrşitul anului a în­clinat în favoarea circumscripţiei nr. 6, deputatul Iosif Jaba, cu ale­gătorii lui. Întrebat de întrecere, deputatul Fátyol zîmbeşte semnificativ, „între­cerea continuă“, spune el. Intr-a­devăr, deputaţii din Bocşa şi-au propus noi obiective de seamă: să repare trotuarele pe o supra­faţă de 4 600 mp şi drumurile pe o lungime de 12 km. Apoi vor amenaja un nou parc pe 3 ha. Chiar în această primăvară vor planta încă 10 000 de trandafiri pe stră­zile şi bulevardele oraşului, iar în centrul oraşului vor amenaja, în locul unei remize vechi, un tea­tru şi un cinematograf de vară. Sunt cîteva din obiectivele în curs de în­făptuire în oraşul de la poalele Se­menicului, obiective la care oame­nii harnici de aici, deputaţii şi ale­gătorii lor, vor adăuga pe parcurs. VIRGIL LAZAR i PRIMĂVARA PE PĂȘUNI Șl PE FlNEJE /Tlvwifiro rJ î ■n nn n nvnmn^n rv «-n*• 4 Iam vin „1 T ~ — 0 « ■ 1 _ T i­ _ , • 1 n ~ ... (Urmare din pag. l­a) mușuroaie. Dacă nu s-a făcut în toamnă, este absolut necesar să o executăm fără întîrziere în primă­vară, cît mai devreme. In regiunea Cluj s-a efectuat, în primăvara anului 1963, curăţirea de muşuroaie pe suprafaţa de 6 855 ha. S-au evi­denţiat în această muncă colectiviş­tii din Bonţida, Dragu, Ţagu, Jibou, Someş Odorhei. Muşuroaiele sunt de două feluri: înţelenite (vechi) şi neînţelenite (proaspete). Primele se distrug cu sapele, cu săpoaiele sau cu gealăul de pajişti, iar celelalte, fie cu greblele de mînă, fie cu grapele. Distrugerea muşuroaielor primăvara este o continuare a lu­crărilor începute din toamnă. După împrăştierea lor, pe locurile respec­tive se va însămînţa, se vor da în­grăşăminte, după care se va grăpa şi tăvălugi. In timpul iernii şi la început de primăvară, blocurile de piatră mai mari se descompun, ocupînd o parte din suprafaţa păşunilor şi fîneţelor. Curăţirea păşunilor de pietre este de multe ori neglijată, socotindu-se o treabă minoră. S-a dovedit însă că pietrele sustrag de la păşunat su-Sporirea producţiei de furaje are o însemnătate hotărîtoare pentru dezvoltarea creşterii animalelor şi obţinerea unor cantităţi tot mai mari de carne, lapte, lînă. Expe­rienţa unităţilor socialiste fruntaşe arată că producţii mari de furaje se obţin acolo unde semănatul şi lucră­rile de întreţinere a culturilor fu­rajere se fac la timp şi la un înalt­­nivel agrotehnic, acolo unde se su­prafeţe apreciabile; prezenţa lor pe păşuni provoacă adesea accidente în timpul păşunatului sau în timpul cositului. De aceea, primăvara sau iarna, dacă timpul permite, e bine ca pietrele să fie adunate şi depozi­tate în grămezi sub formă de prismă dreptunghiulară. O mare importanţă pentru spori­rea producţiei de masă verde la hectar o are păşunatul sistematic, care măreşte producţia cu 20—25 la sută. Pentru aceasta, e bine să se facă împărţirea trupurilor în parcele de 5—12 ha, delimitate cu borne, ţăruşi, brazde etc. în regiunea Cluj, s-au executat în 1963 astfel de lu­crări în gospodăriile colective din Beclean, raionul Dej, Viişoara, raio­nul Turda şi în multe alte locuri. în aceste unităţi s-a obţinut un spor de furaje, animalele avînd hrana a­­sigurată pe tot timpul verii. Lucrările de care am vorbit tre­buie executate în primăvară pentru că numai aşa folosim întregul po­tenţial al păşunilor şi fîneţelor na­turale. Ing. I. RĂSMERIŢĂ de la Oficiul regional de proiectare şi organizare a teritoriului Cluj preprind acţiuni pentru îmbunătăţi­rea