Romînia Liberă, august 1964 (Anul 22, nr. 6155-6181)

1964-08-01 / nr. 6155

ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ gg=Tg= ......... -------— PE MARILE ŞANTIERE, RITMURI ÎNALTE DE LUCRU Se înalţă barajul hidrocentralei „16 Februarie“ de pe Argeş PITEŞTI. — Pe şantierul hidrocen­tralei „16 Februarie” de pe Argeş se desfăşoară o entuziastă Întrecere pentru Îndeplinirea angajamentelor luate In cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. Brigăzile conduse de Constantin Prisăcaru, Petre Toşa, Gheorghe Blînduţă şi alţii au turnat pînă acum peste plan în corpul barajului aproape 6 500 mc beton, cu peste 1 500 mc mai mult decit prevedea angajamentul. De curind la baraj a fost montată o nouă macara funicular care dublează capacitatea de turnare. De asemenea, a fost dată în folosinţă a doua linie tehnologică la Fabrica de betoane. La Uzina subterană brigăzile de constructori conduse de August Duruş şi Mihai Cismodi muncesc în ritm susţinut la betonarea fundaţiilor primelor două turbine pe care sunt hotărlţi să le termine pînă la 23 August. Lucrările de excavaţii la a 3-a turbină se desfăşoară şi ele din plin. Pînă acum a şi fost săpat peste plan blocul de montaj a turbinelor. Lucrări pentru deschiderea altor cîmpuri miniere DEVA. In bazinul carbonifer al Văii Jiu­lui şi la minele de fier Teliuc şi Ghelar se lucrează intens la deschiderea de noi cîmpuri miniere. Pen­tru scurtarea termene­lor de dare în produc­ţie, se folosesc meto­de şi mijloace de mun­că de­ mare producti­vitate. La exploatarea minieră L­upeni de pildă, pentru deschi­derea orizontului 300 s-a amenajat o linie ferată subterană, s-a montat un troliu şi o pompă pentru evacua­rea apelor. Deschiderea cimpu­­lui minier Bărbăteni se face prin două ga­lerii transversale mari, susţinute cu armături metalice. Folosirea ma­şinilor de încărcat a permis brigăzii com­plexe de aici să reali­zeze în ultimul timp o viteză de avansare cu aproape 30 la sută mai mare decit cea planificată. La Combinatul chimic din oraşul Victoria a intrat de curind in funcţiune o nouă fabrică de mita noi. Noua unitate — de la care vă prezen­taţi un aspect — cuprinde o instalaţie de conversie a me­tanului, alta pentru spălarea gazului de fabricaţie, una de sinteză şi una de rectificare a metanolului Foto : AGERPRES Anul XXII nr. 6155 m* 4 pagini 20 bani m* 5 im bată 1 august 1064 In avans faţă de grafic BAIA MARE. Muncind cu avînt pentru scurtarea termenului de exe­cuţie a lucrărilor, constructorii sis­temului hidrotehnic al oraşului Baia Mare au realizat luna acesta o pro­ductivitate medie zilnică cu 5-8 la sută mai mare decit cea planificată. Datorită acestui fapt, la barajul Strîmtori, unde pînă acum s-au turnat în plus circa 4 000 mc de be­ton, lucrările sunt în avans cu peste 20 zile faţă de grafic, iar la apeduc­tul ce traversează Valea Vicleanul Mic, se toarnă acum ultimul tronson. Terminarea celei de-a doua etape a lucrărilor a permis începerea acu­mulării apei în lac cu 15 zile înainte de termen. La galeria de aducţiune a apei dintre Valea Pietrarilor şi Valea Joji se fac în prezent lucră­rile de finisare. (Agerpres). Dialogul „ • La cuptorul Martin nr. 7 s-a cîştigat aproape o jumătate de lună • La cuptorul nr. 8, constructorii sunt hotărîţi să mărească avansul • S-a terminat construcţia coşului de fum. La sfîrşitul lunii martie, cons­tructorii hunedoreni, oameni căliţi la şcoala unor importante obiective siderurgice, au primit Steagul roşu de întreprindere fruntaşă în între­cerea socialistă pe ţară, în ramura industriei construcţiilor industriale. Acest eveniment important i-a găsit pe constructori în plin avînt la exe­cuţia celei de-a treia etape a noii oţelării Martin a combinatului hu­­nedorean. Angajamentele luate cu acest prilej pentru scurtarea în con­tinuare a termenelor de dare în funcţiune a cuptoarelor de oţel au determinat o puternică emulaţie pe şantierele noilor obiective siderur­gice. ...