Romînia Liberă, aprilie 1965 (Anul 23, nr. 6364-6389)
1965-04-01 / nr. 6364
„România liberă** nr. 6364 — 1 iv— ms — pag. a 2-a Scrisori de la cititori Flori pentru parcurile oraşului Oraşul Turnu Severin se pregăteşte să întîmpine primăvara aşa cum se cuvine. în serele sectorului parcuri şi zone verzi din cadrul sfatului popular sunt pregătite plantele şi florile care vor forma viitoarele covoare de pe bulevardele oraşului ori din parcurile şi grădinile publice. Grădinarii oraşului au prevăzut să planteze anul acesta aproximativ 1 500 000 de plante decorative şi flori, din care peste 10 000 trandafiri forţaţi în seră, 80 la sută din aceştia fiind altoiţi. ALEX. ROATĂ Cînd ai spus „da“ Sînt un om cu o vîrstă destul de înaintată, dar acest lucru nu-mi permite să fiu indiferent la ceea ce se petrece în jurul meu. Constat, de pildă, cu surprindere şi părere de rău numărul destul de mare al celor care cu uşurinţă îşi întemeiază o familie, şi apoi, cu aceeaşi uşurinţă şi-o distrug. Recent, trecînd întîmplător pe la tribunalul oraşului Craiova, am văzut printre alţii şi pe proprii mei nepoţi. Lîngă ei se aflau cei doi copii ai lor, părinţii şi alte rude veniţi să sprijine distrugerea unui cămin clădit cu ani în urmă cu bucurie şi nădejde. Motivele despărţirii erau de fapt nişte nimicuri iscate poate în discuţii înfierbîntate sau de cine ştie ce „binevoitori“. Am discutat cu ei şi, spre bucuria mea şi a lor, am reuşit să-i împac. Sînt unii care pun prea puţin preţ pe temeinicia unei familii şi de aceea m-am gîndit să dau acest exemplu trăit de mine. Cred că oricine este dator să intervină pentru a opri dezmembrarea fără temei a unei familii. IOAN DRĂGUŢ pensionar — Craiova Care este situaţia? Sunt profesor de romînă şi latină la şcoala medie din comuna Borca, raionul Tîrgu- Neamţ. In acelaşi timp, fac şi munca de difuzor voluntar. Numai în luna februarie — luna cărţii la sate — am reuşit să difuzez cărţi în valoare de aproape 1 500 lei. Această sumă ar fi fost însă cu mult depăşită, dacă U.R.C.C.-Bacău nu ar fi uitat cu desăvîrşire să mai aducă cărţi la librăria locală. Cu toate încercările gestionarului librăriei, tov. I. Tătaru, în aceste prime luni ale anului nu ni s-a mai repartizat nici măcar o carte. Să ne fi uitat oare cei ce fac această muncă pe plan regional ? HARALAMBIE MIHAILESCU O sugestie Sunt delegat al C.S. „Filatelia“ din București pentru a colecta, din raza oraşului Vaslui, fragmente de plicuri cu mărci poştale de pe corespondenţele primite de instituţii, de întreprinderile de stat şi cooperatiste, de organizaţiile obşteşti şi de masă etc. După cît am observat, majoritatea oficiilor poştale din ţară ştampilează incorect timbrele de pe plicurile recomandate, incorectitudini ce provin fie din neinstruirea personalului care face această muncă, fie din cauza ştampilei de zi, aşa cum este cazul la oficiul poştal Arad III şi la oficiul poştal Rîmnicu- Sărat. Aceste oficii folosesc ştampile de zi cu circumferinţe prea mari, care, aplicate pe timbru, îi atacă întreaga valoare filatelică. Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor ne-ar da un substanţial sprijin, dacă ar lua măsuri pentru lichidarea acestor lipsuri ce duc la micşorarea valorii filatelice a timbrelor de pe corespondenţe. THEODOR I. LEUŞTEAN Traseu doar cu numele Citesc cu multă plăcere articolele din ziare referitoare la măsurile ce se iau pentru îmbunătăţirea transportului în comun. Şi la noi, în regiunea Argeş, au fost luate astfel de măsuri. In urma cererii locuitorilor comunei Bărbăteşti, raionul Horezu, autobaza I.R.T.A. Rm-Vîlcea înfiinţase un traseu între această comună şi Rm-Vîlcea. Spunem „înfiinţase“, pentru că de vreo două luni traseul există... doar cu numele, iar călătorii sunt obligaţi să parcurgă cei 32 km cum pot. , UN GRUP DE MINERI N. R. In urma cercetărilor făcute de I.R.T.A. Argeş, la redacţie ne-a sosit un răspuns pe care îl publicăm mai jos