păşunilor şi fîneţelor. In regiunea Iaşi efectivele de ani­male sunt în continuă creştere , tre­buie deci să ne îngrijim în perma­nenţă de asigurarea unei puternice baze furajere. Deşi în anul trecut condiţiile cli­materice au fost nefavorabile, multe gospodării colective au obţinut re­zultate bune pe linia asigurării fu­rajelor. La gospodăriile colective Movileni, Cîrpiţi, Ţibăneşti, Moţca au fost furaje din belşug, s-a putut face o hrănire raţională a vacilor şi aceasta a permis să se obţină, în me­die, anul trecut, peste 2 000 litri de lapte pe cap de animal furajat. Sunt­ însă şi unităţi în care nu s-a asigu­rat o bază furajeră corespunzătoare şi aceasta a avut consecinţe negative asupra producţiei. Unităţile agricole socialiste din regiune, îndrumate de consiliile agricole regional şi raio­nale, au luat măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea bazei furajere. în acest scop s-au analizat posibilită­ţile existente de asigurare a nutre­ţurilor pe perioada 1964—1965, atît pentru animale proprietate obştească cît şi pentru cele ale colectiviştilor. Încă de la întocmirea planurilor de producţie s-a indicat consiliilor agri­cole raionale şi unităţilor agricole să acorde cea mai mare atenţie cultu­rilor furajere şi valorificării tuturor posibilităţilor ce le oferă regiunea noastră, pentru ca în acest an să se asigure in totalitate necesarul de fu­raje și o rezervă de 10—15 la sută. Pentru folosirea cît mai judicioasă a întregii suprafeţe destinate furaje­lor, în toate gospodăriile colective se organizează cultura succesivă a plantelor furajere. La gospodăriile agricole colective Pribeşti, Miroslă­­veşti, Deleni, Hîrlău, Bivolari şi la altele s-au întocmit scheme precise de conveet, prevăzîndu-se cultiva­rea celor mai valoroase plante de nutreţ potrivit condiţiilor pedocli­matice din regiune. Merită a fi scoasă în evidenţă preocuparea unor gospodării colecti­ve pentru asigurarea necesarului de sămînţă pentru cultura furajelor. Anul trecut, au fost create loturi se­­mincere de unde a rezultat o canti­tate apreciabilă de sămînţă de plan­te furajere cu productivitate ridi­cată. In acest an, cultura sparcetei se va extinde pe o suprafaţă de 360 ha, a dovlecilor Mariţa, pe o supra­faţă de 228 ha, a dovlecilor inter­calaţi, pe 77 860 ha şi a sorgului, pe 800 ha. De asemenea, s-a dat impor­tanţa cuvenită şi lucernei a cărei cultură, in acest an, va fi extinsă cu 3 095 ha. Trifoiul va ocupa o supra­faţă de 1 225 ha, iarba de Sudan se va cultiva pe 2 570 ha, borceagurile pe o suprafaţă de 3 700 ha şi po­rumbul pentru siloz pe 9 500 ha. De asemenea, se vor semăna cel puţin 20 000 ha cu culturi furajere după plantele care eliberează din timp te­renul, iar dealurile uscate vor fi cultivate cu sparcetă, o plantă bo­gată în proteine. Una din rezervele mari pentru a­­sigurarea bazei furajere o constituie îmbunătăţirea păşunilor şi fîneţelor naturale, care în regiunea noastră ocupă o suprafaţă de peste 155 000 ha. După aplicarea unor măsuri de a­­meliorare a păşunilor, colectiviştii din Leţcani au obţinut peste 10 000 kg de masă verde la hectar. în acest an se fac lucrări de combatere a buruienilor, de tăiere a mărăcinişu­­rilor şi a tufărişurilor, de distrugere a muşuroaielor înţelenite etc. Un alt mijloc important pentru sporirea producţiei de iarbă în zona deluroasă din regiunea noastră o constituie combaterea eroziunii so­lului. în planurile de producţie ale