Romînia Liberă, octombrie 1964 (Anul 22, nr. 6209-6234)
1964-10-02 / nr. 6209
Proletari din toate ţările, uniţi-vă minim libera ORDANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Anul XXII nr. 6209 4 pagini — 20 bani Vineri 2 octombrie 1964 din activitatea consiliilor agricole EXPERIEAJA ÎNAINTATĂ - BI Al TUTUROR UNITĂŢILOR AGRICOLE An de an, numeroase gospodării agricole colective din regiunea Dobrogea obţin rezultate din ce în ce mai bune în ce priveşte folosirea raţională a pămîntului, sporirea recoltelor, dezvoltarea fermelor de animale şi creşterea producţiei de carne, lapte, lînă şi ouă, realizează indici din ce în ce mai mari la suta de hectare în ceea ce priveşte producţia agricolă marfă şi veniturile. In anul 1964, producţia medie de grîu a crescut cu 310 kg. la ha. faţă de anul 1960 , în comparaţie cu acelaşi an, în 1963 producţia de porumb a sporit cu 325 kg. la ha. iar cea de floarea soarelui cu 150 kg. la ha. Aceasta se reflectă şi în sporirea producţiei de cereale marfă la suta de hectare care a crescut de la 32 500 kg. în 1960, la peste 90 000 kg. în 1963. Realizări importante s-au obţinut şi în creşterea efectivelor de animale şi în sporirea producţiei de carne, lapte, lînă şi ouă.. In 1963 faţă de 1960, producţia de lapte a crescut cu 2,4 ori, iar cea de carne de 3,5 ori. In anul în curs se desfăşoară o intensă activitate pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan în sectorul zootehnic. Aceste rezultate se datoresc aplicării măsurilor agrozootehnice în majoritatea gospodăriilor agricole colective, prin grija consiliilor agricole sub îndrumarea organelor de partid şi ajutate îndeaproape de comitetele executive ale sfaturilor populare. Ideea de a generaliza metodele care s-au dovedit eficiente stă la baza planului întocmit de consiliul agricol regional și aprobat de comitetul regional de partid și de comitetul executiv al sfatului popular regional. Acest plan are în vedere dezvoltarea agriculturii regiunii, introducerea în producţie a ştiinţei şi tehnicii înaintate. La realizarea lui contribuie discuţiile din plenarele consiliilor, schimburile de experienţă, consfătuirile şi demonstraţiile practice făcute în unităţile fruntaşe, precum şi la staţiunea experimentală agricolă Dobrogea, etc. O cale importantă de cunoaştere a experienţei înaintate o constituie dezbaterile din plenarele consiliului agricol regional şi ale celor raionale, cu care ocazie membrii acestora — specialişti şi preşedinţi de gospodării — scot în evidenţă măsurile cele mai bune care au contribuit la sporirea producţiei, analizează cauzele care fac ca în unele locuri rezultatele să nu fie pe măsura posibilităţilor, adoptă măsuri concrete corespunzătoare bazate pe recomandările Consiliului Superior al Agriculturii, ala institutelor de cercetări şi pe experienţa locală în vederea obţinerii de rezultate şi mai bune privind sporirea producţiei agricole. In activitatea lor, consiliile agricole nu se rezumă numai la activitatea specialiştilor din permanenţa lor, ci se bazează şi pe aportul tuturor specialiştilor din unităţile agricole care sunt invitaţi totdeauna Ing. Barbu Popescu preşedintele consiliului agricol regional Dobrogea pentru a participa la lucrările plenarelor. In cadrul şedinţelor plenare raionale şi regionale, noi analizăm cele mai importante probleme ale agriculturii raioanelor şi regiunii, în urma dezbaterilor stabilind recomandări şi planuri de măsuri concrete. Un rol important în introducerea şi generalizarea în producţie a metodelor agrozootehnice