Romînia Liberă, februarie 1965 (Anul 23, nr. 6312-6335)

1965-02-02 / nr. 6312

t,România liberă“ nr. 6312 — 2 NI — 1965 — pag. a 2-a CANDIDAT Al FRONTULUI DEMOCRAŢIEI POPULARE de Mesaje recunoştinţă A desfăcut cu grijă scrisoarea sosită abia de cîteva clipe, s-a a­­şezat la masa ei de lucru şi a par­curs cu atenţie tot conținutul : ,,Abia am ajuns acasă de cîteva zile şi mă grăbesc să vă scriu a­­ceste cîteva rînduri prin care nu găsesc cuvintele cele mai nimerite ca să vă mulţumesc pentru tot ce aţi făcut, atît pentru mine, cît şi pentru întreaga noastră familie. Cele două fetițe ce au venit pe lume în noaptea aceea cînd cea­suri întregi vă curgeau sudorile pe frunte, sînt sănătoase, la fel ca şi mine..." După ce a parcurs aceste emo­ţionante rînduri, medicul primar Valeria Dejica a împăturit scri­soarea şi a aşezat-o în mapa, unde de peste 20 de ani, s-au a­­dunat fără încetare astfel de me­saje ce aduc doctoriţei tot atîtea bucurii şi satisfacţii ale datoriei împlinite. Bucurîndu-se de stima şi aprecierea tuturor acelora cărora le îngrijeşte sănătatea, medicul primar al spitalului din Zalău a devenit în anii din urmă şi o vrednică activistă pe tărîm obş­tesc, fapt pentru care în mai mul­te rînduri ea a fost aleasă depu­tat în sfatul popular al oraşului, locuitorii străzilor Mihai Emi­­nescu şi Florilor pe care îi repre­zintă în sfatul popular orăşenesc şi cu care deputata a întreprins nenumărate acţiuni gospodăreşti printre care şi refacerea totală a străzilor şi introducerea apei po­tabile în cartier, au hotărît la re­centa lor adunare să o propună din nou drept candidată a F.D.P. în alegerile pentru sfatul popular al oraşului. Blocurile noi construite pe stra­da Gării, noile instituţii de inte­res cultural şi sociale, parcurile şi străzile noi ce străbat de la un capăt la altul oraşul de la poa­lele­ masivului Mesaş, precum şi celelalte înfăptuiri realizate în ul­timii ani cu sprijinul partidului şi statului nostru, însufleţesc masele de alegători să participe la noi acţiuni obşteşti. Susţinînd candida­tura doctorei VALERIA DEJICA, cetăţenii din circumscripţia efec­­torălă nr 5 Zalău şi-au afirmat hoîărîrea de a participa activ .­a rezervarea problemelor gospodă­reşti şi în frunte cu deputatul Ibr să facă mereu mai frumos cartie­rul din jurul străzii Florilor. AL KISS corespondentul „Rominiei libere*. Foto : NICU VASILE Cunoscut jurnaliştilor reşiţeni, apreciat pentru activitatea sa in pro­ducţie, pentru preocupările sale de bun gospodar al cartierului unde locuieşte, maistrul Aurel Barna a fost propus drept candidat al F.D.P. în alegerile de deputaţi în sfatul popular al regiunii Banat, în cir­cumscripţia electorală nr. 24. In clișeu : Maistrul Aurel Barna la panoul de comandă al furnalului nr. 1 Oraşe şi sate mereu mai frumoase Inginerul Virgil Grigorescu, munceşte de cîţiva ani la Sfatul popular al re­giunii Banat, în calitate de şef al sec­ţiei de gospodărie comunală. Pe acest tărîm — ca de altfel în toate domeniile — Sfatul popular al regiunii Banat, a obţinut, sub îndrumarea organelor de partid şi cu sprijinul nemijlocit al ma­selor, o seamă de succese. Cîteva cifre sunt edificatoare : dacă în anul 1938 în regiunea Banat existau numai 52 de localităţi electrificate, astăzi, numărul lor se ridică la 651 ; în acest an, prin efectuarea lucrărilor în încă 50 de comune şi sate, sunt perspective pen­tru terminarea electrificării întregii re­giuni. O seamă de acţiuni edilitare şi gospodăreşti , canalizări, modernizări