gospodăriilor colective s-a prevăzut în acest an amenajarea şi combate­rea eroziunii solului pe o suprafaţă de 2 500 ha. In vederea asigurării suculentelor necesare hranei animalelor în pe­rioada de stabulaţie, se vor însiloza 489 000 tone de furaje, din care 45 000 tone de plante timpurii. Pe lingă plantele cultivate în acest scop, în regiune există suprafeţe în­tinse de păşuni şi fineţe, mai ales în lunca Prutului şi a Jijiei, precum şi în alte locuri inundabile, unde cresc o serie de plante de baltă (rogozuri, stufărişuri şi diferite bu­ruieni), care nu sunt consumate de animale în perioada păşunatului, dar care, însilozate când sunt în plină vegetaţie, pot constitui un nutreţ valoros pe timpul iernii. Acest lucru l-au dovedit cu prisosinţă colecti­viştii din Vlădeni, Stănileşti, Cîrja, Vetrişoaia, Cîrpiţi, Prisecani, care au însilozat în anii trecuţi însem­nate cantităţi de ierburi timpurii. Vom însiloza de aceea şi în acest an asemenea plante. La fel, se va pune un accent deosebit pe însilo­­zarea lucernei în amestec cu porumb, a porumbului în amestec cu soia şi, ŢIILE Străbătînd regiunea Hunedoara, întîlneşti numeroase pajişti, por­ţiuni întinse de fineţe, păşuni na­turale de o mare valoare pentru hrana animalelor. Ele constituie sursa principală de nutreţ pentru sectorul zootehnic în continuă dez­voltare. Una din problemele de mare im­portanţă ce se pun în legătură cu păşunile este creşterea productivi­tăţii lor, sporirea cantităţii de masă verde la hectar. în multe gospodă­rii agricole colective din regiune s-a înţeles lucrul acesta şi la indicaţia consiliilor agricole raionale s-au luat măsuri de întreţinere a lor. Este pilduitor modul în care au îngrijit colectiviştii din Geoagiu cele 140 hectare de păşune. Curăţat la timp, păşunat raţional, fiecare hectar a dat cite 9 000 kg de masă verde. Aşa au procedat şi colectiviştii din co­munele Hărău, Berthelot, Şerel etc. Anul trecut, colectiviştii din comu­na Berthelot au curăţat toată su­prafaţa de mărăcinişuri, au împrăş­tiat muşuroaiele, au îndepărtat pilcurile de tufărişuri. Pe porţiuni apreciabile au aplicat în complex îngrăşăminte naturale, iar acolo unde terenul era expus eroziunii au plantat puieţi, oprindu-se astfel in ultimă instanţă, pe însilozarea cocenilor de porumb în amestec cu borhoturi, colete de sfeclă, capitule de floarea-soarelui şi orice alte re­surse bune de însilozat. Vom urmări îndeaproape înfăp­tuirea prevederilor din planul consi­liului agricol regional privind asi­gurarea bazei furajere, astfel ca gospodăriile agricole colective din regiunea noastră să poată creşte animale mai multe, să se valorifice cantităţi sporite de carne, lapte, lînă şi ouă. ALEXANDRU LUCA # vicepreşedinte al Consiliului agricol regional Iaşi POT FI MĂRITE degradarea păşunii. In urma tuturor acestor lucrări, iarba a crescut re­pede, viguroasă. Păşunînd vitele ra­ţional, pe parcele, colectiviştii din comuna Berthelot au asigurat pe tot timpul verii hrana animalelor şi au scos peste 7 000 kg masă verde la hectar. în acest an, multe gospodării agri­cole colective au început din timp, pe baza unor planuri bine alcătuite, lucrările de îngrijire şi fertilizare a pajiştilor şi fîneţelor. In raioanele Alba şi Hunedoara, sute de colecti­vişti împrăştie muşuroaiele, fac in­­sămînţări şi supraînsămînţări, defri­şează pilcurile de tufărişuri şi apli­că îngrăşăminte Colectiviştii din Peşteana, raionul Haţeg, au făcut pînă acum