Romînia Liberă, octombrie 1964 (Anul 22, nr. 6209-6234)

1964-10-02 / nr. 6209

Proletari din toate ţările, uniţi-vă­­ minim libera ORDANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Anul XXII nr. 6209 4 pagini — 20 bani Vineri 2 octombrie 1964 din activitatea consiliilor agricole EXPERIEA­JA ÎNAINTATĂ - BI Al TUTUROR UNITĂŢILOR AGRICOLE An de an, numeroase gospodării agricole colective din regiunea­ Do­brogea obţin rezultate din ce în ce mai bune în ce priveşte folosirea raţională a pămîntului, sporirea re­coltelor, dezvoltarea fermelor de a­­nimale şi creşterea producţiei de carne, lapte, lînă şi ouă, realizează indici din ce în ce mai mari la suta de hectare în ceea ce priveşte pro­ducţia agricolă marfă şi veniturile. In anul 1964, producţia medie de grîu a crescut cu 310 kg. la ha. faţă de anul 1960 , în comparaţie cu ace­laşi an, în 1963 producţia de porumb a sporit cu 325 kg. la ha. iar cea de floarea soarelui cu 150 kg. la ha. Aceasta se reflectă şi în sporirea producţiei de ce­reale marfă la su­ta de hectare care a crescut de la 32 500 kg. în 1960, la peste 90 000 kg. în 1963. Realizări importante s-au obţinut şi în creş­terea efectivelor de animale şi în sporirea produc­ţiei de carne, lap­te, lînă şi ouă.. In 1963 faţă de 1960, producţia de lapte a crescut cu 2,4 ori, iar cea de carne de 3,5 ori. In anul în curs se desfăşoară o intensă activitate pentru­ îndeplini­rea şi depăşirea sarcinilor de plan în sectorul zootehnic. Aceste rezultate se datoresc apli­cării măsurilor agrozootehnice în majoritatea gospodăriilor agricole colective, prin grija consiliilor agri­cole sub îndrumarea organelor de partid şi ajutate îndeaproape de co­mitetele executive ale sfaturilor populare. Ideea de a generaliza metodele care s-au dovedit eficiente stă la baza planului întocmit de consiliul agricol regional și aprobat de comi­tetul regional de partid și de comi­tetul executiv al sfatului popular regional. Acest plan are în vedere dezvoltarea agriculturii regiunii, in­troducerea în producţie a ştiinţei şi tehnicii înaintate. La realizarea lui contribuie discuţiile din plenarele consiliilor, schimburile de experien­ţă, consfătuirile şi demonstraţiile practice făcute în unităţile fruntaşe, precum şi la staţiunea experimen­tală agricolă Dobrogea, etc. O cale importantă de cunoaştere a experienţei înaintate o constituie dezbaterile din plenarele consiliului agricol regional şi ale celor raionale, cu care ocazie membrii acestora — specialişti şi preşedinţi de gospodă­rii — scot în evidenţă măsurile cele mai bune care au contribuit la spo­rirea producţiei, analizează cauzele care fac ca în unele locuri rezulta­tele să nu fie pe măsura posibilităţi­lor, adoptă măsuri concrete cores­punzătoare bazate pe recomandările Consiliului Superior al Agriculturii, ala institutelor de cercetări şi pe ex­perienţa locală în vederea obţinerii de rezultate şi mai bune privind sporirea producţiei agricole. In activitatea lor, consiliile agri­cole nu se rezumă numai la activi­tatea specialiştilor din permanenţa lor, ci se bazează şi pe aportul tu­turor specialiştilor din unităţile a­­gric­ole care sunt invitaţi totdeauna Ing. Barbu Popescu preşedintele consiliului agricol regional Dobrogea pentru a participa la lucrările ple­narelor. In cadrul şedinţelor ple­nare raionale şi regionale, noi ana­lizăm cele mai importante probleme ale agriculturii raioanelor şi regi­unii, în urma dezbaterilor stabilind recomandări şi planuri de măsuri concrete. Un rol important în introducerea şi generalizarea în producţie a me­todelor agrozootehnice avansate, re­zultate din