în dimineaţa zilei de 26 iunie, eram martorii şarjei inaugurale la cuptorul Martin numărul 7. Cupto­rul, cu o capacitate de 400 de tone de oţel pe şarjă, era dat în funcţiu­ne cu aproape jumătate de lună înainte de termen. Noul agregat a fost executat în numai jumătate din timpul cît au durat lucrările la ce­lelalte cuptoare similare ale oţelă­­riei. Noua biruinţă a constructori­lor sublinia în mod viguros materia­lizarea unei experienţe îndelunga­te, ilustra maturizarea celor che­maţi să făurească agregate moder­ne care să plămădească mai mult oţel pentru puterea ţării. La prima şarjă a cuptorului nr. 7, constructorii au asistat în număr mare. Erau mîndri de realizarea lor. Cînd şuvoiul de oţel incandescent a început să curgă cu zgomot surd în oala de turnare, ei au părăsit plat­forma cuptorului, lăsîndu-i pe oţe­­lari să se pregătească pentru şarja următoare. Pe constructori îi aştep­ta cuptorul vecin — nr. 8. încă de la începutul lunii iunie, cînd, prin executarea joncţiunii căi­lor de rulare, podul rulant a putut trece în zona lucrărilor, constructo­rii şi-au dat seama că acesta este mijlocul cel mai eficient în vederea cîştigării imui avans substanţial şi la montajul cuptorului nr. 8. In­tr-adevăr, macaragiul Gh. Florea a preluat imediat conducerea podului rulant, începînd ridicarea construc­ţiilor metalice ale părţii superioare a cuptorului. In faţa montorilor, s-a deschis dintr-o dată front larg de lucru. Pe de o parte, lăcătuşii lui Gh. Buzea, iar pe de alta, sudorii lui Ion Filimon, au început să închege osatura de oţel a cuptorului. Au trecut de atunci zile de mun­că avîntată în care constructorii no­ului agregat siderurgic au cumulat pe graficele lor multe zile de avans. La numai cîţiva paşi de ei, oţelării care au preluat de curînd cuptorul nr. 7 elaborează şarjă după şarjă, nerăbdători să primească din mîi­­nile constructorilor şi pe cel mai tî­­năr frate al marii oţelării hunedo­­rene. Momentul acesta îl apropie constructorii printr-o muncă bine organizată, prin executarea simul­tană a principalelor lucrări, cu fie­care oră şi zi cîştigată pe şantier. O imagine sintetică a ritmului in­tens al lucrărilor ne-a fost oferită de una din şedinţele operative ce se ţin la fiecare două zile pe şantier. In biroul mentorilor, s-au strîns, ca de obicei, spre ora prînzului, re­prezentanţii tuturor sectoarelor de lucru. Dialogul „operativei" este scurt. Se face urmărirea graficelor la zi, se coordonează lucrările, se analizează pe obiective fiecare ter­men in parte. La întrebările ingine­rului şef Anatol Strochi, conducă­torii şantierelor sau ai loturilor ara­tă cu precizie stadiul lucrărilor. — Inzidirea refractară merge bine atît la spaţiul de elaborare cît şi la bolta bazică. Azi, trebuia să fim la rîndul 6, care de fapt a început de ieri. La coşul de fum, glisarea a a­­tins înălţimea de 80 de metri, reali­­zîndu-se o înaintare de 2,20 metri pe zi. întîmpinăm în schimb greu­tăţi la terminarea faţadei de nord. Plăcile prefabricate din beton nu sosesc în ritmul stabilit de la între­prinderea locală din Hunedoara ca­re le fabrică (ing. TEODOR DA­­RAMUŞ).