Romînia Liberă, noiembrie 1964 (Anul 22, nr. 6235-6259)
1964-11-01 / nr. 6235
/1 ORBANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Anul XXII nr 6235 6 pagini — 30 bani Duminică 1 noiembrie 1064 VALORIFICAREA Ascultînd zi după zi bătaia lor ritmică, muncitorii, maiştrii, inginerii din întreprinderi ajung să-şi cunoască maşinile cu de-amănuntul Şi observîndu-le competent, raportînd necontenit comportarea lor la ceea ce aduce nou tehnica avansată, colectivele din fabrici, secţii, ateliere simt datoria unui spor firesc de exigenţă. Aceasta, bineînţeles pornind de la experienţa ce-au acumulat-o, de la cunoştinţele ce şi le reîmprospătează şi le îmbogăţesc continuu. Aşa prind să ţîşnească de pretutindeni idei noi, izvoare ce se-ndreaptă către aceeaşi ţintă, o bogăţie sporită de bunuri, din ce în ce mai ieftine şi cu caracteristici superioare, pe măsura cerinţelor multiple ale vieţii noastre de azi. Zilele ce au mai rămas pînă la 31 decembrie sunt lesne de numărat. Şi această dată fiind scadentă pentru îndeplinirea obligaţiilor ce le au, întreprinderile se străduiesc să încheie anul în mod exemplar, în unele cazuri chiar mai devreme faţă de termenul calendaristic. începutul unui nou an se anunţă aproape. Şi izbînzile din 1965 trebuie, aşadar, pregătite minuţios de pe acuma. Idei şi propuneri strînse mănunchi s-au materializat, în prezent, în toate întreprinderile, alcătuind planuri de măsuri tehnico-organizatorice care au drept scop să pregătească şi să sprijine îndeplinirea sarcinilor de producţie ale anului viitor. Nota dominantă a acestor măsuri o constituie extinderea tehnicii noi prin ridicarea performanţelor produselor aflate în fabricaţie, prin modernizarea utilajelor şi a procedeelor tehnologice, prin folosirea mai intensă a fondurilor de mică mecanizare, prin reducerea consumurilor specifice etc. O caracteristică distinctă a planurilor M.T.O. este stabilirea unor termene cit mai scurte de aplicare a propunerilor, fapt ce duce la obţinerea unei eficienţe economice imediate. La întreprinderea bucureşteană „Electrofar“ s-au alcătuit, pe secţii, colective pentru analizarea şi valorificarea rezervelor interne. Dovada că mai sunt destule izvoare ce n-au fost încă scoase la lumină o constituie cele peste o sută de propuneri, din care 66 au și fost incluse în proiectul planului de măsuri tehnico-organizatorice pe 1965, parte din ele fiind de pe acum aplicate. Din experienţa anilor trecuţi, ca şi din cea a anului acesta se desprinde, vădit, efectul major ce-i are aplicarea măsurilor tehnico-organizatorice asupra tuturor indicatorilor de plan. Bunăoară, prin introducerea liniei de transfer pentru prelucrarea cutiilor de grăsime, la Uzina de vagoane din Arad, productivitatea muncii a sporit de aproximativ patru ori. Fără îndoială că un bun meseriaş — pe toată filiera pregătirii şi a funcţiilor respective — trebuie să fie deopotrivă şi un priceput gospodar. Or, aşa stînd lucrurile, folosirea judicioasă a utilajelor existente, a spaţiului productiv, precum şi îmbunătăţirea sistematică a organizării producţiei şi a muncii sunt tot atîtea condiţii ce concură la succesele constante ale unei întreprinderi. Aşa se şi explică, fireşte, de ce în planurile M.T.O. sînt cu FIECĂREI PROPUNERI prinse obiective cu asemenea caracter. Confecţionarea de linii de montaj pentru trolii şi reductoare de viteză la uzina „Neptun“-Câmpina ; instalarea utilajului pentru fabricaţie în flux continuu a tirfoanelor la Uzina mecanică Buzău, ori reamplasarea maşinilor în flux tehnologic pentru a elimina transporturile inutile la Fabrica de conductori