experimentare şi din practica înaintată, îl are staţiunea experimentală Dobrogea, împreună cu care în ultimii ani am reuşit să mărim numărul centrelor experi­mentale din regiune şi să organizăm în unităţile de producţie dotate cu case laborator, un număr de 126 cîmpuri experimentale şi loturi de­monstrative. Lărgirea reţelei expe­rimentale într-un număr mare de unităţi de producţie din diferite părţi ale regiunii, ne-a permis elabo­rarea diferenţiată a măsurilor agro­tehnice a cărei eficienţă s-a reflec­tat de altfel în creşterea producţiei din ultimii ani. De un real folos ne sunt consfă­tuirile, schimburile de experienţă şi demonstraţiile practice ce le orga­nizăm pe diferite probleme în uni­tăţile agricole fruntaşe sau la sta­ţiunea experimentală, care ajută pe specialişti şi ceilalţi lucrători din a­­gricultură la aprofundarea unor me­tode ştiinţifice şi la stabilirea de măsuri practice privind aplicarea acestora. Numai în anul curent pînă acum au fost organizate la nivelul regiunii un număr de 16 consfătuiri, schimburi de experienţă şi demon­straţii practice, iar la nivelul raioa­nelor alte 25. Organizarea acestora noi am făcut-o separat pe secţiile de specialitate ale consiliilor agricole. Schimburile de experienţă şi de­monstraţiile practice organizate pe regiune şi în cadrul raioanelor, au avut un efect deosebit pentru însu­şirea metodelor fruntaşilor în pro­ducţie. La gospodăriile colective din Şipote, Gălbiori, Fîntinele, Valul Traian, Moşneni, Valea Nucarilor, Oltina, Cobadin şi altele, la staţiu­nile de maşini şi tractoare Sibioara, Castelu, Topraisar, Hîrşova, Bănea­­sa, etc. colectiviştii, şefii de echipă, brigadierii alături de mecanizatori, şi-au putut însuşi tehnica nouă în pregătirea terenului, folosirea îngră­şămintelor, executarea semănatului cu maşinile 2 SPC-2, SU-29, tehnica prăşitului mecanic, care în acest an a fost extins pe toată suprafaţa cul­tivată cu porumb şi floarea soare­lui, tehnica recoltării direct din lan cu combina C. 1. a florii soarelui, inului de ulei şi treeratului staţionar al culturii de orez, executarea lu­crărilor solului pe terenurile în pan­tă, paralel cu curbele de nivel, care se aplică pe întreaga suprafaţă si­tuată în pante. In vederea extinderii suprafeţelor cultivate cu legume, vii şi pomi şi a sporirii producţiei în acest sector am întreprins numeroa­se acţiuni cu bune rezultate. Schim­burile de experienţă şi demonstra­ţiile organizate la gospodăriile co­lective Andalchioi, Limanu, Beşte­­pe, Niculiţel, Negureni, Isaccea, la gospodăriile de stat Saligny, Ovidiu, la Staţiunea experimentală Dobro­gea etc. au arătat sutelor de colecti­vişti participanţi, metodele de pro­ducţie a legume­lor timpurii, a cartofilor timpu­rii, importanţa ex­tinderii culturilor succesive şi inter­calate pe o supra­faţă cu peste 800 ha. mai mare de­cit cea realizată anul trecut, im­portanţa folosirii polietilenei, a pre­fabricatelor pentru constituirea ră­sadniţelor, a executării terasării te­renurilor în pantă, a extinderii plan­taţiilor de vii şi pomi pe terase, de asemenea în ceea ce priveşte apli­carea unei agrotehnici speciale a acestor plantaţii etc. In sectorul creşterii animalelor pentru asigurarea bazei furajere, consiliile agricole regional şi raio­nale au organizat numeroase con­sfătuiri, schimburi de experienţă, vizite şi demonstraţii legate de ex­tinderea suprafeţelor cultivate cu culturi pentru masă verde şi fin, prepararea şi depozitarea finului, prepararea nutreţurilor grosiere, re­coltarea şi însilozarea combinată a culturilor, organizarea taberelor de vară, a hrănirii raţionale a animale­lor