România Liberă, mai 1965 (Anul 23, nr. 6390-6414)

1965-05-03 / nr. 6390

.................. 1 ■■■ ... ’ '| ' ....... .1 îmi ' ~"'"Ti " ~n",7 ii,­,, ,1,1 ' I I­I,' ' I Min............. .................................. .................................... mill. |~ ' • I ....... . nr .6390 — 3 V— 1965 — pag. a 3-a „Rom­ânia Ult­ra“ SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI Aspect din timpul marii demonstraţii a oamenilor muncii din Capitală Fotografii: NICU VASILE In viitoarea cetate a siderurgiei Portul, unde vasele au arborat marele pavoaz, Ţiglina — cel mai tînăr şi mai modern cartier al o­­raşului,­­ bulevardele străjuite de blocuri noi, întregul Galaţi a fost cuprins sîmbătă de atmosfera marii sărbători. Din întreprinderi şi de pe marile şantiere, din institutele de invăţămînt superior şi şcoli, mii de oameni s-au adunat în coloane com­pacte. Ei trec prin­ faţa tribunelor, cu satisfacţia muncii împlinite, ra­portând partidului însemnatele realizări obţinute în cinstea celui de-al IV-lea Congres al P.M.R. şi a zilei de 1 Mai­Potrivit tradiţiei, demonstraţia este deschisă de colectivul Şantie­rului naval.. In rîndurile celor ce au înzestrat flota comercială mari­timă a ţării cu un însemnat număr de cargouri de 4 500 tone se află constructori încercaţi ca Nicu Me­zovei, Mihai Ionete, Nedelcu Bac­­riaş, Mircea Roibu şi mulţi alţii, care sunt mereu­­ in fruntea acţiuni­lor de perfecţionare a construcţiilor , navale. Graficele ,­­purtate consem­nau ca toate lansările de vase ce-au avut loc--în preajmă marii sârbă-3 tori, s-au .efectuat înainte, de terr­men, că, în şantier- -s-au­ obţinut suc-, zese de seamă in elaborarea, tehno­logiei şi începerea construcţiei altor zargouri, ■■ ... Despre contribuţia adusă la de­păşirea cu peste 41 milioane lei a producţiei-marfă în industria regiu­nii, au raportat apoi colectivele La­minorului de tablă, întreprinderilor textile, Direcţiei regionale a navi­gaţiei comerciale şi ale altor între­prinderi gălăţene. Un freamăt străbate bulevardul Republicii. Se apropie de tribună coloanele constructorilor Combina­tului siderurgic „Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej“. Mii şi mii de construc­,­tori au adus la demonstraţie tu­multul marelui şantier,­­ înfăţişînd prin grafice şi panouri , activitatea vastă ce o depun pentru îndepli­nirea, etapă cu etapă şi la terme­nele prevăzute, a obiectivelor im­portante ce le-au fost încredinţate. Sunt prezenţi aici oameni cu o în­delungată activitate pe marile şan­tiere — maiştrii Iulian Tuţu, Pe­tre Sărăci, inginerul Mircea Po­­povici, mentorii Romeo Andrăşan, Arcadie Balint şi mulţi alţii— care înalţă laminorul de tablă groasă, turnătoria mixtă, instalaţia de aglo­merare a minereului şi alte obiecti­ve care vor forma temelia marelui combinat de pe malul Dunării. A­­cum, de 1 Mai, ei raportează că la laminorul de tablă groasă a început montajul utilajelor grele, că multe din­ lucrări s-au realizat înainte de ■ferme,nile stabilite în grafice. In rîndu­l celor ce au demonstrat la Galaţi s-au aflat şi studenţii In­stitutului politehnic şi ai Institutu­­lui pedagogic. Alături de cadrele didactice, ei au veniti săţ-şi mani­feste hotărârea de­­ a­ răspunde prin­­tr-o­ temeinică pregătire condiţiilor minnunate de învăţătură şi de viaţă ce le-au fost create de partid. Demonstrînd de 1 Mai, oamenii muncii din oraşul şi regiunea Ga­laţi şi-au reafirmat