Tg. Mureş sunt doar puţine exemple dintre cele care ar putea dovedi avantajele dobîndite prin aplicarea unor astfel de măsuri. Cumulînd ideile a sute de oameni dintr-o întreprindere, aceste sinteze denumite uzual, planuri M.T.O. reflectă preocupările multilaterale pentru bunul mers al producţiei. E ştiut, de pildă, că noile obiective industriale din ţara noastră sunt înzestrate cu utilaje la nivelul tehnicii moderne, că multe dintre întreprinderile mai vechi sunt reutilate şi se modernizează necontenit, în mai toate unităţile productive se prevăd şi se aplică măsuri pentru calificarea profesională în ritm cu tehnica nouă sau chiar cu un pas înaintea folosirii ei. Mănunchiul bogat al propunerilor şi iniţiativelor ce se unesc într-un loc sau altul are, aşa după cum confirmă practica, o covîrşitoare însemnătate. Numai că, potrivit aceleeaşi verificări practice, sinteza acestor propuneri trebuie alcătuită cu discernămînt şi simţ de răspundere. De folos, de pildă, că într-un plan M.T.O. figurează 100 de măsuri — cum s-a întîmplat la întreprinderea forestieră Băbeni — dacă multe dintre ele sînt generale ori simple obligaţii curente şi aplicarea celor utile se lasă la voia întîmplării ? Sau dacă la întreprinderile „Mase plastice“ şi „Metaloglobus“ din Bucureşti, măsurile privind calitatea se opresc exclusiv la aspectul exterior, poţi considera ca rezolvat acest indicator de bază al planului ? Cum rămîne cu miezul propriu-zis de sub înveliş, cu ceea ce se cheamă o creştere corespunzătoare a caracteristicilor tehnico-economice a produsului ? Nu peste multă vreme va avea loc dezbaterea cifrelor de plan pe 1965, cu participarea largă a colectivelor din întreprinderi. Este un prilej de îmbogăţire a planurilor M.T.O. cu noi propuneri şi iniţiative, în scopul valorificării rezervelor, al pregătirii condiţiilor optime pentru îndeplinirea planului din anul ce vine. Ideile fiecărui om, rezultat al unei bogate experienţe acumulate, al spiritului creator şi de bun gospodar compun un şuvoi uriaş de putere ce-i în stare să creeze un autentic progres în fiecare uzină, în fiecare fabrică şi la un loc, pe planul întregii noastre economii. De aici şi forţa ce rezidă în planurile de măsuri tehnico-organizatorice, forţă ce poate şi trebuie să slujească unor interese majore, cu folos imediat. Rezerve importante pentru întreaga economie Barajul şi lacul de acumulare ale hidrocentralei Sadu V, unitate energetică construită în cadrul planului de electrificare a ţării Foto : boscar Economii suplimentare de peste 88 milioane lei Prin reducerea preţului de cost al produselor, siderurgiştii de la Hunedoara şi minerii din bazinul carbonifer al Văii Jiului, precum şi cei din unităţile Trustului minier Deva au realizat în acest an economii peste plan în valoare de peste 88 milioane lei. Furnaliştii din Hunedoara de pildă, care au iniţiat acţiunea de a reduce consumul de cocs pe tona de fontă, au economisit de la începutul anului peste 66 000 tone de cocs metalurgic. La rîndul lor, oţelarii şi laminatorii au scurtat timpul afectat reparaţiilor curente, asigurând astfel o productivitate mai ridicată la agregate şi consumuri mai mici pe tona de metal elaborat sau prelucrat. (Agerpres). --------------- QO ...................... TELEGRAMĂ Excelenţei sale Domnului AHMED BEN BELLA Preşedintele Republicii Algeriene Democratice şi Populare ALGER Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, a X-a aniversare a începerii revoluţiei algeriene, în numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, al guvernului şi poporului român, precum şi personal, adresez Excelenţei Voastre, guvernului şi poporului algerian prieten, cele mai călduroase felicitări şi sincere urări de fericire, prosperitate şi progres. Folosesc acest prilej pentru a-mi exprima convingerea că prietenia şi colaborarea dintre ţările noastre se vor întări şi dezvolta continuu în interesul ambelor popoare, al păcii şi cooperării internaţionale. Cu înaltă consideraţie, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne ......op ............ Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! SCHIMB DE EXPERIENŢĂ PE ŢARĂ BLAJ (coresp. R. I.). La staţiunea experimentală hortiviticolă Blaj s-au desfăşurat alaltăieri lucrările unui schimb de experienţă pe ţară organizat de Consiliul Superior al Agriculturii şi Institutul de cercetări hortiviticole cu privire la recoltarea, plantarea şi păstrarea materialului săditor viticol. Au participat reprezentanţi ai Consiliului Superior al Agriculturii şi ai Institutului de cercetări hortiviticole, cadre didactice de la institutele de învăţămînt superior, cercetători de la staţiunile experimentale hortiviticole, ingineri şi tehnicieni care lucrează în pepinierele viticole, delegaţi ai Agrosem-ului. Participanţii au asistat la demonstraţiile practice privind executarea cu mijloace mecanizate a unor lucrări în şcolile de viţă, luînd cunoştinţă in acest sens de experienţa Staţiunii hortiviticole Blaj. CONCURS AL FRUCTELOR PITEŞTI (coresp. R. I.). Consiliul agricol regional Argeş a organizat ieri la Piteşti un concurs al fructelor şi o expoziţie de prezentare. La acest concurs au fost prezentate 46 probe din cele mai valoroase soiuri de mere, pere şi nuci. Exponatele cele mai apreciate au fost prezentate de staţiunile experimentale agricole Drăgăneşti şi Ştefăneşti, precum şi de unităţile agricole din raioanele Curtea de Argeş, Muscel, Horezu, Rm. Vîlcea şi Găeşti. Concluziile care s-au desprins cu prilejul acestui concurs vor servi la cunoaşterea felului cum au fost îngrijite din puncte de vedere tehnic şi fitosanitar plantaţiile pe rod şi la generalizarea celor mai bune soiuri. O NOUĂ CENTRALĂ TELEFONICĂ DEVA (coresp. R. I.): — La Hunedoara s-a instalat o nouă centrală telefonică automată. Ea are o capacitate de 2.000 de numere şi este produsă în ţara noastră. Prin darea în folosinţă a acestei centrale, numărul abonaţilor telefonici din oraşul Hunedoara vor creşte, deocamdată cu încă 1 000 de numere. O centrală telefonică asemănătoare a fost instalată şi a intrat în funcţiune în anii trecuţi în oraşul Deva. Azi vă informăm despre: =000= IN CUPRINSUL ZIARULUI. — Stop stridenţelor sonore (pag. a 3-a) — Pentru sănătatea copiilor noştri. (pag. a 4-a) — Cerinţe îndreptăţite In domeniul turismului (pag. a 4-a) — Sărbătoarea naţională a Etiopiei (pag. a 5-a) — Oţel şi lumină — însemnări de călătorie din R.S.F. Iugoslavia. (pag. a 5-a) — A zecea aniversare a revoluţiei algeriene (pag. a 6-a)— Marţi, alegeri prezidenţiale în S.U.A. (pag. a 6-a) — La Conferinţa regională O.N.U. pentru agricultură şi alimentaţie. Proiectul de rezoluţie a delegaţiei R.P. Romíne adoptat în unanimitate. (pag. a 6-a) — In Sudan, viața reintră in normal. (pag. a 8-a) ------------------------------------------ti----- OBIECTIVE DE INTERES CETĂŢENESC LA ONEŞTI Oraşul Oneşti se îmbogăţeşte în această toamnă cu alte obiective de larg interes cetăţenesc. Recent, constructorii şantierului 3 oraş au terminat lucrările la un nou cinematograf. Acesta dispune de 350 de locuri şi este amplasat pe noua magistrală a oraşului petrochimiştilor, in preajma blocurilor turn cu 9 etaje. In acelaşi ansamblu