­­ Se lucrează din plin la instala­ţiile hidro şi termotehnice. Atenţia cea mai mare este îndreptată spre lucrările de la răcirea părţii supe­rioare a cuptorului şi la conductele TUDOR GHEORGHIU (Continuare in pag. 3-a) =ooo== Asigurarea furajelor in cantităţi sporite pentru hrana animalelor este o preocupare de seamă a lu­crătorilor de la gospodăria agricolă de stat Urziceni, regiunea Bucureşti. în aceste zile ei recoltează porumbul-siloz de pe cele 200 hectare, şi floarea soarelui (în amestec cu porumb) de pe cele 90 hec­tare, în clişeu , aspect din tim­pul recoltării florii-soarelui în ames­tec cu porumb Foto : NICU VASILE \ 8 f * OO OO OO OO OO OO 00 OO OO OO OO OO CO OO CO OO OC OO CC CO OO Í? \ In pagina a 2-a j î­n i I­I Propuneri \ 0 , I spentru acordarea 8­8 r­8 g g ^Premiului de Stat| 8 8 «al Republicii Populare\ 8 8 t Române pe anul 19641 1 I OO OO OO OO O© OO13© OO OC OO OO OO O© ©O OO0000000006 Oft8 Vizita delegaţiei guvernamentale romine in Franţa PARIS 31. Trim­isul special Ager­pres transmite : Vineri după-amiază, membrii delegaţiei guvernamentale române, Ion Gheorghe Maurer, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Romíne, conducătorul delegaţi­ei, Alexandru Bîrlădeanu, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri şi Corneliu Mănescu, ministrul afaceri­lor externe, au avut o întrevedere la Hotel Matignon, preşedinţia Consiliului de Miniştri al Franţei, cu Georges Pompidou, primul ministru al Franţei. După întrevedere, la solicitarea ziariştilor, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a făcut următoarea declaraţie : Schimbul de păreri pe care l-amm­ avut cu domnul prim-ministru Geor­ges Pompidou, atît în timpul între­vederii de după amiază, ca şi­ în. . timpul dejunului atît de agreabil o­,­ferit în onoarea delegaţiei noastre", a fost, după părerea mea, foarte util şi rodnic. Acest schimb de păreri cu Excelenţa sa, domnul prim ministru Pompidou, m-a convins o dată mai mult că contactele directe între oa­menii de stat prezintă un mare in­teres pentru cauza cunoaşterii, reci­proce, a înţelegerii şi colaborării in­ternaţionale-Am analizat posibilităţile care există pentru a promova între Ro­­mânia şi Franţa relaţii reciproc avantajoase. Nu aş vrea să anticipez asupra co­municatului final referitor la trata­tivele noastre, care va putea foarte curînd să vă lumineze pe deplin.’ De pe acum însă ţin să vă exprim satis­facţia mea cu privire la rezultatele acestor întrevederi. Folosesc şi acest prilej pentru­ a-i mulţumi primului ministru Georges Pompidou de a fi avut amabilitatea să ne invite să vizităm frumoasa dv. ţară. Sunt convins, şi îmi place să o re­pet, că această vizită îşi va da­­roa­dele în opera de dezvoltare a rela­ţiilor franco-române. La Hotel Matignon Telefoto : A. PASAT—AGERPRES Comunicat româno-francez PARIS 31 (Agerpres). — In legătură cu vizita dele­gaţiei guvernamentale a Republicii Populare Române în Franţa, la Paris a fost dat publicităţii următorul comunicat : Preşedintele Consiliului de Miniştri al Romîniei, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului, şi de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a făcut o vizită oficială în Franţa, între 27 şi 31 iulie, la invitaţia guvernului francez. Ion Gheorghe Maurer a fost primit de generalul de Gaulle, preşedintele republicii. Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului, precum şi ministrul afacerilor externe români, au avut întreve­deri cu dl. Pompidou, primul ministru, dl. Joxe, mi­nistru de stat, primul ministru ad-interim, şi dl. Couve de Murville, ministrul afacerilor externe. Aceste întrevederi au permis schimburi de vederi aprofundate asupra relaţiilor dintre cele două ţări şi asupra prin­cipalelor probleme ale politicii internaţionale. Cele două părţi au constatat cu satisfacţie că există posi­bilităţi pentru a dezvolta şi mai mult bunele relaţii tradiţionale dintre România şi Franţa. Al. Bîrlădeanu s-a întîlnit cu G. Palewski, ministru de stat, însărcinat cu cercetarea ştiinţifică, V. Giscard d’Estaing, ministrul finanţelor şi al afacerilor econo­mice, şi cu Maurice Bokanowski, ministrul industriei, şi a avut convorbiri la Comisariatul general pentru Plan. Discuţiile s-au referit, de asemenea, şi la problemele economice şi au permis, îndeosebi, să se examineze condiţiile în care se execută acordul comercial româno­­francez. Au