Romînia Liberă, iunie 1964 (Anul 22, nr. 6103-6127)
1964-06-02 / nr. 6103
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ]mm liberă ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARA ROMâNĂ Preocupare continuă pentru realizarea investiţiilor Printre sarcinile care stau în faţa Sfatului popular al oraşului Deva, un loc important îl ocupă rezolvarea problemelor privitoare la investiţii. După cum se poate vedea, oraşul îşi schimbă tot mai mult înfăţişarea, noile construcţii punîndu-şi amprenta asupra aspectului său general. Datorită măsurilor luate, în ultimii ani s-au construit 1 400 de apartamente, cinematograf şi teatru de vară, un complex de deservire, zeci de unităţi comerciale şi meşteşugăreşti etc. Localnicii pot să aprecieze mai bine cât de mult s-a făcut în acest domeniu, iar planurile de viitor cuprind prevederi importante în ceea ce priveşte investiţiile din oraşul nostru. Pentru anul 1964, s-au alocat fonduri de investiţii în valoare de 26 539 000 lei, dintre care sumele pentru construcţii-montaj se ridică la 23 513 000 lei. O atenţie deosebită se acordă construcţiilor de locuinţe, pentru care sunt destinate cea mai mare parte din fondurile alocate. In planul de investiţii figurează de asemenea construcţia unei şcoli cu 8 săli de clasă la Simeria şi terminarea lucrărilor de încălzire centrală la o şcoală din Deva, a unui dispensar veterinar, a unei fabrici de gheaţă, executarea unor lucrări de canalizare, modernizări de străzi şi trotuare etc. Aceste lucrări sunt prevăzute în planul comitetului executiv regional care are în subordinea sa organizaţiile de proiectare şi construcţii. Experienţa acumulată în anii precedenţi ne arată că este necesar ca noi să acordăm toată atenţia construcţiilor de pe teritoriul nostru, să mărim contribuţia noastră la rezolvarea problemelor cu privire la investiţii. In acest sens, ne-am concentrat atenţia căutînd să întărim colaborarea cu toţi factorii care concură la realizarea investiţiilor, să controlăm sistematic unităţile subordonate sfatului popular şi să rezolvăm operativ sarcinile care revin comitetului executiv şi secţiilor sale în calitate de beneficiari de lucrări. Chiar de anul trecut s-au luat diverse măsuri pentru desfăşurarea în mod ritmic a muncii pe şantiere şi pentru crearea condiţiilor care să asigure executarea planului de investiţii pe anul 1964. Printr-o strînsă colaborare cu proiectanţii de la C.S.A.P.C., la sfîrşitul anului trecut comitetul executiv era în posesia proiectului în faza de ansamblu pentru apartamentele care urmează să se execute anul acesta şi în anul viitor în microraioanele 1, 2 şi 3 din oraşul Deva. In acelaşi timp cu sprijinul I.P.A.C.H. Bucureşti, s-a obţinut proiectul de ansamblu pentru alimentarea cu apă a oraşului, în baza căruia urmează a fi executate lucrări aferente pe o perioadă de minimum cinci ani. Pentru lucrările de canalizare care se vor executa în anii 1964 şi 1965, există deja proiecte de execuţie. Alte preocupări ale comitetului executiv s-au îndreptat spre rezolvarea unor probleme în legătură cu asigurarea amplasamentelor, cu îmbunătăţirea calităţii lucrărilor şi cu urgentarea ritmului de execuţie. Trebuie menţionat că, în urma măsurilor luate, constructorii au avut din primele zile ale anului front de lucru suficient şi documentaţiile tehnice necesare. Acest lucru a fost posibil şi datorită activităţii îmbunătăţite pe care o depun proiectanţii, în comparaţie cu alte perioade anterioare. Ei au căutat să întocmească proiectele la timp şi acestea să fie de bună calitate. Privind noile construcţii din oraşul nostru iese în evidenţă că de la o perioadă la alta