ataşamentul lor profund foiţă de conducerea înţe­leaptă a partidului, hotărîrea fermă de a obţine noi şi însemnate reali­zări, în cinstea celui de-al IV-lea. Congres al Partidului. L. BASSERO Combinat de îngrăşăminte amotoase ce se înalţă la marginea oraşului, pe chimiştii care în curînd vor supra­veghea de la pupitrele de comandă funcţionarea modernelor sale agre­gate, pe constructorii de maşini şi utilaje pentru industria uşoară, pe făuritorii de mobilă, într-o ambianţă perfectă se armo­nizează în coloană frumosul port al populaţiei din regiune — români, maghiari, germani — cu îmbrăcă­mintea de sărbătoare a constructo­rilor şi montorilor, veniţi aici de pe alte şantiere ale patriei, să înalţe în Lunca Mureşului o nouă cetate a in­dustriei chimice româneşti. Ei rapor­tează că au asamblat pînă acum un procent important din volumul total al utilajelor şi se angajează să termine acest important obiectiv al desenatului cu o lună înainte de ter­menul prevăzut. Trec apoi studenţii Institutului de medicină şi farmacie (institut care va sărbători în curînd cea de-a 20-a aniversare), cei ai Institutului de teatru şi ai Institutului pedagogic, colectivele celor două teatre, al Fi­larmonicii, al Ansamblului de cîn­­tece şi jocuri, al Bazei de cercetări ştiinţifice a Academiei R.P.R. etc., instituţii de cultură şi artă create în anii de democraţie populară. întreaga demonstraţie a oameni­lor muncii din Tg. Mureş este o ge­neroasă revărsare de energie, o en­tuziastă manifestare a hotărîrii de a întîmpina cel de-al IV-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român cu noi succese în opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste în patria noastră. O. HOSSU IN ŢARĂ Cu dragoste şi recunoştinţă faţă de partid Impunătoarea Piaţă a Unirii — îm­brăcată în veşmîntul său de mare săr­bătoare — a cunoscut din nou sîmbătă dimineaţă freamătul­ entuziast al mul­ţimii de oameni ai­­muncii, ieşeni. Timp de cîteva ore, prin faţa tribunei ame­najate aici, s-au­ perindat muncitori, tehnicieni şi ingineri din întreprinderi, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, stu­denţi, elevi, sportivi, pentru a raporta succesele dobîndite in cinstea măre­ţei sărbători,­­pentru a-şi manifesta dragostea şi recunoştinţa fierbinte faţă de partid, solidaritatea frăţească cu oamenii muncii de pretutindeni. Ei purtau în mîini portretele membrilor Biroului Politic al C.C. al P.M.R., pancarte cu grafice care exprimau realizările dobîndite­ în bilanţul succeselor colectivelor de muncă din industria regiunii, suc­cese obţinute în întrecerea consacra­­tă zilei de 1 Mai, se înscriu, printre altele, obţinerea unor producţii peste plan în valoare de zeci de milioane lei, realizarea de economii suplimen­tare la costurile de producţie însu­­mînd 9 000 000 lei, şi beneficii peste plan de aproape 10 000 000 lei. Cu ropote de aplauze a fost întîm­­pinată coloana de demonstranţi ai U­­zinei metalurgice — una din cele mai tinere unităţi industriale ieşene. Uria­şul panou purtat de un grup de mun­citori vestea celor prezenţi că, în scurtul răstimp de­ cînd uzina a intrat în funcţiune, colectivul acesteia a pro­dus ţevi sudate a căror lungime tota­lă măsoară 23 000 km. Metalurgiştii ieşeni s-au angajat, să întîmpine cel de-al IV-lea Congres al partidului dînd peste prevederile planului încă 100 de tone de ţevi sudate. Cu un puternic sentiment de bucu­rie şi mîndrie patriotică