pentru a solicita, în acest fel, şi sprijinul sfatului popular al raionului Horezu în rezolvarea acestei probleme. „Pe traseul Rm. Vîlcea— Bărbăteşti, în timpul iernii nu poate circula autobuzul, deoarece porţiunea de traseu între Dobriceni şi Bărbăteşti este impracticabilă din cauza gheţei de pe dealul dintre aceste două localităţi. De asemenea, în comuna Bărbăteşti se găseşte un pod rupt în punctul „Zăvoile-Cooperativă“ şi nu se poate trece cu autobuzul, iar circulaţia se face pe o variantă neamenajată. Autobaza Rm.Vîlcea a făcut demersurile necesare la secţia drumuri a Sfatului popular raional Horezu, care pînă în prezent nu a luat măsuri pentru repararea podului şi a drumului“. Tipărirea unui ghid al automobilistului Sunt posesorul unui autoturism şi, de aceea, tot ce apare în privinţa aceasta mă interesează. Aşa, de pildă, am căutat mult timp să-mi procur „Ghidul automobilistului“ editat de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, însă n-am reuşit. Cred că s-a epuizat. Ştiind că acest ghid este foarte solicitat, aş propune reeditarea lui. Am răsfoit un asemenea ghid la un cunoscut şi am observat unele lipsuri care ar putea fi remediate cu ocazia reeditării. De aceea, sugerez ca, odată cu reeditarea, planurile principalelor oraşe ale ţării să indice şi staţiile fixe la care cei „în pană“ pot apela, ca şi programul lor de lucru şi operaţiile ce pot efectua. IOAN GH. TESCARU Bacău Deşi distanţa nu-i prea mare In decembrie 1964, am primit o adresă de la secţia de prevederi sociale a Sfatului popular al oraşului Braşov, ca tov. Ion Mihălţan Să se prezinte la comisia de expertiză pentru prelungirea pensiei pe 1965. El însă era internat în spital, aşa că i-am venit în ajutor. După ce am obţinut un certificat medical în acest sens, la care am adăugat şi o cerere a celui în cauză, m-am prezentat pe 29 ianuarie la sfatul popular orăşenesc, de unde am primit numărul de înregistrare. Eram bucuros că am reuşit să dau celui aflat în nevoie o mînă de ajutor. Totuşi, am aflat că tovarăşul meu nu şi-a primit pensia pe luna februarie. Interesîndu-mă, mi s-a spus că banii au fost blocaţi pentru că Ion Mihălţan nu... s-a prezentat la comisia de expertiză. Arăt bonul de înregistrare al actelor, dar nici un efect. Actele nu ajunseseră la policlinica nr. 2, cu toate că distanța dintre stat şi policlinică nu-i prea mare. De atunci, cînd sînt la policlinică, cînd la secţia de prevederi sociale a sfatului popular, doar, doar voi da de urma actelor. Pînă acum însă n-am avut noroc,. NICOLAIE PIELE Braşov • *'»■ Propunerile noastre - înfăptuirile noastre (Urmare din pag. la) rurale, iată în cîteva cuvinte preocupări mereu actuale în viaţa satelor noastre, preocupări multilaterale ale sfaturilor populare, ale deputaţilor şi cetăţenilor. Acţiunile din acest domeniu, în curs de desfăşurare, au izvorît din propunerile şi măsurile adoptate în perioada campaniei electorale, cînd cetăţenii au hotărît cu maturitate şi simţ gospodăresc să continue realizările obţinute în ultimii ani prin iniţierea de noi lucrări de interes obştesc. Cu sprijinul locuitorilor din satele sucevene se vor construi anul acesta încă 16 cămine culturale, peste 50 localuri de şcoli, 12 dispensare, 5 case de naşteri, precum şi băi populare, puncte sanitare, reţele de radioficare şi altele. In ceea ce priveşte electrificarea satelor sucevene se, constată o creştere simţitoare a volumului de lucrări în raport cu anul trecut. Faţă de 30 de sate electrificate în 1964, anul acesta se vor electrifica 50 de sate, iar în 85 de sate va fi extinsă reţeaua electrică, în comunele Botuş şi Moldova Suliţa, electrificarea s-a şi realizat iar în decursul primului trimestru al anului se va încheia electrificarea a încă 5 sate şi se va extinde reţeaua electrică în alte 10 sate. Cetăţenii din comunele raionului Roman au discutat multe probleme privind înfrumuseţarea şi buna gospodărire a satelor lor, au făcut