s-a arătat o tot mai mare preocupare pentru asigurarea unor linii simple dar moderne, pentru îmbunătăţirea confortului şi a aspectului noilor locuinţe. Dacă, în general, s-au făcut progrese evidente pe linia asigurării documentaţiilor tehnice pentru investiţii, se simte nevoia unui sprijin mai operativ din partea anumitor instituţii centrale de specialitate. Avizarea proiectelor pentru locuinţele din microraioanele 1, 2 şi 3 a durat mult timp. Deşi C.S.A.P.C. Deva a ţinut legătură strînsă cu C.S.C.A.S. în timpul întocmirii proiectului, acesta a trebuit să fie refăcut de vreo trei ori, deoarece observaţiile — juste de altfel — s-au făcut cu întîrziere şi în mai multe rînduri. Pentru realizarea în bune condiţii a planului de investiţii pe anul 1964, comitetul executiv a căutat să rezolve şi alte probleme cum sunt: stimularea activităţii constructorilor pentru respectarea ritmului şi calităţii, coordonarea raţională a lucrărilor edilitare etc. In anii trecuţi, s-au semnalat anumite lipsuri ale constructorilor de la şantierul nr. 1 al T.R.C.H. în domeniul organizării muncii şi al gospodăririi materialelor. Cu sprijinul organelor de partid, s-au luat măsuri care au dus la îmbunătăţirea conducerii şantierului şi la generalizarea unor metode care să stimuleze munca şi iniţiativa constructorilor. Pentru îmbunătăţirea muncii în ceea ce priveşte proiectarea şi executarea noilor locuinţe, din iniţiativa biroului comitetului orăşenesc de partid, în luna februarie s-a organizat o consfătuire între proiectanţi, constructori, beneficiari şi locatari. Cu acest prilej, s-au făcut propuneri preţioase din partea locatarilor, au fost elucidate o serie de probleme. Învăţămintele acestei consfătuiri au fost urmate de măsuri. Spre exemplu, în noul cartier „23 August“, nu fuseseră prevăzute locuri pentru păstrarea cutiilor cu gunoi menajer. Locatarii au ridicat, pe bună dreptate, această problemă şi în ultimele săptămîni s-au construit un tei de melci, care au rostul să adăpostească cutiile respective. Pe de altă parte, constructorii se ocupă cu mai multă atenţie de executarea parchetului, de finisare sau de montarea tîmplăriei, domenii în care s-au semnalat deficienţe. Vreau să amintesc și o altă măsură a comitetului executiv : în ultima vreme, s-a format o singură comisie de recepţie pentru toate lucrările ai căror beneficiari sunt unităţi subordonate sfatului popular sau secţiilor comitetului executiv şi am îndrumat această comisie să-şi exercite din plin controlul şi îndrumarea mai ales în timpul execuţiei. Constructorii au fost ajutaţi şi pe altă cale. Bunăoară, au fost perioade ABEL POPOVICI vicepreşedinte al comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Deva (Continuare în pag. 2-a) "Din exprrnţe, sfaturilor POPULARE I Fotó : MIHAI FOPESCC Anul XXn nr. 6103 m 4 pagini 20 bani Marti 2 iunie 1064 ■ gmiHii m ■ ■ ÎS...... • m Iff 11 :H I liiill NBi MSI â W ■■1 u ilSBlki p |jf li ■ mm fllpfiP La cuptoarele de clincher Clişeul nostru înfăţişează o vedere de ansamblu a celei mai noi părţi a fabricii de ciment, var şi ipsos „Victoria socialistă“ din Turda: cuptoarele de clincher de 890 tone Foto : AGERPRES * 3wl ţie, aettaţL&etuL OrăiteaLa Mii de amatori, pasionaţi ai fotbalului, şi-au dat întâlnire ieri după amiază pe aeroportul Băneasa, pentru a-i intîmpina pe jucătorii noştri care, duminică la Sofia, luptînd cu o exemplară dăruire, au adus echipei noastre naţionale calificarea în turneul final al Olimpiadei de la Tokio. La orele 16,40 şi-a făcut apariţia avionul care aducea lotul nostru în patrie. Peste cîte clipe din el coborau surîzători şi bine dispuşi, jucătorii şi