defrişări de tufărişuri pe 55 hectare de fineţe şi au curăţat de mărăcinişuri o bună parte de teren. Cu toate aceste rezultate bune, în regiunea Hunedoara mai sunt gos­podării agricole colective cu sector zootehnic dezvoltat în cadrul cărora nu se aplică la timp lucrările de mărire a productivităţii păşunilor, lăsînd această treabă pe planul al doilea, în raioanele Haţeg, Sebeş, Alba, Orăştie se află suprafeţe mari de păşuni. Lucrările de întreţinere însă s-au făcut cu întîrziere, iar în unele locuri s-au neglijat. în gospo­dăriile agricole colective din Tur­­daş, Tău, Bretea, Strei s-a obţinut în jurul a 2 000 kg de masă verde la hectar, ceea ce este foarte puţin. Timpul este prielnic, pentru lu­crări de păşuni. Insă la Clopotiva, la Bretea Romînă şi în alte locuri, nu se întreprinde nici o acţiune în acest sens. Pe lingă fertilizare şi îngrijire, la creşterea productivităţii păşunilor concură şi alţi factori. Aplicarea pă­şunatului raţional are o influenţă deosebită: în unele raioane din re­giunea Hunedoara s-a respectat a­­ceastă cerinţă. Ca urmare, a cres­cut şi producţia de masă verde la hectar. Dar au fost porţiuni,, mai a­­les pe coline şi la munte, unde pă­şunatul a început de timpuriu, pre­­lungindu-se pînă tîrziu. Productivi­tatea acestor păşuni a fost mult di­minuată. Problema păşunatului ra­ţional trebuie privită cu multă răs­pundere. Tehnicienii care răspund de baza furajeră la consiliile agri­cole raionale Haţeg, Brad, oraşul Hunedoara, trebuie să ia toate mă­surile ca în acest an păşunatul să se facă aşa cum este indicat Pe baza unei analize amănunţite pe fiecare raion a felului în care s-a muncit, consiliul agricol regio­nal Hunedoara a constatat că pro­ducţiile relativ mici de masă verde obţinute anul trecut se datoresc ne­­îngrijirii la timp a pajiştilor şi tine­telor, păşunatului de timpuriu şi prelungit. Pe baza acestor observa­ţii, s-a alcătuit un plan de pers­pectivă detaliat. Pentru creşterea productivităţii păşunilor s-a pus ac­cent pe aplicarea îngrăşămintelor în complex. In gospodăriile agricole co­lective din Sintandrei. Clinic, s-a trecut la fertilizarea unor mari por­ţiuni de fineţe. Acţiunea de fertili­zare a păşunilor este urmărită în­deaproape de consiliile agricole ra­ionale, care împreună cu inginerii din gospodării au sarcina să mobili­zeze pe colectivişti pentru a aplica corect întreaga cantitate de îngrăşă­minte. I. AR­ABOLII In regiunea Iaşi: CÎTEVA MĂSURI ŞI SEMNIFICAŢIA LOR În regiunea Hunedoara: PRODUC­­ A Constructori de locuinţe Foto : NICU VASILE La ridicarea mul­tor blocuri de lo­cuinţe din Braşov şi-au adus contri­buţia şi construc­torii Radu Creţu, Sandu Pătulea şi Samoil Kramer, pe care fotoreporte­rul nostru i-a sur­prins intr-un mo­ment din activita­tea lor. In cartie­rul Steagul Roşu 2 ei au executat pînă acum zeci de blocuri — cel din clişeu fiind nr. 49 cu 60 de a­­partamente. întot­deauna a fost a­­preciată calitatea lucrărilor execu­tate de ei- Dova­dă a bunelor re­zultate obţinute in muncă este şi fap­tul că se numără printre fruntaşii în întrecerea so­cialistă de la Trus­tul 5 Construcții Brașov. CONFERINŢE ALE COMITETELOR REGIONALE ALE FEMEILOR In întreaga ţară au avut loc con­ferinţe de dări de seamă şi alegeri ale comitetelor regionale ale femei­lor, la care au luat parte, ca delega­te şi invitate, mii de muncitoare fruntaşe în întrecerea socialistă, co­lectiviste, intelectuale, reprezentanţi ai unor instituţii