propuneri şi şi-au luat angajamente concrete pentru traducerea lor în viaţă. Rezolvarea acestor propuneri se bucură de multă atenţie din partea comitetelor executive ale sfaturilor populare. Pretutindeni, la Secuieni, Gherăieşti, Săbăoani sau Butnăreşti, ele sunt studiate cu grijă, stabilindu-se modul şi data cînd vor fi rezolvate. In comuna Bîra, bunăoară, toate propunerile făcute de alegători au fost centralizate pe sectoare de activitate. In dreptul propunerii făcute de Constantin Păduraru, de a se construi un pod pe drumul ce leagă reşedinţa comunei de satul Negreşti, stă scris : „Se va executa prin posibilităţi locale. Materialele vor fi procurate cu sumele încasate din predarea fierului vechi“, iar în dreptul propunerii făcute de cetăţenii din circumscripţia electorală raională nr. 18, privitoare la repararea drumului Bîra-Rediu s-a menţionat : „Drumul va fi reparat prin aşternerea de pietriş adus din albia Siretului“. N-a trecut mult timp şi această acţiune a şi început. ★ Propunerile ce privesc gospodărirea şi înfrumuseţarea oraşelor sau satelor, făcute de cetăţeni şi realizate cu ajutorul lor, reprezintă una din formele prin care masele cele mai largi ale poporului iau parte, nemijlocit, la activitatea obștească. PETRU SIMIONESCU CARNET CULTURAL" J. O. BERNAL Interesul deosebit pe care l-a trezit şi în ţara noastră lucrarea savantului englez J. Bernal se datorează remarcabilelor calităţi ale autorului ei: o vastă erudiţie şi o profundă concepţie progresistă asupra lumii, bazată pe învăţătura marxistă. Obiectivul lui este studierea interdependenţei dintre progresul ştiinţei şi cel social. Dar şi privită ca istorie a ştiinţei, cartea prezintă un interes excepţional. Bernal urmăreşte, de-a lungul lucrării sale, dezvoltarea paralelă a ştiinţei şi tehnicii. O dată cu împărţirea societăţii în clase — arată el — tradiţia tehnică s-a despărţit de cea ştiinţifică, deoarece munca a devenit îndeletnicirea celor exploataţi, pe cînd ştiinţa a rămas privilegiul unor persoane aparţinînd claselor conducătoare şi funcţionarilor ei. Această diviziune a condamnat ştiinţa la sterilitate, iar tehnica la numeroase stagnări. Abia în zilele noastre se poate constata existenţa unei tendinţe de contopire nelimitată şi permanentă între savant, inginer şi muncitor, contopire care nu se va putea desăvîrşi decît prin realizarea unei societăţi în care clasele şi consecinţele îndelungatei lor existenţe, vor fi complet lichidate. Naşterea ştiinţei moderne este un proces legat de dezvoltarea capitalismului şi începe cu calculele legate de navigaţia spre lumea nouă şi cu întreaga epocă a Renaşterii, pe care Bernal o tratează cu deosebit spirit şi talent, zugrăvind, între altele, portrete impresionante ale unui Leonardo da Vinci, Copernic, Galileo ş.a., pentru a trece apoi la epoca lui Descartes şi Bacon şi la sine , teza lui Newton. Răsturnarea sistemului ptolemeic în cosmogonie şi a celui aristotelic în filozofie apare ca o adevărată detronare a zeilor. Următoarele capitole conturează i istoria marilor descoperiri din secolele XVIII şi XIX. In secolul al XX-lea, nu mai exiortă un domeniu al naturii în criie să nu pătrundă ştiinţa. Activitatea ştiinţifică din acest secol ocupă, după merit, aproape jumătate din cartea lui Bernal. Un capitol special este rezervat succeselor ştiinţelor fizice în acest secol, iar un altul ştiinţelor biologice. Consemnînd şi analizînd uriaşele succese ale ştiinţelor naturii începînd din anul 1895, pe care autorul îl consideră în hotar, pînă la impresionantele succese postbelice în domeniul descoperirii energiei nucleare, Bernal constată totuşi insuficienţa teoriei fizice contemporane. Se aşteaptă, arată el, o nouă sinteză, elaborarea unei teorii generalizate a cîmpului care să unifice două teorii pînă acum separate — aceea a relativităţii şi aceea a cuantelor şi să înlăture indeterminismul noii teorii cuantice, legat în special de numele