România Liberă, mai 1965 (Anul 23, nr. 6390-6414)
1965-05-03 / nr. 6390
.................. 1 ■■■ ... ’ '| ' ....... .1 îmi ' ~"'"Ti " ~n",7 ii,,, ,1,1 ' I II,' ' I Min............. .................................. .................................... mill. |~ ' • I ....... . nr .6390 — 3 V— 1965 — pag. a 3-a „România Ultra“ SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI Aspect din timpul marii demonstraţii a oamenilor muncii din Capitală Fotografii: NICU VASILE In viitoarea cetate a siderurgiei Portul, unde vasele au arborat marele pavoaz, Ţiglina — cel mai tînăr şi mai modern cartier al oraşului, bulevardele străjuite de blocuri noi, întregul Galaţi a fost cuprins sîmbătă de atmosfera marii sărbători. Din întreprinderi şi de pe marile şantiere, din institutele de invăţămînt superior şi şcoli, mii de oameni s-au adunat în coloane compacte. Ei trec prin faţa tribunelor, cu satisfacţia muncii împlinite, raportând partidului însemnatele realizări obţinute în cinstea celui de-al IV-lea Congres al P.M.R. şi a zilei de 1 MaiPotrivit tradiţiei, demonstraţia este deschisă de colectivul Şantierului naval.. In rîndurile celor ce au înzestrat flota comercială maritimă a ţării cu un însemnat număr de cargouri de 4 500 tone se află constructori încercaţi ca Nicu Mezovei, Mihai Ionete, Nedelcu Bacriaş, Mircea Roibu şi mulţi alţii, care sunt mereu in fruntea acţiunilor de perfecţionare a construcţiilor , navale. Graficele ,purtate consemnau ca toate lansările de vase ce-au avut loc--în preajmă marii sârbă-3 tori, s-au .efectuat înainte, de terrmen, că, în şantier- -s-au obţinut suc-, zese de seamă in elaborarea, tehnologiei şi începerea construcţiei altor zargouri, ■■ ... Despre contribuţia adusă la depăşirea cu peste 41 milioane lei a producţiei-marfă în industria regiunii, au raportat apoi colectivele Laminorului de tablă, întreprinderilor textile, Direcţiei regionale a navigaţiei comerciale şi ale altor întreprinderi gălăţene. Un freamăt străbate bulevardul Republicii. Se apropie de tribună coloanele constructorilor Combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“. Mii şi mii de construc,tori au adus la demonstraţie tumultul marelui şantier, înfăţişînd prin grafice şi panouri , activitatea vastă ce o depun pentru îndeplinirea, etapă cu etapă şi la termenele prevăzute, a obiectivelor importante ce le-au fost încredinţate. Sunt prezenţi aici oameni cu o îndelungată activitate pe marile şantiere — maiştrii Iulian Tuţu, Petre Sărăci, inginerul Mircea Popovici, mentorii Romeo Andrăşan, Arcadie Balint şi mulţi alţii— care înalţă laminorul de tablă groasă, turnătoria mixtă, instalaţia de aglomerare a minereului şi alte obiective care vor forma temelia marelui combinat de pe malul Dunării. Acum, de 1 Mai, ei raportează că la laminorul de tablă groasă a început montajul utilajelor grele, că multe din lucrări s-au realizat înainte de ■ferme,nile stabilite în grafice. In rîndul celor ce au demonstrat la Galaţi s-au aflat şi studenţii Institutului politehnic şi ai Institutului pedagogic. Alături de cadrele didactice, ei au veniti săţ-şi manifeste hotărârea de a răspunde printr-o temeinică pregătire condiţiilor minnunate de învăţătură şi de viaţă ce le-au fost create de partid. Demonstrînd de 1 Mai, oamenii muncii din oraşul şi regiunea Galaţi şi-au reafirmat ataşamentul lor profund foiţă de conducerea înţeleaptă a partidului, hotărîrea fermă de a obţine noi şi însemnate realizări, în cinstea celui de-al IV-lea. Congres al Partidului. L. BASSERO Combinat de îngrăşăminte amotoase ce se înalţă la marginea oraşului, pe chimiştii care în curînd vor supraveghea de la pupitrele de comandă funcţionarea modernelor sale agregate, pe constructorii de maşini şi utilaje pentru industria uşoară, pe făuritorii de mobilă, într-o ambianţă perfectă se armonizează în coloană frumosul port al populaţiei din regiune — români, maghiari, germani — cu îmbrăcămintea de sărbătoare a constructorilor şi montorilor, veniţi aici de pe alte şantiere ale patriei, să înalţe în Lunca Mureşului