de străzi şi trotuare, înălţarea de noi ansamble de locuinţe etc. au transfor­mat numeroase comune — Sînnicolau Mare, Moldova Nouă, Oţelul Roşu etc. — în oraşe socialiste cu trăsături urbane moderne, în toate cele patru oraşe re­gionale — Timişoara, Arad, Reşiţa şi Lugoj şi 11 oraşe raionale — Ca­ransebeş, Bocşa etc. — secţia de gos­podărie comunală a organizat transpor­tul în comun al cetăţenilor. Prin grija statului nostru democrat-popular, nu­mărul mijloacelor de transport a sporit an de an, numai în 1964 dotările cu­­prinzînd alte 66 de tramvaie, troleibuze şi autobuze.. . Printre localităţile care în anii noştri de democraţie populară s-au ridicat la nivel urban, se numără şi oraşul Bocşa. La Bocşa, situat de altfel în 1961, printre oraşele raionale fruntaşe pe ţară, se poate vorbi între anii 1961—1964 des­pre realizări gospodăreşti şi social-cul­­turale importante. S-au amenajat, bună­oară, 62 300 m.p. de străzi şi peste 87 kilometri de trotuare. Parcurile şi zo­nele verzi au crescut cu încă 4 hectare. In cartierele Vasiovia şi Măgura s-au înfiinţat şcoli de 8 ani, acum în oraş fiind 7 şcoli, dintre care una medie, în cartierele Bocşa şi Bocşa 2, s-au or­ganizat un dispensar dentar şi unul de pediatrie, unităţi care se adaugă la policlinica, spitalul, casa de naşteri şi cele 2 farmacii, care asigură asistenţa sanitară a cetăţenilor din oraş. Iată cîteva din mănunchiul de realizări la care şi-a adus aportul şi colectivul de la secţia de gospodărie comunală a comitetului executiv regional condus de inginerul Virgil Grigorescu. Referindu-se la ceea ce s-a făcut şi în oraşul lor, cetăţenii din Bocşa, în­truniţi recent într-o însufleţită adunare, au susţinut cu căldură propunerea ca inginerul VIRGIL GRIGORESCU să fie propus candidat al F.D.P. în ale­gerile de deputaţi pentru Sfatul popu­­ar regional, în circumscripţia electo­rală regională nr. 18. VIRGIL LAZAR corespondentul „Romîniei libere" . In slujba bunei deserviri a cetăţenilor Membrii conducerii Uniunii regio­nalele cooperativelor meşteşugăreşti Iaşi,fi erau prinşi într-o discuţie care avea loc în biroul preşedintelui lor. Cu puţin înainte de a se aduna aici, mai făcuseră o vizită la noile com­plexe din cartierele de locuinţe ale oraşului. Cetăţenii din părţile locu­lui preţuiesc nu numai aspectul ele­gant al magazinelor dar, mai cu seamă, modul în care sunt întîmpi­­naţi şi serviţi de către lucrătorii a­­cestora.­­ „Putem spune că reţeaua noastră numără acum aproximativ 400 uni­tăţi, în cele mai variate activităţi de producţie, moderne,, bine utilate. Asta înseamnă de două ori, mai mult faţă de acum patru ani. Acesta este un lucru bun, dar ştim în acelaşi timp că mai e nevoie de crearea unor condiţii cît mai bune pentru servirea cetăţenilor. De aceea, pre­ocuparea noastră trebuie să se în­drepte în direcţia grăbirii acţiuni­lor de amenajare a celui de-al doi­lea complex de la Bîrlad, a atelieru­lui de reparaţii auto-moto din Iaşi ca şi a celorlalte 50 de unităţi de deservire din regiune pe care le a­­vem în plan“... Cuvintele acestea erau adresate celor prezenţi de către preşedintele Uniunii, tov. Solomon Ioţcovici, în­zestrat cu reale calităţi organizato­rice, bun cunoscător al problemelor ce stau în faţa cooperaţiei meşteşu­găreşti, preşedintele Uniunii regio­nale munceşte neobosit pentru ridi­carea nivelului calitativ al activită­ţii din reţeaua de deservire a popu­laţiei, bucurîndu-se de stima şi apre­cierea tuturor. Iată de ce participanţii