Romînia Liberă, iunie 1964 (Anul 22, nr. 6103-6127)

1964-06-02 / nr. 6103

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ]mm liberă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMâNĂ Preocupare continuă pentru realizarea investiţiilor Printre sarcinile care stau în faţa Sfatului popular al oraşului Deva, un loc important îl ocupă rezolva­rea problemelor privitoare la inves­tiţii. După cum se poate vedea, ora­şul îşi schimbă tot mai mult înfă­ţişarea, noile construcţii punîndu-şi amprenta asupra aspectului său ge­neral. Datorită măsurilor luate, în ultimii ani s-au construit 1 400 de apartamente, cinematograf şi teatru de vară, un complex de deservire, zeci de unităţi comerciale şi meşte­şugăreşti etc. Localnicii pot să a­­precieze mai bine cât de mult s-a făcut în acest domeniu, iar planu­rile de viitor cuprind prevederi im­portante în ceea ce priveşte inves­tiţiile din oraşul nostru. Pentru a­­nul 1964, s-au alocat fonduri de in­vestiţii în valoare de 26 539 000 lei, dintre care sumele pentru construc­­ţii-montaj se ridică la 23 513 000 lei. O atenţie deosebită se acordă construcţiilor de locuinţe, pentru care sunt destinate cea mai mare parte din fondurile alocate. In pla­nul de investiţii figurează de ase­menea construcţia unei şcoli cu 8 săli de clasă la Simeria şi termi­narea lucrărilor de încălzire cen­trală la o şcoală din Deva, a unui dispensar veterinar, a unei fabrici de gheaţă, executarea unor lucrări de canalizare, modernizări de străzi şi trotuare etc. Aceste lucrări sunt prevăzute în planul comitetului e­­xecutiv regional care are în sub­­ordinea sa organizaţiile de proiec­tare şi construcţii. Experienţa acumulată în anii pre­cedenţi ne arată că este necesar ca noi să acordăm toată atenţia con­strucţiilor de pe teritoriul nostru, să mărim contribuţia noastră la rezol­varea problemelor cu privire la in­vestiţii. In acest sens, ne-am concen­trat atenţia căutînd să întărim cola­borarea cu toţi factorii care concură la realizarea investiţiilor, să contro­lăm sistematic unităţile subordonate sfatului popular şi să rezolvăm ope­rativ sarcinile care revin comitetu­lui executiv şi secţiilor sale în cali­tate de beneficiari de lucrări. Chiar de anul trecut s-au luat diverse măsuri pentru desfăşurarea în mod ritmic a muncii pe şantiere şi pentru crearea condiţiilor care să asigure executarea planului de investiţii pe anul 1964. Printr-o strînsă colabo­rare cu proiectanţii de la C.S.A.P.C., la sfîrşitul anului trecut comitetul executiv era în posesia proiectului în faza de ansamblu pentru aparta­mentele care urmează să se execute anul acesta şi în anul viitor în microraioanele 1, 2 şi 3 din oraşul Deva. In acelaşi timp cu sprijinul I.P.A.C.H. Bucureşti, s-a obţinut proiectul de ansamblu pentru a­­limentarea cu apă a oraşului, în baza căruia urmează a fi executate lucrări aferente pe o perioadă de minimum cinci ani. Pentru lucră­rile de canalizare care se vor exe­cuta în anii 1964 şi 1965, există deja proiecte de execuţie. Alte preocupări ale comitetului executiv s-au îndreptat spre rezol­varea unor probleme în legătură cu asigurarea amplasamentelor, cu îm­bunătăţirea calităţii lucrărilor şi cu urgentarea ritmului de execuţie. Trebuie menţionat că, în urma mă­surilor luate, constructorii au avut din primele zile ale anului front de lucru suficient şi documentaţiile teh­nice necesare. Acest lucru a fost po­sibil şi datorită activităţii îmbună­tăţite pe care o depun proiectanţii, în comparaţie cu alte perioade an­terioare. Ei au căutat să întocmeas­că proiectele la timp şi acestea să fie de bună calitate. Privind noile construcţii din oraşul nostru iese în evidenţă că de la o perioadă