o nouă cetate a industriei chimice româneşti. Ei raportează că au asamblat pînă acum un procent important din volumul total al utilajelor şi se angajează să termine acest important obiectiv al desenatului cu o lună înainte de termenul prevăzut. Trec apoi studenţii Institutului de medicină şi farmacie (institut care va sărbători în curînd cea de-a 20-a aniversare), cei ai Institutului de teatru şi ai Institutului pedagogic, colectivele celor două teatre, al Filarmonicii, al Ansamblului de cîntece şi jocuri, al Bazei de cercetări ştiinţifice a Academiei R.P.R. etc., instituţii de cultură şi artă create în anii de democraţie populară. întreaga demonstraţie a oamenilor muncii din Tg. Mureş este o generoasă revărsare de energie, o entuziastă manifestare a hotărîrii de a întîmpina cel de-al IV-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român cu noi succese în opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste în patria noastră. O. HOSSU IN ŢARĂ Cu dragoste şi recunoştinţă faţă de partid Impunătoarea Piaţă a Unirii — îmbrăcată în veşmîntul său de mare sărbătoare — a cunoscut din nou sîmbătă dimineaţă freamătul entuziast al mulţimii de oameni aimuncii, ieşeni. Timp de cîteva ore, prin faţa tribunei amenajate aici, s-au perindat muncitori, tehnicieni şi ingineri din întreprinderi, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, studenţi, elevi, sportivi, pentru a raporta succesele dobîndite in cinstea măreţei sărbători,pentru a-şi manifesta dragostea şi recunoştinţa fierbinte faţă de partid, solidaritatea frăţească cu oamenii muncii de pretutindeni. Ei purtau în mîini portretele membrilor Biroului Politic al C.C. al P.M.R., pancarte cu grafice care exprimau realizările dobîndite în bilanţul succeselor colectivelor de muncă din industria regiunii, succese obţinute în întrecerea consacrată zilei de 1 Mai, se înscriu, printre altele, obţinerea unor producţii peste plan în valoare de zeci de milioane lei, realizarea de economii suplimentare la costurile de producţie însumînd 9 000 000 lei, şi beneficii peste plan de aproape 10 000 000 lei. Cu ropote de aplauze a fost întîmpinată coloana de demonstranţi ai Uzinei metalurgice — una din cele mai tinere unităţi industriale ieşene. Uriaşul panou purtat de un grup de muncitori vestea celor prezenţi că, în scurtul răstimp de cînd uzina a intrat în funcţiune, colectivul acesteia a produs ţevi sudate a căror lungime totală măsoară 23 000 km. Metalurgiştii ieşeni s-au angajat, să întîmpine cel de-al IV-lea Congres al partidului dînd peste prevederile planului încă 100 de tone de ţevi sudate. Cu un puternic sentiment de bucurie şi mîndrie patriotică au raportat îndeplinirea exemplară a angajamentelor luate şi colectivele de muncă ale fabricii „Ţesătura“, întreprinderii pentru prelucrarea maselor plastice, Fabricii de antibiotice, fabricii de tricotaje „Moldova“ şi ale altor unităţi industriale. Prin faţa tribunei s-au perindat apoi, într-o coloană nesfîrşită, miile de constructori care prin hărnicia şi priceperea lor au dat viaţă numeroaselor obiective cuprinse în zona industrială, precum şi miilor de apartamente din noile cartiere de locuit. Prin graficele de producţie pe care le purtau ei şi-au reafirmat hotărîrea fermă de a cinsti apropiatul congres al partidului nostru, înfăptuind noile obiective industriale şi social-culturale înainte de termenul stabilit. De o caldă primire s-a bucurat sosirea în faţa tribunei a coloanei oamenilor de ştiinţă care lucrează în diferitele instituţii ieşene de invăţămînt superior şi de cercetări. în rîndul lor se aflau numeroşi chimişti, matematicieni, fizicieni şi oameni de ştiinţă de alte specialităţi, cunoscuţi şi apreciaţi atît în ţară, cit şi peste hotare pentru bogata lor activitate ştiinţifică. Au demonstrat apoi studenţii ieşeni, care, recunoscători partidului şi guvernului pentru condiţiile de învăţătură şi de trai create, s-au angajat să-şi însuşească cit mai temeinic cunoştinţele predate la cursuri, spre a deveni intelectuali de nădejde ai patriei