fost trecute în revistă metodele şi mijloa­cele susceptibile de a favoriza o creştere a Schimburi­lor. In această ordine de idei, a fost subliniat interesul pe care l-ar prezenta o dezvoltare a importurilor de mărfuri româneşti în Franţa, mai ales a produselor petroliere, precum şi intensificarea fluxului regulat de comenzi româneşti de utilaj industrial din Franţa. Cele două guverne au căzut de acord să trateze an­samblul acestor chestiuni cu prilejul negocierilor care vor fi angajate in vederea încheierii unui nou acord comercial, a cărui durată ar putea, eventual, să fie mai lungă decit aceea a acordului în vigoare. Convorbirile s-au referit, de asemenea, la relaţiile culturale, ştiinţifice şi tehnice dintre cele două ţări. S-a hotărît să se dea o nouă extindere acestor relaţii. A fost recunoscută, de ambele părţi, necesitatea de a dezvolta schimburile în numeroase domenii, mai ales în acela al studiului limbilor şi al difuzării cărţii şi culturii. Ansamblul acestor probleme urmează să con­stituie obiectul unui acord cultural care va fi nego­ciat în toamnă. In cursul şederii delegaţiei române, a fost semnat un aranjament de colaborare ştiinţifică şi tehnică. De asemenea, cele două guverne au căzut de acord să înceapă, tot la toamnă, convorbiri, în vederea în­cheierii unei convenţii consulare. Diferitele schimburi de vederi, care au avut loc, şi care s-au desfăşurat într-o atmosferă de înţelegere reciprocă, vor fi continuate la nivel corespunzător, cu dorinţa exprimată şi de o parte şi de alta, de a dez­volta relaţiile romîno-franceze in spiritul de prietenie, care caracterizează sentimentele celor două popoare unul faţă de altul. (Continuare in pag. 14-a) -fi^i Dejun oferit de primul ministru Pompidou PARIS 31.­­• Trimisul Agerpres Mircea Moarcăș transmite : Vineri la amiază, primul ministru al Fran­ţei, Georges Pompidou, a oferit un dejun în cinstea delegaţiei guverna­mentale a Republicii Populare Ro­mâne. La dejun au participat : pre­şedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Romíné, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri, Cor­neliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mihai Petri, adjunct al mi­nistrului comerţului exterior, Mau­­riciu Novac, vicepreşedinte al Comi­tetului de Stat al­ Planificării, dr. Victor Dimitriu, ambasador ex­traordinar şi plenipotenţiar al R.P. Romíne la Paris, consilieri şi experţi ai delegaţiei române. Din partea franceză la dejun au participat : Louis Joxe, ministru de stat, Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe, Valery Giscard d’Estaing, ministrul finanţe­lor şi al afacerilor economice, Gaston Palewski, ministru de stat însărcinat cu cercetarea ştiinţifică, Christian Fouchet, ministrul educa­ţiei naţionale, Michel Maurice Boka­nowski, ministrul industriei, Alain Peyrefitte, ministrul informaţiilor, Michel Habib Delancle, secretar de stat pentru afacerile externe, Maurice Schumann, preşedintele Co­misiei pentru afacerile externe a Adunării Naţionale, Jean Louis Pons, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei la Bucu­reşti. In timpul dejunului, care s-a des­făşurat într-o atmosferă cordială, primul ministru al Franţei, Georges Pompidou, a rostit următorul toast: Domnule preşedinte, Sînt deosebit de fericit, acum cînd mijloacele de comunicaţie mo­derne mi-au permis să sosesc de la celălalt capăt al lumii, pentru a pu­tea fi alături de dv. astăzi la a­­cest dejun şi­ pentru a avea îm­preună convorbiri, cărora le pre­văd cele mai bune rezultate, după ceea ce ştiu despre convorbirile pe care le-aţi avut dv. şi miniştrii dv. cu membrii guvernului francez. Vizita pe care ne-o faceţi, în ca­drul prieteniei tradiţionale dintre Franţa şi România, se situează astfel, într-un moment în care Fran­ţa, ca şi România, s-au schimbat