centrale şi orga­nizaţii obşteşti, activişti. Dările de seamă prezentate au oglindit succesele obţinute de femei în diferite domenii de activitate. Participantele la conferinţe au ex­primat în cuvîntul lor hotărîrea fe­meilor din întreaga ţară de a con­tribui la îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă, precum şi la intensificarea acţiunilor de înfrumuseţare a sate­lor şi oraşelor în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. Conferinţele au ales în noile or­gane de conducere un număr mare de femei fruntaşe, evidenţiate în producţie şi în acţiunile patriotice şi de interes obştesc iniţiate în regiuni­le respective. (Agerpres) . Expoziţii regionale de mărfuri Printre alte forme de studiere a cererii de mărfuri a populaţiei, în vederea contractărilor pentru se­mestrul II, unităţile comerciale şi cele producătoare organizează în cursul lunii aprilie expoziţii regio­nale la Cluj, Timişoara şi Oneşti. Expoziţiile vor cuprinde ţesături, confecţii şi tricotaje, încălţăminte, pălării etc. Aprecierile şi sugestiile pe care vizitatorii din regiunile respective şi regiunile învecinate le vor face cu acest prilej vor constitui un ghid atît pentru unităţile producă­toare în activitatea lor de viitor, cît şi pentru unităţile comerciale în acţiunea de contractare a produse­lor. (Agerpres), = 0= Rom­ânia liberă HIV 1964 — nr. 6052 CULTURAL ACTUALITATEA ÎN REPERTORIUL FORMAŢIILOR ARTISTICE DE AMATORI In regiunea Oltenia îşi desfăşoară activitatea cîteva mii de formaţii ar-, tistice organizate pe lingă aşezămin­­tele culturale, cluburile sindi­cale sau cooperativele meşteşugă­reşti, în legătură cu problemele ce se pun în faţa formaţiilor ar­tistice de amatori din regiune în domeniul repertoriului, al actua­lităţii acestuia, al orientării activi­tăţii lor, tovarăşul MARIUS MATI­­GAN, secretarul Comitetului de cultură şi artă al regiunii Oltenia, a răspuns la cîteva întrebări puse de corespondentul no­stru regional, Ion Becherui. — Cum apreciaţi activitatea for­maţiilor de­ amatori din regiune în cadrul celui de-al VII-lea concurs ? — Concursul a relevat faptul că numărul formaţiilor a crescut cu peste 150. Au luat fiinţă formaţii noi, ca taraful şi fanfara C.I.L. Tg. Jiu, corul din Mileni, raionul Vînjul Mare, formaţia de dansuri din Tu­­gureşti-Segarcea, corul din Ghidici- Calafat şi multe altele. Numărul sa­telor în care s-a extins activitatea artistică de amatori a crescut cu 100 faţă de concursul anterior. A crescut simţitor numărul spectacolelor pre­zentate de amatori în faţa publicu­lui. Se observă îmbunătăţiri şi în ceea ce priveşte îmbogăţirea şi ac­tualizarea repertoriului. — Pentru că aţi amintit despre bogăţia şi actualitatea reperto­riului, vă rugăm să vorbiţi mai pe larg despre această pro­blemă. — Repertoriul este de altfel şi pro­blema principală care a stat în aten­ţia noastră. Cel de-al şaptelea con­curs a scos la iveală lucruri pozitive, îmbogăţind cu elemente noi expe­rienţa alcătuirii repertoriului forma­ţiilor de amatori în strînsă legătură cu sarcinile de mare actualitate care stau în faţa acestora, în faţa oame­nilor muncii de la oraşe şi sate. Una din lipsurile principale ale concursului anterior a fost constatată în orientarea repertoriului brigăzilor artistice. Unele formaţii ale cămine­lor culturale săteşti nu tratau în măsură corespunzătoare problemele specifice gospodăriilor colective, se pierdeau în amănunte neesenţiale. Din acest