la alta s-a arătat o tot mai mare preocu­pare pentru asigurarea unor linii simple dar moderne, pentru îmbu­nătăţirea confortului şi a aspectului noilor locuinţe. Dacă, în general, s-au făcut progrese evidente pe li­nia asigurării documentaţiilor teh­nice pentru investiţii, se simte ne­voia unui sprijin mai operativ din partea anumitor instituţii cen­trale de specialitate. Avizarea pro­iectelor pentru locuinţele din mi­croraioanele 1, 2 şi 3 a durat mult timp. Deşi C.S.A.P.C. Deva a ţinut legătură strînsă cu C.S.C.A.S. în timpul întocmirii proiectului, acesta a trebuit să fie refăcut de vreo trei ori, deoarece observaţiile — juste de altfel — s-au făcut cu întîrziere şi în mai multe rînduri. Pentru realiza­rea în bune condi­ţii a planului de investiţii pe anul 1964, comitetul e­­xecutiv a­ căutat să rezolve şi alte pro­bleme cum sunt: stimularea activi­tăţii constructori­lor pentru respectarea ritmului şi calităţii, coordonarea raţională a lucrărilor edilitare etc. In anii tre­cuţi, s-au semnalat anumite lip­suri ale constructorilor de la şan­tierul nr. 1 al T.R.C.H. în domeniul organizării muncii şi al gospodăririi materialelor. Cu sprijinul organelor de partid, s-au luat măsuri care au dus la îmbunătăţirea conducerii şan­tierului şi la generalizarea unor metode care să stimuleze munca şi iniţiativa constructorilor. Pentru îm­bunătăţirea muncii în ceea ce pri­veşte proiectarea şi executarea noilor locuinţe, din iniţiativa birou­lui comitetului orăşenesc de partid, în luna februarie s-a organizat o consfătuire între proiectanţi, con­structori, beneficiari şi locatari. Cu acest prilej, s-au făcut pro­puneri preţioase din partea locata­rilor, au fost elucidate o serie de probleme. Învăţămintele acestei con­sfătuiri au fost urmate de măsuri. Spre exemplu, în noul cartier „23 August“, nu fuseseră prevăzute locuri pentru păstrarea cutiilor cu gunoi menajer. Locatarii au ridicat, pe bună dreptate, această problemă şi în ultimele săptămîni s-au con­struit un tei de melci, care au ros­tul să adăpostească cutiile respec­tive. Pe de altă parte, constructorii se ocupă cu mai multă atenţie de exe­cutarea parchetului, de finisare sau de montarea tîmplăriei, domenii în care s-au semnalat deficienţe. Vreau să amintesc și o altă măsură a co­mitetului executiv : în ultima vre­me, s-a format o singură comisie de recepţie pentru toate lucrările ai căror beneficiari sunt unităţi subor­donate sfatului popular sau secţiilor comitetului executiv şi am îndru­mat această comisie să-şi exercite din plin controlul şi îndrumarea mai ales în timpul execuţiei. Con­structorii au fost ajutaţi şi pe altă cale. Bunăoară, au fost perioade ABEL POPOVICI vicepreşedinte al comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Deva (Continuare în pag. 2-a) "Din exprrnţe, sfaturilor POPULARE I Fotó : MIHAI FOPESCC­ Anul XXn nr. 6103 m 4 pagini 20 bani Marti 2 iunie 1064 ■ gmiHii m ■ ■ ÎS­......­­ • m Iff 11 :H I liiil­l NBi MSI â W ■■1 u ilSBlki p |­jf li ■ mm fllpfiP La cuptoarele de clincher Clişeul nostru înfăţişează o vedere de ansamblu a celei mai noi părţi a fabricii de ciment, var şi ipsos „Victoria socialistă“ din Turda: cuptoarele de clincher de 890 tone Foto : AGERPRES * 3wl ţie, aettaţL&etuL OrăiteaLa Mii de amatori, pasio­naţi ai fotbalului, şi-au dat întâlnire ieri după amiază pe aeroportul Băneasa, pentru a-i intîmpina pe jucătorii noştri care, du­minică la Sofia, luptînd cu o exemplară dăruire, au adus echipei noastre na­ţionale calificarea în tur­neul final al Olimpiadei de la Tokio. La orele 16,40 şi-a făcut apariţia avionul care aducea lotul nostru în patrie. Peste cîte­ cli­pe din el coborau surîză­­tori şi bine