au raportat îndeplinirea exemplară a angajamen­telor luate şi colectivele de muncă ale fabricii „Ţesătura“, întreprinderii pen­tru prelucrarea maselor plastice, Fa­bricii de antibiotice, fabricii de tricot­­a­je „Moldova“ şi ale altor unităţi in­dustriale. Prin faţa tribunei s-au perindat a­poi, într-o coloană nesfîrşită, miile de constructori care prin hărnicia şi pri­ceperea lor au dat viaţă numeroaselor obiective cuprinse în zona industrială, precum şi miilor de apartamente din noile cartiere de locuit. Prin graficele de producţie pe care le purtau ei şi-au reafirmat hotărîrea fermă de a cinsti apropiatul congres al partidului nostru, înfăptuind noile obiective industriale şi social-culturale în­ainte de termenul stabilit. De o caldă primire s-a bucurat so­sirea în faţa tribunei a coloanei oa­­menilor de ştiinţă care lucrează în di­feritele instituţii ieşene de invăţămînt superior şi de cercetări. în rîndul lor se aflau numeroşi chimişti, matematic­­ieni, fizicieni şi oameni de ştiinţă de­ alte specialităţi, cunoscuţi şi apreciaţi­ atît în­ ţară, cit şi peste hotare pentru bogata lor activitate ştiinţifică. Au demonstrat apoi studenţii ieşeni, care, recunoscători partidului şi guver­­nului pentru condiţiile de învăţătură şi de trai create, s-au angajat să-şi în­suşească cit mai temeinic cunoştinţele predate la cursuri, spre a deveni in­telectuali de nădejde ai patriei socia­liste. "­­. . .... Demonstraţia de 1 Mai din Piaţa U­­nirii a constituit o caldă manifestare, a încrederii pe care populaţia Iaşului o are în politica înţeleaptă a partidu­lui nostru, a sentimentului de solidari­tate frăţească ce o leagă de oamenii­ muncii de pe toate meridianele lumii, în lupta pentru pace și progres, social. M. BEKAM Nesfirşite şiruri de demonstranţi Piaţa Trandafirilor, tradiţionalul loc al demonstraţiilor oamenilor muncii din Tg. Mureş. Entuziasmul şi voioşia sînt prezente de-a lungul întregii coloane de demonstranţi ro­mâni, maghiari şi germani. Strîns uniţi, ei, îşi exprimă dragostea neţărmurită faţă de partidul iubit, faţă de politica sa înţeleaptă. Desfăşurind larg întrecerea socia­listă, colectivele întreprinderilor in-,­dustriale din regiunea Mureş-Auto­­nomă Maghiară au raportat îndepli­nirea înainte de termen a angaja­mentelor luate. In nesfîrşitele şiruri de de­monstranţi, notă aparte fac oameni cu profesii şi îndeletniciri necunos­cute în trecut pe meleagurile regiu­nii : iată-i pe constructorii marelui în Craiova renăscută Constructorii de maşini şi aparate electrice, cei­­ ai maşinilor agricole, alături de­ petrolişti, mineri, chi­mişti, energeticieni, constructori de obiective industriale şi locuinţe, de miile de oameni ai muncii din cele­lalte întreprinderi şi instituţii ale Craiovei, au demonstrat de 1 Mai raportînd succesele importante din producţie, manifestîndu-şi hotărîrea de a întîmpina cel de-al IV-lea Con­gres al P.M.R. cu noi victorii. Intîmpinînd ziua de 1 Mai, mine­rii din Oltenia au extras 17 000 tone de cărbune peste plan, depăşindu-şi propriile angajamente cu 9 000 tone. Petroliştii întreprinderilor de foraj, fruntaşi pe ramură, au raportat şi ei depăşirea angajamentelor luate. In anii din urmă demonstrau la Craiova colectivele de constructori şi montori de pe noile şantiere ener­getice şi chimice; anul acesta, li s-au adăugat cei care stăpînesc complicatele procese tehnologice în cadrul unităţilor puse în producţie sau