antrenorii, primiţi cu ovaţii. Iar cînd au apărut Koszka, Constantin, Nunweiller, Dan Coe, înflăcăraţii suporteri i-au ridicat pe braţe, în salonul special rezervat, a avut loc primirea oficială. Tovarăşul Aurel Duma, preşedintele U.C.F.S. i-a felicitat pe componenţii echipei noastre olimpice pentru succesul obţinut. A răspuns top. Gheorghe Popescu, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, care a arătat că fotbaliştii noştri se pot strădui să se comporte şi pe viitor la înălţimea încrederii ce li se acordă. Am discutat cu cîţiva jucători. „îmi voi aminti de acest meci — ne-a declarat Koszka — pentru că e prima întîlnire internaţională în care am marcat un gol şi pentru că aceasta a atîrnat atit de mult în balanţa victoriei". (în clişeul alăturat, Koszka purtat pe braţe la coborîrea din avion). Căpitanul echipei, Gheorghe Constantin, mai era încă sub impresia acestui eveniment din prodigioasa sa carieră sportivă. „Sunt foarte fericit că am învins, ne-a spus el. Am crezut în victorie şi am luptat pentru ea fără să ne cruțăm. Succesul repurtat îl închinăm celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei". Pe Ion Nunweiller l-am văzut bandajat la cap, dar plin de exuberantă. „In prima jumătate de oră a meciului s-a jucat într-o tensiune extraordinară — ne-a povestit el. Jucătorii bulgari spuseseră înainte de joc că vor să termine cu două goluri avans şi făceau totul ca să-şi atingă ţinta. In această perioadă, la o luptă pentru minge, am fost lovit. Dar n-am ieşit nici o clipă din joc pentru că fiecare trebuia să fim la postul nostru. Abia la pauză m-am dus să mă bandajeze. Nu spun asta ca să mă evidenţiez. Toţi colegii mei au muncit din răsputeri pentru victorie". La fiecare jucător am constatat un optimism robust, sănătos. „Avem putinţa să cucerim la Tokio o medalie", ne-au spus. Apoi au adăugat : „Nu precizăm care anume. Dar ne vom strădui ca ea să fie cît mai valoroasă". Iubitorii de sport din întreaga ţară le urează din toată inima fotbaliştilor noştri să-şi realizeze dorinţa. ION PAVELESCU Duminică in excursie Sîmbătă şi duminică, aproape 1 500 de petrolişti, metalurgişti, mineri şi alţi oameni ai muncii din regiunea Ploieşti au făcut excursii pe Valea Prahovei, la Poiana Braşov, Poiana Narciselor, Muntele Roşu, Valea Oltului. Staţiunile de odihnă de pe Valea Prahovei au găzduit şi ele peste 3 000 de vizitatori din Bucureşti, regiunile Oltenia, Dobrogea şi Cluj, precum şi turişti de peste hotare. Un grup de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile oraşului Galaţi au făcut o excursie împreună cu familiile lor la Bicaz şi Lacul Roşu, iar un grup de elevi au fost oaspeţii colectiviştilor din comuna Independenţa unde au prezentat un frumos program artistic, alt grup de elevi şi-a ales ca itinerar turistic oraşul Bucureşti. Numeroşi mineri, metalurgişti şi alţi oameni ai muncii din regiunea Hunedoara s-au deplasat în staţiunile balneo-climaterice de la Geoagiu, Vata de Jos, Călan-băi, Miercurea. (Agerpres) AZI T« V«»7 — un nou autobuz Constructorii de autovehicule din Capitală au început să producă un autobuz nou, de capacitate mică — TV-7 — care poate fi întrebuinţat la transporturi interurbane şi turistice, cu amenajări speciale în acest scop. Lungimea redusă a autobuzului (7,5 m) permite o manevrabilitate foarte bună chiar și pe cele mai strînse serpentine. Motorul de 140 C.P., cu 8 cilindri dispuși în formă de V, îi asigură o viteză pînă la 100 km pe oră. Capacitatea autobuzului este de 28 de locuri pe scaune pentru varianta interurbană și 24 locuri pe scaune pentru varianta turism. Proiectat în întregime în uzină, noul autobuz