avansate, rezultate din experimentare şi din practica înaintată, îl are staţiunea experimentală Dobrogea, împreună cu care în ultimii ani am reuşit să mărim numărul centrelor experimentale din regiune şi să organizăm în unităţile de producţie dotate cu case laborator, un număr de 126 cîmpuri experimentale şi loturi demonstrative. Lărgirea reţelei experimentale într-un număr mare de unităţi de producţie din diferite părţi ale regiunii, ne-a permis elaborarea diferenţiată a măsurilor agrotehnice a cărei eficienţă s-a reflectat de altfel în creşterea producţiei din ultimii ani. De un real folos ne sunt consfătuirile, schimburile de experienţă şi demonstraţiile practice ce le organizăm pe diferite probleme în unităţile agricole fruntaşe sau la staţiunea experimentală, care ajută pe specialişti şi ceilalţi lucrători din agricultură la aprofundarea unor metode ştiinţifice şi la stabilirea de măsuri practice privind aplicarea acestora. Numai în anul curent pînă acum au fost organizate la nivelul regiunii un număr de 16 consfătuiri, schimburi de experienţă şi demonstraţii practice, iar la nivelul raioanelor alte 25. Organizarea acestora noi am făcut-o separat pe secţiile de specialitate ale consiliilor agricole. Schimburile de experienţă şi demonstraţiile practice organizate pe regiune şi în cadrul raioanelor, au avut un efect deosebit pentru însuşirea metodelor fruntaşilor în producţie. La gospodăriile colective din Şipote, Gălbiori, Fîntinele, Valul Traian, Moşneni, Valea Nucarilor, Oltina, Cobadin şi altele, la staţiunile de maşini şi tractoare Sibioara, Castelu, Topraisar, Hîrşova, Băneasa, etc. colectiviştii, şefii de echipă, brigadierii alături de mecanizatori, şi-au putut însuşi tehnica nouă în pregătirea terenului, folosirea îngrăşămintelor, executarea semănatului cu maşinile 2 SPC-2, SU-29, tehnica prăşitului mecanic, care în acest an a fost extins pe toată suprafaţa cultivată cu porumb şi floarea soarelui, tehnica recoltării direct din lan cu combina C. 1. a florii soarelui, inului de ulei şi treeratului staţionar al culturii de orez, executarea lucrărilor solului pe terenurile în pantă, paralel cu curbele de nivel, care se aplică pe întreaga suprafaţă situată în pante. In vederea extinderii suprafeţelor cultivate cu legume, vii şi pomi şi a sporirii producţiei în acest sector am întreprins numeroase acţiuni cu bune rezultate. Schimburile de experienţă şi demonstraţiile organizate la gospodăriile colective Andalchioi, Limanu, Beştepe, Niculiţel, Negureni, Isaccea, la gospodăriile de stat Saligny, Ovidiu, la Staţiunea experimentală Dobrogea etc. au arătat sutelor de colectivişti participanţi, metodele de producţie a legumelor timpurii, a cartofilor timpurii, importanţa extinderii culturilor succesive şi intercalate pe o suprafaţă cu peste 800 ha. mai mare decit cea realizată anul trecut, importanţa folosirii polietilenei, a prefabricatelor pentru constituirea răsadniţelor, a executării terasării terenurilor în pantă, a extinderii plantaţiilor de vii şi pomi pe terase, de asemenea în ceea ce priveşte aplicarea unei agrotehnici speciale a acestor plantaţii etc. In sectorul creşterii animalelor pentru asigurarea bazei furajere, consiliile agricole regional şi raionale au organizat numeroase consfătuiri, schimburi de experienţă, vizite şi demonstraţii legate de extinderea suprafeţelor cultivate cu culturi pentru masă verde şi fin, prepararea şi depozitarea finului, prepararea nutreţurilor grosiere, recoltarea şi însilozarea combinată a culturilor, organizarea taberelor de vară, a