la aduna­rea consacrată desemnării candida-­­tului F.D.P. în circumscripţia elec­torală nr. 43 pentru alegerile de de­putaţi în sfatul popular regional Iaşi, l-au propus pe tovarăşul SO­LOMON IOTCOVICI, convinşi fiind că preşedintele U.R.C.M. merită pe deplin această încredere. M. BEKAM corespondentu­l „Romîniei libere" Contribuţie de seamă la sporirea producţiei agricole Inginerul agronom Iosif Orban de la cooperativa agricolă de produc­ţie Păpăuţi, raionul Tg. Secuiesc este cunoscut astăzi în toate satele din împrejurimi. Sprijinul acordat co­operatorilor, îndrumările la faţa lo­cului au contribuit în bună măsură la obţinerea an de an a unor recol­te sporite la hectar, la creşterea nu­mărului de animale. Cu acelaşi elan a răspuns agronomul la acţiunile întreprinse de sfaturile populare, participînd, alături de ceilalţi cetă­ţeni, la lucrările de interes obştesc. Zilele trecute, locuitorii din Covas­­na, cooperatorii agricoli din Păpăuţi, Zagan, Zăbala şi oameni ai­ muncii din Comandau l-au propus pe IOSIF ORBAN candidat al F.D.P. în ale­gerile pentru Marea Adunare Naţio­nală în circumscripţia electorală nr. 8 Covasna. — Inginerul nostru, spune . Iosif Vida de la cooperativa agricolă de producţie din Păpăuţi, se ocupă în permanenţă de dezvoltarea coopera­tivei, iar acum în timpul iernii ne-a ajutat să ne însuşim lecţiile preda­te la cursurile agrozootehnice. Pen­tru meritele lui, pentru dragostea cu care ne ajută, am susţinut cu căl­dură propunerea făcută. — In circumscripţia noastră, a­­daugă, Biro Francisc din Comandău, trăim şi muncim la un loc, români şi maghiari. Localităţile noastre au devenit din ce în ce mai frumoase. Numai la Covasna, de pildă, s-a construit în ultimii ani un nou local cu 16 săli de clasă destinat şcolii me­dii din localitate, s-a dat în folo­sinţă un cinematograf cu o capa­citate de 300 de locuri iar acum se execută ultimele lucrări pentru mo­dernizarea căminului cultural şi transformarea lui în casă orăşeneas­că de cultură. De asemenea, s-au pavat străzile şi trotuarele pe o su­prafaţă de 30 000 mp. Despre aceste realizări ne-au vor­bit şi Iosif Hezel, muncitor la IPROFIL Covasna, Gh. Maghiar, brigadier zootehnist la cooperativa agricolă de producţie din Zăgan, profesoara Faina Ernő, de la şcoa­la medie din Covasna, exprimîn­­du-şi convingerea că şi de aici îna­inte nu-şi vor precupeţi eforturile pentru, a da viaţă planurilor parti­dului nostru pentru înflorirea pa­triei şi făurirea unui trai mereu mai bun celor ce muncesc. GHENADE VINŢI corespondentul „Romîniei libere" SPOR Astăzi începe turneul final de hochei pe gheaţă Astăzi începe disputa pentru de­semnarea celei mai bune echipe a ţării noastre la hochei pe gheaţă. La lupta pentru cucerirea titlului de campioană participă în acest an următoarele şase echipe: Steaua Bucureşti, Voinţa Miercurea Ciuc, Dimano Bucureşti, Tîrnava Odor­­hei, Ştiinţa Cluj şi Ştiinţa Bucureşti. Echipele amintite mai sus s-au pre­gătit cu multă atenţie în vederea acestei competiţii dorind să aibă o comportare cît mai bună şi să o­­cupe un loc meritoriu în clasament. Prima etapă programează pe pati­noarul artificial „23 August“ urmă­toarele partide, dimineaţa, cu înce­pere de la orele 10 : Tîrnava Odor­hei-Ştiinţa Cluj, iar după-amiază începînd de la orele 17 meciurile : Steaua-Ştiinţa Bucureşti şi Voinţa Miercurea Ciuc-Dinamo Bucureşti. ★ Sîmbătă şi duminică seara a evo­luat în capitală reprezentativa de hochei a Bulgariei sub numele de Selecţionata