etc. Prin schimburile de expe­rienţă organizate la gospodăriile co­lective Topalu, Gîrliciu, Tătaru, Enisala, Peştera Cumpăna etc. au devenit cunoscute aceste metode care se aplică din 1964 în majorita­tea unităţilor. Azi, depozitarea cu­(Continuare în pag. a 2-a) • La baza rezultatelor bune — aplicarea celor mai eficiente metode agrozootehnice • Un punct permanent în planul de muncă al consiliilor agricole din regiunea Dobrogea: generalizarea experienţei înaintate A Contribuţia specialiştilor A Schimburi de experienţă, demonstraţii practice, cursuri pentru ridicarea calificării . Sprijinul staţiunii agricole expe­rimentale Dobrogea. AZI VĂ INFORMĂM DESPRE: Succese ale petroliştilor PLOIEŞTI.­­ In primele trei tri­mestre din acest an, sondorii secto­rului de foraj Moreni au săpat în plus 8 sonde, iar din schelele pe­troliere din Valea Prahovei a fost livrată rafinăriilor peste prevederi o cantitate de ţiţei din care se pot obţine produse petroliere a căror valoare depăşeşte 25 milioane lei. La rîndul lor rafinarii au produs peste plan benzine, uleiuri supe­rioare şi alte produse în valoare de peste 40 milioane lei. Un aport deosebit la obţinerea a­­cestor succese l-au adus colectivele schelelor Boldeşti, Tîrgovişte şi ra­finăriilor Ploieşti, Teleajen şi Cîm­­pina. Economiile suplimentare realizate prin reducerea cheltuielilor de pro­ducţie se cifrează la peste 18 mi­lioane lei, sumă care depăşeşte an­gajamentul anual. (Agerpres). Extinderea mecanizării IEVA (coresp. R.I.).­­ Intreprin­­erile forestiere din regiunea Hune­doara au fost dotate anul acesta cu noi utilaje şi mecanisme. Printre a­cestea se numără 14 tractoare, 11 funiculare, 170 fierăstraie mecanice, 5 încărcătoare mecanice şi altele. La operaţiunile de încărcat cu auto­macarale, precum şi la secţionat a fost depăşit planul privind extin­derea mecanizării. Paralel cu înzestrarea întreprin­derilor forestiere cu noi utilaje şi maşini, a crescut preocuparea pen­tru organizarea muncii şi folosirea unor noi procedee de lucru. In par­chete s-a extins munca în brigăzi complexe, metoda exploatării fagu­lui în catarge şi altele. La odihnă şi tratament VATRA DORNEI (coresp. R.I.). — Frumoasa staţiune balneară Vatra Dornei continuă să fie gazdă pen­tru oamenii muncii din toată ţara care vin aici să se odihnească sau să-şi îngrijească sănătatea. De la începutul anului staţiunea a primit la odihnă şi tratament 7 664 de ce­tăţeni. Datorită condiţiilor create, staţiunea balneară va putea func­ţiona în cele mai bune condiţii şi în timpul iernii. In momentul de faţă se fac lucrări pentru protejarea de îngheţ a instalaţiilor, se face a­ in Capitală şi în celelalte centre universitare ale ţării s-a deschis ieri noul an de învăţămînt superior. Pentru cei 98 000 de studenţi care vor frecventa cursurile la zi ale celor 178 facultăţi existente în ţară, cît şi pentru cadrele didactice, festivităţile care au avut loc cu acest prilej au constituit o adevărată sărbătoare, în clişeu , studenţi de la Univer­sitatea Bucureşti ieşind de la adunarea de deschidere a cursurilor. Foto : MIHAI POPESCU provizionarea cu lemne şi alimen­tarea, se verifică sobele şi se fac ul­timele reparaţii la vile.