hrănirii raţionale a animalelor etc. Prin schimburile de experienţă organizate la gospodăriile colective Topalu, Gîrliciu, Tătaru, Enisala, Peştera Cumpăna etc. au devenit cunoscute aceste metode care se aplică din 1964 în majoritatea unităţilor. Azi, depozitarea cu(Continuare în pag. a 2-a) • La baza rezultatelor bune — aplicarea celor mai eficiente metode agrozootehnice • Un punct permanent în planul de muncă al consiliilor agricole din regiunea Dobrogea: generalizarea experienţei înaintate A Contribuţia specialiştilor A Schimburi de experienţă, demonstraţii practice, cursuri pentru ridicarea calificării . Sprijinul staţiunii agricole experimentale Dobrogea. AZI VĂ INFORMĂM DESPRE: Succese ale petroliştilor PLOIEŞTI. In primele trei trimestre din acest an, sondorii sectorului de foraj Moreni au săpat în plus 8 sonde, iar din schelele petroliere din Valea Prahovei a fost livrată rafinăriilor peste prevederi o cantitate de ţiţei din care se pot obţine produse petroliere a căror valoare depăşeşte 25 milioane lei. La rîndul lor rafinarii au produs peste plan benzine, uleiuri superioare şi alte produse în valoare de peste 40 milioane lei. Un aport deosebit la obţinerea acestor succese l-au adus colectivele schelelor Boldeşti, Tîrgovişte şi rafinăriilor Ploieşti, Teleajen şi Cîmpina. Economiile suplimentare realizate prin reducerea cheltuielilor de producţie se cifrează la peste 18 milioane lei, sumă care depăşeşte angajamentul anual. (Agerpres). Extinderea mecanizării IEVA (coresp. R.I.). Intreprinerile forestiere din regiunea Hunedoara au fost dotate anul acesta cu noi utilaje şi mecanisme. Printre acestea se numără 14 tractoare, 11 funiculare, 170 fierăstraie mecanice, 5 încărcătoare mecanice şi altele. La operaţiunile de încărcat cu automacarale, precum şi la secţionat a fost depăşit planul privind extinderea mecanizării. Paralel cu înzestrarea întreprinderilor forestiere cu noi utilaje şi maşini, a crescut preocuparea pentru organizarea muncii şi folosirea unor noi procedee de lucru. In parchete s-a extins munca în brigăzi complexe, metoda exploatării fagului în catarge şi altele. La odihnă şi tratament VATRA DORNEI (coresp. R.I.). — Frumoasa staţiune balneară Vatra Dornei continuă să fie gazdă pentru oamenii muncii din toată ţara care vin aici să se odihnească sau să-şi îngrijească sănătatea. De la începutul anului staţiunea a primit la odihnă şi tratament 7 664 de cetăţeni. Datorită condiţiilor create, staţiunea balneară va putea funcţiona în cele mai bune condiţii şi în timpul iernii. In momentul de faţă se fac lucrări pentru protejarea de îngheţ a instalaţiilor, se face a in Capitală şi în celelalte centre universitare ale ţării s-a deschis ieri noul an de învăţămînt superior. Pentru cei 98 000 de studenţi care vor frecventa cursurile la zi ale celor 178 facultăţi existente în ţară, cît şi pentru cadrele didactice, festivităţile care au avut loc cu acest prilej au constituit o adevărată sărbătoare, în clişeu , studenţi de la Universitatea Bucureşti ieşind de la adunarea de deschidere a cursurilor. Foto : MIHAI POPESCU provizionarea cu lemne şi alimentarea, se verifică sobele şi se fac ultimele reparaţii la vile. Aprovizionarea de iarnă BRAŞOV (coresp. R.I.). — La sfatul popular regional a avut loc o şedinţă a comitetului executiv, în care s-au analizat măsurile luate pentru aprovizionarea de iarnă. S-au luat noi măsuri pentru recoltarea la timp a cartofilor şi a altor legume tîrzii, pentru semiindustrializarea unor cantităţi însemnate de varză, roşii, ardei, gogonele şi