oraşului Sofia. In pri­mul meci hocheiştii din Sofia au întîlnit tînăra formaţie a dinamo­­viştilor cu care a terminat la ega­litate (4—4). In cel de-al doilea joc campioana ţării noastre echipa Steaua s-a impus și a cîștigat fără drept de apel partida cu selecțio­nata orașului Sofia cu scorul de 4—0. CARNET CULTURAL Luna cârtii la sate Răspîndirea pe care o cunoaşte as­tăzi cartea în satele noastre este edificatoare. Numai în ultimii patru ani, nivelul valoric de desfacere a cărţii în mediul rural a crescut cu 286 la sută. Despre creşterea conti­nuă a interesului, a pasiunii pentru carte, vorbeşte şi faptul că — în fie­care an — numai fondul de cărţi al bibliotecilor săteşti sporeşte cu 2 000 000 de cărţi, că 4 000 000 de ci­titori frecventează cele peste 6 000 de biblioteci existente. Şi — în aceste cifre — nu sunt cuprinse mi­lioanele de cărţi care vin să îmbogă­ţească, an de an, bibliotecile indivi­duale ale ţăranilor cooperatori. Revoluţia culturală din ţara noas­tră se reflectă şi în interesul viu cu care oamenii muncii de la sate au participat an de an la manifestările din cadrul „Lunii cărţii la sate“ or­ganizate sub auspiciile Comitetului de Stat pentru cultură şi artă şi ale Uniunii centrale a cooperativelor de consum. Manifestare de mare amploare, in­trată în tradiţia satului nostru, „Luna cărţii la sate“ (1 februarie — 1 martie) prilejuieşte numeroase ma­nifestări culturale cu cartea în me­diul rural, avînd drept scop punerea la îndemîna oamenilor muncii de la sate a noi lucrări politice, beletris­tice şi agrozootehnice. In cadrul a nenumărate seri literare, simposioa­­ne, recenzii, şezători literare, con­cursuri sau procese literare, vor fi puse la dispoziţia celor ce doresc să-şi completeze bibliotecile vitrine cu noutăţi, bazare şi expoziţii de cărţi cu vînzare. Bibliotecile comu­nale şi săteşti urmează să-şi dea din plin contribuţia la succesul acestor manifestări. „Luna cărţii la sate“ se desfăşoară în perioada premergătoare alegeri­lor de deputaţi de la 7 martie. Acest fapt lărgeşte sfera şi conţinutul ac­ţiunilor legate de manifestările pro­gramate. Ele devin, astfel, un prilej de popularizare a realizărilor dobîn­­dite în opera de desăvîrşire a con­struirii socialismului în ţara noastră, de evidenţiere a succeselor obţinute nu numai pe plan general, dar şi în comuna sau satul respectiv. Gama preocupărilor care caracte­rizează manifestările organizate în „Luna cărţii“ este variată. Ea cu­prinde şi domeniul consultării oa­menilor muncii de la sate asupra preferinţelor sau preocupărilor lor în legătură cu cartea. Astfel, vor avea loc cu acest prilej peste 120 de consfătuiri ale redactorilor din edi­turi cu cititorii de la sate, în care se vor expune planurile de apariţii, discutîndu-se şi despre profilul unor colecţii destinate ţărănimii. Difuzarea cărţii la sate — care va cunoaşte un avînt sporit — a fost precedată de pregătiri corespunză­toare din partea celor care lucrează în r­ele peste 700 de librării şi 5 800 raioane de librării din magazinele şi cooperativele săteşti. La acestea au participat şi cei peste 10 000 de di­­fuzori voluntari de carte de la sate care depun o activitate meritorie. Ca pe un prilej de îmbunătăţire substanţială a muncii cu cartea , astfel privesc toţi cei ce muncesc în acest domeniu „Luna cărţii la sate“ şi, prin munca entuziastă pe care o depun, se străduiesc să contribuie la ridicarea muncii culturale de masă la sate la nivelul actualelor sarcini ce stau în fața