punct de vedere, situaţia s-a îmbunătăţit, programele majori­tăţii brigăzilor artistice tratînd a­­cum subiecte referitoare la întărirea economică şi organizatorică a gospo­dăriilor colective, la obţinerea de producţii mari, la înfrumuseţarea şi înflorirea satelor. Formaţiile instrumentale şi soliştii vocali valorifică tot mai mult folclo­rul nou legat de dezvoltarea econo­mică a regiunii, de viaţă nouă a oraşelor şi satelor. Corurile au cuprins în repertoriul lor cîntece închinate partidului şi patriei, muncii şi întrecerii, avîntu­­lui desăvîrşirii construcţiei socialiste din ţara noastră. Putem cita corurile ceferiştilor din Craiova şi metalur­­giştilor severineni, pe cele ale casei raionale de cultură din Caracal, că­minului cultural din Dăbuleni şi al­tele. Cum apreciaţi activitatea meto­dică, de îndrumare, a casei re­gionale a creaţiei populare şi a casei raionale de cultură în acest domeniu ? — Casa regională a creaţiei popu­lare se străduieşte să pună în va­loare cele mai izbutite creaţii locale, ale compozitorilor, scriitorilor, cule­gătorilor de folclor, creatorilor de texte pentru brigăzile artistice. Se numără printre tipăriturile realizate de casa de creaţie populară o cule­gere de lucrări armonizate pentru cei, două culegeri de jocuri populare din regiune, o culegere de folclor muzical şi altele. Cît privește casele raionale de cultură, ele se ocupă de orientarea repertoriului prin consfătuiri cu in­structorii artistici, prin recomandări de repertoriu, prin îndrumări prac­tice la căminele culturale. In pre­zent, se generalizează în regiune me­toda „cercurilor metodice consulta­tive“ care a dat rezultate bune în ra­ioanele Caracal şi Balş. — Dar în problemele de interpre­tare, de ridicare a măiestriei artistice ? — Studioul artistului amator care funcţionează pe lingă casa regională a creaţiei populare a organizat în ultimul timp consfătuiri, cu lecţii practice, de coregrafie la Caracal, pentru formaţii corale la Tr. Severin, pentru formaţii instrumentale şi cu­legătorii de folclor la Balş, pentru brigăzi artistice la Calafat şi pen­tru teatru şi păpuşari la Strehaia. Aceste acţiuni au fost sprijinite de artişti profesionişti ca şi de formaţii ale ansamblului „Nicolae Bălcescu“. S-a vădit în ultima vreme mai multă preocupare din partea casei regionale a creaţiei populare, a şco­lii populare de artă, a comitetelor raionale pentru cultură şi artă şi a caselor raionale de cultură pentru pregătirea, prin cursuri la reşedin­ţele de regiune şi de raioane, a in­structorilor formaţiilor de amatori.­­ Am observat la unele spectaco­le ale brigăzilor artistice de a­­gitaţie ale căminelor culturale şi ale cooperativelor meşteşu­găreşti asemănări supărătoare. — Nu e vorba de o situaţie gene­rală. Am sesizat şi noi acest lucru şi am luat măsura de a prezenta în faţa instructorilor, prin secţiile ex­terne ale şcolii populare de artă, cu­ mai multe spectacole specifice ge­nului respectiv cu formaţii de ama­tori, astfel incit ei să-şi îmbogă­ţească în măsură cît mai mare ex­perienţa şi cunoştinţele. Sperăm că în felul acesta „şablonarea“ unor spectacole va fi înlăturată. t *pooooocsoacoooooocx:c30oóooooöóöócoooöoc5ocűcxooooooooöoooooooooooooiaoc30oooooocooc»ooí3oooooQooooooooo( Rosemarie : Tea­tru,] de stat de ope­retă (14.80.11), ora 19,30 ; Vizita bătrî­­nei doamne : Tea­tru.] national ,,I. L. Caragiale", sala Comedia (14.71.71), ora 19,30 ; Adam şi Eva : Teatrul