dispuşi, jucă­torii şi antrenorii, primiţi cu ovaţii. Iar cînd au apă­rut Koszka, Constantin, Nunweiller, Dan Coe, în­­flăcăraţii suporteri i-au ridicat pe braţe, în salo­nul special rezervat, a avut loc primirea oficială. Tovarăşul Aurel Duma, preşedintele U.C.F.S. i-a felicitat pe componenţii echipei noastre olimpice pentru succesul obţinut. A răspuns top. Gheorghe Popescu, preşedintele Fe­deraţiei Române de Fotbal, care a arătat că fotbaliştii noştri se pot­ strădui să se comporte şi pe viitor la înălţimea încrederii ce li se acordă. Am discutat cu cîţiva jucători. „îmi voi aminti de acest meci — ne-a de­clarat Koszka — pentru că e prima întîlnire inter­naţională în care am mar­cat un gol şi pentru că aceasta a atîrnat atit de mult în balanţa victoriei". (în clişeul alăturat, Koszka purtat pe braţe la coborî­­rea din avion). Căpitanul echipei, Gheorghe Con­stantin, mai era încă sub impresia acestui eveniment din prodigioasa sa carieră sportivă. „Sunt foarte fe­ricit că am învins, ne-a spus el. Am crezut în victorie şi am luptat pen­tru ea fără să ne cruțăm. Succesul repurtat îl în­chinăm celei de-a XX-a aniversări a eliberării pa­triei". Pe Ion Nunweiller l-am văzut bandajat la cap, dar plin de exube­rantă. „In prima jumătate de oră a meciului s-a ju­cat într-o tensiune extraor­dinară — ne-a povestit el. Jucătorii bulgari spu­seseră înainte de joc că vor să termine cu două goluri avans şi făceau to­tul ca să-şi atingă ţinta. In această perioadă, la o luptă pentru minge, am fost lovit. Dar n-am ie­şit nici o clipă din joc pentru că fiecare trebuia să fim la postul nostru. Abia la pauză m-am dus să mă bandajeze. Nu spun asta ca să mă evidenţiez. Toţi colegii mei au mun­cit din răsputeri pentru victorie". La fiecare ju­cător am constatat un op­timism robust, sănătos. „Avem putinţa să cucerim la Tokio o medalie", ne-au spus. Apoi au adăugat : „Nu precizăm care anu­me. Dar ne vom strădui ca ea să fie cît mai valoroa­să". Iubitorii de sport din întreaga ţară le urează din toată inima fotbaliştilor noştri să-şi realizeze do­rinţa. ION PAVELESCU Duminică in excursie Sîmbătă şi duminică, aproape 1 500 de petrolişti, metalurgişti, mi­neri şi alţi oameni ai muncii din re­giunea Ploieşti au făcut excursii pe Valea Prahovei, la Poiana Braşov, Poiana Narciselor, Muntele Roşu, Valea Oltului. Staţiunile de odihnă de pe Valea Prahovei au găzduit şi ele peste 3 000 de vizitatori din Bucureşti, regiunile Oltenia, Dobro­­gea şi Cluj, precum şi turişti de pes­te hotare. Un grup de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile oraşu­lui Galaţi au făcut o excursie îm­preună cu familiile lor la Bicaz şi Lacul Roşu, iar un grup de elevi au fost oaspeţii colectiviştilor din co­muna Independenţa unde au prezen­tat un frumos program artistic, alt grup de elevi şi-a ales ca itinerar turistic oraşul Bucureşti. Numeroşi mineri, metalurgişti şi alţi oameni ai muncii din regiunea Hunedoara s-au deplasat în staţiu­nile balneo-climaterice de la Geoa­­giu, Vata de Jos, Călan-băi, Miercu­rea. (Agerpres) AZI T« V«»7 — un nou autobuz Constructorii de autovehicule din Capitală au înce­put să producă un autobuz nou, de capacitate mică — TV-7 — care poate fi întrebuinţat la transporturi in­terurbane şi turistice, cu amenajări speciale în acest scop. Lungimea redusă a autobuzului (7,5 m) permite o manevrabilitate foarte bună chiar și pe cele mai strînse serpentine. Motorul de 140 C.P., cu 8 cilindri dispuși în formă de V, îi asigură o viteză pînă la 100 km pe oră. Ca­pacitatea autobuzului este de 28 de locuri pe scaune pentru varianta interurbană și 24 locuri pe scaune pentru varianta turism. Proiectat în întregime în uzină, noul