agriculturii socialiste. Ş­TIRI • O selecţionată divizionară de fotbal va susţine la 17 februarie la Atena un meci amical în compania reprezentativei capitalei Greciei. In vederea acestui meci fotbaliştii noştri şi-au început pregătirile. Lotul cu­prinde pe Andrei, Hajdu, Ionescu (por­tari) Marcu, Popa, Nunweiller IV, Dan, Hălmăgeanu (fundaşi), Surdan, Iancu, Ghergheli (mijlocaşi), Sorin Avram, Pavlovici, Creiniceanu, Năsturescu, Sfirlogea (înaintaşi) şi alţii. Se pro­iectează un al doilea meci la Atena al selecţionatei bucureştene. Echipa Rapid Bucureşti urmează să susţină 3 întîlniri în Izrael. Fotbaliştii bucureşteni vor juca la 24 februarie la Tel Aviv cu reprezentativa Izrae­­lului, la 27 februarie la Haiffa cu se­lecţionata oraşului şi la 3 martie la Tel Aviv cu o reprezentativă divizo­­n­ară. • Jucătorii noştri de tenis de masă vor avea o intensă activitate compe­­tiţională. Echipa feminină a clubului „Voinţa" va întîlni la 12 februarie la Praga în semifinalele „Cupei campio­nilor europeni“ formaţia Spartak So­­kolovo Praga. Tot în semifinalele ace­leiaşi competiţii echipa masculină C.S.M. Cluj va juca cu Spartak Soko­­lovo. La 20 februarie, va sosi în țara noastră pentru meciuri de pregătire în vederea „mondialelor" de la Ljub­ljana (Iugoslavia) echipa R.P.D. Co­reene. Jucătorii noştri fruntaşi vor participa apoi la campionatele inter­naţionale ale R.F. Germane (27—28 februarie la Frankfurt pe Main) și ale Angliei de la Brighton (4, 5 și 6 mar­tie). | ORADEA (coresp. R.I.). — Deschi­derea Lunii cărţii la sate a prile­juit numeroase manifestări şi în re­giunea Crişana. Astfel, la majori­tatea căminelor culturale au fost prezentate conferinţe legate de acest eveniment, iar în peste 20 de loca­lităţi, printre care Ciumeghiu, Dră­­găneşti, Oşorhei şi altele, s-au de­plasat grupuri de Intelectuali din BACĂU (coresp. R.I.). „ In cadrul manifestărilor prilejuite de Luna cărţii la sate, la căminul cultural din comuna Hemeiuşi, raionul Ba­cău, a avut loc duminică o seară literară, la care şi-au dat concursul membrii cenaclului literar „George Bacovia" din Bacău. Ei au citit pa­gini din ultimele lor creaţii în faţa unui număr de peste 250 de meca­nizatori şi membri ai cooperativei a­Oradea, care au prezentat montajul literar intitulat „Cele mai frumoase cărţi ale anului 1964“. Librăriile din Ceica, Diosig, Să­­lard şi altele au deschis expoziţii ale cărţii cu vînzare, iar în comuna Avram Iancu biblioteca raională din Chişineu-Criş a organizat o şeză­toare literară privind ultimele nou­tăţi editoriale în domeniul agrozoo­tehniei a­gricole de producţie din localitate. In zilele următoare, asemenea ma­nifestări vor avea loc şi în comu­nele Zăneşti, Răcăciuni, Parava, Borleşti, Pufeşti, Pipirig şi altele. In cadrul Lunii cărţii la sate, la căminele culturale şi bibliotecile comunale au mai fost organizate şe­zători literare, consfătuiri cu citi­torii, prezentări de cărți, recenzii, întîlniri cu posesorii celor mai bo­gate biblioteci personale etc. Pe micul ecran —muzica uşoară în progres Dintre emisiunile apreciate şi deci consecvent urmărite de telespecta­tori, cele de muzică uşoară nu fac parte totdeauna dintre reuşitele mi­cului ecran. Ca aceea de acum vreo zece zile cînd o protagonistă cîntînd frumoasa melodie „Te iu­besc aşa cum eşti“, mîngîia cu duio­şie un... Trabant. Ceea ce demons­tra un anume spirit caustic al rea­lizatorilor emisiunii, dar unul... de­plasat. Alteori au mai fost şi cîntă­­reţi, care... Am amintit în treacăt şi la început de „originalităţi“ de acest fel pentru că cele două emi­siuni de muzică uşoară ale săp­­tămînii ce s-a scurs au demon­strat că televiziunea are posibili­tăţi reale de a transmite întotdea­una asemenea emisiuni, a căror ori­ginalitate a stat în a emite origina­litatea cu orice preţ. Am avut ast­fel prilejul să vedem şi să ascultăm joi la „Clubul tinereţii“ un concert de muzică uşoară plin de prospeţi­me, de simplitate şi sinceritate cu­ceritoare.