arhitectonic, se află şi un mare magazin universal — parter şi etaj — la care constructorii execută în aceste zile ultimele lucrări de finisaj. Pe tot conturul exterior, clădirea este închisă cu geamuri mari de înălţimea unui etaj. In interior pardoselile şi stîlpii sunt placaţi cu marmură albă. Pînă la sfirşitul anului, constructorii oneşteni termină lucrările şi la un bloc compus din 264 garsoniere. Pentru anul 1965, odată cu continuarea lucrărilor la noul spital al oraşului, se va începe construcţia unei case de cultură cu 800 de locuri şi a unor depozite de mărfuri, obiective pentru care documentaţia a fost primită. PROMOŢIA ANULUI 1964 LA LUCRU Prin telefon de la corespondenţii noştri INGINERUL La rafinăria Brazi a mai venit un om... Faptul—potrivit formalităţilor de rigoare — a fost consemnat la timpul său într-unul din registrele de „intrare“ ale întreprinderii. Aceasta se întîmpla doar cu 3 luni în urmă. Dar iată că despre acest om, din promoţia anului 1964, ne vorbesc nu numai tovarăşii săi de atelier, ci şi şeful secţiei, inginerul şef, mecanicul şef, ca şi secretarul comitetului de partid, ca şi preşedintele sindicatului, ca şi directorul general al acestei rafinării... Ce a făcut acest om pentru a-şi cîştiga încă din primele luni stima şi preţuirea colectivului ? Ing. N. COLEA, şeful secţiei mecanice : Aveam de executat lucrările de revizie ale unor conducte şi coloane de la nişte instalaţii de distilare şi cracare. Timp de două săptămîni noul nostru coleg aproape că nu s-a mişcat de lingă instalaţie, îndruma, verifica, organiza, dădea soluţii bine gîndite. Revizuirea a ieşit excelentă. Muncitorii au prins încredere în el, maiştrii cu experienţă veche i-au simţit priceput, iar nouă nu ne-a mai rămas decit să-i încredinţăm, după o lună de stagiu, conducerea atelierului de conductecazangerie. D. PREDA, sudor : Este un tînăr bine pregătit. Am observat asta în timpul lucrărilor. Controla oamenii, dar ştia şi să-i ajute. I. STANEANU, inginer şef mecano-energetic : Nici nu-i de mirare, îl cunosc de prin 1957 cînd era maistru şi lucram împreună la rafinăria Teleajen. De atunci dovedea şi iniţiativă. Şi nu numai atît, dar şi o mare dragoste de învăţătură. Il găseam mereu cu cartea în mină pregătindu-se pentru facultate. Vasile Roşu este inginer, promoţia ’64. Aparţine deci promoţiei acelui an care a marcat, în chiar luna venirii sale în rafinărie, aniversarea a 20 de ani de la Eliberare. P. LAMPERT SATISFACŢII Emoţia cu care au păşit pentru prima dată pe uliţele Satului Nou se risipi de îndată ce trecură pragul şcolii. Clădirea cea nouă, cu săli de clasă spaţioase şi luminoase, i-a întîmpinat veselă, primitoare. Directorul şcolii şi ceilalţi colegi i-au înconjurat pe soţii Vasile şi Florenţa Tofan cu dragoste şi căldură. Curînd, nostalgia anilor petrecuţi pe băncile institutului, în mijlocul colegilor de care abia se despărţiseră — făceau parte din prima promoţie de absolvenţi ai Institutului pedagogic de trei ani din Bacău — cedă locul unor noi prietenii, tot atît de sincere şi trainice. — încă din facultate am îndrăgit manca culturală — ne spune tînărul profesor Vasile Tofan. Deşi specialitatea mea e matematica, am pregătit cu elevii clasei a VlII-a.. o suită de dansuri şi un program de brigadă dedicat colectiviştilor fruntaşi din sat. — Proiecte de viitor ? — De indată ce vor lua sfîrşit muncile agricole, voi organiza cu tinerii din sat o echipă de teatru şi o brigadă artistică de agitaţie. Ne vom lua la întrecere cu formaţiile mai vechi nu numai din comuna Buhoci, dar şi din alte comune ale raionului Bacău. Pentru