naţional ,,I. L. Caragiale", sala Stu­dio (15.15.53), ora 19,30 ; Război şi pace: Teatrul ,,Lucia Sturdza Bu­­landra", sala din b-dul Schitu-Mă­­gureanu (14.60.60), ora 19,30 ; Jocul de-a vacanta : Teatrul „Lucia Stur­dza Bulandra“, sala Studio (tel. 12.74.50), ora 19,30 ; Casa inimilor sfărimate : Teatrul de comedie (tel. 16.64.60), ora 19,30 ; Este vinovată Corina ? : Teatrul „C. I. Nottara", sala Magheru (15.93.02), ora 19,30 ; Băieţii veseli : Teatrul ,,C. I. Not­­tara“, sala Studio (15.93.02), ora 20; jurnalul unei femei : Teatrul mun­citoresc C.F.R. (18.04.85), ora 19.30; Logodnicul de profesie se însoară : Teatrul pentru tineret şi copii, sala C. Miile (15.68.88), ora 20 ; Salut voios, ora 10 şi Nu prea albă ca zăpada şi Motanul descălţat, ora 16 ; Teatrul pentru tineret şi copii, sala din str. General Eremia Gri­­gorescu ; Povestea porcului : Tea­trul Ţăndărică (15.87.37), ora 9 ; Micul Muck : Teatrul Ţăndărică, la Casa de cultură a tineretului din raionul V. I. Lenin, ora 15 ; Opera de trei parale : Teatrul evreiesc de stat (21.36.71), ora 20 ; Ia mai zi — concert de muzică populară : Tea­trul regional Bucureşti (12.94.23), ora 20 ; Pagini alese din revista de altădată : Teatrul ,,C. Tănase", sala Savoy (15.56.78), ora 20 ; Concert de muzică uşoară dirijat de S­ergiu Maragamba : Teatrul „C. Tănase", sala Victoria, ora 20 ; O carte des­pre frumuseţe : Ansamblul de cîn­­tece și dansuri al C.C.S. (13.13.00), ora 20. Imsta Seherazarla : Pa­tria (11.86.25), ore­le: 8,30 — 11 — 13,30 — 16,15 — 19 21,30; îndrăgosti­tul : Republica (tel. 11.03.72), orele : — 9,45 - 12 — 14,15 — 16,45 — 19 — 21,15 ; București (15.61.54), orele : 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 — 21 ; Tomis (tel. 21.49.46), orele : 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 — 21 ; Melodia (12.06.88), orele : 10 — 12 — 14,30 — 16,45 — 19 — 21 ; Modern (tel. 23.71.01), orele : 10 — 12 — 15 — 17 — 19 — 21 ; Cele trei lumi ale lui Gulliver : Carpaţi (tel. 13.92.72), orele : 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Festival (15.63.84), orele : 9,45 — 12 — 14,15 - 16,30 — 18,45 — 21 ; Feroviar (16.22.73), orele : 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Lovitura de pe­­deapsă : Capitol (16.29.17), orele : 9,30 — 11,45 — 14 — 16,15 — 18,45 — 21 ; înfrăţirea între popoare (17.31.64), orele : 15,45 — 18 — 20.15 ; Griviţa (17.08.58), orele : 10 — 12 — 18 — 18,15 - 20,30 ; Vol­ga (11.91.26), orele : 10 — 12 — 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Dom­nișoara... Barbă-albastră : Victoria (16.28.79), orele : 9,45 — 12 — 14.15 .— 16,30 — 18,45 — 21 ; Arta (21.31.88), orele : 10 — 12,15 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Luceafărul (tel. 23.91.00), orele : 15 — 17 — 19 — 21 ; Secretul lui Mathias : Central (14.12.24), orele : 10,­30 — 12,30 — 14.30 — 16,30 — 18,30 — 20,30 ; Tudor (ambele serii) : Lumina (tel. 16.23.35), orele : 10—13 în continua­re, 16,15 — 19,30 ; Totul rămîne oamenilor : Union (13.49.04), orele : 16 - 18,15 - 20,30 ; Viitorul (tel. 11.48.03), orele : 16 — 18,15 — 20.30 ; Leul şi armonica — Pîini­­şoara — Aventurile unei prichinduţe — în lumea păpuşilor — Un loc la soare, ora 10. Renul alb, orele : 11.30 — 14,30 — 18,30 — 18,30 — 20.30 ; Doina (16.35.38) . Muguri în soare — Mingea de fotbal. Timpuri noi (15.61.10), orele : 10—17 în con­tinuare, 19 — 21 ; Un suns în pH­­nă vară : Giulești (17.55.46), orele : 