­ Lipsa efectelor căutate de regie, de scenografie, de prezentare, lipsa în sfîrşit a nelipsitului balet în tricouri negre care ajunsese în ultima vreme o obsesie a concer­telor de acest fel, ca o glazură gre­ţos de dulce învelind o pilulă ama­ră, ne-au ajutat să ne bucurăm de frumuseţea melodiilor, de tinereţea şi de verva soliştilor amatori, de, în sfîrşit, ţinuta elevată a întregii emisiuni. Dacă adăugăm la aceasta cunoştinţa pe care am făcut-o cu oameni noi, voci noi şi cîteva melo­dii noi, seara de joi în faţa micu­lui ecran trebuie considerată ca una petrecută agreabil şi cu folos. Ca şi cea de vineri, de altfel, cînd o formaţie profesionistă de astădată ne-a oferit şi ea un program bine pus la punct în cadrul feeric al ier­nii, care în ciuda previziunilor Ins­titutului meteorologic, se lasă încă aşteptată. Cum iarna în care a evo­luat orchestra Electrecord şi cei patru solişti îşi desfăşura însă fan­tezia în munţi — într-o cabană mi­că — am luat-o de leimn şi am apre­ciat în aceeaşi măsură umorul (pînă acum necunoscut) al membri­lor orchestrei, vocea Doinei Badea, calităţile interpretative ale tînărului Sergiu Cioiu, verva lui George Bu­­nea. Am avut însă şi o nedumerire : Doina Badea a cîntat vineri seara unul din celebrele cîntece ale Edit­­hei Pfaff „Rien de rien“ în... italie­neşte. Dacă nu în franţuzeşte (cîn­­tecul fiind francez şi cunoscut ca atare), atunci interpreta ar fi tre­buit să ni-l prezinte măcar în ro­­mîneşte. Versiunea lui italiană ne­folosind nici la păstrarea specificu­lui (cum ar fi fost cazul dacă era cîntat în franceză), nici la înţelege­rea textului (facilitat de o versiune în limba romînă). Aşadar, două flori într-o săptămî­­nă de iarnă. Le aşteptăm pe cele ce vor veni. Poate, totuşi, se face pri­măvară... MARIANA PIRVULESCU Jocuri spectaculoase in „Cupa F.R.H. Sala Floreasca a cunoscut din nou duminică după-amiază ambianţa marilor întreceri sportive. Spectato­rii care au umplut la refuz tribu­nele acestei săli au aplaudat la scenă deschisă fazele construite cu multă fantezie de către jucătorii care şi-au dat contribuţia la reu­şita acestei reuniuni handbalistice. Echipele ce s-au întîlnit, au în­cercat şi au reuşit prin jocul prac­ticat să mulţumească pe spectatorii care nu şi-au părăsit locurile ore în şir ; ei au avut prilejul să urmă­rească cu această ocazie toate echi­pele fruntaşe de handbal din capi­tală care se întrec pe timp de iarnă în cadrul „Cupei F.R.H.“. Singura echipă care nu a prezentat lotul complet a fost Dinamo Bucureşti (prima garnitură fiind plecată în Suedia). Programul din această după­­amiază a fost inaugurat cu jocu­rile dintre formaţiile de juniori şi junioare (ce se întrec în cadrul „Cu­pei Sportul Popular“) : S.S.E. nr. 2 Bucureşti-S.S.E. Craiova (f.), C.S.S. Bucureşti - „Electroputere“-Craiova (m.) şi rafinăria Teleajen-Voinţa Agnita (m.) care au oferit jocuri frumoase şi au arătat că există se­rioase rezerve de cadre tinere pen­tru acest sport. (Jocurile au fost cîştigate de primele