ale căror probe vor începe în viitorul apropiat. Chimiştii craiove­­ni­ urmează să producă anul acesta primele sute de mii de tone de în­grăşăminte şi amoniac şi alte pro­duse chimice, în drumul spre tribuna oficială, demonstranţii au străbătut artera principală a oraşului, încadrată de siluetele zvelte ale noilor blocuri construite în ultima vreme. Oamenii muncii din Craiova şi-au exprimat dragostea faţă de partid, hotărîrea de a nu-şi precupeţi eforturile pen­tru cucerirea unor noi succese în producţie. I. BECHERU La poarta maritimă a ţării La orele 9, la deschiderea mitin­gului şi a demonstraţiei ce au avut loc la Constanţa, sub cupola imensă şi albastră a cerului de mai, îşi fac apariţia în faţa tribunei, instalată în preajma impunătoarei clădiri a Pa­latului sporturilor, primii de­monstranţi : coloanele pionierilor şi şcolarilor din oraş, schimbul nostru de mîine. Urmează, după o tradiţie statornicită aici de mult, imensa co­loană a marinarilor, docherilor şi muncitorilor portuari. Din primul grafic pe care muncitorii portuari îl poartă cu justificată mîndrie aflăm că, anul acesta, într-o susţinută în­trecere socialistă, colectivul de la D.R.N.C. a reuşit să reducă timpul de staţionare a navelor cu 14 la sută, depăşind cu mult propriile an­gajamente în cinstea zilei de 1 Mai. Recunoaştem în coloanele care scandează lozinci închinate partidu­lui pe membrii echipajului cargoului „Craiova“ întorşi cu o zi în urmă dintr-o lungă călătorie în apele Mă­rii Nordului. Trec, în cadenţa aceluiaşi marş, constructorii I.C.H., printre care se află maiştrii şi macaragiii Emil Co­­jocaru, Gheorghe Cherciu, Ioan Sa­lin, cei care cu cîteva ceasuri , în urmă încheiaseră un prim bilanţ: di­gul de larg care va delimita noul port maritim a înaintat cu 220 metri faţă de numai o sută cit constituia an­gajamentul luat în cinstea zilei de 1 Mai. Ei şi-au manifestat şi cu a­­cest prilej hotărîrea de a întîmpina cel de-al IV-lea Congres al partidu­lui, cu noi succese. Cu acelaşi an­gajament au demonstrat colectivele unor unităţi tinere, care au îmbo­găţit harta economică a regiunii : fabricile de celuloză şi hîrtie, între­prinderea integrată de lină. Lucră­torii întreprinderilor din staţiunile balneare şi climaterice au raportat că întregul litoral este gata să găz­duiască un număr sporit de oaspeţi din ţară şi din străinătate Ca o trăsătură dominantă, cu toţii au ţinut să aducă la bilanţul prezen­tat în acest moment sărbătoresc al întregii ţări cu­ mai multe izbînzi. Lucrătorii ogoarelor dobrogene, pre­zenţi şi ei la marea demonstraţie, au raportat, cu aceeaşi mîndrie, că în cinstea zilei de 1 Mai au termi­nat însămînţatul porumbului. P. ZARNESCU Entuziaste demonstraţii şi mitinguri consacrate zilei de 1 Mai au avut loc în toate regiunile ţării, în cursul după-amiezii de 1 Mai şi în ziua de 2 mai, sute de mii de oameni ai muncii din capitală şi din întreaga ţară au luat parte la manifestări culturale, serbări populare şi cîmpeneşti, întreceri sportive, care au avut loc în săli de festivităţi, parcuri, pieţe şi pe terenuri de sport. In intimpinarea Congresului Partidului MUNCĂ AVANTATĂ In întrecerea socialistă Planul producţiei globale industriale pe primul trimestru a fost îndeplinit in proporţie de 101,6 la sută Din datele primite de la Direcţia centrală de statistică rezultă că, în primele trei luni ale anului, planul producţiei globale industriale a fost realizat în proporţie de 101,6 la sută, înregistrîndu-se un spor de 14,2 la sută faţă de primul trimes­tru al anului trecut. Creşteri im­portante de producţie — faţă de aceeaşi perioadă — au fost obţinute în industria energiei electrice şi termice — 35 la sută; în industria chimică — peste 24 la sută; în in­dustria construcţiilor de maşini ?