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20.15 ; Excelsior (18.49.04), orele : 10 — 12 — 14,15 — 16,30 - 18,45 — 21 ; Drumul sării (14.10.37), orele : 15,30 — 17,45 — 20 ; Doam­na Tu Hau : Cultura! (16.25.39), Orele : 16 — 18 — 20 ; Foto Haber: Dacia (16.26.10), orele : 9,45 - 12 — 14,15 - 16,30 - 18,45 - 21 ; Colentina (25.07.09), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Ferentari (23.17.50), orele : 16 — 18,45 — 20,30 ; Cotro­­ceni (13.62.56), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Iolantica : Buzesti (tel. 15.62.79), orele : 15,30 — 17,45 — 20 ; Floreasca (12.28.30), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Rocco şi fraţii săi : Crîngaşi (17.38.81), orele : 16 — 19,15 ; O zi ca leii : Bucegi (tel. ooooaeooooooooaeoaQDOOoDocoooDooaooceoQoJoooacc» 17.05.47), orele : 9,45 — 12 — 15,30 — 18 — 20,30 ; Aurora (25.04.66), orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Cei doi care au furat luna : Unirea (17.10.21), orele: 16 — 18,15 — 20,30 ; Vacanță la mare : Flacăra (21.35.40), orele : 16 — 18 — 20 ; Pisica de mare : Vitan (21.39.82), orele : 15 — 17 — 19 — 20,45 ; Vi-l prezint pe Baluev: Miorita (14.27.14), orele : 10 — 12 _ 14 _ 16 - 18,15 — 20,30 ; Ca­valerul Pardăillan: Munca (21.50.97), orele : 15 — 17 — 19 — 21 ; Scano Boa : Popular (25.15.17), orele : 16 — 18 — 20,30 ; Era noapte la Roma (ambele serii) : Moșilor (tel. 12.52.93), orele : 15 — 18 - 21 ; Valea Vulturilor: Cosmos (25.19.15), orele : 16 — 18 — 20 ; Mamelucul: Progresul (23.94.10), orele : 15,30 — 18 — 20,15 *; Omul cu ricsa : Fla­mura (23.07.40), orele : 10 — 12,15 — 15,30 — 18­­^ 30,30 ; Haiducul de pe Ceremuș : LÎT­ (15.66.66), Orele : 15,30 — 18 — 30.30 ; Pași spre lună : Pacea (16.29.02), orele : 16 - 18 - 20. JOI 2 APRILIE 19 : Jurnalul tele­viziunii; 19,10: Fil­mul „Elixirul mi­raculos“ ; 19,30: Transmisiune de la Opera de stat din Iaşi — Liliacul de Johann Strauss. In pauze : Filmul „Sub aripa vul­turului“. Oameni şi măşti, în în­cheiere : Buletin de ştiri, buletin meteorologic. rfoacooooooaooűooooooooooooocoooooooeao»3ooooooc3oocooooooooooooa©oooooooooo3oooooaoeooo«»«oc'o^aoeoooooeeoeoooocoooooooeooocoocx)oooooooooooocooooooocooooooooooooooo3ooooeoooűoooooooooűoooooűooűoooaec4 Bö* TEATRU în „Editura Politi­că" au apărut: I. PAVELESCU : Rolul cadrelor de specialişti în întărirea economică-organizatorică a gospodăriilor colective. 32 pag. 25 bani H. IONESCU : Conducerea bri­găzii şi a echipei în G.A.C. 24 pag. 25 bani Ing. GH. MIRZAC: Organi­zarea şi normarea muncii în cultura cerealelor, plantelor tehnice şi furajelor (în brigă­zile de cîmp). 24 pag. 25 bani In colecţia „Pentru cercurile de studiere a economiei şi organizării producţiei în G.A.C.“ au mai apărut broşurile : T. MARCAROV: Cooperaţia de consum­ şi sarcinile ei. Relaţiile G.A.C. cu organiza­ţiile de achiziţii a produselor agricole, vegetale şi animale. 24 pag. 0,25 lei T. OPREA : încheierea contrac­telor de valorificare a produ­selor agricole cu organizaţiile economice de stat şi coopera­tiste. 32 pag. 0,25 lei _W_W_Î CINEMATOGRAFE SĂTEŞTI II satele Dumbrăviţa, Orman, Stoiana, Şoimuş şi Peceni din re­giunea Cluj au fost date, nu de mult, în folosinţă noi cinematogra­fe. Pînă la sfîrşitul acestui an co­lectiviştii din alte 60 de sate ale re­giunii Cluj vor putea viziona filme în cinematografe noi. Noi cinematografe au fost inaugu­rate în acest an și în alte regiuni ale țării.

Next