socialiste. ". . .... Demonstraţia de 1 Mai din Piaţa Unirii a constituit o caldă manifestare, a încrederii pe care populaţia Iaşului o are în politica înţeleaptă a partidului nostru, a sentimentului de solidaritate frăţească ce o leagă de oamenii muncii de pe toate meridianele lumii, în lupta pentru pace și progres, social. M. BEKAM Nesfirşite şiruri de demonstranţi Piaţa Trandafirilor, tradiţionalul loc al demonstraţiilor oamenilor muncii din Tg. Mureş. Entuziasmul şi voioşia sînt prezente de-a lungul întregii coloane de demonstranţi români, maghiari şi germani. Strîns uniţi, ei, îşi exprimă dragostea neţărmurită faţă de partidul iubit, faţă de politica sa înţeleaptă. Desfăşurind larg întrecerea socialistă, colectivele întreprinderilor in-,dustriale din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară au raportat îndeplinirea înainte de termen a angajamentelor luate. In nesfîrşitele şiruri de demonstranţi, notă aparte fac oameni cu profesii şi îndeletniciri necunoscute în trecut pe meleagurile regiunii : iată-i pe constructorii marelui în Craiova renăscută Constructorii de maşini şi aparate electrice, cei ai maşinilor agricole, alături de petrolişti, mineri, chimişti, energeticieni, constructori de obiective industriale şi locuinţe, de miile de oameni ai muncii din celelalte întreprinderi şi instituţii ale Craiovei, au demonstrat de 1 Mai raportînd succesele importante din producţie, manifestîndu-şi hotărîrea de a întîmpina cel de-al IV-lea Congres al P.M.R. cu noi victorii. Intîmpinînd ziua de 1 Mai, minerii din Oltenia au extras 17 000 tone de cărbune peste plan, depăşindu-şi propriile angajamente cu 9 000 tone. Petroliştii întreprinderilor de foraj, fruntaşi pe ramură, au raportat şi ei depăşirea angajamentelor luate. In anii din urmă demonstrau la Craiova colectivele de constructori şi montori de pe noile şantiere energetice şi chimice; anul acesta, li s-au adăugat cei care stăpînesc complicatele procese tehnologice în cadrul unităţilor puse în producţie sau ale căror probe vor începe în viitorul apropiat. Chimiştii craioveni urmează să producă anul acesta primele sute de mii de tone de îngrăşăminte şi amoniac şi alte produse chimice, în drumul spre tribuna oficială, demonstranţii au străbătut artera principală a oraşului, încadrată de siluetele zvelte ale noilor blocuri construite în ultima vreme. Oamenii muncii din Craiova şi-au exprimat dragostea faţă de partid, hotărîrea de a nu-şi precupeţi eforturile pentru cucerirea unor noi succese în producţie. I. BECHERU La poarta maritimă a ţării La orele 9, la deschiderea mitingului şi a demonstraţiei ce au avut loc la Constanţa, sub cupola imensă şi albastră a cerului de mai, îşi fac apariţia în faţa tribunei, instalată în preajma impunătoarei clădiri a Palatului sporturilor, primii demonstranţi : coloanele pionierilor şi şcolarilor din oraş, schimbul nostru de mîine. Urmează, după o tradiţie statornicită aici de mult, imensa coloană a marinarilor, docherilor şi muncitorilor portuari. Din primul grafic pe care muncitorii portuari îl poartă cu justificată mîndrie aflăm că, anul acesta, într-o susţinută întrecere socialistă, colectivul de la D.R.N.C. a reuşit să reducă timpul de staţionare a navelor cu 14 la sută, depăşind cu mult propriile angajamente în cinstea zilei de 1 Mai. Recunoaştem în coloanele care scandează lozinci închinate partidului pe membrii echipajului cargoului „Craiova“ întorşi cu o zi în urmă dintr-o lungă călătorie în apele Mării Nordului. Trec, în cadenţa aceluiaşi marş, constructorii I.C.H., printre care se află maiştrii şi macaragiii Emil Cojocaru, Gheorghe Cherciu, Ioan Salin, cei care cu cîteva ceasuri , în urmă încheiaseră un prim bilanţ: digul de larg care va delimita noul port maritim a înaintat cu 220 metri faţă de numai o sută cit constituia angajamentul luat în cinstea zilei de 1 Mai. Ei şi-au manifestat şi cu acest prilej hotărîrea de a întîmpina cel de-al IV-lea Congres al partidului, cu noi succese. Cu acelaşi angajament au demonstrat colectivele unor unităţi tinere, care