lui Bohr şi Heisenberg. Noua concepţie va trebui să rezolve paradoxurile undei şi particulei şi să facă inteligibile, deopotrivă, lumea Intraatomică şi imensele spaţii ale universului extraterestru. Bernal îşi exprimă convingerea că această sinteză va întîlni tendinţele convergente ale ştiinţelor biologice şi sociale. „Ea va fi, de asemenea, în armonie cu atitudinea unei societăţi mai unitare, societatea socialistă". Ocupîndu-se de ştiinţele biologice, după ce zugrăveşte impunătorul tablou al realizărilor acumulate în decurs de numai un secol, Bernal atrage atenţia asupra complexităţii problemelor care stau în faţa acestei ramuri a ştiinţei. Problemele cele mai pasionante, spune el, sînt, în primul rînd, cele legate de structura celulelor şi de semnificaţia lor biochimică — de rolul proteinelor, al acizilor nucleici, al lipidelor, de înţelegerea mai profundă a diviziunii celulare şi a conjugării sexuate. La celălalt capăt al scării, avem perspectiva rezolvării problemelor le- Focul sacru al ştiinţei date de controlul nervos al organismelor şi de comunicarea dintre ele. Ştiinţele biologice dispun astăzi de mijloace suficiente pentru a aprofunda studiul eredităţii, al alimentaţiei raţionale şi a aborda problema de a face inofensive bolile in,fecţioase şi cancerul. ★ Pentru Bernal, concepţia marxistă asupra lumii nu este numai un instrument gnoseologic, eficiennt,, ci şi un crez etic de înaltă ţinută umanistă. Din prima pagină a cărţii sale, Bernal enunţă ca ţel al oamenilor de ştiinţa „folosirea posibilităţilor oferite de ştiinţă în vederea creşterii bunăstării popoarelor şi nu în vederea distrugerii“. Bernal continuă în istoria gîndirii progresiste engleze tradiţia lui Rodger Bacon şi a lui Francit Bacon, care voiau să extindă prin ştiinţă „stăpînirea omului asupra universului”, a lui Joseph Pristiey, care vedea progresul social şi cultural în asigurarea „unei cît mai mari fericiri unui număr cît mai mare de oameni“. Dar concepţia materialist-istorică Pe marginea cărţii lui John Bernal „ŞTIINŢA ÎN ISTORIA SOCIETĂŢII“ îl duce pe Bernal mult mai departe. El se ridică de la dezideratele umaniste ale predecesorilor,, săi la concluzii riguros ştiinţifice în ceea ce priveşte posibilităţile transforma- toare ale ştiinţei şi la înţelegerea dialectică pe de o parte a caracterului determinat al progresului ştiinţei în raport cu condiţiile materiale, economice ale vieţii sociale, pe de altă parte a independenţei relative a dezvoltării ştiinţei şi a capacităţii ei de a influenţa într-o măsură din ce în ce mai mare mersul înainte al societăţii. Progresul ştiinţei, arătă ■ el, a devenit un factor hotăritor al vieţii politice şi sociale. „Nu este vorba numai de efectele materiale ale ştiinţei, ci de ideile ei, care au o înrîurire profundă asupra •tuturor celorlalte forme de gîndire sfi, acţiune“.: '-Reluîndo.-i deeftijtenunţaţiț, ’de H^is»e?oaksrRWij8fis.Ştiinţa jftc devenit iastfel graficeii insparabile forţelor de producţie ale „societăţii. Dar realizarea, rolului istoric al ştiinţei este, posibilă în deplină măsură numai în societatea socialistă. Analizînd situaţia ştiinţei în orîinduirea capitalistă, unde „urmărirea " profitului maxim constituie factorul dominant“, unde ştiinţa „a intrat, intr-un fel sau altul sub controlul unui număr de mari firme monopoliste“, J. Bernal condamnă această orînduire, în, primul rînd pentru că ea orientează eforturile oamenilor de ştiinţă spre scopuri destructive. Demonstrînd necesitatea coexistenţei paşnice a sistemelor socialist şi capitalist, Bernat precizează că „această coexistenţă implică dezarmarea pe scară largă şi un acord ferm privind interzicerea folosirii oricăror arme de distrugere în masă: atomice, termonucleare şi biologice. Coexistenţa mai implică totodată reluarea şi extinderea relaţiilor economice dintre cele două sisteme mondiale, precum şi schimburi culturale şi ştiinţifice îngrădite“. Savantul englez