­ Aprovizionarea de iarnă BRAŞOV (coresp. R.I.). — La sfatul popular regional a avut loc o şedinţă a comitetului executiv, în care s-au analizat măsurile luate pentru apro­vizionarea de iarnă. S-au luat noi măsuri pentru recoltarea la timp a cartofilor şi a altor legume tîrzii, pentru semiindustrializarea unor can­tităţi însemnate de varză, roşii, ardei, gogonele şi altele. De asemenea, în oraşele regiunii au luat fiinţă noi centre de desfacere a legumelor şi fructelor. Cumva vremea Pentru zilele de 3, 4 şi 5 octombrie se anunţă următorul timp probabil : după o răcire trecătoare, vremea se va încălzi din nou. Cer variabil. Izo­lat vor cădea ploi de scurtă durată. Vint potrivit, cu intensificări trecă­toare în prima parte a intervalului, predominind din est. Temperatura în scădere la început, apoi în creștere. OAMENII SE ÎNTREC PE EI ÎNŞIŞI Fiecare zi cîştigată pe şantier — mai multe produse economiei naţionale E o înclinaţie dintre cele mai obişnuite , cînd ajungi într-un anume loc — pe care nu-l vizitezi cu frec­venţă cotidiană — dintîi întrebi, ii cauţi pe oamenii cunoscuţi. Amintirea ultimei întîlniri păstrea­ză împrejurări și amănunte ce te-ai aștepta să fie identice cu cele de rîndul acesta. Poate că în cazul unui inginer sau maistru dintr-o fabrică — bunăoară — cadrul general s-ar ree­dita. Pe un mare șantier însă, oricînd trebuie să fii pregătit pentru sur­prize... Mai acum cîteva luni, Mihai Ion cu brigada lui de dulgheri gătea cofraje pentru pereţii din ton ai halei de redresori — „creierul viitoarei uzine de aluminiu din Sla­tina. Şi iată că evocarea începe să devină tulbure, luînd locul uimirii : încăperile prelungi sau comparti­mentate ordonat ale „creierului" u­­zinei sînt smălțuite pe dinăuntru în culori odihnitoare, cu luciu proaspăt de archîdal. Pe zi ce trece, rezonanţa glasurilor e aici tot mai stinsă. Spaţiul se umple cu felurite mașini e­­lectrice ori cu aparate pe cit de ro­­buste aparent pe atît de sensibile. Şi ecoul nu mai are loc să se formeze. Maistrul Petre Virgil e emoţionat, deşi nu-i nici pe departe un începă­tor în montajul stafiilor şi al uzinelor electrice automate. Oricum, apropia­tele probe ale instalaţiei ce condi­ţionează primele şarje de aluminiu justifică starea lui de spirit. Cu auzul încordat, cum îl surprindem în răs­timpuri, are aerul că ascultă zumze­tul, continuu, potolit al curentului ce se scurge către halele de electro­liză... — Dar totuşi pe Mihai Renten unde-l putem găsi ? revenim noi cu întrebarea iniţială. — Ei, cu el e cam greu să discu­tăm acuma. Poate doar prin semne, sugerează ing. Radu Suman — direc­torul grupului de şantiere Slatina. E la cincizeci şi ceva de metri înăl­ţime. Glisează castelul de apă al uzinei. Despre un alt vechi cunoscut, Du­mitru Antonescu, am amînat să-ntre­­băm. L-am găsi neîndoielnic la prima hală de electroliză. Că doar nu și-o fi mutat și brigada lui „tabăra". Pe cei 540 de metri cit numără în lun­gime această sală impresionantă, sînt de montat atîtea prefabricate ! înaintăm printre cele două rînduri de cuve, pe drumul ce va fi pardosit nu peste multă vreme cu 150 000 de plăci de bazalt. Cînd discutăm şi des­pre acest amănunt estetic al electro­lizei, obrazul mecanicului Nicolae O­­prea (ce s-a alăturat grupului nos­tru) se destinde într-un surîs larg, ge­neros. Omul acesta cu tîmple albe, dar cu limpezime tînără îşi împlineşte un vechi vis al său, un vis drag, pe care-n urmă cu cîțiva ani n-ar fi cre­zut să-l atingă — să participe la con­struirea unei mari uzine de aluminiu. Debutul meseriei și l-a făcut la fosta fabrică „Nitrogen" din Tîrnăveni. Aici, prin 1940, mecanicul Oprea a lucrat la prima încercare de producere a aluminiului. Se construia o singură cuvă ce-a produs o cantitate oareca­re de metal alb şi după asta, gata. De ce şi-a lăsat casa, obişnuinţele şi a­­mintirile mutîndu-se acum la bătrîneţe cu toată familia la Slatina ? Nicolae Oprea zice că din cauza fiului care a absolvit o şcoală tehnică de chimie. Firește, e un motiv, dar nu singurul... Pe „nea Anton" (cum i se spune constructorului montor Dumitru Anto­nescu) nu l-am mai găsit deci la pri­ma hală de electroliză. Oamenii lui și-au terminat treaba aici. L-am des­coperit în schimb la cea de a doua hală, geamănă cu prima, dirijînd cu brațele desfăcute larg montarea unei uriașe grinzi metalice. — Ce mai e nou, ce mai fac „gi­­bonii" dumitale ? (în accepția limba­jului de pe șantier, gibonii sînt mon­­tori de prefabricate metalice sau din beton, ce lucrează totdeauna la înălțime, se cațără, adică). — Noutăfi ? la, mai nimic. Ba da, Mie Bălaşa — îl mai ş­tifi ? — ne-a părăsit, a plecat la Iaşi la facultate. Constantin Onenete scrie în continua­re versuri. În rest... uitafi-vă, băieţii mei sunt la fel de nepăsători faţă de vint. Şi nici ploaia nu-i intimidează.„ De la Dumitru Antonescu e greu să scoţi mai multe. Numai la gîndul că ai putea să-l bănuieşti de intenţia vreunei laude se-nchide într-o tăcere încăpăţînată şi îşi spune, în aparenţă, lucruri fără însemnătate. Noroc că ing. Suman completează restul infor­maţiilor : „Brigada lui Antonescu a montat pînă acum mai bine de 50 000 de piese, fiecare dintre ele cîntărind între 400 pînă la 27 000 kg." Comentariile ar fi de prisos. Grupul anodic al Uzinei de alumi­niu, cu patru sau cinci luni in urmă, abia de se ghicea. Și iată, turnul de pastă, cu adevărat un turn supraeta­­jat, compus din platforme şi scări în­­tortochiate — îşi răsare dinainte de o prezentă a cărei autoritate te inti­midează pur şi simplu. Din cele 600 de utilaje cît va cuprinde acest colos, aproape 500 tone au şi fost montate. Inginerul Gh. Rogozea, şeful şantie­rului I.M.B. (întreprindere montaj București) aici apare, aici dispare, ca argintul viu, îndemnînd invariabil în dreapta şi-n stingă : „Hai Gigele, hai să-i dăm zor" ! Pentru el toţi sunt „Gigel". De ce ? — l-am întrebat. — Mi se pare mie că e un nume care seamănă a alintare. În ultima vreme însă veselia bine cunoscută de toată lumea a ingine­rului Rogozea e întreruptă uneori de cîte-o umbră : „Lucrarea e pe sfîrşi­­te. Noi constructorii şi mentorii n-o să apucăm să vedem cum se naşte aluminiul. Acuşi trebuie să plecăm în alt loc şi s-o luăm de la gopăt. Unde? încă nu se ştie !". Acelaşi sentiment complex — pe de o parte bucuria unui lucru împli­nit unde ai plantat zi de zi din ener­gia ta şi pe de altă parte regretul că te desparţi de aceste locuri dragi cu care te confunzi acum —, acelaşi sentiment deci îi încearcă şi pe alţi oameni ai şantierului de la Slatina. Mihai Mitroiu cu brigada lui şi cu alte brigăzi de zidari samotori au înfăptuit adevărate minuni la cupto­rul de coacere a anozilor. De fapt, „cuptorul" e o hală lungă de peste 120 de metri, ce cuprinde vreo două sute de alveole — despărţituri zidite dintr-o cărămidă specială. Un fel de labirint cu pereți adînci și netezi dlă- VIORICA CIORBAGIU (Continuare în pag. 3-a) Ren­pre­be­­ r .Vedere parţială a uneia dintre cele două hale de electroliză (fiecare avind o lungime de 540 m) de la Uzina de aluminiu Slatina. Delegaţia Marii Adunări Naţio­nale, condusă de Ştefan Voitec, pre­şedintele M.A.N., care la invitaţia Adunării Naţionale Franceze, a făcut o vizită în Franţa, s-a înapoiat joi seară în Capitală. Din delegaţie au făcut parte de­putaţii Roman Moldovan, membru al Consiliului de Stat, Ion Pas, vicepreşedinte al Comitetului de conducere a grupului român al Uniunii interparlamentare, Gheor­ghe Vasilichi, membru în Comisia economico-financiară, Teodor Mari­­nescu, secretarul Comisiei de poli­tică externă, acad. Grigore Bena­­tato, vicepreşedinte al Comisiei de sănătate şi prevederi