asta însă trebuie să urgentăm lucrările de amenajare a noii săli de festivităţi a căminului cultural. — Satisfacţii ? — Cu toate că suntem de puţin timp în sat, avem destule. Voi aminti doar cîteva : rezultatele bune obţinute de elevi la obiectele la care predăm, obţinerea unei discipline şi frecvenţe satisfăcătoare la clasele la care suntem diriginţi, încrederea pe care ne-am căpătat-o din partea colegilor şi a colectiviştilor din sat. Dar cea mai mare bucurie au trăit-o soţii Tofan zilele acestea, o dată cu venirea pe lume a micuţului Dănuţ, cel mai tînăr şi mai gălăgios membru al familiei. CONST.AZOIŢII PRIMII PAŞI Vizita făcută acasă tinerei actriţe a Teatrului maghiar de stat din Cluj, Katona Eva, ne-a dat posibilitatea să o găsim interpreted rolul unei pricepute gospodine... Trecînd la probemele profesionale, artista ne-a mărturisit că primul contact cu scena s-a produs încă pe vremea cînd urma şcoala medie, cînd s-a consacrat în cadrul cercului de teatru al şcolii. — Ce preocupări aveţi în acest început de stagiune şi bineînţeles de carieră teatrală ? — Venind la Cluj, am fost anga- SATUL DE AZI PE MARGINEA UNUI ALBUM Nu e mult de cînd, pe prima pagină a unuia din ziarele noastre centrale, au fost reproduse două fotografii. Nu-mi erau necunoscute. Cu un an în urmă, le contemplasem, la rîndul meu, la sediul gospodăriei agricole colective din Păuleşti, fiind de faţă şi preşedintele gospodăriei, tovarăşa Maria Zidaru, Erou al Muncii Socialiste. In poza din stingă, imaginea unei case ţărăneşti, îmbătrînite, cu gemuleţe minuscule, ca nişte ochi apăsaţi de oboseala pleoapelor, turtită sub povara acoperişului de paie. In cealaltă fotografie, se aliniau, pînă in zare, şirul caselor de cărămidă, cu ferestre înalte, în trei canaturi, concepute în linii simple, respirind lărgime şi confort, înveselite de culorile vii ale florilor din grădiniţele cu grijă şi migală întreţinute. în Păuleşti am înţeles şi conceput două din povestirile, scrise pe îndelete, mai tîrziu. Imaginile din poze eu le-am văzut aevea. Cunosc şi casa veche, covîrşită de ani și amintiri grele... A fost declarată casa-muzeu. Prin urmare, nu se va dărîma. Aceasta, numai pentru că a avut fărîma de noroc, singurul din sumbra ei istorie, de a fi ultima. A rămas cel din urmă semn al vechiului sat din preajma Satului Mare. E un fenomen obişnuit acela de a intilni.in satele patriei străzi întregi mărginite de case noi, ridicate din piatră sau cărămidă, temeinic plantate în fundaţie dură, trainice şi gingaş Împodobite. Casamuzeu din Păuleşti este totuşi un eveniment aparte. Căci această casă rămîne singura nelocuită, în care nu se vor naşte copii, nu se vor serba nunţi, nu vor exista „de-ai casei", ci numai vizitatori, tocmai fiindcă e ultima, părînd inutilă. îmi era, într-o vreme, teamă că asemenea semne, atît de elocvente, ale unui trecut istoric, al peisajului vechiului sat romînesc vor rămîne consemnate numai in albume sau pe pînzele pictorilor noştri. Şi iată că nu se întîmplă astfel. Nimic n-ar fi pledat cu atîta forţă de convingere generaţiilor care vin ca acest segment, conservat şi declarat casă-n muzeu. Străzi noi, mărginite de stîlpii electrificării, acoperişuri cu antene şi cabluri care coboară, contoare, electrice, comutatoare şi interioare confortabile, dale de piatră şi prundiş prezente în curţile din Păuleşti sunt martorii noului. Umilă, cufundată în tăcere, netulburată de clocotul vieţii care seţese în jurul ei, casa-muzeu şi-a dobîndit şi ea un rost... . Casa-muzeu concentrează în perimetrul ei, în ograda ei, o realitate mult mai dureroasă