altele. De asemenea, în oraşele regiunii au luat fiinţă noi centre de desfacere a legumelor şi fructelor. Cumva vremea Pentru zilele de 3, 4 şi 5 octombrie se anunţă următorul timp probabil : după o răcire trecătoare, vremea se va încălzi din nou. Cer variabil. Izolat vor cădea ploi de scurtă durată. Vint potrivit, cu intensificări trecătoare în prima parte a intervalului, predominind din est. Temperatura în scădere la început, apoi în creștere. OAMENII SE ÎNTREC PE EI ÎNŞIŞI Fiecare zi cîştigată pe şantier — mai multe produse economiei naţionale E o înclinaţie dintre cele mai obişnuite , cînd ajungi într-un anume loc — pe care nu-l vizitezi cu frecvenţă cotidiană — dintîi întrebi, ii cauţi pe oamenii cunoscuţi. Amintirea ultimei întîlniri păstrează împrejurări și amănunte ce te-ai aștepta să fie identice cu cele de rîndul acesta. Poate că în cazul unui inginer sau maistru dintr-o fabrică — bunăoară — cadrul general s-ar reedita. Pe un mare șantier însă, oricînd trebuie să fii pregătit pentru surprize... Mai acum cîteva luni, Mihai Ion cu brigada lui de dulgheri gătea cofraje pentru pereţii din ton ai halei de redresori — „creierul viitoarei uzine de aluminiu din Slatina. Şi iată că evocarea începe să devină tulbure, luînd locul uimirii : încăperile prelungi sau compartimentate ordonat ale „creierului" uzinei sînt smălțuite pe dinăuntru în culori odihnitoare, cu luciu proaspăt de archîdal. Pe zi ce trece, rezonanţa glasurilor e aici tot mai stinsă. Spaţiul se umple cu felurite mașini electrice ori cu aparate pe cit de robuste aparent pe atît de sensibile. Şi ecoul nu mai are loc să se formeze. Maistrul Petre Virgil e emoţionat, deşi nu-i nici pe departe un începător în montajul stafiilor şi al uzinelor electrice automate. Oricum, apropiatele probe ale instalaţiei ce condiţionează primele şarje de aluminiu justifică starea lui de spirit. Cu auzul încordat, cum îl surprindem în răstimpuri, are aerul că ascultă zumzetul, continuu, potolit al curentului ce se scurge către halele de electroliză... — Dar totuşi pe Mihai Renten unde-l putem găsi ? revenim noi cu întrebarea iniţială. — Ei, cu el e cam greu să discutăm acuma. Poate doar prin semne, sugerează ing. Radu Suman — directorul grupului de şantiere Slatina. E la cincizeci şi ceva de metri înălţime. Glisează castelul de apă al uzinei. Despre un alt vechi cunoscut, Dumitru Antonescu, am amînat să-ntrebăm. L-am găsi neîndoielnic la prima hală de electroliză. Că doar nu și-o fi mutat și brigada lui „tabăra". Pe cei 540 de metri cit numără în lungime această sală impresionantă, sînt de montat atîtea prefabricate ! înaintăm printre cele două rînduri de cuve, pe drumul ce va fi pardosit nu peste multă vreme cu 150 000 de plăci de bazalt. Cînd discutăm şi despre acest amănunt estetic al electrolizei, obrazul mecanicului Nicolae Oprea (ce s-a alăturat grupului nostru) se destinde într-un surîs larg, generos. Omul acesta cu tîmple albe, dar cu limpezime tînără îşi împlineşte un vechi vis al său, un vis drag, pe care-n urmă cu cîțiva ani n-ar fi crezut să-l atingă — să participe la construirea unei mari uzine de aluminiu. Debutul meseriei și l-a făcut la fosta fabrică „Nitrogen" din Tîrnăveni. Aici, prin 1940, mecanicul Oprea a lucrat la prima încercare de producere a aluminiului. Se construia o singură cuvă ce-a produs o cantitate oarecare de metal alb şi după asta, gata. De ce şi-a lăsat casa, obişnuinţele şi amintirile mutîndu-se acum la bătrîneţe cu toată familia la Slatina ? Nicolae Oprea zice că din cauza fiului care a absolvit