sociale, C. Pa­raschivescu-Bălăceanu, membru în Comisia juridică. La sosire, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost întîmpi­­naţi de tovarăşii Alexandru Bîrlă­deanu, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, P. Constanti­­nescu-Iaşi, membru al Consiliului de Stat, acad. Şt. S. Nicolau şi Anton Moisescu, vicepreşedinţi ai M.A.N., Dumitru Simulescu şi Alex. Senco­­vici, miniştri, Mircea Maliţa, adjunct al ministrului afacerilor externe, deputaţi ai M.A.N. Au fost prezenţi reprezentanţi ai Ambasadei Franţei la Bucureşti. (Agerpres) mod realist cerinţele lumii contem­porane, este clar că relaţiile de coo­perare între ţări, indiferent de regi­mul lor politic, reprezintă, în zilele noastre, o necesitate vitală. Schimburile economice şi cultu­rale cele mai intense, bazate pe de­plină egalitate şi respect reciproc, contactele între reprezentanţii vieţii publice, ştiinţifice şi culturale, con­stituie un factor important pentru progresul şi prosperitatea fiecărei ţări, pentru menţinerea păcii. Aceasta este cu atît mai valabil pentru Rom­înia şi Franţa, ţări le­gate printr-o prietenie tradiţională. Dezvoltarea multilaterală şi­ conti­nuă a economiei romîneşti, proce­sul său neîntrerupt de modernizare, marele avînt luat de răspîndirea ştiinţei şi culturii noastre, precum şi înaltul prestigiu de care s-a bucurat întotdeauna în Romînia civilizaţia franceză, atît de bogată în realizări în toate domeniile, iată tot atîtea premise pentru lărgirea relaţiilor dintre ţările noastre, în propriul lor avantaj şi al colaborării internaţio­nale. Sîntem fericiţi să constatăm că, prin contribuţia celor două părţi, relaţiile franco-romîne cunosc o evoluţie din ce în ce mai favorabilă. Pentru noi este un adevărat mo­tiv de satisfacţie să constatăm că schimburile parlamentare franco-ro­mîne, cum este actuala vizită a de­legaţiei Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, servesc în mod constant, interesele coope­rării dintre ţările noastre. Permiteţi-mi, cu această ocazie, să mulţumesc încă o dată gazdelor noastre atît de ospitaliere pentru primirea călduroasă şi pentru prie­tenia pe care ne-au dovedit-o pre­tutindeni ; le asigurăm de senti­mentele noastre profunde şi sincere. Mulţumesc ascultătorilor francezi pentru atenţia pe care au binevoit să mi-o acorde. Sosirea delegaţiei Marii Adunări Naţionale a R. P. Române care a vizitat Franţa =000= I­ NSTANTANEE de centre de desfacere a mus­tului deschis în capitală, şi cele 8 mustării model (chiar aşa să fie ?) ale T.A.P.L. Bucu­reşti. Divertismentul culinar apare într-o privelişte oarecum folclorică. Catrinţe şi ii, mu­zică de „dor şi of“, butoaie de lemn încrustat cu fierul înro­şit şi, bineînţeles, nelipsita... pastrama cu mămăliguţă. Num­ai că, vedeţi dumnea­voastră, odată cu lirica invo­care de rigoare, în peisajul a­­cesta decorativ se strecoară, pe ici, pe colo şi reversul toamnei argintii. Uneori, or­ganizaţiile comerciale locale n-au chibzuit bine treburile şi se mai întîmplă să intri într-o mustărie unde găseşti must fără pastrama şi vice-versa. Cum s-ar spune, mănînci pas­trama pe Calea Dorobanţi şi iei apoi autobuzul să bei must pe Calea Griviţei. Alteori, pas­trama livrată de „Mistreţul" Avîntul“ sporeşte în mod 3 sau 1 neîndoios clientela cabinete- 8 lor dentare. Og Surprize de toamnă ! Se prea­­ poate. Am vrea însă ca edilii 8 locali să elimine, pe cît posi- 3 bil, asemenea excepții nedori­­­ ­­te. loooo3cecoocecooocsc=030cocooooooccccoooQOCOixcc* 3 T. DUMITRU Surprizele toamnei Cromatismul toamnei s-a ri­sipit timid peste alei. O tentă multicoloră a zburat peste