se ridică cu hotărâre împotriva izolării omului de , ştiinţă ’ într-un „turn de fildeş“, împotriva înstrăinării lui de problemele sociale majore ale epocii sale. „Este o datorie a omului de ştiinţă să-şi sacrifice o parte din timp, părăsindu-şi preocupările de strictă specialitate, pentru a acţiona laolaltă cu toţi ceilalţi oameni din diferitele ramuri de activitate care nutresc aceleaşi idei pentru realizarea unei societăţi în care ştiinţei i se poate da o utilizare raţională“. „ Două flagele pricinuiesc de milehiiiii , mari suferinţe omenirii : războiul şi foametea. Aşa cum este posibilă îndepărtarea pentru totdeauna a primejdiei războiului, este posibilă şi spulberarea spectrului foamei, subalimentaţiei, mizeriei. Omenirea eliberată de primejdia războiului o va putea atrage cu ajutorul ştiinţei în circuitul industrial uriaşe surse deenergie, iar abundenţa de energie va asigura tot ceea ce este necesar pentru o alimentaţie îmbelşugată, pentru industrie, transport, locuinţe şi îmbrăcăminte. Totodată, omenirea va putea să întreprindă transformarea naturii în direcţiile indicate de biologie şi geologie. In felul acesta, coşmarul malthusiamist va fi risipit, iar creşterea populaţiei în proporţii oricît de mari nu va mai ridica nici o problemă. In sfîrşit, spune Bernal, pentruprima oară în istorie vor putea fi puse în valoare resursele naturale conţinute în însăşi fiinţa umană. Fiecare om va putea să progreseze,, beneficiind de toate avantajele învăţămîntului şi culturii. Laitmotivul părţii conclusive a lucrării lui Bernal este posibilitatea şi necesitatea eliminării războaielor din viaţa societăţii şi posibilitatea ridicării la culmi nemaicunoscute a rolului ştiinţei ca factor activ al progresului, ceea ce este legat, după ferma lui convingere, de transformarea socialistă a societăţii. „In marile perioade de, progres, scrie el, oamenii de ştiinţă au fost însufleţiţi de credinţa că lucrează pentru binele societăţii. Această însufleţire este pe , ,cale de a dispărea în cadrul unei '^culturi care ares drept ţel profitul "particular şi războiul, mai ales, cînd aceste ţeluri şi-aţi ;*pieţrdut orice justificare“. Lumea socialistă este superioară acestei culturi tocmai prin faptul că orientează eforturile poporului în altă direcţie, că acolo „principiul fundamental al dezvoltării economice şi al aplicării ştiinţei este bunăstarea generală şi nu profitul maxim“. Dubla valoare a lucrării lui Bernal — ca enciclopedie a istoriei ştiinţei şi ca emoţionantă profesiune de credinţă a unui eminent savant marxist-umanist şi militant pentru pace — este o valoare de durată. Opera lui, luminată de focul sacru al slujirii ştiinţei, va fi fără îndoială citită mult timp şi de mulţi cititori, cu un interes neslăbit. DAN RAUTU Cea dinţii premieră românească a lunii aprilie va fi filmul Gaudeamus igitur“ în regia lui Gh. Vitanidis, inspirat de viaţa viitorilor studenţi sosiţi într-un centru universitar al ţării, în pragul examenelor de admitere. In clişeu : Cadru din film cu Irina Gărdescu (Pia) şi Dem. Rădulescu (Spirea) * MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO TEATRU Lakmé : Teatrul de operă şi balet (16.48.20), ora 19,30 ; Târgul de fete : Teatrul de stat de operetă (14.80.11), ora 19,30 ; Oameni şi şoareci : Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia (14.71.71), ora 19.30 ; O femeie cu bani : Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Studio (15.15.53), ora 19.30 ; Şeful sectorului suflete : Teatrul de comedie (16.64.60), ora 20 ; Opera de trei parale : Teatrul „Lucia Sturdza-Bulandra“, sala din b-dul Schitu Măgureanu nr. 1 (14.60.60), ora 19.30 ; Fii cuminte, Cristofor ! : Teatrul „Lucia Sturdza-Bulandra“, sala Studio (12.74.50), ora 19,30 ; 3.3.3. Teatrul „C. I Nottara“, sala Studio (15.93.02), ora 20 ; Cinci schiţe şi Cintăreaţa cheală : Teatrul mic (14.70.81), ora 19,30 ; Gaiţele : Teatrul muncitoresc C.F.R. (18.04.85), ora 