* a prelucrării metalelor — peste 14 la sută; în industria siderurgică — peste 12 la sută; în industria ma­terialelor de construcţie — 17 la sută. S-au produs peste prevederile planului 30 400 tone fontă, 24 400 tone oţel, 10 500 tone laminate finite pline, 26 600 tone de ciment etc. Cu peste 13 la sută a crescut produc­ţia bunurilor de consum a indus­triei uşoare şi alimentare. Productivitatea muncii în indus­trie pe trimestru 1 al anului a cres­cut cu 9 la sută, faţă de primele trei luni ale anului trecut, sarcina planificată fiind depăşită. In această perioadă au intrat în funcţiune noi capacităţi de produc­ţie în industria energiei electrice, industria chimică, în siderurgie, în industria uşoară şi alimentară. Agri­cultura a primit 3 400 de tractoare şi un mare număr de alte maşini agricole, precum şi cantităţi sporite de îngrăşăminte chimice. Rezultatele obţinute în primele luni ale anului constituie o bază temeinică pentru obţinerea de noi succese în îndeplinirea planului de producţie pe anul 1965 — ultimul an al sesenatului. (Agerpres) Construcţii metalice pentru poduri PITEŞTI.­­ Intreprinderea de poduri metalice şi prefabricate din beton, una din cele mai mari uzine argeşene, şi-a majorat angajamen­tul la producţia globală cu 2 267 000 de lei, iar la cea marfă cu 2 637 000 de lei. In cinstea congresului ea şi-a propus să realizeze peste plan 250 de tone construcţii metalice, 5 000 de bucăţi traverse din beton pre­­comprimat, trei poduri rulante elec­trice etc. In acelaşi timp ea s-a angajat să obţină economii supli­mentare la preţul de cost în valoa­re de 800 000 de lei. Pentru îndeplinirea acestor anga­jamente, sunt în curs de realizare dispozitive de asamblare prin sudu­ră a podurilor şi construcţiilor, me­talice, se măreşte capacitatea de de­bitare în secţia poduri etc. Ziua tineretului din R. P. Română La 2 Mai, o zi de primăvară în care s-au prelungit ecourile voioase ale lui 1 Mai, a­ fost sărbătorită, ca şi în ceilalţi ani, Ziua tineretului din R. P. Română, începînd din pri­mele ore ale dimineţii şi pînă seara tîrziu, pe stadioane, in parcuri, la case de cultură, cluburi, au avut loc demonstraţii sportive, spectacole, reuniuni şi carnavaluri. S-au orga­nizat, de asemenea, excursii, dru­meţii, serbări cîmpeneşti. Majoritatea tinerilor bucureşteni şi-au dat întîlnire în Parcul de cul­tură şi odihnă Herăstrău, pe Sta­dionul „23 August“, în pădurile Andronache, Băneasa, Mihăileşti, Argeş, Pustnicu, Mogoşoaia, unde s-au desfăşurat concursuri de cîn­­tece, poezii şi dans, diferite alte ma­nifestări atractive. La Palatul pionierilor, a avut loc un reuşit spectacol la care şi-au dat concursul formaţii artistice frunta­şe ale purtătorilor cravatelor roşii. Pe stadionul „23 August“, s-a desfăşurat un program care a cu­prins: competiţii de ciclism, gimnas­tică, atletism, în regiunea Hunedoara, aproape 20 000 tineri din Valea Jiului, Cen­trul siderurgic Hunedoara, oraşele Brad, Orăştie, Alba Iulia, Sebeş, Deva, Petroşeni, Haţeg şi altele au luat parte la serbările consacrate Zilei tineretului, care s-au