autobuz poate fi comparat cu alte autobuze de acest fel produse în tari cu o industrie dezvoltată. Confortul călătoriei este mult îmbunătăţit datorită folosirii unor sisteme mo­derne de suspensie a roţilor, com­pletate cu amortizoare telescopice. Autobuzul este, de asemenea, dotat cu dispozitive pentru încăl­zire independentă şi de ventilaţie. Forma exterioară elegantă, schim­bată faţă de vechile autobuze fabri­cate în această uzină, este comple­tată de un parbriz panoramic, care asigură şoferului şi pasagerilor o vizibilitate mărită. Primele autobuze de acest fel vor fi date în folosinţă în cursul aces­tui an, în special pe traseele din zonele de deal şi de munte, cu pante pronunţate. Linii tehnologice pentru producerea traverselor de cale ferată La întreprinderea de prefabricate din Giurgiu, aparţi­­nînd Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, au intrat în funcţiune două noi linii tehnologice pentru producerea traverselor de cale ferată. Noile linii echi­pate cu instalaţii de mare productivitate, realizate în ţară, au o capacitate anuală de producţie de 250 000 traverse. Datorită aplicării unor soluţii constructive avansate, calitatea traverselor fabricate s-a îmbunătăţit, realizîn­­du-se totodată şi o economie anuală de aproximativ 300 tone oţel de înaltă rezistenţă. In prezent în întreprindere se fac şi lucrări pentru modernizarea liniilor tehnologice existente, care produc pilonii de beton armat pentru construcţii hidrotehnice, fundaţii de adîncire şi stîlpi necesari electrificării. (Agerpres) Război de moder­n, ţesut Printre maşinile moderne reali­zate în ultimul timp de metalur­­giştii uzinelor „Unirea" din­ Cluj se numără un nou război de ţesut mătase şi bumbac. Acesta este pri­mul război românesc destinat pro­ducerii ţesăturilor din fire de mă­tase naturală, artificială sau sinte­tică cu contextură simplă sau com­plexă cu bătătură în două culori sau două fire diferite. El poate e­­xecuta ţesături cu o desime de 8— 120 fire pe centimetru, cu o viteză de lucru de 185 pînă la 200 bătăi pe minut, lucrînd la toate vitezele fără trepidaţie. încheierea tratativelor dintre delegaţiile guvernamentale ale R. P. Romíné şi S. U. A. WASHINGTON 1 — Trimisul spe­cial L. Rodescu transmite : Luni di­mineaţa la Washington au continuat tratativele între delegaţiile guverna­mentale ale R. P. Romíné şi Statelor Unite. In­­după amiaza aceleiaşi zile a avut loc semnarea Comunicatului comun cu privire la tratativele din­tre cele două delegaţii guvernamen­tale. La ora 15,30 (ora locală) delegaţia romînă condusă de Gh. Gaston Ma­rin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, a sosit la Departamentul de­ Stat unde a fost primită de A­­verell Harriman, subsecretar de stat, şeful delegaţiei­­ americane, şi de membrii acesteia. în sala în care s-au desfăşurat timp de două săp­tămîni tratativele, la masă au luat loc Gh. Gaston Marih şi Averell Harriman care au semnat textul Co­municatului comun în limbile ro­mina şi engleză, în numele guvernu­lui R. P. Romíne şi respectiv al gu­vernului Statelor Unite. Timp de mai multe minute reprezentanţi ai agenţiilor... fotografice, ai televiziunii au luat imagini înfăţişînd momentul semnării şi momentul cînd cei doi şefi de delegaţii şi-au strîns mîinile exprimîndu-şi reciproc felicitări. Au asistat de asemenea, reprezen­tanţi ai marilor agenţii de presă şi ziarelor americane şi străine, specia-­­lişti şi experţi ai celor două dele­gaţii, funcţionari superiori din De-­­partamentul de Stat. O dată cu semnarea Comunicatului comun tratativele oficiale româno- americane s-au încheiat. COMUNICAT COMUN Intre 18 mai şi 1 iunie 1964, re­prezentanţii guvernelor