19.30 ; Noaptea la drumul mare : Teatrul „Barbu Delavrancea“ (12.94.23), ora 20 ; Croitorul fermecat : Teatrul evreiesc de stat (21.36.71), ora 20 ; întîlnire la Sen ■ lis : Studioul Institutului de artă teatrală și cinematografică „I. L. Caragiale“ (15.72.59), ora 20 ; Revista dragostei : Teatrul „C. Tănase“, sala Savoy (15.56.78), ora 20 ; Carnaval la Tănase : Teatrul „C. Tănase“, sala din Calea Victoriei nr. 174 (15.04.18), ora 20 ; O carte despre frumuseţe : Ansamblul artistic al C.C.S. (13.13.00), ora 20 ; Circus Bucureşti : Circul de stat (11.01.20), ora 20; Pădurea spinzu- H y-» ”“fraţilor : Excelsior (18.10.88), orele 9,30, 13, 16,30, 20 ; Patria 9 —- J (1186.25), orele 10, ' ~ 13,30, 17, 20,30 ; Bucureşti (15.61.54), orele 9,30, 13, 16,30, 20 ; Parisul vesel : Republica (11.03.72), orele 9,30, 11,45, 14,15, 16,30, 19, 21,15 ; Modern (23 71.01), orele 9,45, 12, 14,15, 16,30, 18,45, 21 ; Spărgătorul Luceafărul (15.87.67), orele 9,15, 11,30, 13,45, 16, 18,15, 20,30 ; Festival (15.63.04), orele 9, 11,15, 13,30, 16, 18,30. 21 ; Grivița (17 08.58), orele 9,45, 12, 14,15, 16,30, 18,45, 21 ; Tomis (21.49.46), orele 10,15, 12,30, 14,45, 17, 19,15, 21,30 ; Melodia (12.06 88), orele 9,45, 12, 14,15, 16,30, 18,45, 21 ; Ocolul pămintului în 80 de zile ; Floreasca (12.28.30), orele 10,30,16, 19,30 ; Soţii în oraş : Capitol (16.29.17), orele 9,15, 11,45, 14, 16,15, 17,45, 21,15 ; înfrăţirea între popoare (17.31.64), orele 10.30, 15,45, 18, 20,15 ; Arta (21.31.86), orele 16, 18,15, 20,30 ; Volga (11.91.26), orele 10, 12, 14,15, 16,30, 18,45, 21 ; Mă iubeşte, nu mă iubeşte : Victoria (16.28.79), orele 10, 12, 14, 18, 18,15, 20,30; Aurora (25.04.66), orele 10, 12, 14, 16, 18,15, 20,30 ; Roşu şi negru : Central (14,12,24), orele 9,30, 13, 16,30, 20 ; Clopoţel : Lumina (16.23.35), orele 10, 12, 14, 16, 18,15, 20,30 ; Paula captivă : Union (13.49.04), orele 14,15, 16,30, 18,45, 21 ; Viitorul (11.48.03), orele 15,30, 18, 20,30 ; Program pentru copii, ora 10 şi Bunica Sabella, orele 11,30, 13,45, 16, 18,15, 20,30 ; Doina (16.35.38) : Pană albă — Meciul giganţilor — Oaspeţi doriţi — Cum am crescut sănătos : Timpuri noi (15.61.10), orele 10—15 în continuare, 17, 19, 21 ; Regina cintecelor: Giuleşti (17.55.46), orele 9, 11,15, 13,30, 15,45, 18, 20,15 ; Bucegi (17.05.47), orele 9,15, 11,30, 13,45, 16, 18,30, 21 ; Flamura (23.07 40), orele 9,15, 11,30, 13,45, 16, 18,30, 21; Sărutul : Cultural (16 25.39), orele 15, 17, 19, 21. Cotrogeni (13 62.56), orele 16, 18,15, 20,30 ; Madame Sans-Gene : Feroviar (16.22.73), orele 9,15, 11,30, 13,45, 16, 18,15, 20,30 ; Djura : Dacia (16,2610), orele 9,30, 11.45, 14, 16,15, 18,45, 21 ; Miorița (14 27 14), orele 10, 12, 14, 16, 18,15, 20,30 ; Strigătul Corlei : Buzești (15.62.79), orele 10,30, 15, 17,30, 20 ; Flacăra (21.35.40), orele 10, 15,30, 18, 20,30 ; Diavolul deşertului : Crîngaşi (17.38.81), orele 16, 18,15, 20,30 ; Ziua fericirii : Unirea (17.10.21), orele 16, 18,15, 20,30 ; Cinlînul In ploaie : Vitan (21.39.82), orele 16, 18,15, 20,30 ; O stea cade din cer : Munca (21.50.97), orele 10,30, 14,30, 16.30, 18,45, 21 ; Hatari : Popular (25 15 17), orele 10. 16, 19,30 ; Mofturi 1900 : Moșnoi, (12.52.93), orele 15,30, 13. 20-70 ; Drumul sării (14 10.37), orele 15.30, 17,45, 20 ; Tovarășii : Cosmos (25.19.15), orele 15,45, 18, 20,15 ; Titanic vals: Colentina (25.07.09), orele 16, 18,15, 29,30: Nevasta nr. 13: Rahova (23 91.00), orele 15,30 18, 20,30 : Ghinionistul : Progresul (23 94.10), orele 15, 17, 19, 21 : Cine-i criminalul ? : Lira (15.66.66), orele 15,30, 18, 20,15 ; Ah, Eva ! : Ferentari (23 17 50), orele 14, 16, 18,15, 20,30 ; Legea şi forţa : Pacea (16.29.02), orele 10, 18, 20; Invenţie diabolică: Carpaţi (13.92.72), orele 10, 12, 14, 16. 