poate fi comparat cu alte autobuze de acest fel produse în tari cu o industrie dezvoltată. Confortul călătoriei este mult îmbunătăţit datorită folosirii unor sisteme moderne de suspensie a roţilor, completate cu amortizoare telescopice. Autobuzul este, de asemenea, dotat cu dispozitive pentru încălzire independentă şi de ventilaţie. Forma exterioară elegantă, schimbată faţă de vechile autobuze fabricate în această uzină, este completată de un parbriz panoramic, care asigură şoferului şi pasagerilor o vizibilitate mărită. Primele autobuze de acest fel vor fi date în folosinţă în cursul acestui an, în special pe traseele din zonele de deal şi de munte, cu pante pronunţate. Linii tehnologice pentru producerea traverselor de cale ferată La întreprinderea de prefabricate din Giurgiu, aparţinînd Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, au intrat în funcţiune două noi linii tehnologice pentru producerea traverselor de cale ferată. Noile linii echipate cu instalaţii de mare productivitate, realizate în ţară, au o capacitate anuală de producţie de 250 000 traverse. Datorită aplicării unor soluţii constructive avansate, calitatea traverselor fabricate s-a îmbunătăţit, realizîndu-se totodată şi o economie anuală de aproximativ 300 tone oţel de înaltă rezistenţă. In prezent în întreprindere se fac şi lucrări pentru modernizarea liniilor tehnologice existente, care produc pilonii de beton armat pentru construcţii hidrotehnice, fundaţii de adîncire şi stîlpi necesari electrificării. (Agerpres) Război de modern, ţesut Printre maşinile moderne realizate în ultimul timp de metalurgiştii uzinelor „Unirea" din Cluj se numără un nou război de ţesut mătase şi bumbac. Acesta este primul război românesc destinat producerii ţesăturilor din fire de mătase naturală, artificială sau sintetică cu contextură simplă sau complexă cu bătătură în două culori sau două fire diferite. El poate executa ţesături cu o desime de 8— 120 fire pe centimetru, cu o viteză de lucru de 185 pînă la 200 bătăi pe minut, lucrînd la toate vitezele fără trepidaţie. încheierea tratativelor dintre delegaţiile guvernamentale ale R. P. Romíné şi S. U. A. WASHINGTON 1 — Trimisul special L. Rodescu transmite : Luni dimineaţa la Washington au continuat tratativele între delegaţiile guvernamentale ale R. P. Romíné şi Statelor Unite. Indupă amiaza aceleiaşi zile a avut loc semnarea Comunicatului comun cu privire la tratativele dintre cele două delegaţii guvernamentale. La ora 15,30 (ora locală) delegaţia romînă condusă de Gh. Gaston Marin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, a sosit la Departamentul de Stat unde a fost primită de Averell Harriman, subsecretar de stat, şeful delegaţiei americane, şi de membrii acesteia. în sala în care s-au desfăşurat timp de două săptămîni tratativele, la masă au luat loc Gh. Gaston Marih şi Averell Harriman care au semnat textul Comunicatului comun în limbile romina şi engleză, în numele guvernului R. P. Romíne şi respectiv al guvernului Statelor Unite. Timp de mai multe minute reprezentanţi ai agenţiilor... fotografice, ai televiziunii au luat imagini înfăţişînd momentul semnării şi momentul cînd cei doi şefi de delegaţii şi-au strîns mîinile exprimîndu-şi reciproc felicitări. Au asistat de asemenea, reprezentanţi ai marilor agenţii de presă şi ziarelor americane şi străine, specia-lişti şi experţi ai celor două delegaţii, funcţionari superiori din De-partamentul de Stat. O dată cu semnarea Comunicatului comun tratativele oficiale româno- americane s-au încheiat. COMUNICAT COMUN Intre 18 mai şi 1 iunie 1964, reprezentanţii guvernelor Republicii Populare