o şcoală tehnică de chimie. Firește, e un motiv, dar nu singurul... Pe „nea Anton" (cum i se spune constructorului montor Dumitru Antonescu) nu l-am mai găsit deci la prima hală de electroliză. Oamenii lui și-au terminat treaba aici. L-am descoperit în schimb la cea de a doua hală, geamănă cu prima, dirijînd cu brațele desfăcute larg montarea unei uriașe grinzi metalice. — Ce mai e nou, ce mai fac „gibonii" dumitale ? (în accepția limbajului de pe șantier, gibonii sînt montori de prefabricate metalice sau din beton, ce lucrează totdeauna la înălțime, se cațără, adică). — Noutăfi ? la, mai nimic. Ba da, Mie Bălaşa — îl mai ştifi ? — ne-a părăsit, a plecat la Iaşi la facultate. Constantin Onenete scrie în continuare versuri. În rest... uitafi-vă, băieţii mei sunt la fel de nepăsători faţă de vint. Şi nici ploaia nu-i intimidează.„ De la Dumitru Antonescu e greu să scoţi mai multe. Numai la gîndul că ai putea să-l bănuieşti de intenţia vreunei laude se-nchide într-o tăcere încăpăţînată şi îşi spune, în aparenţă, lucruri fără însemnătate. Noroc că ing. Suman completează restul informaţiilor : „Brigada lui Antonescu a montat pînă acum mai bine de 50 000 de piese, fiecare dintre ele cîntărind între 400 pînă la 27 000 kg." Comentariile ar fi de prisos. Grupul anodic al Uzinei de aluminiu, cu patru sau cinci luni in urmă, abia de se ghicea. Și iată, turnul de pastă, cu adevărat un turn supraetajat, compus din platforme şi scări întortochiate — îşi răsare dinainte de o prezentă a cărei autoritate te intimidează pur şi simplu. Din cele 600 de utilaje cît va cuprinde acest colos, aproape 500 tone au şi fost montate. Inginerul Gh. Rogozea, şeful şantierului I.M.B. (întreprindere montaj București) aici apare, aici dispare, ca argintul viu, îndemnînd invariabil în dreapta şi-n stingă : „Hai Gigele, hai să-i dăm zor" ! Pentru el toţi sunt „Gigel". De ce ? — l-am întrebat. — Mi se pare mie că e un nume care seamănă a alintare. În ultima vreme însă veselia bine cunoscută de toată lumea a inginerului Rogozea e întreruptă uneori de cîte-o umbră : „Lucrarea e pe sfîrşite. Noi constructorii şi mentorii n-o să apucăm să vedem cum se naşte aluminiul. Acuşi trebuie să plecăm în alt loc şi s-o luăm de la gopăt. Unde? încă nu se ştie !". Acelaşi sentiment complex — pe de o parte bucuria unui lucru împlinit unde ai plantat zi de zi din energia ta şi pe de altă parte regretul că te desparţi de aceste locuri dragi cu care te confunzi acum —, acelaşi sentiment deci îi încearcă şi pe alţi oameni ai şantierului de la Slatina. Mihai Mitroiu cu brigada lui şi cu alte brigăzi de zidari samotori au înfăptuit adevărate minuni la cuptorul de coacere a anozilor. De fapt, „cuptorul" e o hală lungă de peste 120 de metri, ce cuprinde vreo două sute de alveole — despărţituri zidite dintr-o cărămidă specială. Un fel de labirint cu pereți adînci și netezi dlă- VIORICA CIORBAGIU (Continuare în pag. 3-a) Renprebe r .Vedere parţială a uneia dintre cele două hale de electroliză (fiecare avind o lungime de 540 m) de la Uzina de aluminiu Slatina. Delegaţia Marii Adunări Naţionale, condusă de Ştefan Voitec, preşedintele M.A.N., care la invitaţia Adunării Naţionale Franceze, a făcut o vizită în Franţa, s-a înapoiat joi seară în Capitală. Din delegaţie au făcut parte deputaţii Roman Moldovan, membru al Consiliului de Stat, Ion Pas, vicepreşedinte al Comitetului de conducere a grupului român al Uniunii interparlamentare, Gheorghe Vasilichi, membru în Comisia economico-financiară, Teodor Marinescu, secretarul Comisiei de politică