Republicii Populare Române şi Statelor Unite ale Americii s-au întilnit ■ la Washington pentru a discuta pro­bleme de interes comun, îndeosebi economice şi comerciale. Delegaţia romînă a fost condusă de Gheorghe Gaston Marin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi preşedin­tele Comitetului de Stat al Planifi­cării. Delegaţia Statelor Unite a fost condusă de W. Averell Harriman, subsecretar de stat pentru afacerile politice. în cursul tratativelor, cele două delegaţii au constatat îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două ţări, ca urmare a acordului din 30 martie 1960 privitor la rezolvarea reciprocă a pretenţiilor şi altor probleme fi­nanciare. Ele au constatat îndeosebi rezultatele reciproc avantajoase ale intensificării schimburilor culturale, de învăţămînt, ştiinţifice şi altele care au avut loc în ultimii ani în­tre cele două ţări. Reprezentanţii celor două guverne au căzut de acord că trebuie făcuţi noi paşi spre îmbunătăţirea în con­tinuare a relaţiilor reciproce; în a­­cest scop ei au ajuns la următoarele înţelegeri: 1. Guvernul Statelor Unite este de acord să stabilească o procedură de licențe generale în baza căreia cea mai mare parte a mărfurilor va putea fi exportată către România fără a fi necesare licențe indivi­duale de export. Pe lingă aceasta, guvernul Statelor Unite este de acord să elibereze licenţe pentru un număr de instalaţii industriale spe­ciale pentru care delegaţia romînă a manifestat interes deosebit. Guvernul Republicii Populare Ro­mâne este de acord să autorizeze întreprinderile şi instituţiile din Romînia să vîndă sau să acorde licenţe pentru tehnologie românească către firme din Statele Unite­ Cele două guverne au convenit ca produsele, proiectele şi procedeele tehnice exportate din Statele Unite în România să nu fie retransmise sau reexportate fără consimţămîntul prealabil al guvernului Statelor Unite. Ele au fost de asemenea de acord ca contractele dintre între­prinderile de stat române și firmele din Statele Unite, privind importu­rile din România, să poată prevedea limitări asupra reexportului sau re­transmiterii fără consimțămîntul prealabil al furnizorului român. Cele două guverne vor înlesni în mod re­ciproc schimbul de informaţii cu privire la folosirea şi destinaţia produselor, proiectelor şi procedeelor tehnice exportate dintr-o ţară în alta. 2. Cele două guverne au fost de asemenea de acord să stabilească aranjamente pentru protecţia re­ciprocă a drepturilor de proprietate industrială şi de procedee. S-a căzut de acord ca contractele comerciale dintre întreprinderile de stat ro­mâne şi firmele din Statele Unite să poată prevedea rezolvarea dife­rendelor şi disputelor comerciale prin arbitraj într-o ţară terţă sau prin tribunale internaţionale cores­punzătoare, potrivit înţelegerii părţi­lor contractante. 3. Cele două guverne au convenit de asemenea, ca la cererea uneia din părţi, să se consulte în legătură cu orice alte probleme care s-ar putea ivi pe măsura dezvoltării co­merţului dintre cele două ţări. 4. In scopul promovării comerţu­lui dintre România şi Statele Unite reprezentanţii guvernului român şi-au exprimat dorinţa de a lărgi activitatea Oficiului comercial de la New York din cadrul misiunii ro­mâne din Statele Unite. Delegaţia Statelor Unite a expus planuri în vederea înfiinţării la Bucureşti a unui oficiu pentru promovarea co­merţului în cadrul misiunii Statelor Unite din România. S-a convenit de asemenea că cele două ţări vor pu­tea înfiinţa oficii pentru promova­rea turismului. 