Române şi Statelor Unite ale Americii s-au întilnit ■ la Washington pentru a discuta probleme de interes comun, îndeosebi economice şi comerciale. Delegaţia romînă a fost condusă de Gheorghe Gaston Marin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi preşedintele Comitetului de Stat al Planificării. Delegaţia Statelor Unite a fost condusă de W. Averell Harriman, subsecretar de stat pentru afacerile politice. în cursul tratativelor, cele două delegaţii au constatat îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două ţări, ca urmare a acordului din 30 martie 1960 privitor la rezolvarea reciprocă a pretenţiilor şi altor probleme financiare. Ele au constatat îndeosebi rezultatele reciproc avantajoase ale intensificării schimburilor culturale, de învăţămînt, ştiinţifice şi altele care au avut loc în ultimii ani între cele două ţări. Reprezentanţii celor două guverne au căzut de acord că trebuie făcuţi noi paşi spre îmbunătăţirea în continuare a relaţiilor reciproce; în acest scop ei au ajuns la următoarele înţelegeri: 1. Guvernul Statelor Unite este de acord să stabilească o procedură de licențe generale în baza căreia cea mai mare parte a mărfurilor va putea fi exportată către România fără a fi necesare licențe individuale de export. Pe lingă aceasta, guvernul Statelor Unite este de acord să elibereze licenţe pentru un număr de instalaţii industriale speciale pentru care delegaţia romînă a manifestat interes deosebit. Guvernul Republicii Populare Române este de acord să autorizeze întreprinderile şi instituţiile din Romînia să vîndă sau să acorde licenţe pentru tehnologie românească către firme din Statele Unite Cele două guverne au convenit ca produsele, proiectele şi procedeele tehnice exportate din Statele Unite în România să nu fie retransmise sau reexportate fără consimţămîntul prealabil al guvernului Statelor Unite. Ele au fost de asemenea de acord ca contractele dintre întreprinderile de stat române și firmele din Statele Unite, privind importurile din România, să poată prevedea limitări asupra reexportului sau retransmiterii fără consimțămîntul prealabil al furnizorului român. Cele două guverne vor înlesni în mod reciproc schimbul de informaţii cu privire la folosirea şi destinaţia produselor, proiectelor şi procedeelor tehnice exportate dintr-o ţară în alta. 2. Cele două guverne au fost de asemenea de acord să stabilească aranjamente pentru protecţia reciprocă a drepturilor de proprietate industrială şi de procedee. S-a căzut de acord ca contractele comerciale dintre întreprinderile de stat române şi firmele din Statele Unite să poată prevedea rezolvarea diferendelor şi disputelor comerciale prin arbitraj într-o ţară terţă sau prin tribunale internaţionale corespunzătoare, potrivit înţelegerii părţilor contractante. 3. Cele două guverne au convenit de asemenea, ca la cererea uneia din părţi, să se consulte în legătură cu orice alte probleme care s-ar putea ivi pe măsura dezvoltării comerţului dintre cele două ţări. 4. In scopul promovării comerţului dintre România şi Statele Unite reprezentanţii guvernului român şi-au exprimat dorinţa de a lărgi activitatea Oficiului comercial de la New York din cadrul misiunii române din Statele Unite. Delegaţia Statelor Unite a expus planuri în vederea înfiinţării la Bucureşti a unui oficiu pentru promovarea comerţului în cadrul misiunii Statelor Unite din România. S-a convenit de asemenea că cele două ţări vor putea înfiinţa oficii pentru promovarea turismului. 