frunţile nostalgice ale copaci­lor iar oraşul a încărunţit cu încă un an. Parcă s-a auzit ceva ? Chiar aşa, încep surprizele toamnei odată cu forfota muştăriilor apărute peste noapte sub um­brarul din snopi de stuf şi ghirlande de flori. Ulcele de lut ars, cu smal­ţuri multicolore, aşternute pe năframe înflorite îşi aşteaptă oaspeţii. In pastelul urban, a­­ceste inedite popasuri ale toamnei creează o notă tradi­ţională şi adesea plină de gust. Statistica anotimpului înscrie pe răbojul ei, pe lîngă cele 26 £0300003000000» " I OO OO OO300000 OOC^ Recepţie cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a proclamării R. P. Chineze Ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, Liu Fan, a oferit joi după-amiază în saloanele ambasadei o recepţie cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Au participat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Moghioroş, Alexandru Bîrlădeanu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Mihai Dalea, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor exter­ne, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi al guvernului, conducători ai unor instituţii cen­trale şi organizaţii obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti. Au luat parte şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă şi alţi membri ai Corpului diplomatic. Pianistul Li Min­cean, laureat al primului Concurs internaţional „George Enescu“, a interpretat piese de compozitori chinezi, români şi din muzica universală. Recepţia s-a desfăşurat atmosferă de caldă prietenie, presă, într-o­­Ager­ Declaraţia preşedintelui Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, la Radiodifuziunea franceză La încheierea vizitei în Franţa a delegaţiei Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, conducătorul delega­ţiei, a făcut următoarea declaraţie : Este o mare plăcere pentru mine să mă pot adresa ascultătorilor Radiodifuziunii franceze şi să le transmit, în numele delegaţiei Marii Adunări Naţionale a Repu­blicii Populare Române, şi in numele meu personal, calde urări de pros­peritate şi fericire. După cum ştiţi, delegaţia parla­mentară romînă a vizitat Franţa la invitaţia Adunării Naţionale Fran­ceze şi a distinsului său preşedinte, dl. Jacques Chaban-Delmas. Sîntem recunoscători gazdelor noastre pen­tru că ne-au dat posibilitatea să cu­noaştem, datorită unui bogat şi foarte interesant program, cîteva din marile valori ale civilizaţiei, care au ilustrat istoria Franţei, precum şi remarcabile realizări culturale, tehnice şi ştiinţifice ale Franţei mo­derne. Natural, ne referim la incom­parabila dv. capitală şi, de aseme­nea, la oraşele Toulouse şi Tours, pe care le-am vizitat, fără să uităm încîntătoarea vale a Loirei, am fost profund impresionaţi de vizitele fă­cute la Casa radioteleviziunii fran­ceze, la uzinele Sud-Aviation, la centrala nucleară de la Chinon, la centrul de cercetări agricole de la Jouy-en Josas. Am avut, de aseme­nea, onoarea să întîlnim personali­tăţi înalte ale vieţii publice fran­ceze, atît la Paris ca şi in alte oraşe. Considerăm că vizita delegaţiei noastre se înscrie în seria de acţiuni în curs de dezvoltare între cele două ţări ale noastre, acţiuni desti­nate unei mai bune cunoaşteri, în­tăririi prieteniei franco-romîne. Vi­zita noastră are loc după recenta călătorie în Franța a delegației gu­vernamentale române, condusă de primul ministru, dl. Ion Gheorghe Maurer, călătorie pe care el a apre­ciat-o ca marcînd „un moment im­portant în opera întreprinsă de gu­vernele noastre în favoarea cooperă­rii reciproce". Pentru oricine apreciază într-un

Next