mult, au evoluat mult, şi am cer­­titudinea că ceea ce aţi văzut din ţara noastră, dacă aţi făcut o com­paraţie cu ceea ce cunoşteaţi din trecut, v-a convins de aceste schimbări. Nu­ este nevoie să vă spun că aceste schimbări corespund vieţii moderne, sunt în direcţia progresu­lui tehnic şi ştiinţific, care este astăzi o lege a lumii, şi că ţara noastră, de o veche cultură ca şi a dv., a devenit o ţară industrială, o ţară activă, o ţară de savanţi şi de tehnicieni. In ce vă priveşte, şi la dv. s-au produs mari schimbări, dar sunt fericit să constat că toate aceste schimbări s-au produs în toate do­meniile, nu însă în ce priveşte prietenia tradiţională între Franţa şi Romînia şi că noi ne regăsim, ca şi cum nu ne-am fi îndepărtat sau despărţit niciodată. Această, prietenie îşi are rădăci­nile în istoria noastră, în originea noastră, în limbile noastre, în preo­cupările noastre culturale şi de a­­ceea am aflat cu multă plăcere, astăzi dimineaţă, de , la­­ministrul­ afacerilor, externe, că, în cursul convorbirilor pe care le-aţi avut, au fost elaborate­­ proiecte pentru lărgirea schimburilor culturale, pen­tru stabilirea unei convenţii consu­lare, pentru dezvoltarea relaţiilor noastre tehnice şi ştiinţifice, în sfîrşit, pentru tratative în vederea unui acord comercial, care ar trebui să ne permită să dezvoltăm conside­rabil schimburile noastre. Toate acestea sunt de bun augur pentru a permite celor două ţări ale noastre să continue pe calea acestei prietenii şi să stabilească­­ împreună legături, pe care le doresc din zi în zi mai strînse. Domnule preşedinte, exprimîn­­du-mi satisfacţia faţă de vizita dv., a vicepreşedintelui Consiliului, domnul Bîrlădeanu, a ministrului afacerilor externe şi a tuturor ce­lor care vă însoţesc, ridic paharul în sănătatea preşedintelui Gheorghe Gheorghiu-Dej, în sănătatea dv. personal şi pentru prietenia celor două popoare ale noastre. Răspunzînd, preşedintele Con­siliului de Miniştri al R.P. Româno, Ion Gheorghe Maurer, a spus : Domnule prim-ministru, Domnilor miniştri, Domnilor, "­­ Permiteți-mi să vă exprim recu­noștința delegației române pentru urările pe care le-ați­ formulat la­ adresa țării noastre și a poporului nostru, pentru atenția cu care gu­vernul francez ne-a înconjurat îrn timpul şederii noastre în Franța. Convorbirile franco-romîne se a­­propie de sfîrşit şi aş­­vrea să folo­sesc acest prilej spre a vă spune, domnule prim-ministru, cît sîntem de fericiţi de a împărtăşi sentimen­tele dv. de satisfacţie cu privire la rezultatele lor. Schimburile de vederi asupra re­laţiilor dintre Romînia şi Franţa au permis nu numai să se constate­ evo­luţia favorabilă a­ relaţiilor franco­­române, dar şi­­ să se examineze me­todele şi mijloacele menite să le dezvolte şi mai­ mult. Miniştrii noştri ai afacerilor ex­terne au semnat un aranjament de colaborare ştiinţifică şi tehnică, care creează un cadru şi mai propice pentru noi schimburi in acest do­meniu important de colaborare. Am căzut de acord asupra inte­resului reciproc pe care-l avem de a spori şi­ diversifica importurile ro­mîneşti în ţara dv. Ele vor permite intensificarea cumpărăturilor romî­neşti din Franţa, îndeosebi a bunu­rilor de echipament. Avem speranţa fermă că tratati­vele pentru un nou acord comercial, pe termen lung, vor duce la soluţii practice şi reciproc convenabile. Ne bucurăm de a avea acelaşi punct de vedere asupra importanţei relaţiilor culturale pentru, apro­pierea între popoare şi consolidarea­ păcii, şi sîntem convinşi că acordul cultural, în vederea căruia vom duce în curînd tratative, va da o nouă dezvoltare relaţiilor între ţările noastre. Astfel, relaţiile franco-romîne, bazate pe prietenia tradiţională a popoarelor noastre, vor duce la o mai profundă apreciere a valorilor noastre materiale şi spirituale şi vor

Next