încheiat cu reuşite carnavaluri. La Iaşi, ele­vii şcolilor, generale de 8 ani au luat parte la un concurs artistic, desfăşurat pe scena Casei de cultură a tineretului. Cu acelaşi prilej,­­ în oraşul Cluj s-a desfăşurat o frumoasă serbare, precum şi diferite competiţii spor­tive. De Ziua tineretului, casele de cul­tură, stadioanele, estradele, locali­tăţile pitoreşti din regiunea Mureş- Autonomă Maghiară, au cunoscut o vie animaţie. Pe Platoul Corneşti din oraşul Tg. Mureş, tinerii au pe­trecut o minunată zi în cîr­iec, joc şi voie bună. Odată cu lăsarea serii, ei s-au întîlnit la clubul întreprin­derii „Electro-Mureş“, pentru a se distra în continuare, la tradiţionalul carnaval­încă în primele ore ale dimineţii, mii de tineri braşoveni şi din alte localităţi ale regiunii­ s-au îndrep­tat spre Poiana , Braşov, Dîmbul Morii, Valea Timişului, Livada Poş­­tii, unde formaţii fruntaşe de ama­tori au susţinut diferite programe artistice. Pe stadionul „Tractorul“ din Braşov s-au desfăşurat jocuri de fotbal, handbal, volei şi ciclism. De asemenea, pe numeroase es­trade amenajate în centrele oraşe­lor Galaţi, Piteşti, Ploieşti etc. zeci de mii de artişti amatori din aceste localităţi, au delectat spectatorii cu bogate programe culturale. Prin valorificarea rezervelor interne DEVA.­­ Siderurgiştii de la Uzinele „Victoria“ din Călan şi-au reînnoit angajamentele luate în întrecerea socialistă. Analizînd în adunări şi consfă­tuiri de producţie rezervele in­terne ce pot fi puse în valoare, colectivul uzinelor s-a angajat să dea anul acesta peste preve­deri 5 500 de tone fontă în loc de 1 000 de tone cît prevedea an­­­gajamentul iniţial şi 3 000 de tone de semicocs, cu 2 000 de tone mai mult decit s-au anga­jat la începutul anului. în cin­stea congresului, siderurgiştii vor da în plus peste prevederi 4 500 de tone de fontă şi 2 000 de tone de semicocs, întreaga canti­tate de fontă peste plan se va realiza din cocs economisit Mai mult ciment şantierelor patriei BACAU.­­ Colectivul Fabricii de ciment din Bicaz, care deţine Steagul roşu şi diploma de în­treprindere fruntaşă pe ramură, a produs de la începutul anului şi pînă în prezent peste preve­derile planului 9 500 de tone de ciment şi 6 200 de tone de clin­cher, depăşind astfel angajamen­tele la producţia globală, marfă şi la economii. în cinstea celui de-al IV-lea Congres al partidului aceste an­gajamente au fost reînnoite, ur­­mînd să se producă pînă la sfîr­­şitul anului, peste prevederi: 13 500 tone de ciment, 32 000 me­tri pătraţi plăci ondulate de azbociment. La preţul de cost se vor obţine economii peste plan în valoare de 500 000 de lei. t Hotărîrea constructorilor ieșeni ■­ IAŞI.­­ Constructorii ieșeni, analizînd felul cum au îndeplinit angajamentele luate pînă la 1 Mai, au hotărît ca în cinstea celui de-al IV-lea Congres al partidului să-şi sporească anga­jamentele. La producţia marfă ei s-au angajat să obţină o depă­şire de 4 la sută în loc de 2 la sută cît fusese hotărîrea iniţială şi să realizeze pînă la 30 iunie o economie suplimentară la preţul de cost în valoare de 100 000 de lei. Pînă la această dată se va termina construcţia unor noi o­­biective la Uzina metalurgică, u­­nele lucrări la centrala electrică și de termoficare și altele. La rân­­dul său, colectivul grupului f șantiere Iași s-a angajat ca în cinstea Congresului partidului să construiască în plus în acest an 480 de apartamente.

Next