5. Ambele guverne au fost de acord să faciliteze intrarea, călătoria şi activitatea reprezentanţilor firmelor şi întreprinderilor precum şi a misiunilor comerciale. Ele au fost de asemenea de acord să faciliteze schimbul de expoziţii comerciale şi publicarea de materiale pentru promovarea comerţului. 6. Ambele delegaţii au recunoscut că dezvoltarea de relaţii comerciale importante şi durabile între cele două ţări cere promovarea comerţului în ambele sensuri. Delegaţia romînă a subliniat că produsele romîneşti nu pot concura în condiţii de egalitate pe piaţa Statelor Unite datorită tarifelor vamale aplicate acestor produse. Ea a declarat că acest factor ar putea limita dezvoltarea comerţului dintre cele două ţări- Delegaţia Statelor Unite a luat notă de această preocupare şi a explicat prevederile în vigoare din legislaţia Statelor Unite. Cele două delegaţii au convenit să se acorde o preocupare continuă mijloacelor de dezvoltare a comerţului dintre România şi Statele Unite. 7. Cele două delegaţii au luat notă de progresele realizate in problemele consulare şi, în numele guvernelor lor, au fost de acord să fie luate noi măsuri pentru a facilita rezolvarea reciprocă a problemelor consulare. în interesul îmbunătăţirii în continuare a relaţiilor consulare, ele au fost de acord ca reprezentanţii celor două guverne să se întîlnească la Washington în luna septembrie 1964 pentru a negocia o nouă convenţie consulară între cele două ţări. 8. Delegaţiile au exprimat intenţia celor două guverne de a lărgi programul existent de schimburi culturale, de învăţămînt, ştiinţifice şi altele între Romînia şi Statele Unite. 9. Guvernul Republicii Populare Române şi guvernul Statelor Unite ale Americii au ridicat astăzi nivelul misiunilor lor diplomatice din Bucureşti şi Washington de la rangul de legaţie la cel de ambasadă. Schimbul de ambasadori se va face la o dată apropiată. La încheierea Intâlnirilor, vicepreşedintele Gaston Marin şi subsecretarul Harriman şi-au exprimat speranţa, în numele guvernelor lor, că progresul ce se va realiza prin traducerea în viaţă a înţelegerilor la care s-a ajuns va constitui baza pentru lărgirea şi îmbunătăţirea continuă a relaţiilor dintre Republica Populară Romînă şi Statele Unite ale Americii. Cum va fi vremea ? Pentru zilele de 3, 4 şi 5 iunie se anunţă următorul timp probabil : vreme în general frumoasă, cu cer schimbător. Vor cădea ploi locale, mai ales în vestul ţării. Vînt slab, pînă la potrivit. Temperatura staţionară. Minimele vor fi cuprinse între 8 şi 18 grade, iar maximele între 18 la 28 grade. Solemnitatea înmînării unor inalte ordine şi titluri ale R. P. Routine La Consiliul de Stat a avut loc luni la amiază solemnitatea înmînării unor înalte ordine şi titluri ale R. P. Române. Au participat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Emil Bodnăraş, Leonte Răutu, general de armată Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, şi Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat. Au fost distinşi cu Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“, clasa I, general de armată Iacob Teclu, pentru activitate în mişcarea muncitorească şi pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului şi de întărire a Forţelor Armate ale R. P. Române şi tovarăşii Mihai Burcă şi Nicolae Goldberger, pentru activitate îndelungată în mişcarea muncitorească şi merite deosebite în opera de construire a socialismului. Pentru activitate îndelungată, contribuţie valoroasă în dezvoltarea ştiinţei şi merite deosebite în învăţământul superior, s-au conferit Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“, clasa I, acad. Raluca Ripan şi „Ordinul Muncii“, clasa I, academicienilor Gheorghe Atanasiu şi Remus Răduleţ. Au fost decoraţi cu „Ordinul Muncii“, clasa I, tovarăşii : Barbu Solomon, pentru activitate în mişcarea muncitorească şi contribuţia adusă la opera de construire a socialismului, Tudor Teodorescu-Branişte, pentru îndelungată activitate şi merite în domeniul ziaristicii şi creaţiei literare, Constantin Prisnea, pentru merite în opera de construire a socialismului, Maria Banuş, pentru merite deosebite în domeniul creaţiei literare. A fost distins cu titlul de „Artist Emerit al Republicii Populare Române“, pictorul Andrei Mikola, pentru merite deosebite în domeniul creaţiei plastice. Cu prilejul aniversării a 100 de ani de la înfiinţarea Şcolii medii „Nicolae Bălcescu“ din oraşul Brăila, pentru activitate deosebită şi contribuţia adusă la dezvoltarea învăţămîntului, s-a conferit titlul de „Profesor emerit al Republicii Populare Române”, tovarăşului Vasile Goraş, profesor pensionar de la această şcoală. După ce a înmînat înaltele ordine şi titluri tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej i-a felicitat călduros pe cei distinşi, în numele C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi guvernului, urîndu-le sănătate, mulţi ani de viaţă şi succese în activitatea lor de viitor, în numele celor distinşi au răspuns general-locotenent Mihai Burcă şi acad. Raluca Ripan. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi conducători de partid s-au întreţinut cordial cu cei decoraţi. (Agerpres) La Uzina chimico-metalurgică din Copşa Mică Un complex de instalaţii pentru prelucrarea concentratelor neferoase începuturile actualei Uzine chimico-metalurgice de la Copşa Mică, trebuie căutate cu aproape 25 de ani în urmă. Funcţionau în vremea aceia doar trei cuptoare de distilare a zincului, care de fapt realizau numai ultima fază de extracţie a acestui metal. Zece ani mai tîrziu, în 1950, uzina începe intr-adevăr să-şi contureze profilul chimicometalurgic, atît prin sporirea numărului de cuptoare, cît mai ales prin integrarea procesului tehnologic. Este vorba îndeosebi de o serie de instalaţii pentru realizarea fazelor de prăjire şi aglomerare a concentratelor neferoase şi apoi pentru valorificarea zincului din zgurile rezultate de la distilare. Aceasta a marcat de fapt faza de început îndreptată spre o valorificare mai complexă a materiei prime. Pe această linie o instalaţie dată în funcţiune în 1957 permite valorificarea gazelor de sulf de la fabricaţia acidului sulfuric; în anul 1959 începe să producă o instalaţie de purificare a zincului; are loc în paralel o lărgire a gamei de metale neferoase (cadmiu, indiu) care însoţesc zincul. Sîntem acum în faţa unei noi etape în, dezvoltarea uzinei chimicometalurgice de la Copşa Mică. Această etapă deosebit de importantă este organic legată de o valorificare superioară a concentratelor neferoase din ţara noastră, care dat fiind complexitatea lor se pretează la o extracţie concomitentă a mai multor metale. Acestui obiectiv de seamă îi corespund în momentul de faţă lucrările care se desfăşoară în uzina de la Copşa Mică pentru construcţia complexului de instalaţii de prelucrare concomitentă a concentratelor zinco-plumboase, complex cu o capacitate de 50 000 tone de metal anual. O convorbire în faţa machetei complexului ne-a înfăţişat atît rolul instalaţiilor ce-l compun, nivelul lor tehnic ridicat, cît şi amploarea lucrărilor de construcţii şi montaj de pe şantier. Au luat parte la convorbire inginerul şef al uzinei FLOREA STAICU, ing. CONSTANTIN CERBUREANU, şeful serviciului de investiţii şi ing. PAVEL MOISESCU, şeful şantierului. — Pentru o prezentare cît mai sistematică a instalaţiilor ar fi bine să urmăm de fapt linia TUDOR GHEORGHIU (Continuare în pag. 3-a) =000=