formaţii). Au urmat apoi întrecerile seniori­lor care au început cu partida Di­­namo-Rafinăria Teleajen. Deşi au prezentat o formaţie incompletă, di­­namoviştii s-au impus şi au cîştigat în final cu 27—26. In cel mai im­portant meci al etapei s-au întîlnit echipele Steaua-Ştiinţa (m.). Acest joc avea o importanţă deosebită deoarece urma să clarifice, într-o oarecare măsură, formaţia ce se va califica alături de dinamovişti — neînvinşi în această competiţie — pentru etapa finală. Iată că numai la un interval de cîteva zile for­maţia Steaua — care a evoluat cu mult sub posibilităţile ei — este învinsă din nou de către echipa studenţilor bucureşteni. Această în­­frîngere a militarilor face ca lupta pentru ocuparea locului doi să ră­­mînă deschisă. Comportarea nesa­tisfăcătoare a militarilor se dato­­reşte şi lipsei de la conducerea teh­nică a antrenorului emerit prof. Krnst Ghermănescu (plecat în Iugo­slavia). Un alt meci a fost cel dintre echipele masculine Rapid-Voinţa. Formaţia feroviară, cîştigînd cu a­­ceastă ocazie primul joc din cadrul „Cupei F.R.H.“ Celelalte rezultate ale jocurilor din această etapă : Ra­­pid-Progresul (f.) 15—5 ; Ştiinţa- Confecţia 18—8. VIOREL PAUNESCU « Aspect de la întîlnirea de handbal dintre formaţiile Clubul sportiv şcolar Bucureşti şi Electroputere Craiova Aida: Teatrul d® operă şi balet (tel. 16.48.20), ora 19; Prinţesa circului­­ Teatrul de stat de operetă (14.80.11), ora 19,30 ; Maria Stuart: Teatrul na­ţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia (14.71.71), ora 19,30 ; O femeie cu bani: Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Studio (15.51.53), ora 19,30; Opera de trei parale: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, bd. Schitu Măgureanu (14.60.60) , ora 19,30 ; Fii cuminte Cris­­tofor : Teatrul „Lucia Sturdza Bu­landra", sala Studio (12.74.50), ora 19,30­; Rinocerii : Teatrul de comedie (16.64.60) , ora 20; Luna dezmoşteniţi­lor : Teatrul „C. I. Nottara“, sala Ma­­gheru (15.93.02), ora 19,30 ; Zizi şi... formula ei de viaţă : Teatrul „C. I. Nottara“, sala Studio, ora 20 ; Vulpile: Teatrul mic (14.70.81), ora 19,30 ; Un vis vesel (premieră) : Teatrul „Ion Creangă“ (12.85.56), ora 19,30 ; Năzbî­­tiile lui Ţăndărică , ora 16 şi Eu şi materia moartă: Teatrul Ţăndărică (15.87.37), ora 20 ; Elefănţelul curios : Teatrul Ţăndărică, cal. Victoriei, ora 16; Carnaval la Tănase: Teatrul „C. Tănase“, sala Victoria (15.04.18), ora 20 ; Tinereţe : Ansamblul artistic C.C.S. (13.13.00), ora 20 . Circus Bucu­reşti : Circul de stat (11.01.20), ora 20. Can­can : Patria (11.86.25), orele: 9,30 — 12,30 — 15,30 — 18,30 — 21,15 ; Tita­­nic-vals : Republi­ca (11.03.72), orele: 9,30 — 11,15 — 14 — 16,30 — 18,45 —­ 21 ; București (15.61.54), orele : 9,30 — 11,45 — 14 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Gri­­vița (17.08.58), orele : 10 — 12,15 — 15,30 — 18 — 20,30 ; Modern (23.71.01), orele : 9,45 — 12 — 14,15 — 16,30 — 18,30 — 21 ; Paula captivă : Luceafă­rul (15.87.67), orele : 9,30 — 11,45 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20,45 ; Feroviar (16.22.73), orele : 9,15 — 11,30 — 14 — 16,30 — 19 — 21,30 ; Melodia (12.06.88), orele : 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Dracul și cele zece porunci : Carpaţi (13.92.72), orele : 9.15 — 11,30 — 13,45 — 16 ; Yokmok : Capitol (16.29.17), orele : 9,30 - 11,45 — 14 — 16,30 — 19 — 21,15 ; Flamura (23.07.40), orele : 10 — 12 — 14 — 16 — 18 — 20 ; Moscova-Genova : Fes­tival (15.63.84), orele : 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,30 — 21 ; Excelsior (18.10.88), orele : 10 — 12,15 — 15,30 — 18 — 20,30 ; Răzbunătorul: Victoria (16.28.79), orele : 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Volga (11.91.26), orele : 10 — 12 — 15 — 17 — 19 — 21 ; Sălbaticii de pe rîul morţii : Central (14.12.24), orele : 10,30 — 12,30 — 14,30 — 16,30 — 18,30 — 20,30 ; Cei şapte magnifici: Lumina (16.23 35), orele: 9 — 12 — 15 — 18 — 21 ; Poveste ne­inventată : Union (13 49.04), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Flacăra (21.35.40), orele : 15,30 — 17,45 — 20 ; Program pentru copii — ora 10 și La patru pași de infinit —­ orele 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Doina (16.35.38); La patru paşi de infinit : Florea­sca (12.28.30), orele : 16 - 18,15 - 21.30 ; Romînia pe meridianele lumii — Ce­tăţile chimiei — O noapte la Casa Scînteii — Temelii de oţel — Prefaţă la un poem : Timpuri noi (15.61.10),­ orele : 10—21 în continuare : Cîntînd în ploaie: Giuleşti (17(55.46), orele: 9,30 — 12 — 15 — 17,30 — 20 ; Aurora (25.04.66), orele : 9,45 — 12 — 14,15 — 16.30 — 18,45 — 21 ; Cei trei muşche­tari : înfrăţirea între popoare (tel. 17.31.64), orele : 10,30 — 15,15 — 19 ; Eroi curajoşi ca tigrii : Cultural (tel. 16.25.39), orele : 16 — 18,15 —20,30 ; Colentina (25.07.09), orele : 16 — 18,15 20.30 ; Climate : Dacia (16.26.10), orele: 9 — 12 — 16 _ 18 — 21 ; Un nou Ghil­­gameş : Buzeşti (15.62.79), orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Pacea (16.29.02), orele : 16 — 18 — 20 ; Şapte ani de căsnicie : Crîngaşi (17.38.81), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Viaţă uşoară : Bucegi (tel. 17.05.47), orele: 10 — 12,15 — 16 — 18.15 — 20,30 ; Judecătorul de minori: Unirea (17.10.21), orele : 11 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Munca (21.50.97), orele : 14 — 16,15 — 18,30 — 20,45 ; Ah, Eva !: Tomis (21.49.46), orele : 9,30 — 11,30 — 13,30 — 16 — 18 — 20,30 ; Mioriţa (14.27.14), orele : 9 — 11,15 — 13,30­­-15,45 — 18,15 — 20,45 ; Locotenent Cristina : Vitan (21.39.82), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Intîlnire cu spionul : Popular (25.15.17), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Drumul sălii (14.10.37), orele: 15.30 — 17,45 — 20 ; Calabuch : Arta (21.36.86), orele : 15 — 17,45 — 20,30 ; Cotroceni (13.62.56), orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Drum periculos : Moșilor (12.52.93), orele : 15,15 — 17,45 — 20.15 ; Maria : Cosmos (25.19.15), orele : 16 — 18 — 20 ; Umbrelele din Cherbourg : Viitorul (11.48.03), orele : 15,30 — 18 — 20.30 ; Șeful : Rahova (23.91.00), orele : 16 — 18,15 — 20,30 ; Ferentari (23.17.50), orele : 14 — 16,15 — 18,30 — 20,45 . Soţie pentru un australian : Progre­sul (23.94.10), orele : 15 — 17 — 19 — 21 ; Cu miinile pe oraş : Lira (15.66.66), orele : 16 — 18,15 — 20,30. IO CINEMA 19,10 : Ştiţi 18,30 : Universi­tatea tehnică la te­leviziune. Propile­­na, de ing. Gavril Muscă, director la Combinatul petro­chimic Ploieşti ; 19: Jurnalul televiziu­­nă desenaţi copii ? 1 „Cînd stăpînul nu-i acasă“ (povestire de Emil Gîrleanu — desenează Iurie Darie) ; 19,30 : Numere de circ ; 20,00 ; Şah ; 20,20 : Romînia pe meridianele lumii. Documentar; 20,40 : Emisiune de ştiinţă : Construcţii pneumatice ; 21 : Emisiune de teatru : Romeo şi Julieta la Mizil, de George Ranetti, (interpretează colectivul Teatrului muncitoresc C.F.R.) ; în încheiere: Buletin de ştiri.

Next