externă, acad. Grigore Benatato, vicepreşedinte al Comisiei de sănătate şi prevederi sociale, C. Paraschivescu-Bălăceanu, membru în Comisia juridică. La sosire, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost întîmpinaţi de tovarăşii Alexandru Bîrlădeanu, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, P. Constantinescu-Iaşi, membru al Consiliului de Stat, acad. Şt. S. Nicolau şi Anton Moisescu, vicepreşedinţi ai M.A.N., Dumitru Simulescu şi Alex. Sencovici, miniştri, Mircea Maliţa, adjunct al ministrului afacerilor externe, deputaţi ai M.A.N. Au fost prezenţi reprezentanţi ai Ambasadei Franţei la Bucureşti. (Agerpres) mod realist cerinţele lumii contemporane, este clar că relaţiile de cooperare între ţări, indiferent de regimul lor politic, reprezintă, în zilele noastre, o necesitate vitală. Schimburile economice şi culturale cele mai intense, bazate pe deplină egalitate şi respect reciproc, contactele între reprezentanţii vieţii publice, ştiinţifice şi culturale, constituie un factor important pentru progresul şi prosperitatea fiecărei ţări, pentru menţinerea păcii. Aceasta este cu atît mai valabil pentru Romînia şi Franţa, ţări legate printr-o prietenie tradiţională. Dezvoltarea multilaterală şi continuă a economiei romîneşti, procesul său neîntrerupt de modernizare, marele avînt luat de răspîndirea ştiinţei şi culturii noastre, precum şi înaltul prestigiu de care s-a bucurat întotdeauna în Romînia civilizaţia franceză, atît de bogată în realizări în toate domeniile, iată tot atîtea premise pentru lărgirea relaţiilor dintre ţările noastre, în propriul lor avantaj şi al colaborării internaţionale. Sîntem fericiţi să constatăm că, prin contribuţia celor două părţi, relaţiile franco-romîne cunosc o evoluţie din ce în ce mai favorabilă. Pentru noi este un adevărat motiv de satisfacţie să constatăm că schimburile parlamentare franco-romîne, cum este actuala vizită a delegaţiei Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, servesc în mod constant, interesele cooperării dintre ţările noastre. Permiteţi-mi, cu această ocazie, să mulţumesc încă o dată gazdelor noastre atît de ospitaliere pentru primirea călduroasă şi pentru prietenia pe care ne-au dovedit-o pretutindeni ; le asigurăm de sentimentele noastre profunde şi sincere. Mulţumesc ascultătorilor francezi pentru atenţia pe care au binevoit să mi-o acorde. Sosirea delegaţiei Marii Adunări Naţionale a R. P. Române care a vizitat Franţa =000= I NSTANTANEE de centre de desfacere a mustului deschis în capitală, şi cele 8 mustării model (chiar aşa să fie ?) ale T.A.P.L. Bucureşti. Divertismentul culinar apare într-o privelişte oarecum folclorică. Catrinţe şi ii, muzică de „dor şi of“, butoaie de lemn încrustat cu fierul înroşit şi, bineînţeles, nelipsita... pastrama cu mămăliguţă. Numai că, vedeţi dumneavoastră, odată cu lirica invocare de rigoare, în peisajul acesta decorativ se strecoară, pe ici, pe colo şi reversul toamnei argintii. Uneori, organizaţiile comerciale locale n-au chibzuit bine treburile şi se mai întîmplă să intri într-o mustărie unde găseşti must fără pastrama şi vice-versa. Cum s-ar spune, mănînci pastrama pe Calea Dorobanţi şi iei apoi autobuzul să bei must pe Calea Griviţei. Alteori, pastrama livrată de „Mistreţul" Avîntul“ sporeşte în mod 3 sau 1 neîndoios clientela cabinete- 8 lor dentare. Og Surprize de toamnă ! Se prea poate. Am vrea însă ca edilii 8 locali să elimine, pe cît posi- 3 bil, asemenea excepții nedori te. loooo3cecoocecooocsc=030cocooooooccccoooQOCOixcc* 3 T. DUMITRU