5. Ambele guverne au fost de acord să faciliteze intrarea, călăto­ria şi activitatea reprezentanţilor firmelor şi întreprinderilor precum şi a misiunilor comerciale. Ele au fost de asemenea de acord să facili­teze schimbul de expoziţii comer­ciale şi publicarea de materiale pen­tru promovarea comerţului. 6. Ambele delegaţii au recunoscut că dezvoltarea de relaţii comerciale importante şi durabile între cele două ţări cere promovarea comer­ţului în ambele sensuri. Delegaţia romînă a subliniat că produsele romîneşti nu pot concura în condiţii de egalitate pe piaţa Statelor Unite datorită tarifelor vamale aplicate acestor produse. Ea a declarat că acest factor ar putea limita dezvoltarea comerţului din­tre cele două ţări- Delegaţia Statelor Unite a luat notă de această preo­cupare şi a explicat prevederile în vigoare din legislaţia Statelor Unite. Cele două delegaţii au convenit să se acorde o preocupare continuă mijloacelor de dezvoltare a comer­ţului dintre România şi Statele Unite. 7. Cele două delegaţii au luat notă de progresele realizate in proble­mele consulare şi, în numele guver­nelor lor, au fost de acord să fie luate noi măsuri pentru a facilita rezolvarea reciprocă a problemelor consulare. în interesul îmbunătăţirii în continuare a relaţiilor consulare, ele au fost de acord ca reprezen­tanţii celor două guverne să se în­­tîlnească la Washington în luna sep­tembrie 1964 pentru a negocia o nouă convenţie consulară între cele două ţări. 8. Delegaţiile au exprimat inten­ţia celor două guverne de a lărgi programul existent de schimburi culturale, de învăţămînt, ştiinţifice şi altele între Romînia şi Statele Unite. 9. Guvernul Republicii Populare Române şi guvernul Statelor Unite ale Americii au ridicat astăzi nive­lul misiunilor lor diplomatice din Bucureşti şi Washington de la ran­gul de legaţie la cel de ambasadă. Schimbul de ambasadori se va face la o dată apropiată. La încheierea Intâlnirilor, vicepre­şedintele Gaston Marin şi subsecre­tarul Harriman şi-au exprimat spe­ranţa, în numele guvernelor lor, că progresul ce se va realiza prin tra­ducerea în viaţă a înţelegerilor la care s-a­ ajuns va constitui baza pentru lărgirea şi îmbunătăţirea continuă a relaţiilor dintre Republi­ca Populară Romînă şi Statele Uni­te ale Americii. Cum va fi vremea ? Pentru zilele de 3, 4 şi 5 iunie se anunţă următorul timp probabil : vreme în general frumoasă, cu cer schimbător. Vor cădea ploi locale, mai ales în vestul ţării. Vînt slab, pînă la potrivit. Temperatura sta­ţionară. Minimele vor fi cuprinse între 8 şi 18 grade, iar maximele între 18 la 28 grade. Solemnitatea înmînării unor inalte ordine şi titluri ale R. P. Routine La Consiliul de Stat a avut loc luni la amiază solemnitatea înmî­­nării unor înalte ordine şi titluri ale R. P. Române. Au participat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Emil Bodnăraş, Leonte Răutu, general de armată Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, şi Grigore Geamănu, secretarul Con­siliului de Stat. Au fost distinşi cu Ordinul „Steaua Republicii Populare Româ­ne“, clasa I, general de armată Ia­­cob Teclu, pentru activitate în miş­carea muncitorească şi pentru merite deosebite în opera de con­struire a socialismului şi de întărire a Forţelor Armate ale R. P. Române şi tovarăşii Mihai Burcă şi Nicolae Goldberger, pentru activitate înde­lungată în mişcarea muncitorească şi merite deosebite în opera de construire a socialismului. Pentru activitate îndelungată, contribuţie valoroasă în dezvolta­rea ştiinţei şi merite deosebite în învăţământul superior, s-au conferit Ordinul „Steaua Republicii Popu­lare Române“, clasa I, acad. Raluca Ripan şi „Ordinul Muncii“, clasa I, academicienilor Gheorghe Atanasiu şi Remus Răduleţ. Au fost decoraţi cu „Ordinul Muncii“, clasa I, tovarăşii : Barbu Solomon, pentru