7 : Radiojuri 7,15 : Muzică ură ; 7,30 : Si medicului ; Salut voios de nier ; 8,06 : £ corale romîne 8,30 : Pe teme agrare ; 8,55 : Ml din operete ; 9,25 : Muzică simfon 10 : Buletin de ştiri ; 10,03 : Me distractive ; 10,15 : Versuri de George Toplrceanu ; 10,30: Muzică populara ; 11 : Scene din opere ; 11,30 : Valsuri interpretate de fanfară ; 11,45 : Sonata pentru flaut și harpă de Carmen Petra Basacopol ; 12 : Buletin de știri ; 12,03 : Cîntece pentru cei mici ; 12,15 : Muzică de estradă ; 12,30 : Izvoare fermecate (Radioreportaj la Institutul deetnografie şi folclor); 12,45: Fragmente simfonice din baletul „Marsia“ de Luigi Dallapiccola ; 13,07 : Muzică populară ; 13,40 : Duete şi terţete din opere ; 14 : Buletin de ştiri ; 14,10 : Muzică uşoară ; 15 : „Săptămîna culturii ungare" ; 15,39 : Cântece populare ; 16 : Radiojurnal ; 16,15 : Piese imstrumentale de George Stephărtescu ; 16,30 : Prietena noastră cartea; 17 : Recital Traian Popescu — arii din opere ; 17,15 : Cu microfonul prin regiunea Iași ; 17,35 : Cîntece populare ; 18 : Seară pentru tineret ; 19 : Muzică de dans ; 20 : Radiogazeta ; 20,30 : Varietăţi muzicale ; 21,15 : Părinţi şi copii. 1: 21,30: Muzică de dans; 22: Radiojurnal ; 22,20 : Muzică de dans ; 23,14 : Muzică de cameră ; 23,52 : Buletin de ştiri. PROGRAMUL II : 7,30 :Buletin de ştiri ; 7,35 : Ritmurile dimineţii ; 7,45 : Piese instrumentale ; 8 : Arii vesele din opere ; 8,15 : Piese de estradă ; 8,35 : Cvartetul de coarde nr. 10 opus 76 nr. 2 în re minor de Haydn ; 9 : Buletin de ştiri ; 9,03 : Melodii populare ; 9,30: Vreau să ştiu; 10: Muzică simfonică ,10,30: Interpreţi de operă ; 11 : Buletin de ştiri ; 11,03 : Coruri pentru copii ; 11,15 : Cîntăreţii satului ; 11,30 : Universitatea tehnică radio ; 11,45 : O melodie pentru dv. ; 12,15 : Opt miniaturi pentru pian de Sabin Drăgoi ; 12,30 : Selecţiuni din opereta „Singe vienez“ de Johann Strauss ; 13 : Buletin de ştiri ; 13,03 : Sonata opus 162 nr. 5 în la major de Franz Schubert ; 13,30 : Meridiane ; 13,40 : Concert de prînz ; 14,35 : Din operele lui Mascagni ; 15 : Buletin de ştiri ; 15,05 : Melodii distractive ; 15,30 : Antologie poetică — Emil Isac ; 15,45 : Legenda elegiacă de Alfons Castaldi ; 16 : Orchestre, de muzică populară ale sfaturilorpopulare ; 16,20 : Dialog cu ascultătorii ; 16,30 : Program muzical interpretat de elevi ; 17 : Radiojurnal ; 17,15 : Muzică uşoară ; 17,30 : Sfatul medicului ; 18 : Corul Radioteleviziunii ; 18,15 : Carnet plastic — Contribuţia muzeelor la educarea estetică a maselor.; 18,30 : Din istoria operei (Emisiunea a Vll-a) ; 19 : Buletin de ştiri ; 19,05 : Romanţe ; 19,30 : Piese de estradă ; 19,50 : Transmisiunea concertului orchestrei simfonice a Radioteleviziunii. In pauză : Radiojurnal; 22 : Muzică de estradă ; 22,30 : Muzică din operete ; 23 : Buletin de ştiri ; 23,05 : Muzică de dans; 0,52 : Buletin de ştiri. PROGRAMUL III : 18 : Buletin de ştiri ; 18,05 : Muzică de cameră ; 19 : Pagini din opere ; 19,30 : Piese de estradă ; 19,50 : Transmisiunea concertului orchestrei simfonice a Radioteleviziunii, în pauză : Radiojurnal ; 22 : Muzică de estradă ; 22,30 : Madrigale; 19 : Jurnalul televiziunii ; 19,10 : Aventurile echipajului Val-Vertej — In luptă cu omul zăpezilor ; 19,50 : Mari cîntăreţi român! : Florica Cristoforeanu ; 20,20 : Emisiune de ştiinţă — Miniaturi tehnice (documentar) ; 20,40 : Emisiune de artă plastică — Din tainele gravurii, de Paul Constantin ; 21 : „Altfel ca de obicei“ — emisiune muzical-distinctivă , în încheiere : Buletin de știri, buletin meteorologic. CINEMA RADIO TFIMIMNE Filmele sâptâmînii • „CALLATIS" • „DJURA" • „SPĂRGĂTORUL" Flora, fauna, mărturiile geologice şi arheologice alcătuiesc zona favorită de investigaţie a documentaristului Ion Bostan. In aceste elemente fundamentale ale mediului geografic, el știe insă să descopere dimensiunea istorică — adică jaloanele unei evoluţii neîntrerupte a vieţii. Aşa se intîmplă şi cu rezultatul recentei expediţii pe care cineastul a efectuat-o în adîncul vremurilor, pe urmele cetăţii Callatîs, întemeiată cu vreo două milenii şi