Surprizele toamnei Cromatismul toamnei s-a risipit timid peste alei. O tentă multicoloră a zburat peste frunţile nostalgice ale copacilor iar oraşul a încărunţit cu încă un an. Parcă s-a auzit ceva ? Chiar aşa, încep surprizele toamnei odată cu forfota muştăriilor apărute peste noapte sub umbrarul din snopi de stuf şi ghirlande de flori. Ulcele de lut ars, cu smalţuri multicolore, aşternute pe năframe înflorite îşi aşteaptă oaspeţii. In pastelul urban, aceste inedite popasuri ale toamnei creează o notă tradiţională şi adesea plină de gust. Statistica anotimpului înscrie pe răbojul ei, pe lîngă cele 26 £0300003000000» " I OO OO OO300000 OOC^ Recepţie cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a proclamării R. P. Chineze Ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, Liu Fan, a oferit joi după-amiază în saloanele ambasadei o recepţie cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Au participat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Moghioroş, Alexandru Bîrlădeanu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Mihai Dalea, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi al guvernului, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti. Au luat parte şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă şi alţi membri ai Corpului diplomatic. Pianistul Li Mincean, laureat al primului Concurs internaţional „George Enescu“, a interpretat piese de compozitori chinezi, români şi din muzica universală. Recepţia s-a desfăşurat atmosferă de caldă prietenie, presă, într-oAger Declaraţia preşedintelui Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, la Radiodifuziunea franceză La încheierea vizitei în Franţa a delegaţiei Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, conducătorul delegaţiei, a făcut următoarea declaraţie : Este o mare plăcere pentru mine să mă pot adresa ascultătorilor Radiodifuziunii franceze şi să le transmit, în numele delegaţiei Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, şi in numele meu personal, calde urări de prosperitate şi fericire. După cum ştiţi, delegaţia parlamentară romînă a vizitat Franţa la invitaţia Adunării Naţionale Franceze şi a distinsului său preşedinte, dl. Jacques Chaban-Delmas. Sîntem recunoscători gazdelor noastre pentru că ne-au dat posibilitatea să cunoaştem, datorită unui bogat şi foarte interesant program, cîteva din marile valori ale civilizaţiei, care au ilustrat istoria Franţei, precum şi remarcabile realizări culturale, tehnice şi ştiinţifice ale Franţei moderne. Natural, ne referim la incomparabila dv. capitală şi, de asemenea, la oraşele Toulouse şi Tours, pe care le-am vizitat, fără să uităm încîntătoarea vale a Loirei, am fost profund impresionaţi de vizitele făcute la Casa radioteleviziunii franceze, la uzinele Sud-Aviation, la centrala nucleară de la Chinon, la centrul de cercetări agricole de la Jouy-en Josas. Am avut, de asemenea, onoarea să întîlnim personalităţi înalte ale vieţii publice franceze, atît la Paris ca şi in alte oraşe. Considerăm că vizita delegaţiei noastre se înscrie în seria de acţiuni în curs de dezvoltare între cele două ţări ale noastre, acţiuni destinate unei mai bune cunoaşteri, întăririi prieteniei franco-romîne. Vizita noastră are loc după recenta călătorie în Franța a delegației guvernamentale române, condusă de primul ministru, dl. Ion Gheorghe Maurer, călătorie pe care el a apreciat-o ca marcînd „un moment important în opera întreprinsă de guvernele noastre în favoarea cooperării reciproce". Pentru oricine apreciază într-un