decit impresia pe care şi-o poate trezi o simplă vizită. Tragedia satului din trecut avea o arie mult mai largă. De aceea trebuie contemplată aşa cum se cere contemplat îndelung un tablou de amplă compoziţie, cum trebuie urmărită întreaga orchestraţie a unei opere muzicale. De-abia atunci se va pătrunde în miezul întregii semnificaţii a cuvintelor rostite de Maria Zidaru : „Să vadă tinerii cum se trăia înainte". Am avut prilejul să mă reîntîlnesc de mai multe ori cu albume asemănătoare. Ele mi-au întărit cîteva convingeri şi mi-au dat putinţa să-miînsemn destule pagini în carnetul meu de notiţe. Intîrzii mai mult, desigur, asupra oamenilor, a destinelor lor, în viaţa lor petrecîndu-se, îrt fond, cele mai multe prefaceri. In Păuleşti m-a impresionat astfel traiectoria cu totul diferită a vieţii familiei Esterei, rămasă singură cu doi copii, într-o căsuţă aidoma casei, muzeu. Dacă nu s-ar fi petrecut marea transformare revoluţionară a vieţii satului, n-aş fi întîlnit-o stropind florile din faţa casei sale noi. O fe(Continuare în pag. 2-a) Ştefan Luca OO Una din preocupările mecanizatorilor în această perioadă este şi efectuarea arăturilor de toamnă. Şefii de brigadă, tractoriştii de la S.M.T. Bărcâneşti, regiunea Ploieşti, îndrumaţi de conducerea unităţii, acordă multă atenţie acestei lucrări, străduindu-se să facă arături de cit mai bună calitate. In clişeu : membrii unei brigăzi executînd arături de toamnă pe ogoarele gospodăriei colective din Bărcănești Foto: MIHAI POPESCU jată la Teatrul maghiar și o dată cu aceasta mi s-a repartizat primul rol. Voi interpreta rolul Ofeliei. •*— Din Hamlet ? — O, nu ! Cam devreme. Deocamdată, voi interpreta rolul Ofeliei din piesa lui Mirodan, „Șeful sectorului suflete“. — Apoi ? — Mai am în pregătire Otilia din „Vizita bătrînei doamne“ a lui Dürrenmatt şi mă pregătesc să particip la un festival Eminescu pe care teatrul îl pregăteşte pentru luna decembrie. — Cînd veţi începe activitatea ? — La începutul lunii noiembrie. ALEX. KISS DUPĂ DOUĂ LUNI Ca în fiecare toamnă şi în acest an aproape 200 de tineri absolvenţi ai facultăţilor din Iaşi, Bucureşti, Timişoara, Cluj, Galaţi s-au prezentat la catedră la şcolile din regiunea Suceava. Emoţiile şi grijile primului an de învăţămînt sunt inerente. Au trecut două luni de la prezentarea la posturi. Tinerii profesori repartizaţi în raionul Gura Humorului de pildă, oricînd îşi vor aminti cu plăcere primirea festivă de la centrul raional. în aceste două luni, noii profesori şi-au cîştigat repede popularitatea în rîndul şcolarilor, datorită pasiunii şi entuziasmului lor pentru profesia îmbrăţişată. Pe cei 43 de absolvenţi repartizaţi în oraşul Suceava şi în comunele din raza oraşului, prezenţi toţi la datorie, colegii lor mai vechi i-au primit cu, prietenie şi căldură în mijlocul lor. Sfaturile populare comunale s-au interesat de asigurarea locuinţelor, de crearea condiţiilor de viaţă necesare exercitării nobilei profesii de educator. Ar fi fost de aşteptat ca sfatul popular al oraşului Suceava — aşa cum au procedat sfaturile populare comunale — să fie cel dintii care să se îngrijească de situaţia noilor cadre specializate repartizate la şcolile din oraş. Dar nu s-a întîmplat aşa. Există cazuri de tergiversare a rezolvării unor cerinţe legitime ale cadrelor didactice. Se pune întrebarea : de ce se preocupă abia acum sfatul popular orăşenesc Suceava de asigurarea condiţiilor de viaţă noilor cadre didactice, absolvenţi din promoţia 1964, cînd s-a cunoscut din vreme această chestiune şi se ştia că ea nu poate rămîne nesoluţionată ? P. SOLCAN