activitate în miş­carea muncitorească şi contribuţia adusă la opera de construire a so­cialismului, Tudor Teodorescu-Bra­­nişte, pentru îndelungată activitate şi merite în domeniul ziaristicii şi creaţiei literare, Constantin Prisnea, pentru merite în opera de con­struire a socialismului, Maria Ba­­nuş, pentru merite deosebite în do­meniul creaţiei literare. A fost distins cu titlul de „Ar­tist Emerit al Republicii Populare Române“, pictorul Andrei Mikola, pentru merite deosebite în domeniul creaţiei plastice. Cu prilejul ani­versării a 100 de­ ani de la înfiin­ţarea Şcolii medii „Nicolae Bălces­­cu“ din oraşul Brăila, pentru acti­vitate deosebită şi contribuţia adu­­­să la dezvoltarea învăţămîntului, s-a conferit titlul de „Profesor eme­rit al Republicii Populare Române”, tovarăşului Vasile Goraş, profesor pensionar de la această şcoală. După ce a înmînat înaltele ordi­ne şi titluri tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej i-a felicitat căldu­ros pe­ cei distinşi, în numele C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi guvernului, urîndu-le sănătate, mulţi ani de viaţă şi succese în ac­tivitatea lor de viitor, în numele celor distinşi au răs­puns general-locotenent Mihai Bur­că şi acad. Raluca Ripan. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi conducători de partid s-au întreţinut cordial cu cei decoraţi. (Agerpres) La Uzina chimico-metalurgică din Copşa Mică Un complex de instalaţii pentru prelucrarea concentratelor neferoase începuturile actualei Uzine chi­­mico-metalurgice de la Copşa Mică, trebuie căutate cu aproape 25 de ani în urmă. Funcţionau în vremea aceia doar trei cuptoare de disti­lare a zincului, care de fapt reali­zau numai ultima fază de extracţie a acestui metal. Zece ani mai tîrziu, în 1950, uzina începe intr-adevăr să-şi contureze profilul chimico­­metalurgic, atît prin sporirea numă­rului de cuptoare, cît mai ales prin integrarea procesului tehnologic. Este vorba îndeosebi de o serie de instalaţii pentru realizarea fazelor de prăjire şi aglomerare a concen­tratelor neferoase şi apoi pentru valorificarea zincului din zgurile re­zultate de la distilare. Aceasta a marcat de fapt faza de început îndreptată spre o valorifi­care mai complexă a materiei prime. Pe această linie o instalaţie dată în funcţiune în 1957 permite valori­ficarea gazelor de sulf de la fabrica­ţia acidului sulfuric; în anul 1959 începe să producă o instalaţie de purificare a zincului; are loc în pa­ralel o lărgire a gamei de metale neferoase (cadmiu, indiu) care înso­ţesc zincul. Sîntem acum în faţa unei noi etape în, dezvoltarea uzinei chimico­­metalurgice de la Copşa Mică. A­­ceastă etapă deosebit de importantă este organic legată de o valorificare superioară a concentratelor ne­feroase din ţara noastră, care dat fiind complexitatea lor se pretează la o extracţie concomitentă a mai multor metale. Acestui obiectiv de seamă îi corespund în momentul de faţă lucrările care se desfăşoară în uzina de la Copşa Mică pentru con­strucţia complexului de instalaţii de prelucrare concomitentă a concen­tratelor zinco-plumboase, complex cu o capacitate de 50 000 tone de metal anual. O convorbire în faţa machetei complexului ne-a înfăţişat atît rolul instalaţiilor ce-l compun, nivelul lor tehnic ridicat, cît şi amploarea lu­crărilor de construcţii şi montaj de pe şantier. Au luat parte la con­vorbire inginerul şef al uzinei FLO­­REA STAICU, ing. CONSTANTIN CERBUREANU, şeful serviciului de investiţii şi ing. PAVEL MOISESCU, şeful şantierului. — Pentru o prezentare cît mai sistematică a instalaţiilor ar fi bine să urmăm de fapt linia TUDOR GHEORGHIU (Continuare în pag. 3-a) =000=

Next