au îmbogăţit harta economică a regiunii : fabricile de celuloză şi hîrtie, întreprinderea integrată de lină. Lucrătorii întreprinderilor din staţiunile balneare şi climaterice au raportat că întregul litoral este gata să găzduiască un număr sporit de oaspeţi din ţară şi din străinătate Ca o trăsătură dominantă, cu toţii au ţinut să aducă la bilanţul prezentat în acest moment sărbătoresc al întregii ţări cu mai multe izbînzi. Lucrătorii ogoarelor dobrogene, prezenţi şi ei la marea demonstraţie, au raportat, cu aceeaşi mîndrie, că în cinstea zilei de 1 Mai au terminat însămînţatul porumbului. P. ZARNESCU Entuziaste demonstraţii şi mitinguri consacrate zilei de 1 Mai au avut loc în toate regiunile ţării, în cursul după-amiezii de 1 Mai şi în ziua de 2 mai, sute de mii de oameni ai muncii din capitală şi din întreaga ţară au luat parte la manifestări culturale, serbări populare şi cîmpeneşti, întreceri sportive, care au avut loc în săli de festivităţi, parcuri, pieţe şi pe terenuri de sport. In intimpinarea Congresului Partidului MUNCĂ AVANTATĂ In întrecerea socialistă Planul producţiei globale industriale pe primul trimestru a fost îndeplinit in proporţie de 101,6 la sută Din datele primite de la Direcţia centrală de statistică rezultă că, în primele trei luni ale anului, planul producţiei globale industriale a fost realizat în proporţie de 101,6 la sută, înregistrîndu-se un spor de 14,2 la sută faţă de primul trimestru al anului trecut. Creşteri importante de producţie — faţă de aceeaşi perioadă — au fost obţinute în industria energiei electrice şi termice — 35 la sută; în industria chimică — peste 24 la sută; în industria construcţiilor de maşini ?* a prelucrării metalelor — peste 14 la sută; în industria siderurgică — peste 12 la sută; în industria materialelor de construcţie — 17 la sută. S-au produs peste prevederile planului 30 400 tone fontă, 24 400 tone oţel, 10 500 tone laminate finite pline, 26 600 tone de ciment etc. Cu peste 13 la sută a crescut producţia bunurilor de consum a industriei uşoare şi alimentare. Productivitatea muncii în industrie pe trimestru 1 al anului a crescut cu 9 la sută, faţă de primele trei luni ale anului trecut, sarcina planificată fiind depăşită. In această perioadă au intrat în funcţiune noi capacităţi de producţie în industria energiei electrice, industria chimică, în siderurgie, în industria uşoară şi alimentară. Agricultura a primit 3 400 de tractoare şi un mare număr de alte maşini agricole, precum şi cantităţi sporite de îngrăşăminte chimice. Rezultatele obţinute în primele luni ale anului constituie o bază temeinică pentru obţinerea de noi succese în îndeplinirea planului de producţie pe anul 1965 — ultimul an al sesenatului. (Agerpres) Construcţii metalice pentru poduri PITEŞTI. Intreprinderea de poduri metalice şi prefabricate din beton, una din cele mai mari uzine argeşene, şi-a majorat angajamentul la producţia globală cu 2 267 000 de lei, iar la cea marfă cu 2 637 000 de lei. In cinstea congresului ea şi-a propus să realizeze peste plan 250 de tone construcţii metalice, 5 000 de bucăţi traverse din beton precomprimat, trei poduri rulante electrice etc. In acelaşi timp ea s-a angajat să obţină economii suplimentare la preţul de cost în valoare de 800 000 de lei. Pentru îndeplinirea acestor angajamente, sunt în curs de realizare dispozitive de asamblare prin sudură a podurilor şi construcţiilor, metalice, se măreşte capacitatea de debitare în secţia poduri etc. Ziua tineretului din R. P. Română La 2 Mai, o zi de primăvară în care s-au prelungit ecourile voioase ale lui 1 Mai, a fost sărbătorită, ca şi în ceilalţi ani, Ziua tineretului din R. P. Română, începînd din primele ore ale dimineţii şi pînă seara tîrziu, pe stadioane, in parcuri, la case de cultură, cluburi, au avut loc demonstraţii sportive, spectacole, reuniuni şi carnavaluri. S-au organizat, de asemenea, excursii, drumeţii, serbări cîmpeneşti. Majoritatea tinerilor bucureşteni şi-au dat întîlnire în Parcul de cultură şi odihnă Herăstrău, pe Stadionul „23 August“, în pădurile Andronache, Băneasa, Mihăileşti, Argeş, Pustnicu, Mogoşoaia, unde s-au desfăşurat concursuri de cîntece, poezii şi dans, diferite alte manifestări atractive. La Palatul pionierilor, a avut loc un reuşit spectacol la care şi-au dat concursul formaţii artistice fruntaşe ale purtătorilor cravatelor roşii. Pe stadionul „23 August“, s-a desfăşurat un program care a cuprins: competiţii de ciclism, gimnastică, atletism, în regiunea Hunedoara, aproape 20 000 tineri din Valea Jiului, Centrul siderurgic Hunedoara, oraşele Brad, Orăştie, Alba Iulia, Sebeş, Deva, Petroşeni, Haţeg şi altele au luat parte la serbările consacrate Zilei tineretului, care s-au încheiat cu reuşite carnavaluri. La Iaşi, elevii şcolilor, generale de 8 ani au luat parte la un concurs artistic, desfăşurat pe scena Casei de cultură a tineretului. Cu acelaşi prilej, în oraşul Cluj s-a desfăşurat o frumoasă serbare, precum şi diferite competiţii sportive. De Ziua tineretului, casele de cultură, stadioanele, estradele, localităţile pitoreşti din regiunea Mureş- Autonomă Maghiară, au cunoscut o vie animaţie. Pe Platoul Corneşti din oraşul Tg. Mureş, tinerii au petrecut o minunată zi în cîriec, joc şi voie bună. Odată cu lăsarea serii, ei s-au întîlnit la clubul întreprinderii „Electro-Mureş“, pentru a se distra în continuare, la tradiţionalul carnavalîncă în primele ore ale dimineţii, mii de tineri braşoveni şi din alte localităţi ale regiunii s-au îndreptat spre Poiana , Braşov, Dîmbul Morii, Valea Timişului, Livada Poştii, unde formaţii fruntaşe de amatori au susţinut diferite programe artistice. Pe stadionul „Tractorul“ din Braşov s-au desfăşurat jocuri de fotbal, handbal, volei şi ciclism. De asemenea, pe numeroase estrade amenajate în centrele oraşelor Galaţi, Piteşti, Ploieşti etc. zeci de mii de artişti amatori din aceste localităţi, au delectat spectatorii cu bogate programe culturale. Prin valorificarea rezervelor interne DEVA. Siderurgiştii de la Uzinele „Victoria“ din Călan şi-au reînnoit angajamentele luate în întrecerea socialistă. Analizînd în adunări şi consfătuiri de producţie rezervele interne ce pot fi puse în valoare, colectivul uzinelor s-a angajat să dea anul acesta peste prevederi 5 500 de tone fontă în loc de 1 000 de tone cît prevedea angajamentul iniţial şi 3 000 de tone de semicocs, cu 2 000 de tone mai mult decit s-au angajat la începutul anului. în cinstea congresului, siderurgiştii vor da în plus peste prevederi 4 500 de tone de fontă şi 2 000 de tone de semicocs, întreaga cantitate de fontă peste plan se va realiza din cocs economisit Mai mult ciment şantierelor patriei BACAU. Colectivul Fabricii de ciment din Bicaz, care deţine Steagul roşu şi diploma de întreprindere fruntaşă pe ramură, a produs de la începutul anului şi pînă în prezent peste prevederile planului 9 500 de tone de ciment şi 6 200 de tone de clincher, depăşind astfel angajamentele la producţia globală, marfă şi la economii. în cinstea celui de-al IV-lea Congres al partidului aceste angajamente au fost reînnoite, urmînd să se producă pînă la sfîrşitul anului, peste prevederi: 13 500 tone de ciment, 32 000 metri pătraţi plăci ondulate de azbociment. La preţul de cost se vor obţine economii peste plan în valoare de 500 000 de lei. t Hotărîrea constructorilor ieșeni ■ IAŞI. Constructorii ieșeni, analizînd felul cum au îndeplinit angajamentele luate pînă la 1 Mai, au hotărît ca în cinstea celui de-al IV-lea Congres al partidului să-şi sporească angajamentele. La producţia marfă ei s-au angajat să obţină o depăşire de 4 la sută în loc de 2 la sută cît fusese hotărîrea iniţială şi să realizeze pînă la 30 iunie o economie suplimentară la preţul de cost în valoare de 100 000 de lei. Pînă la această dată se va termina construcţia unor noi obiective la Uzina metalurgică, unele lucrări la centrala electrică și de termoficare și altele. La rândul său, colectivul grupului f șantiere Iași s-a angajat ca în cinstea Congresului partidului să construiască în plus în acest an 480 de apartamente.