jumătate în urmă pe meleagurile unde astăzi se ridică oraşul Mangalia. Realizată cu concursul cercetătorilor care scot de sub stratul de pămînt şi de nisip resturile unei civilizaţii îndepărtate, expediţia in cauză capătă însă un sens şi o valoare ce depăşesc caracterul pur informativ. Ca de obicei, Ion Bostan ştie să trezească în spectator nu numai interesul pentru cunoaştere şi instruire, ci şi acea înclinaţie, mai profundă, pentru meditaţie. Infăţişind opere de artă ale trecutului, el realizează o îndrăzneaţă conexiune cu plastica modernă. Filmînd pe fundul mării, el redă statornicia şi rezistenţa marmurii pe fondul dinamic al apelor, al florei şi faunei subacvatice care sugerează replica mişcării şi prefacerilor ce nu contenesc şi nu se pierd în pustiul veşniciei. Privirea spre trecut nu înseamnă, aşadar, oprirea timpului în loc, ci un argument în favoarea faptului că efortul uman pentru civilizaţie şi progres nu se pierde, ci se adaugă în şirul necontenitelor trepte pe care omenirea le urcă de atîtea milenii, împletire trainică de emoţii şi lucidă demonstraţie, filmul „Callatis“ poartă astfel pecetea măiestriei şi erudiţiei unui cineast care eşută cu perseverenţă ceea ce este esenţial, durabil în realităţile înconjurătoare. Prin simplitatea, deseori naivă a expunerii cinematografice, „Djura“ (după romanul lui G. Tuşkan) pare mai curînd transpunerea unei balade populare decit un film modern de aventuri. De altfel, împărţirea episoadelor pe capitole subliniază structurarea epică a acţiunii pe tiparul epicii folclorice în care întilnim oameni de rind înzestraţi cu un curaj transmis din generaţie în generaţie, respectind reguli de conduită moştenite din bătrini, trăind în mijlocul unei naturi montane de la care învaţă şi obţin totul. în acest cadru, cineaştii sovietici situează intîmplări ale luptei din Kirghizia anilor treizeci împotriva basmacilor, cînd sărăcimea unor locuri izolate de lume, ducînd o viaţă patriarhală, , învaţă să-şi cunoască,duşmanul şi să se alăture ostaşilor roşii. Drumul spinos al lui Djura, redat nu fără un anume umor, peripeţiile sale, confruntarea părerilor sale primitive dar sănătoase cu marile răspunderi aduse de Revoluţie oamenilor din popor încheagă o cursivă desfăşurare străbătutăle elan revoluţionar, de eroism. Duşmanii puterii sovietice sînt în cele din urmă înfrînţi datorită nu numai curajului şi spiritului de sacrificiu al unui detaşament de luptători Cărora li se alătură şi Djurad şi de neputinţa celor dinţii de a mai ameţi pe săteni cu intrigile lor. Pentru prima oară pe ecranele noastre, comicul englez Charlie Drake ne apare, prin asociaţie, un Bourvil care a trecut Canalul Minerii. Intr-adevăr, există intre cei doi artişti o asemănare în ceea ce priveşte pudoarea, farmecul candid cu care ei se manifestă în viitoarea unor evenimente ameninţătoare. S-ar putea spune, desigur, că amîndoi au moştenit această trăsătură de la Chariot. Dacă la Bourvil Influenţa amintită capătă însă nuanţări subtile, la Drake — care joacă aici rolul unui meşteşugar nest — ea se materializează sub forma cunoscutului umor sec, tipic englez. Cu mişcări voit lipsite de elasticitate, care convin atit de bine fizicului său scund şi corpolent, Drake, alias Ernest Wright, parcurge senin suita unor episoade poliţiste. Devenit fără voia sa infractor, Wright urmează drumul obişnuit al puşcăriei, după care, prins in plasa ce i-a fost întinsă de către două bande rivale, care şi-l dispută, işi dă seama ce are de făcut. Comicul de situaţie este uneori debordant, iar naivitatea eroului de-a dreptul convenţională. Trecerea lui grăbită prin diferite locuri permite cineaştilor (scenariul — Lew Schwarz şi Charlie Drake ; regia — Peter Graham Scott) un tur de orizont satiric în actualitate care, ce e drept, nu merge nici prea departe şi nici prea adine. Rămîne cunoştinţa cinematografică cu Drake, un artist valoros şi stăpîn pe arta lui. EUGEN ATANASIU